Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Armata americană anunță că a lansat noi atacuri împotriva Iranului
Armata americană a anunțat că a lansat miercuri noi atacuri împotriva Iranului pentru a 'slăbi capacitatea' Teheranului de a viza nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va 'lovi puternic' în cursul nopții, relatează AFP. 'Forțele americane au început să efectueze noi atacuri împotriva Iranului pentru a-i slăbi și mai mult capacitatea de a bloca libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite consideră Iranul responsabil pentru recentele agresiuni nejustificate împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează liber o cale de navigație internațională vitală', a scris pe X armata americană. 'îi vom lovi puternic în această noapte', afirmase mai devreme în cursul zilei președintele american, la finalul summitului NATO de la Ankara, dând în același timp asigurări că noile confruntări se vor încheia 'foarte rapid' și lăsând ușa deschisă pentru a continua tratativele diplomatice cu Teheranul. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Strâmtoarea Ormuz: 6.000 de marinari încă sunt blocați în regiunea Golfului, avertizează agenția maritimă a ONU
Organizația Maritimă Internațională (OMI), agenția ONU însărcinată cu securitatea pe mare, a estimat miercuri la circa 6.000 numărul marinarilor încă blocați în zona Golfului Persic, într-un mesaj ce condamnă reluarea ostilităților în regiune, transmite AFP. ''Aceste atacuri nu fac decât să exacerbeze teama, incertitudinea și șocul psihologic cărora sunt supuși deja circa 6.000 de oameni pe mare care rămân blocați la bordul navelor incapabile să părăsească Golful în deplină securitate'', a declarat secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez. într-un comunicat postat pe website-ul organizației pe care o conduce, Dominguez le-a cerut diferiților actori să acționeze pentru a se evita ''tranzitarea navelor lor prin strâmtoarea Ormuz''. ''Regret că încă o dată sunt nevoit să vorbesc după atacurile asupra unor nave comerciale și marinari nevinovați, ca urmare a unor circumstanțe geopolitice aflate dincolo de controlul lor. Condamn atacurile din ultimele două zile asupra mai multor nave ce tranzitau strâmtoarea Ormuz. Aceste atacuri nechibzuite au pus în pericol grav încă o dată marinari nevinovați. Atât timp cât siguranța și securitatea echipajelor nu pot fi asigurate, le cer statelor ale căror pavilioane sunt afișate de aceste nave, proprietarilor de nave, operatorilor și tuturor autorităților interesate să evite expunerea marinarilor la un pericol inutil prin tranzitarea strâmtorii'', a subliniat reprezentantul OMI. El a făcut un apel la toate statele vizate să dea dovadă de maximă reținere, să încerce să detensioneze situația și să faciliteze plecarea în siguranță a navelor blocate în Golf de la începerea crizei. ''Siguranța marinarilor trebuie să rămână prioritatea noastră centrală'', a încheiat Arsenio Dominguez. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Kuweitul denunță atacurile iraniene 'repetate' asupra teritoriului său
Kuweitul a condamnat miercuri atacurile iraniene asupra teritoriului său, spunând că acestea subminează eforturile de dezescaladare din regiune, după ce Teheranul a revendicat responsabilitatea pentru atacurile împotriva bazelor americane din Kuweit și Bahrain, relatează AFP. Ministerul de Externe kuweitian a publicat un comunicat în care își exprimă 'cea mai fermă condamnare și denunțarea atacurilor repetate și ilegale ale Iranului', adăugând că o 'continuare a acestor atacuri insolente, într-un moment în care sunt în desfășurare eforturi regionale și internaționale de dezescaladare, subminează sistematic eforturile de reducere a tensiunilor'. Statele Unite au atacat peste 80 de ținte în Iran ca ripostă pentru atacurile iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a determinat miercuri represalii din partea Teheranului, care a declarat că a lovit bazele americane din Kuweit și Bahrain. Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei 'încălcări' a memorandumului de înțelegere, declarând că va 'lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', conform unui comunicat al Ministerului său de Externe. Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat. Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Rutte declară că dezamăgirea lui Trump față de aliații NATO se limitează la 'cazuri izolate'
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că dezamăgirea exprimată de președintele SUA, Donald Trump, față de aliații săi pentru că nu au oferit sprijin militar în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului se limitează la 'cazuri izolate', informează EFE. 'Știm că dezamăgirea Statelor Unite în ceea ce privește Iranul are legătură cu cazuri izolate', le-a declarat Rutte reporterilor la sosirea sa la summitul liderilor NATO care se desfășoară miercuri la Ankara. Trump s-a declarat din nou, marți, 'foarte dezamăgit' de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara pentru a participa la summitul Alianței 'Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers', a declarat el alături de președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia. Trump a adăugat că SUA 'nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran', repetându-și nemulțumirea că aliații Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. Deși a subliniat, așa cum a făcut-o și înainte în mod repetat, că 'nu avem nevoie de altcineva', Trump a întrebat retoric de ce SUA 'au investit trilioane de dolari în NATO' pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb. 'într-un fel, îi testam pe oameni. îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi', a mai spus Trump, menționând Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. în altă ordine de idei, Rutte a mai declarat miercuri că ultimele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost 'absolut necesare', potrivit Reuters. 'Când ai un armistițiu și Iranul practic încalcă armistițiul, cred că este absolut crucial ca SUA să reacționeze cu fermitate', a mai declarat Rutte la sosirea la summitul NATO de la Ankara. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Statele Unite au lansat atacuri masive împotriva Iranului, care a ripostat în două țări din Golf
Statele Unite au atacat peste 80 de ținte în Iran ca ripostă pentru atacurile iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a determinat miercuri represalii din partea Teheranului, care a declarat că a lovit bazele americane din Kuweit și Bahrain, relatează AFP. Washingtonul a reinstaurat, de asemenea, sancțiunile economice asupra petrolului iranian în urma atacurilor asupra navelor. Ambele părți se acuză reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere, semnat pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii Islamice. Acest acord prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz - prin care tranzitează în mod normal 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat (GNL) mondial și a cărui închidere de către Teheran a destabilizat economia globală și a provocat creșterea prețurilor -, precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian. Trei nave au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a relatat marți agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri. Denunțând 'atacurile iraniene' și o 'încălcare flagrantă a armistițiului', armata americană a lansat o serie de 'atacuri puternice' împotriva Iranului, susținând că a lovit 'peste 80 de ținte', inclusiv 'sisteme iraniene de apărare antiaeriană', a detaliat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-un comunicat. Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei 'încălcări' a memorandumului de înțelegere, declarând că va 'lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', conform unui comunicat al Ministerului său de Externe. Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran a anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat. într-un 'prim răspuns' la atacurile americane, 'Marina și Forța Aerospațială a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au efectuat o operațiune comună cu rachete și drone, atacând 85 de instalații militare strategice americane' și doborând o dronă MQ-9, conform unui comunicat difuzat de rețeaua de televiziune de stat IRIB. Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora. 'Acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite', a declarat un oficial al administrației americane sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice 'noi tranzacții' cu hidrocarburi iraniene începând de marți. în mijlocul acestor tensiuni, prețul barilului de țiței WTI american a crescut cu 2,63%, ajungând la 72,29 dolari, la deschiderea piețelor asiatice. Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat Iranul, care a ripostat vizând vecinii din Golf ai acestuia, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze aceste ostilități. Arabia Saudită a condamnat marți 'luarea ca țintă de către Republica Islamică Iran a petrolierului saudit Wedyan', care tranzita Strâmtoarea Ormuz, precum și atacul asupra navei qatareze de transport de GNL Al-Rakayyat, denunțându-l ca fiind un atac la adresa securității navigației internaționale și a securității aprovizionării cu energie la nivel mondial. Conform CENTCOM, navele vizate au fost Al-Rakayyat, care arbora pavilionul Insulelor Marshall, Wedyan, care arbora pavilion saudit, și Cyprus Prosperity, care arbora pavilion liberian. Qatar a anunțat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri iranian, cerând 'explicații pentru atac'. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaid, a denunțat acuzațiile Qatarului ca fiind inacceptabile. Fără a atribui responsabilitatea, agenția de știri UKMTO a raportat și alte două incidente marți: un petrolier lovit de un proiectil neidentificat, care a suferit daune structurale, și un petrolier lovit de o dronă de origine necunoscută. în ciuda opoziției SUA, Iranul exclude orice revenire la situația de dinainte de război, când trecerea prin Strâmtoarea Ormuz era liberă, și amenință navele care încearcă să ocolească singura rută pe care a autorizat-o de-a lungul coastei sale. Această escaladare a tensiunilor are loc în contextul în care Iranul organizează, de sâmbătă, o înmormântare de stat de șase zile pentru liderul său suprem, Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului de atacuri aeriene israeliano-americane. Trupul său neînsuflețit tocmai a ajuns în Irak pentru procesiuni în Najaf și Karbala, două orașe care adăpostesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iran: Armata americană afirmă că a lovit peste 80 de ținte, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană
Armata americană a lovit peste 80 de ținte în Iran în cursul unor atacuri lansate ca ripostă la tirurile iraniene împotriva a trei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat marți Comandamentul Central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Forțele americane au lovit sisteme iraniene de apărare antiaeriană, rețele de comandă și supraveghere, situri de radare de coastă, capacități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice în strâmtoare și în proximitatea acesteia', a detaliat armata americană într-un comunicat publicat pe X. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iranul anunță o acțiune 'decisivă' după atacurile americane
Ministerul iranian de Externe a afirmat marți că Statele Unite au încălcat memorandumul de înțelegere dintre cele două țări și a anunțat o ripostă după atacurile americane în apropierea Strâmtorii Ormuz, transmite AFP. 'Iranul adresează un avertisment serios cu privire la consecințele încălcării tratatului de către Statele Unite și va lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', a declarat ministerul într-un comunicat publicat pe Telegram de televiziunea de stat (IRIB). Forțele americane au lansat marți o 'serie de lovituri puternice' împotriva Iranului 'ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz', a anunțat pe platforma X Comandamentul Central al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iranul raportează explozii în apropierea Strâmtorii Ormuz
Presa de stat iraniană a raportat marți o serie de explozii auzite în regiunea Strâmtorii Ormuz, la scurt timp după ce oficiali americani au anunțat lovituri 'puternice' împotriva Iranului, notează AFP. Potrivit canalului de informații IRIB, șase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, șapte în orașul Sirik și altele în marele oraș-port Bandar Abbas, în sudul Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Armata americană a lansat 'lovituri puternice' împotriva Iranului după atacuri asupra unor nave
Forțele americane au lansat marți o 'serie de lovituri puternice' împotriva Iranului 'ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz', a anunțat pe platforma X Comandamentul Central al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Agresiunea iraniană a fost nejustificată, periculoasă și a constituit o încălcare flagrantă a armistițiului', a adăugat CENTCOM, precizând că dorește să facă Iranul 'să plătească un preț greu'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: U.S. Central Command/Facebook
Statele Unite reintroduc sancțiunile asupra petrolului iranian, denunță acțiunile Teheranului în Strâmtoarea Ormuz
Statele Unite au reintrodus marți sancțiunile economice asupra petrolului iranian din cauza acțiunilor 'total neacceptabile' ale Teheranului în Ormuz, potrivit Washingtonului, după mai multe atacuri asupra unor nave în strâmtoare, transmite AFP. 'Acțiunile Iranului în strâmtoare sunt total neacceptabile în ochii Statelor Unite și nu vor rămâne nepedepsite', a comentat pentru AFP un oficial guvernamental american, sub protecția anonimatului. Departamentul american al Trezoreriei, care gestionează sancțiunile, tocmai publicase un document care interzicea 'noile tranzacții' de hidrocarburi iraniene începând chiar din ziua respectivă. Este vorba despre o răsturnare bruscă de situație: la sfârșitul lunii iunie, Washingtonul suspendase până pe 21 august embargoul asupra petrolului iranian, în cadrul memorandumului de înțelegere cu Teheranul care viza încetarea ostilităților din Orientul Mijlociu. Războiul a fost declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Republica Islamică a ripostat lovind Israelul și interesele americane din țările din Golf, dar și blocând navigația în foarte strategica Strâmtoare Ormuz, ceea ce a dus la explozia prețurilor petrolului, scăzute între timp. Memorandumul de înțelegere prevedea reluarea traficului maritim în strâmtoare, unde mai multe nave au fost atacate recent. Qatarul și Arabia Saudită au atribuit Teheranului responsabilitatea pentru două dintre acestea. Documentul publicat marți de autoritățile americane permite finalizarea tranzacțiilor încheiate după 21 iunie. Data limită este 17 iulie. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Două nave atacate în zona Strâmtorii Ormuz, dintre care un metanier ce riscă să explodeze
O navă qatareză transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să explodeze, iar un petrolier sub pavilion saudit a fost avariat în apropierea Strâmtorii Ormuz în urma unor noi atacuri cu rachete efectuate de Iran asupra navelor comerciale, transmite Reuters. Metanierul Al Rekayyat, încărcat cu GNL, a emis un semnal SOS după ce a fost lovit la babord și riscă să explodeze din cauza unui incendiu declanșat în sala motoarelor, dar echipajul a fost evacuat în siguranță, potrivit unor surse din transportul maritim. Este prima dată când o navă transportoare de GNL aparținând statului Qatar, mediator în negocierile dintre Washington și Teheran, este lovită de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. Ministerul de Externe qatarez a denunțat un atac inacceptabil asupra securității navigației și a aprovizionării cu energie la nivel global. Descriind incidentul drept o încălcare clară a dreptului internațional, ministerul qatarez a îndemnat Iranul să înceteze imediat acțiunile care amenință securitatea regională și navigația comercială și a avertizat Teheranul că îi revine întreaga responsabilitate legală pentru acest atac și pentru orice daune sau consecințe rezultate. De asemenea, un petrolier sub pavilion saudit, ce pare a fi supertankerul Wedyan, a fost avariat în largul coastei Omanului, au declarat surse din domeniul securității maritime. într-un al treilea incident, un alt metanier, sub pavilion liberian, primit din partea forțelor iraniene ordin să își schimbe cursul și să navigheze mai aproape de coasta Iranului, după ce a încercat marți să tranziteze strâmtoarea prin apele Omanului, a declarat tot o sursă de securitate maritimă. Ruta navigabilă folosită de obicei înaintea războiului este în continuare impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran. Odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz după memorandumul semnat luna trecută între SUA și Iran pentru încetarea ostilităților, Teheranul le-a indicat navelor care traversează strâmtoarea să folosească un coridor anume în apropierea coastelor sale și a condiționat trecerea liberă a navelor de solicitarea unei autorizații pentru fiecare în parte. Iranul a atacat de atunci mai multe nave care, potrivit Teheranului, tranzitau Strâmtoarea Ormuz fără autorizația sa. Statele Unite au răspuns cu atacuri aeriene asupra unor ținte militare de pe coasta de sud a Iranului, care a ripostat cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain. Corpul Gardienilor Revoluției a îndemnat insistent navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să folosească numai coridorul stabilit de Iran și a avertizat că nerespectarea acestui consemn ar putea avea consecințe 'ireparabile'. Iranul susține că respectivul coridor, care trece pe la sud de insula iraniană Larak, este ruta cea mai potrivită pentru navigație datorită adâncimii apelor sale, lățimii căii navigabile și lipsei minelor.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Trump reafirmă, la Ankara, că a fost dezamăgit de modul în care NATO a acționat în timpul războiului cu Iranul
Președintele american Donald Trump s-a declarat din nou, marți, 'foarte dezamăgit' de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara cu prilejul unui summit al Alianței, relatează AFP și dpa. 'Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers', a declarat el alături de președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia. Trump a adăugat că SUA 'nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran', repetându-și nemulțumirea că aliații Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. Deși a subliniat, așa cum a făcut-o și înainte în mod repetat, că 'nu avem nevoie de altcineva', Trump a întrebat retoric de ce SUA 'au investit trilioane de dolari în NATO' pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb. 'într-un fel, îi testam pe oameni. îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi', a mai spus Trump, menționând Regatul Unit, Franța, Germania și Italia.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Amenințările din partea SUA, obstacol în calea încheierii acordului, declară ministrul de externe iranian
Discuțiile pentru a se ajunge la un acord final între Teheran și Washington nu vor începe dacă amenințările SUA continuă, a declarat marți ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, după ce președintele american Donald Trump amenințase anterior că 'va termina treaba' dacă nu se ajunge la un acord, relatează Reuters. 'Negocierile privind acordul final nu vor începe dacă amenințările continuă. Respectați-vă semnătura', a scris Abbas Araghchi într-o postare pe platforma X. Mesajul lui Araghchi se referă la memorandumul de înțelegere semnat luna trecută de către Iran și SUA, care solicită ambelor părți să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la utilizarea acesteia una împotriva celeilalte. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: O mulțime uriașă își ia rămas bun de la Ali Khamenei în orașul sfânt Qom
O mulțime uriașă a ieșit marți pe străzile orașului sfânt Qom, la sud de Teheran, pentru a-i aduce un ultim omagiu liderului suprem Ali Khamenei în cea de-a patra zi de doliu național în Iran, după o mobilizare impresionată a oamenilor luni, pe străzile din Teheran, transmite AFP. Sicriul liderului ucis pe 28 februarie în prima zi de atacuri israeliano-americane asupra Iranului este expus marți la moscheea Jamkaran din Qom, un oraș sfânt care găzduiește cele mai influente seminarii din islamul șiit, precum și mai multe sanctuare. Imagini aeriene difuzate de televiziunea de stat arată străzile pline de oameni ale acestui oraș cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori. în timpul rugăciunii, condusă de ayatollahul Abdollah Javadi-Amoli (93 de ani), o figură influentă a șiiismului conservator, o mulțime numeroasă a scandat în cor 'Moarte Americii!', slogan auzit frecvent în adunările oficiale ale Republicii Islamice. Potrivit altor imagini, credincioși și clerici purtând turban se reculeg la catafalcul ayatollahului Ali Khamenei, unde sunt, de asemenea, sicriele celor apropiați de el care și-au pierdut viața în același atac, inclusiv o nepoată de 14 luni, conform autorităților. Luni, a treia zi de doliu național, Teheranul a oferit o demonstrație de forță și unitate, la șase luni după manifestații uriașe și sângeroase împotriva puterii și a costului ridicat al vieții. Milioane de iranieni au invadat străzile capitalei pentru a-și lua rămas bun de la liderul considerat martir într-un eveniment comparabil cu înmormântarea în 1989 a predecesorului său, ayatollahul Khomeini, fondatorul Republicii Islamice. Cortegiul funerar urmează să ajungă marți în țara învecinată Irak, care are o comunitate șiită semnificativă. înmormântarea celui care a condus destinele țării timp de peste trei decenii, până la moartea sa la 86 de ani, va avea loc joi în orașul sfânt Mashhad din nord-estul Iranului, de unde era originar Ali Khamenei. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Un tanc petrolier a fost lovit de un proiectil neidentificat în regiunea Strâmtorii Ormuz
Un tanc petrolier a fost lovit luni de un proiectil neidentificat în largul Omanului, în regiunea Strâmtorii Ormuz, a raportat agenția maritimă britanică UKMTO, citată de AFP. 'Un tanc petrolier a raportat că a fost lovit în babord de un proiectil necunoscut, atacul provocând un incendiu, în timp ce nava naviga spre sud', a scris UKMTO într-un comunicat, adăugând că incidentul nu s-a soldat cu răniți și nu a cauzat daune mediului înconjurător. Atacul a avut loc la 8 mile marine la est de Limah, în Sultanatul Oman. Navele comerciale au fost puternic afectate de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu 1 martie, când Iranul a închis această rută vitală ca represalii la atacurile americane și israeliene, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Traficul maritim a fost reluat după semnarea unui memorandum de înțelegere între Washington și Teheran pe 17 iunie pentru a pune capăt conflictului. Totuși, Iranul reiterează, în ciuda opoziției Statelor Unite, că nu va exista o revenire la situația de dinaintea războiului, când tranzitul prin strâmtoare era gratuit, și amenință navele tentate să ocolească singura rută pe care a autorizat-o, de-a lungul coastelor sale. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat țara ca răspuns, iar Iranul a atacat ca represalii vecinii săi din Golf, Kuweit și Bahrein. Ulterior, Iranul și Statele Unite au convenit asupra unei pauze a ostilităților. Strâmtoarea Ormuz constituie principala cale maritimă care conectează țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu cu restul lumii, în special cu piețele asiatice. în 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței circulau zilnic prin această zonă, echivalentul a aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, conform Agenției americane pentru Energie (EIA). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Satele libaneze creștine de la frontieră dezmint afirmațiile lui Netanyahu potrivit cărora ar fi cerut anexarea la Israel
Satele libaneze creștine de la frontiera cu Israelul au dezmințit afirmațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu potrivit cărora lideri creștini locali ar fi cerut anexarea satelor lor de către Israel și ar fi solicitat cetățenia israeliană, transmite luni dpa. 'Unele sate creștine din Liban au cerut chiar să fie anexate de Israel', căutând protecție față de Hezbollah, a spus Netanyahu duminică la postul american Fox News. Hanna Al-Amil, primarul din Rmeish - una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră - a comentat pentru dpa afirmația lui Netanyahu, numind-o 'complet falsă' și precizând că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Ideea este 'absolut de neconceput', a spus primarul, adăugând că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat în care o resping. Aceste așezări sunt 'inima vie a Libanului', fiind definite de patriotismul lor, atașamentul față de pământ și de identitatea libaneză, a subliniat Al-Amil. Comunicatul comun afirmă că satele creștine au rămas fidele statului libanez și legitimității sale pe tot parcursul războiului, coordonându-se cu autoritățile libaneze, liderii religioși și actorii internaționali pentru a menține deschise coridoarele umanitare și legăturile cu instituțiile statului. Comunicatul mai subliniază că locuitorii așezărilor sunt mândri de identitatea lor libaneză, consideră Libanul drept patria lor finală și resping orice încercare de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice cu care nu au legătură. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Reprezentanți ai Hamas și Hezbollah, la funeraliile lui Khamenei de la Teheran
Reprezentanți ai Hezbollah și Hamas, mișcări islamiste armate libaneză și palestiniană, s-au întâlnită sâmbătă cu șeful diplomației iraniene la Teheran, cu prilejul funeraliilor ghidului suprem Ali Khamenei, relatează o media de stat iraniană, preluată de AFP. Cele două delegații s-au întâlnit separat cu ministrul Abbas Araghchi, potrivit agenției oficiale Irna, care nu a intrat în amănunte privind conținutul discuțiilor. Hezbollah a fost reprezentat de înalți responsabili, între care fostul ministru Mohamed Fneish, și deputați, potrivit canalului al-Manar, afiliat mișcării. Din partea Hamas, mai mulți membri ai biroului politic au făcut deplasarea pentru funeralii, între care liderul său Mohammed Darwish, potrivit unui comunicat. în iulie 2024, șeful politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel într-un atac asupra casei în care se afla în nordul Teheranului, după ce a asistat la ceremonia de învestire a președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul istoric al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis într-o lovitură israeliană la periferia sudică a Beirut în septembrie 2024. Teheranul susține de ani de zile Hamas, Hezbollah dar și pe rebelii Houthi din Yemen, organizații considerate 'teroriste' de SUA, ceea ce l-au transformat într-o țintă a sancțiunilor internaționale pentru 'susținerea terorismului'. Mai mulți demnitari străini i-au adus un omagiu vineri ayatollahului Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică Iran timp de aproape 37 de ani. El a fost ucis, împreună cu membri ai familiei sale și alți responsabili iranieni, pe 28 februarie, în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Teheranului, care a declanșat războiul regional. Sâmbătă, mulțimile s-au adunat la Marea Mosalla, un complex religios și politic din capitala iraniană, unde sicriul său este expus, pentru a-și lua la revedere de la ayatollah, care a avut ultimul cuvânt în privința marilor orientări ale statului. într-un comunicat publicat sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe a îndemnat populația să participe masiv la ceremonii, care urmează să dureze șase zile, pentru 'a arăta lumii grandoarea Iranului și gloria unității naționale și autorității'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: english.almanar.com.lb
VIDEO Președintele Turciei susține că Israelul nu trebuie să 'dinamiteze' acordul SUA-Iran
Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat sâmbătă că eforturile de pace din Orientul Mijlociu nu ar fi putut să reușească fără sprijin regional și că Israelului nu trebuie să i se permită să 'dinamiteze' acordul de pace SUA-Iran, relatează Reuters. 'Nicio soluție care nu își ia puterea din voința și contribuțiile țărilor regionale nu poate fi de durată', a declarat Erdogan la Istanbul, într-o intervenție alături de premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Turcia, membru NATO și vecin al Iranului, a acuzat în mod repetat Israelul că încearcă să submineze acordul SUA-Iran mediat de Pakistan și a condamnat operațiunile israeliene din Gaza, Liban și Siria. 'Urmărim cu atenție tentativele administrației israeliene de a dinamita acordul SUA-Iran. Actualului guvern israelian dependent de război nu trebuie să i se permită să ne atragă geografia în mirosul de sânge și praf de pușcă din nou', a spus Erdogan. Erdogan a mai spus că Turcia intenționează să aprofundeze cooperarea cu Pakistan în domeniile energiei, transportului, tehnologiei informației și apărării, urmărind în același timp un obiectiv de schimburi comerciale de 5 miliarde de dolari. Anterior în cursul zilei de sâmbătă, oficiali din ambele țări au participat la un forum de afaceri de la Istanbul. Ministrul turc al energiei Alparslan Bayraktar a declarat că firmele turcești vor să contribuie la proiecte în Pakistan și să împărtășească din expertiza Turciei în domeniul energiei într-un context în care Pakistanul trece printr-o tranformare a sectorului său electric.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda )
Trupul ghidului suprem Khamenei a ajuns în complexul religios de la Teheran unde vor avea loc funeraliile
Trupul neînsuflețit al fostului ghid suprem Ali Khamenei a ajuns vineri în complexul religios din Teheran unde vor avea loc funeralii de o amploare fără precedent, la patru luni după moartea sa într-o lovitură israeliano-americană, relatează AFP. Autoritățile așteaptă între 15 și 20 de milioane de participanți la Teheran pentru acest omagiu național de trei zile, care începe de sâmbătă și se vrea o demonstrație de forță după războiul de 40 de zile în care au murit numeroși înalți responsabili și mii de civili. Sicriul lui Ali Khamenei, înfășurat într-un drapel în culorile Iranului, a ajuns la Marea Mosalla, un mare complex religios al capitalei, potrivit imaginilor difuzate de AFP. Zidurile sale sunt acoperite de mari portrete ale ayatollahului Khamenei, care a fost ghidul suprem timp de trei decenii, de drapele negre în semn de doliu și drapele roșii, simbol al martiriului și al răzbunării. La intrarea în moscheea unde vor fi expuse rămășițele pământești ale ayatollahului, muncitori și salvatori se ocupă de ultimele pregătiri pe o căldură sufocantă, potrivit unei echipe a AFP care a avut acces la organizarea evenimentului. 'Oamenii vor veni din întreg Iranul. Va fi enorm de multă lume', a declarat Hosein Moghadasi, un angajat de 43 de ani, în condițiile în care mulți se vor așeza la coadă de vineri seară așteptând deschiderea porților la ora 06:00 sâmbătă dimineață (02:30 GMT). Complexul de la Mosalla, conceput pentru a găzdui marile rugăciuni de vineri, comemorări oficiale și adunări religioase, va rămâne deschis zi și noapte până luni. Un cortegiu care va transporta rămășițele pământești ale lui Ali Khamenei va parcurge apoi străzile Teheranului, înainte de a se deplasa marți în orașul sfânt Qom. Lideri și responsabili din circa treizeci de țări, în principal vecine, sunt așteptate, între care fostul premier rus Dmitri Medvedev și prim-ministrul pakistanez Shebaz Sharif. China va fi reprezentată de un înalt responsabil al Parlamentului, He Wei. Niciun lider european nu va fi invitat. 'Toți cei care vor asista la funeralii s-au aliniat de partea bună a istoriei', a subliniat în această săptămână purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, denunțând susținerea occidentalilor față de Israel și SUA în cele două războaie împotriva Republicii Islamice, în iunie 2025 și în acest an. Ali Khamenei, ghidul suprem cu cea mai mare longevitate după înființarea în 1979 a Republicii Islamice, a murit la 86 de ani sub bombardamentele americano-israeliene asupra reședinței sale de la 28 februarie. Funeraliile naționale, inițial prevăzute să aibă loc în martie dar amânate din cauza războiului, se anunță cele mai mari din istoria Iranului. în 1989, la moartea predecesorului său, fondatorul Republicii Islamice, ayatollahul Rouhollah Khomeini, circa 10 milioane de persoane au asistat la funeraliile sale, potrivit datelor oficiale. Mișcările mulțimii au provocat atunci peste zece morți. Alături de sicriul lui Ali Khamenei, vor fi expuse cele ale apropiaților săi uciși în prima zi de război, inclusiv cel al unei fiice, al unui ginere, al unei nurori și al unei nepoate. O imagine a fostului lider cu pumnul ridicat, simbol al rezistenței față de Occident, este omniprezent la fața locului, a constatat un jurnalist al AFP. 'Numele tău va rămâne etern pe acest pământ de aur', proclamă un banner, în timp ce pe străzile din Teheran numeroase afișe și sloganuri îi aduc un omagiu 'martirului'. Ironie a calendarului, începutul funeraliilor va coincide cu sărbătoarea națională a SUA, care celebrează pe 4 iulie 250 de ani de existență. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Președintele libanez afirmă că nu va ceda Israelului 'niciun centimetru' din teritoriul țării
Președintele libanez, Joseph Aoun, a afirmat joi că negocierile pe care țara sa le poartă în prezent cu Israel nu constituie o trădare, așa cum acuză gruparea islamistă Hezbollah, asigurând că nu va ceda Israelului 'niciun centimetru din teritoriul' țării, relatează AFP. Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a declarat în ajun că armata israeliană va rămâne 'pe o durată nedeterminată' în ceea ce a calificat drept 'zone de securitate' stabilite în Liban, în Siria și în Fâșia Gaza. Libanul a semnat la 26 iunie, sub egida Washingtonului, un acord-cadru cu Israelul în vederea de a se ajunge la o 'pace durabilă', un text contestat violent de Hezbollahul proiranian. Aceste negocieri directe nu sunt o 'trădare, ci un război diplomatic, fără vărsare inutilă de sânge', a insistat Joseph Aoun, în timp ce noul război între Israel și Hezbollah a făcut din 2 martie peste 4.200 de morți în Liban, potrivit autorităților. Șeful statului a adăugat că Libanul a decis să se angajeze în negocieri 'pentru a garanta retragerea israeliană de pe teritoriul său'. 'Nu vom ceda nici măcar un singur centimetru din teritoriul libanez', a asigurat el. Acordul-cadru prevede ca armata libaneză să-și restabilească autoritatea în sudul țării, sub rezerva dezarmării Hezbollah, începând cu 'zone-pilot' din care armata israeliană ar urma să se retragă, dar nu stabilește niciun calendar în acest sens. Procesul trebuie detaliat într-o anexă de securitate, al cărei conținut nu a fost făcut public. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care s-a deplasat marți în partea de sud a Libanului ocupată de Israel, a afirmat că armata sa rămâne pe loc atât timp cât va persista amenințarea dinspre Hezbollah. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Qatarul anunță progrese în negocierile tehnice indirecte dintre SUA și Iran
Negociatorii americani și iranieni au realizat progrese în timpul tratativelor indirecte de la Doha, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed al-Ansari, relatează joi AFP și Xinhua. ''Mediatorii qatarez și pakistanez au avut astăzi, la Doha, reuniuni separate cu negociatorii americani și iranieni, cu progrese pozitive legate de chestiunile referitoare la memorandumul de înțelegere de la Islamabad, bazându-se pe rezultatele summitului de la Lacul Lucerna'', a indicat miercuri, pe X, reprezentantul diplomației qatareze. Washingtonul și Iranul au început la jumătatea lunii iunie negocieri prevăzute inițial să dureze 60 de zile, în vederea unui acord final. Teheranul refuză în acest stadiu orice discuții directe cu SUA. Deși semnarea memorandumului de înțelegere americano-iranian, la 17 iunie, a permis reducerea intensității conflictului, tensiunile persistă în special cu privire la programul nuclear al Iranului, la deblocarea activelor înghețate iraniene și la gestionarea strâmtorii Ormuz. Iranul insistă de mai multe săptămâni că dorește să impună o taxă de trecere a strâmtorii, sub o formă sau alta, o măsură considerată inacceptabilă de SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
Iranul afirmă că va cumpăra produse cu activele înghețate în Qatar
Iranul a afirmat miercuri că va folosi o parte din activele sale înghețate în Qatar pentru a achiziționa bunuri de care are nevoie, după discuții la Doha privind memorandumul de înțelegere cu Statele Unite referitor la încheierea războiul
Strâmtoarea Ormuz, considerată în continuare zonă de război de sindicatele și angajatorii din transportul maritim
Sindicatele și angajatorii din sectorul maritim vor continua să considere cel puțin până la 9 iulie Strâmtoarea Ormuz o zonă de război, în pofida unui armistițiu fragil între SUA și Iran, potrivit unui comunicat comun publicat miercuri, relatează AFP. 'Această decizie recunoaște riscul persistent și important pentru viața umană precum și evoluția rapidă a situației în zonă', indică textul Federației internaționale a lucrătorilor din transport (ITF) și al Joint Negotiating Group (JNG), care îi reprezintă pe angajatorii din industria de transport maritim. Acest statut nu se aplică decât navelor care aparțin companiilor semnatare ale acordurilor colective ale International Bargaining Forum (IBF), respectiv circa 15.000 de nave în lume, potrivit IBF. Oamenii mării acoperiți de acest acord colectiv și care lucrează pe nave ce operează în aceste zone percep un salariu dublu cu dreptul de a refuza să navigheze și de a solicita repatrierea pe cheltuiala armatorului. Strâmtoarea Ormuz a fost clasificată pentru prima dată ca zonă de operațiuni de război de IBF pe 5 martie, la patru zile după primul atac asupra unor nave care încercau să traverseze strâmtoarea. Navele comerciale au fost puternic afectate de conflictul în Orientul Mijlociu de la 1 martie, atunci când Iranul a închis strâmtoarea drept represalii la loviturile americane și israeliene. Cel puțin 14 marinari au fost uciși și peste 40 de nave au fost atacate de la începutul conflictului. Loviturile cele mai recente au avut loc pe 25 și 27 iunie, determinând Organizația Maritimă Internațională să suspende un plan, de scurtă durată, vizând evacuarea a 11.000 de marinari încă blocați în Golf. Clasificarea drept zonă de război a fost discutată în cadrul unei reuniuni de săptămâna trecută, înainte de lovitura de joi, 25 iunie, asupra unei nave. 'Dacă navele nu ar fi fost lovite în două zile distincte de joia trecută și dacă intrările și ieșirile s-ar fi derulat fără incidente, este probabil ca o schimbare să fi putut interveni în această săptămână', a declarat pentru AFP o sursă apropiată de discuții. Comitetul comun însărcinat să stabilească clasificarea drept zonă de război și-a suspendat reuniunile săptămânale la începutul lunii mai, atunci când era clar că situația în strâmtoare nu se ameliorează, a declarat această sursă pentru AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Iran: Televiziunea de stat scurtează un interviu cu negociatorul iranian
Televiziunea de stat iraniană a întrerupt marți un interviu înregistrat cu Mohammad Bagher Ghalibaf, influentul președinte al parlamentului Iranului și principalul negociator în tratativele cu SUA, suscitând criticile echipei sale, transmite AFP. ''Această discuție a fost trimisă Organizației Radioteleviziunii Republicii Islamice Iran (IRIB) cu peste două ore înaintea orei de difuzare; din păcate, difuzarea a fost întreruptă în mijlocul ei'', și-a exprimat miercuri regretul un comunicat al centrului media al parlamentului iranian. Acest interviu fiind înregistrat, ''minimum care se putea aștepta de la responsabilii IRIB era de a se coordona cu centrul media al parlamentului dacă ei (IRIB) decideau să nu difuzeze o parte a discuției, contrar procedurilor'', a adăugat comunicatul. Postul național de televiziune de la Teheran a afirmat că interviul fusese divizat în două părți, dintre care cea secundă urma să fie difuzată miercuri seară. Centrul media al parlamentului iranian a precizat că partea nedifuzată se referea în special la chestiuni centrale ale acordului-cadru încheiat la 17 iunie de Teheran și Washington, respectiv inspecțiile AIEA, dezghețarea activelor iraniene și linia de credit prevăzută de 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului. Luna trecută, un prezentator al postului public de televiziune din Iran a cerut închiderea aeroportului de la Teheran pentru ca echipa de negociere iraniană să nu se poată deplasa în Elveția pentru a discuta cu delegația americană. în partea interviului difuzată marți, Ghalibaf a susținut că înțelegerea cu americanii i-a permis Iranului să își vândă petrolul grație ridicării, conform termenilor acordului, a blocadei americane asupra porturilor iraniene. ''De atunci am exportat peste 40 de milioane de barili de petrol. în schimb, în precedentele 50-60 de zile, fusesem în imposibilitate totală de a exporta chiar și un singur baril de petrol'', a explicat demnitarul iranian. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul favorizează diplomația cu Statele Unite, dar se declară pregătit pentru 'război' (negociator-șef)
Șeful echipei iraniene de negociatori, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat într-un interviu difuzat marți seară la televiziunea de stat că Iranul acordă prioritate dialogului cu Statele Unite, declarându-se în același timp pregătit pentru 'război', scrie AFP. 'Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiți de război', a declarat influentul diplomat, care este și președintele Parlamentului, în contextul în care delegații iraniene și americane urmează să poarte discuții separate cu Qatarul, țară mediatoare alături de Pakistan. Pe de altă parte, Ghalibaf a mai afirmat că Iranul nu a putut exporta 'nici măcar un singur baril de petrol' în timpul blocadei americane impuse de președintele american Donald Trump ca represalii la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică. De la ridicarea blocadei, în urma semnării unui memorandum de înțelegere cu Statele Unite pe 17 iunie, 'am exportat peste 40 de milioane de barili de petrol (...) în schimb, în ultimele 50-60 de zile dinainte, fusesem în imposibilitatea totală de a exporta fie și un singur baril de petrol', a declarat Ghalibaf în interviul citat de AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza)
Armata israeliană va rămâne în sudul Libanului atât timp cât Hezbollahul 'ne amenință' (Netanyahu)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care s-a deplasat marți în partea de sud a Libanului ocupată de Israel, a afirmat că armata israeliană va rămâne acolo atât timp cât Hezbollahul proiranian 'ne amenință', relatează AFP. 'Poziția noastră este clară: nu vom părăsi sudul Libanului atât timp cât amenințarea nu va fi dispărut. Și atât timp cât Hezbollah, înarmat, va fi prezent aici și ne va amenința, vom rămâne aici', a declarat el trupelor israeliene aflate la fața locului, potrivit unei înregistrări video difuzate de biroul său. 'Noi spunem atât Iranului, cât și Hezbollahului: plecați de aici, locul vostru nu este aici. Aici sunt două state suverane care vor să trăiască în pace, să restabilească o realitate de securitate și prosperitate, atât pentru locuitorii din nordul Israelului, cât și pentru locuitorii Libanului', a declarat Netanyahu. Libanul a fost antrenat în conflict în 2 martie, când Hezbollah a atacat nordul Israelului în sprijinul Iranului, vizat de ofensiva americano-israeliană. Israelul a ripostat, jurând 'să elimine' gruparea, și și-a desfășurat trupe în sudul Libanului. Loviturile sale s-au soldat de atunci cu peste 4.200 de morți, potrivit Beirutului. Libanul și Israelul au semnat vineri - sub egida Washingtonului- un acord cadru în vederea unei 'păci durabile'. Documentul prevede ca armata libaneză să-și restabilească 'autoritatea suverană efectivă asupra întregului teritoriu libanez, sub rezerva dezarmării verificate a grupărilor înarmate nestatale'. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Nu vor avea loc discuții directe între SUA și Iran în Qatar, precizează acest mediator
Qatarul, una dintre țările mediatoare în conflictul dintre Iran și SUA, a precizat marți că nicio discuție directă între delegații ale acestora nu este planificată în următoarele zile la Doha, unde președintele american Donald Trump și-a trimis emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner pentru întâlniri cu mediatori, relatează AFP. Atât Washingtonul, cât și Teheranul au anunțat trimiterea unor oficiali în Qatar pentru a face să avanseze negocierile după semnarea memorandumului de înțelegere pentru încetarea focului ce a deschis o perioadă de negociere de 60 de zile în care cele două părți s-au angajat să soluționeze chestiunile cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. 'Steve Witkoff și Jared Kushner sunt aici la Doha pentru întâlniri cu mediatori și responsabili qatarezi, iar discuțiile vor aborda ansamblul chestiunilor regionale, (...) inclusiv, desigur, negocierile cu Iranul, dar și Libanul', a declarat Majed Al Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez. Emisarii americani 'nu sunt aici pentru negocieri cu iranienii', nici 'nu este programată vreo întâlnire directă între cele două părți în zilele următoarele', la fel nu este programată nicio 'reuniune la nivel înalt', a clarificat același purtător de cuvânt. în ce privește partea iraniană, o 'delegație tehnică efectuează deplasări dus-întors la Doha, în funcție de progresele negocierilor', dar 'în prezent nicio delegație de nivel înalt nu se află aici', a adăugat oficialul qatarez. Discuțiile tehnice abordează puncte referitoare la dosarul nuclear iranian, chestiuni economice și de securitate, a mai precizat acesta. Qatarul a refuzat inițial să își asume un rol de mediator între Iran și SUA, după ce infrastructuri militare americane de pe teritoriul său au fost ținta rachetelor și dronelor lansate de Iran ca represalii față de bombardamentele americano-israeliene. Totuși, de câteva săptămâni Qatarul joacă un rol mai activ în negocierile care sunt mediate în principal de Pakistan. De partea sa, Iranul a transmis marți că 'fără îndoială' se vor desfășura miercuri în Qatar discuții referitoare la activele sale înghețate în urma sancțiunilor, dar a negat la rândul său orice întâlnire directă cu SUA, chiar dacă delegații din ambele țări se află în emirat. 'Ceea ce ar trebui să se întâmple la Doha, fără îndoială mâine, sunt discuții cu partea qatareză' care privesc 'deblocarea activelor iraniene înghețate', a declarat presei purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, referindu-se la fondurile iraniene blocate în străinătate din cauza sancțiunilor americane și discutate în vederea încheierii unui acord de pace cuprinzător între Teheran și Washington. Iranul este de mai multe decenii supus sancțiunilor americane, care i-au afectat economia și sistemul financiar, primele astfel de active externe fiind înghețate de SUA în urma Revoluției Islamice din 1979. Nu există date oficiale privind suma acestor active, dar presa iraniană a estimat-o recent că ar fi între 100 și 123 de miliarde de dolari. Iranul condiționează orice acord de pace final cu SUA de deblocarea măcar parțială a acestor active.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranul anunță trimiterea unei 'delegații de experți' în această săptămână la Doha
Teheranul a anunțat luni că o 'delegație de experți' se va deplasa în această săptămână în capitala Qatarului, Doha, pentru a discuta despre punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere încheiat pe 17 iunie cu Statele Unite care include exporturile de petrol și fondurile blocate aparținând Iranului, relatează AFP. 'în acest cadru, o delegație de experți a Republicii Islamice va pleca spre Doha mai târziu în cursul săptămânii', a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, într-un briefing de presă, în condițiile în care Qatarul este mediator, alături de Pakistan, în discuțiile dintre cele două părți. Mai devreme în cursul zilei de luni, președintele Statelor Unite, Donald Trump, afirmase că autoritățile iraniene au 'solicitat o întâlnire' care ar urma să aibă loc marți la Doha. Baghai a insistat asupra faptului că, 'în următoarele zile, nu vom negocia cu partea americană, la niciun nivel'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Deminarea Strâmtorii Ormuz: Iranul somează Franța 'să nu complice și mai mult situația'
Diplomația iraniană a somat luni Franța 'să nu complice și mai mult' situația în Strâmtoarea Ormuz, propunându-și participarea la operațiuni de deminare, după o declarație franco-omaneză în acest sens, relatează France Presse. Președintele francez Emmanuel 'Macron a afirmat că Franța va coopera cu partenerii săi pentru deminarea Strâmtorii Ormuz', a notat pe X ministrul adjunct de externe iranian Kazem Gharibabadi. Or, 'deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară', a spus el, adăugând că se bazează pe memorandumul de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu. 'Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale', a afirmat acesta, după publicarea unei declarații de către Paris și Muscat, în care acestea făceau apel la o 'navigație liberă, fără condiții și nici restricții'în strâmtoare și prevedeau 'operațiuni de deminare comune'. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Macron și sultanul Omanului, favorabili unei 'navigații libere, necondiționate și nerestrictive' în Strâmtoarea Ormuz
Președintele francez Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, au pledat luni pentru o 'navigație liberă, fără condiții și nici restricții' în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la aceasta prin 'operațiuni de deminare comune', potrivit unei declarații franco-omaneze publicate luni în finalul întâlnirii lor la Palatul Elysee, relatează AFP. 'Cei doi șefi de stat au subliniat importanța redeschiderii Strâmtorii Ormuz și au reafirmat atașamentul lor față de o navigație liberă, fără condiții și nici restricții, în special dreptul la tranzit conform dreptului mării', subliniază declarația. Ei au 'convenit să colaboreze cu toate părțile interesate cu scopul de a lucra în favoarea libertății de navigație în viitor și de a conduce operațiuni de deminare comune', se afirmă în document. Prima vizită de stat în Franța a sultanului Omanului, Haitham bin Tariq, a cărui țară este riverană Strâmtorii Ormuz, s-a soldat printr-o serie de contracte pentru grupuri franceze, marcând voința celor două țări de a-și întări cooperarea după încheierea ostilităților în regiune. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)