Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
SUA și-au epuizat practic în Iran rezervele de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune (surse Reuters)
Forțele armate ale Statelor Unite și-au utilizat în cele cinci luni de război cu Iranul o mare parte din rezervele de rachete de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, au declarat agenției Reuters trei surse care cunosc datele respectiv
Un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat până miercuri, afirmă secretarul american al trezoreriei
Secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, a declarat marți că un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat până miercuri cu Iranul, relatează AFP, Reuters și Xinhua. 'Suntem în discuții cu iranienii și cred că există o șansă să ajungem azi sau mâine la un acord pentru redeschiderea strâmtorii și pentru a ne îndrepta spre o normalizare', a declarat Scott Bessent într-un interviu pentru canalul CNBC. Oficialii iranieni nu au comentat până în acest moment afirmațiile sale, notează Xinhua. întrebat despre o eventuală taxă iraniană în strâmtoare, Scott Bessent a răspuns: 'Cred că va fi vorba mai degrabă despre o libertate de circulație'. Situația rămâne tensionată în Strâmtoarea Ormuz, unde o navă a fost lovită în timpul nopții, în pofida optimismului afișat de Donald Trump care dă asigurări că negocierile cu Iranul avansează și că această cale maritimă strategică s-ar putea redeschide încă de marți. Scott Bessenr s-a arătat optimist în privința efectelor unui acord cu Iranul asupra prețului la energie, precizând că sute de nave așteaptă să-și reia traseul.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Președintele Pezeshkian dă asigurări că Iranul nu caută să escaladeze conflictul cu SUA
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat marți că țara sa nu încearcă să escaladeze conflictul cu Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a reiterat că negocierile cu Iranul sunt în desfășurare, informează EFE. 'Ne apărăm teritoriul, dar nu căutăm o escaladare a războiului sau prelungirea conflictului', a declarat Pezeshkian în timpul unui discurs la inaugurarea unui proiect medical de sprijinire a familiilor, potrivit agenției de știri Tasnim. Președintele iranian a cerut, de asemenea, consolidarea coeziunii interne pentru a împiedica 'inamicul' să 'dezbine și să distrugă' societatea iraniană. 'Trebuie să lucrăm pentru a construi, în circumstanțele actuale, o societate care să nu trezească lăcomia inamicului, una în care acesta nu poate interveni sau să fie capabil să dezbine și să distrugă', a afirmat el. Trump a insistat luni seară că țara sa poartă negocieri cu Iranul, în ciuda faptului că Teheranul a negat un astfel de demers, o poziție pe care republicanul a numit-o 'ipocrită'. 'Discutăm, și o facem la cererea Iranului, cu sprijinul Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, precum și al altor țări (...) Toți au vrut să acorde acestui proces o ultimă șansă. Este o ultimă șansă. Este ultima oportunitate pe care o are (Iranul) de a semna un document bun', a avertizat Trump, la o zi după suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene pentru a relua discuțiile. Luni, viceprim-ministrul și ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, l-a invitat pe ministrul de externe iranian Abbas Araghchi să viziteze Islamabadul 'cât mai curând posibil', cu scopul de a relua discuțiile de pace. Iranul și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului și a începe un proces de pace de două luni, mediat de Pakistan și Qatar. Cu toate acestea, la începutul lunii iulie, Teheranul și Washingtonul și-au reluat atacurile încrucișate, determinând Iranul să închidă strâmtoarea strategică Ormuz și pe Trump să ordone reinstaurarea blocadei navale pe coastele iraniene. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
VIDEO Trump susține că au loc discuții cu Iranul 'chiar acum'
Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite poartă discuții cu Iranul 'chiar acum', avertizând că oferă Teheranului o 'ultimă șansă', relatează AFP. Autoritățile iraniene au negat cu doar câteva ore mai devreme că ar avea loc astfel de discuții. într-o întâlnire cu presa în Biroul Oval, Trump a afirmat că discuțiile au loc 'la cererea' Teheranului și cu 'sprijinul' Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului. 'Aceasta este ultima șansă pentru iranieni de a semna un document bun', a spus el, menționând că discuțiile se concentrează în special pe redeschiderea strâmtorii Ormuz - lucru despre care consideră s-ar putea întâmpla 'chiar de mâine'. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a declarat luni că Iranul nu 'negociază cu Statele Unite în acest moment', ci poartă discuții cu 'Omanul pentru a asigura trecerea prin strâmtoarea Ormuz'.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru)
Trump: Iranul trebuie să aleagă între un ''acord'' și o ''capitulare totală''
Președintele american Donald Trump a avertizat luni că blocada navală impusă de SUA împotriva Iranului va fi ridicată numai în cazul unui ''acord'' sau al unei ''capitulări totale'' a Teheranului, relatează agențiile AFP și EFE. El a insistat că sunt în desfășurare negocieri între SUA și Iran, în pofida dezmințirilor venite de la Teheran. ''Liderii iranieni sunt de o duplicitate incredibilă! Ei cer o întâlnire, unii ar spune chiar că o 'cerșesc', discuțiile încep, altele sunt prevăzute într-un viitor imediat, iar ei spun, public și cu mândrie, că nu poartă nicio discuție'', a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. El a susținut că Strâmtoarea Ormuz se află ''total sub controlul'' marinei militare americane, care menține totodată blocada asupra porturilor iraniene. ''Nimic nu trece către Iran (...) și nimic nu va trece atât timp cât nu va exista un acord sau o capitulare totală'' a Iranului, a indicat președintele american. ''Indiferent că Iranul dorește sau nu să o recunoască, cert este că vorbim despre o soluție la o problemă pe care ei înșiși au provocat-o timp de decenii'', a continuat Trump. ''Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară'', a repetat el. în stilul său obișnuit de când a început războiul în urmă cinci luni, Trump a amenințat în weekend din nou Iranul cu bombardamente devastatoare, dar apoi a spus că le anulează pentru ca negocierile cu Teheranul să fie reluate luni. El a susținut că Iranul însuși i-a cerut să oprească atacul pe care-l ordonase și pe care l-a descris drept ''cel mai mare după Al Doilea Război Mondial''. Totuși, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a susținut de partea sa că Republica Islamică nu desfășoară în prezent negocieri cu SUA, ci cu Omanul pentru a securiza navigația prin Strâmtoarea Ormuz. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
SUA: Pentagonul așteaptă sugestii cu idei ''creative și mai puțin convenționale'' pentru a lupta împotriva Iranului
Departamentul american al Apărării a solicitat idei ''creative și mai puțin convenționale'' pentru a lupta împotriva Iranului, relatează luni postul CNN, după ce președintele Donald Trump a anunțat reluarea dialogului dintre Washington și Teheran, negat totuși de acesta din urmă, relatează agenția EFE. ''Căutăm forme noi, creative și mai puțin convenționale de a pune presiune și a pedepsi Iranul'', a declarat un responsabil de rang înalt din cadrul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) unui grup de analiști militari, potrivit unor surse citate de CNN. Consultarea deschisă a fost solicitată prin e-mail, o modalitate neobișnuită potrivit experților, care văd în acest demers o ilustrare a opțiunilor limitate pe care Trump le are pentru a forța Iranul să accepte o propunere de pace în termenii doriți de SUA, notează postul citat. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM evaluează toate posibilitățile și recunoaște necesitatea regândirii strategiei în acest conflict, care durează deja de cinci luni, fără perspective clare pentru un acord de pace, după ce acordul de încetarea a focului încheiat în iunie pentru a deschide calea unor negocieri cuprinzătoare a eșuat între timp. Cererea din partea CENTCOM a fost trimisă înaintea celei mai recente amenințări formulate de Trump cu privire la noi atacuri împotriva Iranului, atacuri pe care președintele SUA le-a anulat în cele din urmă după ce Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar i-au cerut să suspende bombardamentele pentru a facilita eforturile de negociere a unui acord cu Teheranul, așa cum a spus Trump însuși. Acesta din urmă a declarat că negocierile vor fi reluate luni și a susținut că Iranul însuși i-a cerut să oprească atacul pe care-l ordonase și pe care l-a descris drept ''cel mai mare după Al Doilea Război Mondial''. Totuși, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a afirmat că Republica Islamică nu desfășoară în prezent negocieri cu SUA, ci cu Omanul pentru a securiza navigația prin Strâmtoarea Ormuz. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
BCE: Războiul din Iran afectează semnificativ încrederea consumatorilor
Consumul gospodăriilor din zona euro s-a redus semnificativ după izbucnirea războiului din Iran, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor, datele sugerând că escaladarea conflictului va afecta din nou cheltuielile de consum, arată datele unui studiu publicat luni de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters. încrederea consumatorilor din zona euro a scăzut semnificativ după izbucnirea războiului din Iran, apoi s-a redresat ușor, chiar dacă rămâne sub nivelul anterior conflictului, frânând creșterea economiei, care a fost în ultimii ani modestă. Declinul consumului în aprilie a fost de două ori mai mare decât tendințele istorice, și comparabil în magnitudine cu răspunsul gospodăriilor după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a apreciat BCE. 'Aceste date arată cât de puternic este canalul de încredere în cazul șocurilor mari percepute de consumatori', se arată în raport. După o creștere medie de 3% - 4% de la mijlocul lui 2024, creșterea consumului nominal s-a redus la aproximativ 2,5% în aprilie, în condițiile în care gospodăriile cu venituri mai ridicate și-au redus cheltuielile neesențiale. 'Astfel, este susținută opinia că încetinirea nu este rezultatul presiunilor asupra veniturilor ci al faptului că unele gospodării amână achizițiile în situații geopolitice dificile', susține BCE. De asemenea, gospodăriile sunt îngrijorate de majorarea rapidă a inflației provocată de conflict, care ar putea eroda venitul real iar 40% dintre cei intervievați au spus că nu se așteaptă să recupereze aceste pierderi. Rezultatele studiului confirmă opinia BCE că războiul din Iran nu va afecta sever creșterea economiei zonei euro, în pofida impactului majorării prețurilor la energie asupra consumului și profiturilor companiilor. Economiștii estimează că Banca Centrală Europeană va majora dobânzile în septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Iranul a executat doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului
Doi bărbați au fost executați luni în Iran după ce au fost condamnați pentru spionaj în favoarea Israelului, inamicul jurat al Republicii Islamice, a anunțat Mizan, organul de presă al sistemului judiciar iranian, informează AFP. 'Omid Behzad și Pouria Safvat au fost spânzurați în această dimineață (luni) pentru că au transmis coordonatele unor situri militare și de securitate sensibile unor agenți ai Mossadului', serviciul de informații externe israelian, a precizat Mizan, care nu a furnizat nicio informație cu privire la data arestării sau a procesului lor, dar a indicat că aceștia au fost condamnați pentru 'spionaj și colaborare cu regimul sionist'. Potrivit televiziunii de stat iraniene, cei doi bărbați au fost condamnați pentru acte de spionaj comise în timpul războiului actual, declanșat de o ofensivă americano-israeliană împotriva Iranului la 28 februarie, precum și în timpul războiului precedent, din iunie 2025, care a durat 12 zile. Iranul este a doua țară din lume, după China, în ceea ce privește numărul execuțiilor, potrivit organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, iar numărul lor a crescut de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Autoritățile iraniene au executat cel puțin 1.639 de persoane în 2025, un record din 1989, potrivit ONG-ului Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, și organizației Ensemble contre la peine de mort (ECPM), cu sediul la Paris. Săptămâna trecută, Amnesty International a denunțat o 'escaladare' a execuțiilor efectuate de autoritățile iraniene, după ce Republica Islamică a anunțat spânzurarea a doi bărbați care au participat la protestele în masă desfășurate în Iran iarna trecută.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul
Președintele american Donald Trump a anunțat reluarea, începând de luni, a negocierilor cu Iranul, după ce a suspendat loviturile americane asupra Republicii Islamice și a vorbit despre progrese diplomatice în vederea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, relatează AFP. Semnarea unui memorandum de înțelegere la mijlocul lunii iunie nu a reușit până acum să ducă la niciun progres diplomatic major în direcția încheierii unui conflict care, timp de mai bine de cinci luni, a cuprins Orientul Mijlociu și a zguduit economia globală. După ce a amenințat Iranul cu un alt atac major, președintele american a anunțat sâmbătă seara că renunță și a sugerat că s-au înregistrat progrese diplomatice. 'Bineînțeles că nu vor să fie atacați. Știau amploarea acestui atac pentru că l-au văzut prinzând contur', a declarat Trump duminică seara în avionul prezidențial Air Force One. 'Ceea ce facem acum este să discutăm cu ei sub forma unor negocieri', a adăugat Trump, precizând că aceste discuții ar urma să înceapă luni după-amiază, fără a oferi detalii. Nici Teheranul, nici țările care mediază conflictul nu au confirmat organizarea acestor discuții, însă Republica Islamică a declarat duminica aceasta că este aproape de un acord cu Omanul privind Strâmtoarea Ormuz. Crucială pentru comerțul global cu hidrocarburi, Strâmtoarea Ormuz a fost din nou blocată de Republica Islamică de la reluarea ciocnirilor cu Statele Unite la începutul lunii iulie, provocând perturbări semnificative economiei globale. Iranul, care nu dorește o revenire la situația de dinainte de război, permite în prezent navigația pe o singură rută de-a lungul coastei sale și intenționează să mențină controlul asupra strâmtorii, care se află și în apele Omanului. în iunie, stabilirea unei rute omaneze a provocat furia autorităților iraniene, dar se pare că, potrivit Teheranului, se conturează un compromis, deși Muscatul nu a reacționat încă. 'Suntem pe punctul de a ajunge la un acord privind o rută acceptabilă pentru ambele părți - nici ruta nordică, nici ruta sudică - respectând drepturile suverane ale fiecărei țări și garantând interesele și securitatea noastră națională', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaid, la televiziunea de stat. Războiul din Orientul Mijlociu s-a extins recent, cu un nou front în Marea Roșie, unde rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au anunțat o blocadă a porturilor saudite și au revendicat ulterior atacurile asupra petrolierelor și a instalațiilor petroliere ale regatului. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea) Citeşte şi: Iranul neagă reluarea negocierilor cu SUA, în pofida anunțului lui Trump
Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai OPEC+ au decis o nouă majorare a cotelor de producție de petrol
Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai OPEC+ au decis, în cadrul unei reuniuni virtuale desfășurate duminică, să își majoreze cotele de producție de petrol pentru luna septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, informează AFP și Reuters. 'Cele șapte țări participante au decis să aplice o ajustare a producției de 188.000 de barili pe zi', un volum similar cu cel din lunile anterioare, a anunțat Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), fără a menționa vreo pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii anticipau pe scară largă o astfel de măsură. Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, acestea fiind nevoite să reducă volumul de extracție din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz. Traficul maritim din regiune a înregistrat o revigorare în urma semnării memorandumului de înțelegere dintre Iran și SUA, în luna iunie, ceea ce potrivit datelor OPEC a dus la o creștere a producției față de luna mai. Totuși, reluarea ostilităților în Orientul Mijlociu, în luna iulie, a provocat un nou declin al transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care vor duce, cel mai probabil, la o scădere a numărului de barili produși. în plus, Rusia - a cărei infrastructură petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene - întâmpină dificultăți în a menține producția aproape de nivelul de 9 milioane de barili pe zi (mb/zi), față de obiectivul actual de 9,8 mb/zi. 'Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza', a notat analistul Jorge Leon, de la Rystad Energy.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
Război în Orientul Mijlociu: Trump suspendă loviturile americane asupra Iranului
Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că SUA și Israelul au convenit să suspende loviturile asupra Iranului la solicitarea Teheranului și a altor țări din regiune, cu condiția ca un acord să fie încheiat rapid, relatează AFP. Vineri, Donald Trump a amenințat într-o ședință de guvern că va lovi Iranul 'foarte puternic'. într-un mesaj pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a afirmat duminică că SUA sunt 'gata să lovească Republica Islamică Iran la niveluri de teroare militară, forță și putere nemaivăzute de la Al Doilea Război Mondial'. 'în pofida acestui lucru, tocmai am fost rugați de Iran și de alte țări din Orientul Mijlociu să suspendăm orice atac', a adăugat el. 'Pe baza acestei cereri, am acceptat... să anulez atacul, sub rezerva de a putea încheia rapid un ACORD. Israelul mi se alătură în acest angajament', a spus el. Acest anunț intervine la puțin timp după ce SUA le-au cerut cetățenilor lor 'să ia în considerare să părăsească' Orientul Mijlociu din cauza unei posibile 'escaladări' a conflictului regional. Potrivit media americane, Washingtonul plănuia noi bombardamente masive în cursul weekendului. Potrivit CBS News, SUA și Israelul pregăteau lovituri comune, rafinăriile de petrol și centralele electrice fiind printre țintele posibile. în mesajul său de duminică, președintele american a declarat că acordul cu Iranul ar trebui să includă 'deschiderea completă și totală a Strâmtorii Ormuz, precum și o încheiere a amenințării nucleare iraniene'. Prințul moștenitor saudit Mohammed Bin Salman l-a sunat pe Donald Trump pentru a-și exprima îngrijorările privind planurile sale de atac, a relatat Axios, citând responsabili americani care au dorit să-și păstreze anonimatul. O sursă la curent cu acest apel a declarat pentru Axios că prințul moștenitor saudit 'i-a cerut lui Trump să dezamorseze situația și să se abțină să lanseze lovituri'. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta informația. Joi, Pakistanul țară mediatoare, a afirmat că beligeranții negociau în vederea unei dezescaladări, în special privind strâmtoarea Ormuz, care este în prezent blocată de Teheran. Armata iraniană a acuzat însă sâmbătă SUA că favorizează 'ecaladarea tensiunilor' în războiul din Orientul Mijlociu. într-un interviu publicat pe Fox News înainte de anunțul lui Donald Trump, secretarul său de stat Marco Rubio a asigurat că capacitățile militare ale Iranului au fost slăbite și că responsabilii iranieni 'sunt acum dispuși, și în anumite cazuri nerăbdători, să încheie un acord privind denuclearizarea'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Iranul amenință cu represalii după rapoarte despre noi planuri de atac ale SUA
Iranul a amenințat sâmbătă dimineața că va efectua lovituri de răzbunare împotriva infrastructurii critice din Israel și statele din Golf după rapoartele din mass-media americane despre planuri privind un nou atac major asupra țintelor din Iran, informează dpa. Agențiile de știri iraniene Tasnim și Fars au relatat acest avertisment, citând surse de securitate. Fars a spus că Statele Unite ar trebui să știe că facilitățile energetice de importanță globală din Arabia Saudită și Qatar sunt la îndemâna rachetelor iraniene. De asemenea, au fost menționate facilități din Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Tasnim a citat un oficial iranian de securitate de rang înalt care a spus că există un plan cuprinzător pentru lovituri de răzbunare. Armata Iranului și-a demonstrat deja abilitatea și determinarea de a efectua contraatacuri, a spus oficialul. Mai devreme, CBS News și The Wall Street Journal au raportat că președintele Donald Trump se gândește la noi lovituri asupra Iranului chiar din acest weekend, citând persoane familiarizate cu situația. Potrivit CBS, și Israelul ar putea reintra în război. Israelul și Iranul au mai schimbat atacuri la începutul lunii iunie. Axios a raportat că noile lovituri ar putea viza din nou infrastructura energetică a Iranului. Potrivit rapoartelor, Donald Trump nu a luat încă o decizie finală. El a amenințat cu lovituri suplimentare asupra Iranului vineri, în timpul unei ședințe de cabinet care a avut loc la reședința prezidențială de la Camp David. 'îi vom lovi foarte tare', a spus el, fără a oferit o dată sau alte detalii. întrebat despre evoluțiile din următoarele patru săptămâni, președintele SUA a dat următorul răspuns: 'Știți, la un moment dat vor spune: 'Pur și simplu nu mai putem suporta''. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Un petrolier a fost lovit de un proiectil în Strâmtoarea Ormuz
Un petrolier a fost lovit de un 'proiectil necunoscut' în Strâmtoarea Ormuz, în largul coastei Omanului, a anunțat sâmbătă Centrul pentru Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO), informează dpa. Agenția a precizat că sala de motoare a navei a fost avariată, adăugând că nu au fost raportate victime sau daune care să afecteze mediul. Incidentul a avut loc la aproximativ 20 de kilometri nord-est de orașul omanez Lima, potrivit UKMTO. Iranul a cerut ca navele să folosească un traseu de-a lungul coastei sale prin Strâmtoarea Ormuz și a spus în repetate rânduri că doar traseul indicat de Teheran este sigur. Disputa privind navigația pe această cale navigabilă strategică, un traseu cheie pentru transportul global de petrol, gaze și îngrășăminte, a devenit un punct central de tensiune în conflictul tot mai accentuat dintre Statele Unite și Iran. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
UNICEF avertizează că 2.500 de copii au fost uciși sau răniți în Iran în ultimele cinci luni
Bilanțul copiilor uciși sau răniți în Iran din cauza războiului declanșat de Statele Unite și Israel se ridică deja la 2.500, a anunțat vineri directorul regional interimar al UNICEF pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Abdul Fofana, transmite EFE. Agenția ONU a precizat într-un comunicat că, în 'ultimele cinci luni, peste 4.000 de copii au murit sau au fost răniți în șase țări - din Orientul Mijlociu -, peste 2.500 dintre ei în Iran, cu 386 de copii uciși și 2.117 răniți'. 'în timp ce consecințele războiului din Iran și țările vecine persistă, copiii continuă să moară și să fie răniți în locurile în care ar trebui să fie cei mai în siguranță: casele, școlile și comunitățile lor', a declarat Fofana. De asemenea, oficialul UNICEF a amintit că joi, pe insula Qeshm din fața coastei de sud a Iranului, 'un copil de doi ani a murit împreună cu părinții săi într-un atac aerian asupra unei clădiri de locuințe. Alți doi copii au fost răniți și ei în același atac'. Astfel, acest ultim incident este 'un nou și crud memento' al faptului că cei care continuă 'să plătească cel mai mare preț al conflictelor sunt copiii din regiune', a subliniat el. Totodată, directorul regional interimar al UNICEF pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord a insistat că părțile aflate în conflict 'nu trebuie să normalizeze suferința copiilor, care continuă să îndure ororile unor conflicte pe care nu le-au început și pe care nu le pot opri'. Din acest motiv, UNICEF a îndemnat 'toate părțile să își respecte obligațiile conform dreptului internațional umanitar' și să respecte acordurile de încetare a focului. 'Părțile trebuie să ia toate măsurile posibile pentru a pune capăt imediat violenței și pentru a proteja copiii în orice moment, oriunde s-ar afla', a concluzionat oficialul UNICEF. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
SUA: Trump convoacă o ședință a cabinetului său la Camp David în mijlocul tensiunilor legate de războiul cu Iranul
Președintele american Donald Trump a convocat pentru vineri o ședință a cabinetului său la reședința sa de la Camp David, în timp ce se confruntă cu modul de a rezolva războiul împotriva Iranului și de a reduce prețurile la benzină, probleme care amenință succesul republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie, transmite Reuters. Spre deosebire de unii din președinții anteriori, Donald Trump a stat în mare parte departe de această reședință prezidențială montană din vestul statului Maryland, preferând să petreacă timp la resorturile sale de golf când nu se află la Casa Albă. Aceasta va fi a treia sa vizită la Camp David de la asumarea celui de-al doilea mandat de președinte al SUA. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, le-a comunicat jurnaliștilor la o conferință de presă, săptămâna trecută, că aceasta va fi cea de-a 13-a ședință a cabinetului în cel de-al doilea mandat al președintelui Trump și că va fi 'foarte distractiv și ceva diferit ce vor experimenta împreună membrii cabinetului'. Cel mai probabil, agenda întâlnirii se va concentra în mare parte pe subiecte de politică externă. Donald Trump este implicat în lovituri de răzbunare împotriva unor ținte din Iran, fără să se întrevedere un sfârșit al acestui conflict despre care președintele estimase inițial că va dura doar câteva săptămâni, dar care acum are deja cinci luni. Războiul a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la benzină și i-a afectat popularitatea. Săptămâna aceasta, un sondaj Reuters-Ipsos a constatat că doar unul din trei americani sprijină războiul, cel mai scăzut nivel înregistrat în sondaje de la începutul conflictului. Impactul războiului asupra economiei americane dă dureri de cap taberei republicane, care privește cu neliniște alegerile intermediare din noiembrie, în care democrații vor încerca să spargă controlul republican asupra Congresului SUA. Ședințele cabinetului condus de președintele Donald Trump tind să dureze peste o oră, pe măsură ce fiecare secretar oferă o prezentare actualizată despre activitățile departamentului pe care îl conduce, garnisită cu numeroase laude la adresa președintelui. După această ședință de cabinet, Donald Trump urmează să meargă la clubul său de golf din Bedminster, New Jersey, pentru a-și petrece sfârșitul de săptămână. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Deputații au votat pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin
Camera Deputaților a adoptat, vineri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, desfășurată în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în scopul compensării parțiale a pierderilor generate de creșterea costurilor îngrășămintelor și combustibililor. Schema se aplică pe întreg teritoriul României, după autorizarea de către Comisia Europeană a ajutorului de stat. Valoarea totală ce poate fi acordată pentru întreprinderea care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro. 'Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 54,4 milioane euro, echivalentul în lei al sumei de 277.184.320 lei, și se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2026 la capitolul 83,01 'Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare', titlul 40 'Subvenții', articolul 40.15 'Sprijinirea producătorilor agricoli' din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului prevăzut în Legea nr.43/2026 a bugetului de stat pe anul 2026, în baza unei Hotărâri a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi', prevede un amendament al Comisiei de agricultură. în situația în care beneficiarii prevăzuți la art.3 dețin mai multe exploatații de bovine sau bubaline cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere de solicitare a ajutorului de stat la centrul județean/local APIA, respectiv al municipiului București pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz, potrivit altui amendament. APIA întocmește și transmite Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale centralizatorul cu beneficiarii și sumele cuvenite. Beneficiarii au obligația să anunțe orice modificare privind datele din cerere la centrul județean APIA, respectiv al municipiului București, unde au depus cererea de solicitare, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare, dar nu mai târziu de data aprobării la plată. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Pakistanul afirmă că Washingtonul și Teheranul poartă negocieri după reluarea bombardamentelor asupra Iranului
Pakistanul, mediator în conflictul dintre Washington și Teheran, a declarat joi că părțile beligerante negociază o dezescaladare după noua serie de bombardamente asupra Iranului, desfășurată de SUA în cursul nopții trecute, și tiruri de represalii iraniene, relatează France Presse. Dar conflictul din Orientul Mijlociu pare să se fi extins la noi țări: după Irak, unde grupările pro-iraniene au fost ținta unor atacuri comune americano-saudite, Egiptul a anunțat joi că un atac cu dronă a fost la originea incendiului care s-a declanșat la bordul a două nave - dintre care una era americană, potrivit unei societăți de securitate - în portul Damietta (nord). 'Negocierile între părți sunt în curs de desfășurare, în special privind Strâmtoarea Ormuz și pentru a se ajunge la o dezescaladare', a indicat diplomația pakistaneză, adăugând că face 'tot posibilul pentru a readuce toate părțile la memorandumul de înțelegere de la Islamabad' semnat la jumătatea lunii iunie și destinat să deschidă calea negocierilor de pace. Acest proces a deraiat la începutul lunii iulie odată cu loviturile reciproce între SUA și Iran, acesta din urmă vizând baze americane și țări aliate ale Washingtonului în Orientul Mijlociu. Deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de către Teheran, se află în centrul tensiunilor. Mai devreme joi, Comandamentul Central american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că 'a lovit zeci de ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC), în special centre militare de comandă, instalații de rachete și drone, situri de supraveghere și apărare de coastă, precum și capacități maritime'. SUA au afirmat că au ripostat la lansarea marți de către Gardienii Revoluției a 'mai multor rachete balistice' în cadrul unei 'tentative de atac surpriză împotriva forțelor americane staționate în Orientul Mijlociu', precizând că toate aceste rachete au fost interceptate. Gardienii au anunțat joi că trei dintre membrii lor au fost uciși într-un atac american asupra provinciei Zanjan (nord-vest), în timp ce presa oficială iraniană a relatat despre atacuri în provinciile de sud. Trei membri ai aceleiași familii au fost uciși într-o lovitură asupra unei case în insula Qeshm, potrivit agenției de presă Fars. Kuweitul a indicat joi că o persoană a fost ucisă într-un bombardament iranian asupra clădirii unei companii chineze, în timp ce Egiptul a comunicat că lovitura unei drone, prima asupra teritoriului său de la începutul războiului, a fost la originea unui incendiu care s-a declanșat în ajun la bordul a două nave de stocare a gazului natural la Damietta, dar fără nicio precizare despre cui aparținea drona. Una dintre nave era un vas american de stocare și tratate a gazului, potrivit societății private de securitate Ambrey, cu sediul în Marea Britanie. Iordania, care găzduiește forțe americane la bazele sale, a anunțat la rândul său joi dimineață că a interceptat cinci rachete trase dinspre Iran, care nu au făcut victime. Gardienii au revendicat țintirea bazei aeriene Al-Azraq, afirmând că au vizat avioane americane staționate acolo, ca represalii la lovitura din Qeshm. 'O să-i lovim foarte tare, pentru că acum e rândul nostru', afirmase miercuri președintele american Donald Trump. SUA și Arabia Saudită au anunțat că au efectuat lovituri comune în noaptea de marți spre miercuri împotriva unor grupări armate pro-iraniene din Irak, acuzate că au atacat instalații petroliere saudite, ceea ce acestea au negat. Aceste atacuri asupra pozițiilor din mai multe localități din Irak au făcut 20 de morți, între care cinci iranieni, 32 de răniți în rândurile Hashd al-Shaabi, a indicat această rețea de facțiuni majoritar șiite, integrată în forțele armate irakiene și care înglobează grupări armate pro-Iran. înainte de aceste lovituri, conflictul între Iran și SUA se extinsese pe un alt front, opunând rebelii yemeniți houthi pro-iranieni Arabiei Saudite. 'Războiul prin procură este continuarea războiului direct prin alte mijloace și este dus cu o coerență strategică considerabilă', a declarat Hesham Alghannam, analist și cercetător saudit specializat în probleme de securitate. Arabia Saudită contează pe Marea Roșie pentru a-și continua exporturile, în timp ce Iranul a blocat din nou Strâmtoarea Ormuz, de cealaltă parte a peninsulei, prin care tranzita o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat mondial înainte de războiul lansat la 28 februarie prin campania de lovituri americano-israeliene asupra Iranului. Gardienii Revoluției au declarat joi dimineață că două petroliere încercaseră în ajun seara 'să părăsească coridorul maritim sigur' desemnat de Iran și că unul dintre ele a 'luat foc', fără alte precizări, potrivit AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)
SUA bombardează zeci de ținte în Iran, în ripostă la atacurile asupra forțelor americane
Statele Unite au lansat în noaptea de miercuri spre joi o nouă serie de lovituri asupra Iranului, prezentate de armata americană drept un răspuns la atacurile cu rachete balistice lansate de Teheran împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu cu o zi înainte. Potrivit armatei americane, Iranul a lansat marți mai multe rachete balistice asupra forțelor SUA din regiune, într-un atac pe care Washingtonul l-a descris drept o 'tentativă de atac-surpriză'. Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a afirmat că toate rachetele au fost interceptate, iar Iranul a confirmat că a vizat baze americane din Iordania. Operațiunea americană de bombardare a Iranului, care a durat aproximativ două ore, a început la ora 00:00 GMT și a vizat zeci de obiective ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), inclusiv centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, precum și capabilități maritime, a transmis CENTCOM, potrivit Reuters. Președintele american Donald Trump avertizase anterior că Washingtonul va răspunde după ce armata americană a anunțat interceptarea mai multor rachete balistice lansate de Iran asupra forțelor SUA din regiune. 'îi vom lovi foarte puternic', a declarat Trump, potrivit Reuters. Presa iraniană a relatat explozii în sudul țării. Agenția Fars, apropiată de Gardienii Revoluției, a informat despre atacuri asupra insulei Qeshm și în provincia Bushehr, potrivit dpa. AFP relatează, citând media oficiale iraniene, că au fost semnalate lovituri și în provinciile Hormozgan și Khuzestan. Pe insula Qeshm, echipele de intervenție căutau două persoane prinse sub dărâmăturile unei locuințe, potrivit agenției oficiale iraniene IRNA, citată de AFP. Iranul a confirmat că a lansat rachete asupra unei baze militare americane din Iordania, iar autoritățile iordaniene au anunțat că au interceptat cinci dintre acestea. Potrivit armatei americane, toate rachetele trase către forțele SUA au fost interceptate. Anterior, în noaptea de marți spre miercuri, Statele Unite și Arabia Saudită au desfășurat lovituri comune în Irak împotriva unor grupări pro-iraniene. Potrivit CENTCOM, operațiunea a fost un răspuns la peste 30 de atacuri cu drone atribuite IRGC. AFP relatează că facțiunea irakiană Hashd al-Shaabi a anunțat 20 de morți și 32 de răniți în urma bombardamentelor, în timp ce președinția Irakului a condamnat operațiunea, calificând-o drept o 'încălcare flagrantă a suveranității' țării. Conflictul dintre Statele Unite și Iran s-a intensificat după loviturile americano-israeliene lansate asupra Iranului la 28 februarie. Un cadru de negocieri convenit la jumătatea lunii iunie și încetarea focului instituită anterior au eșuat ulterior, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de încălcarea înțelegerilor. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Trump și Netanyahu au examinat toate opțiunile privind Iranul, inclusiv un atac (oficial israelian)
Președintele SUA, Donald Trump, și prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, au examinat în cadrul întâlnirii lor de marți, la Washington, toate căile posibile pentru a frâna programul nuclear al Iranului, inclusiv diplomația, presiunea economică și forța, a declarat miercuri un oficial israelian de rang înalt, citat de Reuters. Netanyahu nu i-a spus lui Trump că Israelul ar prefera un atac asupra Iranului, a declarat oficialul pentru presă după întâlnirea celor doi lideri, marți, la Casa Albă. 'în cele din urmă, decizia îi aparține', a spus același responsabil, referindu-se la Trump. Donald Trump are trei opțiuni, iar toate trei au fost discutate pe larg, a precizat acesta: 'Un acord, continuarea blocadei și a presiunilor economice și o lovitură masivă'. Oficialul a declarat că există semne că liderii religioși iranieni au fost afectați de inflația în creștere și de frustrarea publică, dar impactul asupra economiei globale și a pieței petrolului sunt de asemenea luate în considerare. Prețurile petrolului au crescut miercuri în una dintre cele mai accentuate creșteri de la începutul războiului, pe 28 februarie, odată cu campania bombardamente aeriene americano-israeliene asupra Iranului. Teheranul a răspuns cu atacuri împotriva Israelului și a statelor din Golf. Israelul nu a participat la ultima campanie de bombardamente a SUA, care a durat două săptămâni în această lună și care a determinat Teheranul să lanseze atacuri asupra bazelor americane ca ripostă, dar a avertizat Teheranul că va răspunde în forță dacă va fi atacat. SUA și Arabia Saudită au lovit miercuri grupări paramilitare în Irak, susținute de Iran, iar Trump a jurat că va 'bate măr' Iranul pentru că a tras asupra trupelor americane la câteva zile după SUA opriseră loviturile aeriene. Iranul a confirmat noaptea trecută că a lansat atacuri asupra bazelor americane din Iordania și asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz și, de asemenea, a respins o propunere a Omanului privind gestionarea în comun a strâmtorii. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Andreea Preda)
Irakul a elaborat un plan pentru a-și proteja suveranitatea și a împiedica lansarea de atacuri de pe teritoriul său
Consiliul Național de Securitate al Irakului a anunțat miercuri elaborarea unui 'plan cuprinzător' pentru a proteja suveranitatea țării și a împiedica lansarea de atacuri de pe teritoriul său după bombardamentele Statelor Unite și Arabiei Saudite ca răspuns la acțiunile milițiilor pro-iraniene împotriva Golfului Persic, transmite EFE. Consiliul, convocat de urgență și prezidat de primul-ministru Ali al Zaidi, a decis 'să elaboreze un plan de securitate cuprinzător pentru a proteja țara și a împiedica orice entitate să amenințe statele vecine', potrivit unui comunicat al guvernului irakian care nu a precizat măsurile ce vor fi luate în acest sens. Al Zaidi, care este și comandantul suprem al forțelor armate irakiene, a convocat această întâlnire după bombardamentele comune ale SUA și Arabiei Saudite care au provocat moartea a cel puțin 20 de paramilitari irakieni membri ai unor grupuri armate pe care Washingtonul și Riadul le acuză că ar avea legătură cu Iran. Comunicatul adaugă că atacurile au provocat, de asemenea, 'moartea și rănirea mai multor civili nevinovați', fără a oferi mai multe detalii. Raidurile de miercuri dimineață au avut loc după ce, pe 27 iulie, Arabia Saudită a denunțat lansarea de drone împotriva infrastructurii sale energetice de către 'militanți teroriști sprijiniți de Iran' din Irak și a cerut Bagdadului să ia măsuri pentru a controla aceste grupuri. Guvernul irakian a deschis imediat o anchetă. Consiliul Național de Securitate a reamintit că bombardamentele saudito-americane au avut loc în timp ce aveau loc contacte pentru a stabili faptele și pentru a 'aborda toate îngrijorările ridicate de partea saudită și cea americană'. 'Abordarea și confruntarea cu astfel de atacuri este responsabilitatea exclusivă a guvernului irakian și a instituțiilor sale constituționale', se arată în comunicatul în care executivul de la Bagdad a reamintit că Irakul dorește să rămână 'în afara conflictelor regionale'. De asemenea, textul menționează că aceste bombardamente au loc în contextul procesului de retragere a trupelor din coaliția internațională condusă de SUA și al planului de consolidare a monopolului de stat asupra armelor care urmărește dezarmarea milițiilor din Irak, probleme ce ar trebui rezolvate până la sfârșitul lunii septembrie. Bombardamentele din Irak au vizat poziții ale unor miliții pro-iraniene care fac parte din Forțele de Mobilizare Populară (FMP), un amestec de grupuri armate integrate în armata irakiană, dar care includ și brigăzi sprijinite de Iran care au lansat atacuri asupra Golfului Persic în timpul războiului. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Noi sancțiuni americane vizând să limiteze resursele Iranului
SUA au anunțat miercuri noi sancțiuni vizând entități iraniene legate de Gardienii Revoluției, armata ideologică a Iranului, acuzate de impunerea unor 'taxe de asigurare' navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, relatează AFP. Anunțarea acestor sancțiuni intervine când președintele american Donald Trump a avertizat că SUA vor lovi 'puternic' Iranul după tiruri iraniene asupra unor baze americane în Iordania, relansând - după câteva zile de acalmie - conflictul care se extinde în Orientul Mijlociu. 'Aceste entități creează artificial riscuri -în special amenințarea cu confiscări de nave -iar apoi facturează navelor comerciale o acoperire împotriva pericolelor generate de însuși regimul islamic, generând astfel venituri' pentru Iran, au denunțat Departamentul de Stat și Trezoreria în comunicate separate. Sancțiunile vizează Persian Gulf Marine Insurance Company și HormuzSafe Marine Services Authority care, potrivit Washingtonului, au legături cu Gardienii Revoluției. SUA au sancționat, de altfel, opt societăți care exploatează nave ce transportau, încălcând sancțiunile americane, petrol brut și produse petrochimice iraniene spre China și Emiratele Arabe Unite. Aceste nave fac parte din așa-numita 'flotă fantomă iraniană, pe care regimul islamic se sprijină pentru a ocoli sancțiunile', afirmă aceleași surse. 'Cu o economie în cădere liberă și o inflație cu trei cifre, regimul iranian are nevoie disperată de lichidități',a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, citat în comunicat. După reluarea ostilităților cu Washingtonul în 7 iulie, Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, cale maritimă crucială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi, revendicând impunerea unor taxe de trecere asupra navelor și autorizând doar traseul de lângă coastele sale. La rândul lor, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Circa 20% din petrolul și gazul natural lichefiat în lume tranzita prin această cale înainte de război. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Armata americană ar putea solicita unor militari din Orientul Mijlociu să predea telefoanele (surse)
Comandantul suprem al forțelor americane pentru Orientul Mijlociu a avertizat trupele că videoclipurile de pe telefoanele mobile distribuite online pot ajuta Iranul să vizeze bazele americane, iar surse au declarat pentru Reuters că unii membri ai personalului desfășurat ar putea primi în curând ordin să predea dispozitivele mobile. Orice reprimare a comunicațiilor mobile ar adăuga o nouă dimensiune conflictului pentru miile de soldați americani din regiune, mulți dintre aceștia bazându-se încă pe telefoane pentru a le trimite periodic mesaje celor dragi și a-i asigura că sunt bine. Amiralul Brad Cooper, într-o scrisoare neraportată până acum, a declarat că Iranul are posibilitatea de a vedea succesul sau eșecul atacurilor sale aproape în timp real, căutând știri sau postări online ale jurnaliștilor care fac referire la 'reacții, fotografii și imagini de pe telefoanele mobile ale trupelor noastre'. 'Costul direct și inevitabil al acestor informații open-source ar putea fi măsurat în viețile militarilor americani și ale civililor din țările vizate din Golf', a scris Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, în scrisoarea sa din 28 iulie, din care Reuters a obținut o copie. El a cerut trupelor să 'își intensifice atenția asupra securității operaționale', fără a prescrie pași specifici în memoriu. Avertismentul a subliniat tensiunile tot mai mari dintre raportările în timp real despre război, adesea ajutate de imagini din satelit și relatări la persoana întâi, și dorința armatei americane de a restricționa orice informație care ar putea ajuta Iranul în încercarea sa de a ucide și răni militari americani. în Iordania, care a fost o țintă frecventă a atacurilor iraniene, unor soldați li s-a spus că telefoanele vor fi confiscate în următoarele zile, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu situația. O a treia sursă a afirmat că o astfel de decizie este luată în considerare în regiune din cauza preocupărilor legate de securitatea operațională, dar nu a prezentat confiscarea ca o certitudine. Rugat să comenteze, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, căpitanul Timothy Hawkins, a declarat: 'Mesajul este o reamintire generală pentru membrii serviciului nostru cu privire la importanța menținerii securității operaționale. Aceasta este una dintre numeroasele oportunități pe care amiralul Cooper le-a folosit pentru a transmite prioritățile operaționale.' într-un videoclip postat online luna aceasta, un militar american a filmat în timp ce soldații fugeau să se adăpostească de un atac mortal iranian asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, pe 17 iulie. Cooper pare să facă referire la înregistrarea video în scrisoarea sa, spunând că a fost realizată cu ochelari inteligenți Meta care au o cameră încorporată. 'Videoclipul surprins de ochelarii Meta ai unui militar a fost postat pe Instagram, arătând unde și cum respectivul a fost evacuat într-un buncăr în timpul unui atac iranian cu rachete și drone', a scris Cooper. Iranului i-ar fi în mod normal greu să determine succesul sau eșecul atacurilor sale, dacă nu ar exista astfel de relatări, a spus Cooper, din cauza bruiajului electronic al armatei americane sau a altor tactici folosite în zonele de război. 'Iranul știe că s-a tras cu armele. Cu toate acestea, forțele lor nu știu dacă au ratat la 50 de metri, dacă au lovit o pistă goală sau dacă au lovit cu succes o instalație aglomerată', a scris el. 'Listele detaliate, descrierile și analizele a ceea ce a fost lovit, publicate deschis de către agențiile de știri, efectuează, în esență, Evaluarea Pagubelor de Luptă (BDA) a Iranului pentru ei, gratuit', a spus Cooper. Un număr de 18 soldați americani au murit în conflictul cu Iranul, care a început pe 28 februarie, iar peste 600 au fost răniți în lupte, victime care au amplificat îngrijorările americanilor cu privire la un război pe care doar unul din trei americani îl susține. Congresmenii democrați au solicitat mai multe informații despre război, inclusiv detalii despre daunele aduse infrastructurii americane în baze, între care turnuri radar, cazărmi și hangare de aeronave. De asemenea, ei au cerut publicarea unei anchete a armatei SUA privind un probabil atac american asupra unei școli de fete din Iran, despre care a relatat pentru prima dată Reuters, în prima zi războiului, pe 28 februarie. Oficialii spun că regulile privind utilizarea telefoanelor mobile de către trupele desfășurate pot varia foarte mult în cadrul armatei. Mulți soldați trebuie să le încuie, iar telefoanele mobile pot fi interzise în misiuni deosebit de sensibile, de exemplu cele ale forțelor de operațiuni speciale. însă posibila confiscare a telefoanelor a alimentat anxietatea unor membri ai familiilor, deja încordați în ultimele luni, după ce au citit declarațiile Iranului privind atacuri mortale asupra bazelor din Orientul Mijlociu, au spus două dintre surse. Oficialii americani au avertizat de ani de zile că anumite aplicații de pe dispozitivele mobile, cum ar fi cele de fitness, pot fi exploatate de adversari pentru a ajuta la țintirea adversarilor, din cauza datelor de localizare. Reuters a relatat în luna mai că datele de localizare disponibile comercial, colectate de pe smartphone-uri sau alte dispozitive, au fost utilizate pentru a viza sau supraveghea forțele americane. în același timp, Pentagonul a căutat să controleze cu atenție publicarea informațiilor din cauza a ceea ce consideră a fi preocupări legate de securitatea operațională, refuzând adesea să comenteze afirmațiile Iranului privind atacurile sau să detalieze incidente individuale care au dus la rănirea unor soldaților americani. Cooper a declarat că detaliile despre atacuri pot ajuta Iranul să organizeze lovituri ulterioare. 'Dezvăluirile publice detaliate pot deveni undă verde imediată pentru ca forțele iraniene să lanseze un val secundar de atacuri, mult mai devastator', a spus el.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Președinția irakiană condamnă loviturile americano-saudite, vorbind despre o 'încălcare flagrantă' a teritoriului său
Președinția irakiană a condamnat miercuri loviturile americano-saudite care au vizat Hashd al-Shaabi, o alianță de grupări înarmate irakiene care includ facțiuni pro-iraniene, relatează France Presse. Președinția, care nu a citat explicit SUA și Arabia Saudită, a afirmat că denunță 'bombardamentele care au vizat bazele Hashd al-Shaabi, considerându-le drept un 'atac inacceptabil și încălcare flagrantă a suveranității Irakului, care îi vizează instituțiile oficiale'. Președintele american Donald Trump declarase anterior într-un interviu pentru Fox News că loviturile lansate de SUA și Arabia Saudită împotriva grupărilor armate pro-iraniene din Irak au fost coordonate cu guvernul de la Bagdad. Armata americană a anunțat miercuri că a lansat lovituri de precizie în Irak alături de forțele saudite împotriva unor 'teroriști' aliniați cu Iranul, potrivit AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
UPDATE Trump afirmă că loviturile americano-saudite din Irak au fost 'coordonate' cu Bagdadul
Loviturile lansate de SUA și Arabia Saudită împotriva grupărilor armate pro-iraniene din Irak au fost coordonate cu guvernul de la Bagdad, a declarat miercuri președintele american Donald Trump într-un interviu pentru Fox News, adăugând totodată că SUA vor lovi dur Iranul ca represalii la atacurile care au vizat bazele americane din Iordania, relatează AFP. Armata americană a anunțat miercuri că a lansat lovituri de precizie în Irak alături de forțele saudite împotriva unor 'teroriști' aliniați cu Iranul. Avioane de luptă americane și saudite au lovit mai multe situri logistice și de armament în estul Irakului, a anunțat Comandamentul central american (CENTCOM) într-o postare pe X. CENTCOM a anunțat că loviturile au fost efectuate drept răspuns la peste 30 de atacuri cu drone în precedentele 72 de ore despre care spune că au fost coordonate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran. IRGC le-a cerut militanților aliniați cu Iranul să atace trupele americane și infrastructura energetică saudită, a informat CENTCOM, adăugând că atacurile asupra forțelor americane au fost lipsite de succes. Cu puțin timp înainte, președinția irakiană denunțase însă, fără a numi Statele Unite sau Arabia Saudită, 'bombardamentele care au vizat bazele Forțelor de Mobilizare Populară' (FMP, cunoscute și drept Hachd al-Chaabi), o alianță de grupuri armate irakiene care include facțiuni pro-iraniene, considerându-le un 'atac inacceptabil și o încălcare flagrantă a suveranității Irakului, vizând instituțiile sale oficiale'. Potrivit Fox News, Donald Trump a 'numit aceste miliții pro-iraniene un cancer pentru lume și a declarat că ia în considerare avertismente suplimentare împotriva susținătorilor Iranului'. în interviul acordat postului de televiziune american, Trump a afirmat totodată că SUA vor lovi dur Iranul ca represalii la atacurile care au vizat bazele americane din Iordania. 'îi vom lovi puternic, vor avea de suferit', a declarat președintele american, citat de un jurnalist al Fox News. Armata iordaniană a anunțat miercuri că a doborât cinci rachete iraniene, în timp ce Gardienii Revoluției au confirmat că au vizat instalații militare americane din Iordania. Trump a declarat că 'forțele americane au la dispoziție doar câteva minute pentru a doborî aceste rachete balistice iraniene', potrivit jurnalistului Trey Yingst, care a vorbit cu președintele în afara postului.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dădârlat)
Armata SUA anunță că a interceptat rachete balistice iraniene lansate asupra forțelor americane în Orientul Mijlociu
Iranul a lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane în Orientul Mijlociu, dar toate au fost interceptate, a anunțat armata SUA, relatează miercuri dpa. Comandamentul central american (CENTCOM) a afirmat într-o postare pe X că Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a lansat rachetele miercuri, la ora locală 01:15 (21:45 GMT, marți), în ceea ce a descris drept o tentativă de atac surpriză. CENTCOM nu a precizat țintele vizate și a menționat că forțele americane rămân în stare de alertă sporită. Canalul media Axios a relatat că rachetele au fost lansate spre o bază militară a SUA din Iordania. Atacul a avut loc în pofida anunțului lui Donald Trump că loviturile SUA asupra Iranului au fost suspendate pentru a da o nouă șansă negocierilor cu Teheranul. ''Suntem în discuții foarte profunde cu Iranul'', a declarat Trump pentru Axios. înainte de această pauză, armata SUA a lansat în fiecare noapte lovituri asupra unor ținte din Iran timp de aproape două săptămâni. CNN a relatat că vicepreședintele JD Vance și generalul Dan Caine, șef al statului major interarme, și-au exprimat îngrijorarea privind continuarea escaladării conflictului. Caine a avertizat, de asemenea, că stocurile de muniție ale SUA se împuținează, a mai relatat media americană, citând persoane care au cunoștință despre situația în cauză. New Times a relatat că preocupările se axează în primul rând pe interceptorii defensivi, între care rachetele Patriot. în același timp, armata americană a anunțat că a lansat lovituri de precizie în Irak alături de forțele saudite împotriva unor ''teroriști'' aliniați cu Iranul. Avioane de luptă americane și saudite au lovit mai multe situri logistice și de armament în estul Irakului, a anunțat CENTCOM într-o postare pe X. CENTCOM a anunțat că loviturile au fost efectuate drept răspuns la peste 30 de atacuri cu drone în precedentele 72 de ore despre care spune că au fost coordonate de IRGC. IRGC le-a cerut militanților aliniați cu Iranul să atace trupele americane și infrastructura energetică saudită, a informat CENTCOM, adăugând că atacurile asupra forțelor americane au fost lipsite de succes. Separat, două surse din cadrul Forțelor de Mobilizare Populară (FMP, cunoscute și drept Hachd al-Chaabi - n.r.) au declarat miercuri pentru AFP că cel puțin zece membri ai acestei coaliții de foști paramilitari, integrați în forțele statului din Irak, dar care includeau grupuri armate proiraniene, au fost uciși în atacuri americano-saudite. Atacurile au vizat pozițiile Forțelor de Mobilizare Populară din mai multe provincii, dar cel mai sângeros atac s-a produs în provincia Ninive din nordul Irakului, ucigând 10 persoane, a declarat unul dintre cei doi oficiali pentru AFP, adăugând că numărul morților va crește probabil. Cealaltă sursă, vorbind tot sub condiția anonimatului, a confirmat bilanțul inițial. FMP - o alianță de paramilitari și facțiuni creată în 2014 pentru a lupta împotriva jihadiștilor și care este acum integrată în forțele armate irakiene, dar ale cărei elemente proiraniene operează încă autonom - a confirmat într-un comunicat ''un număr de morți și răniți'' și a indicat că mai multe clădiri au fost avariate. Grupurile susținute de Iran au brigăzi care operează în cadrul alianței, dar multe sunt cunoscute ca acționând independent. într-un comunicat publicat miercuri, alianța a numit atacurile aeriene americano-saudite o ''escaladare periculoasă, o încălcare a suveranității Irakului și un atac asupra instituțiilor sale oficiale de securitate''. Cele mai active grupări armate proiraniene sunt unite într-o alianță cunoscută sub numele de ''Rezistența Islamică din Irak'', care a intervenit în sprijinul Teheranului în timpul războiului din Orientul Mijlociu, revendicând responsabilitatea pentru sute de atacuri asupra bazelor americane din Irak și din regiune. Cu toate acestea, ele nu au revendicat responsabilitatea pentru niciun atac de la reluarea ostilităților dintre Statele Unite și Iran la începutul acestei luni. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Avioane americane au utilizat baze israeliene pentru a lovi Iranul, potrivit Israelului
Avioane militare americane, care au lovit Iranul săptămâna trecută, au decolat de la baze israeliene, a declarat ministrul israelian apărării Israel Katz, care a reiterat că țara sa este pregătită să riposteze dacă ar fi atacată, relatează AFP. Această declarație intervine în timp ce premierul Benjamin Netanyahu se află la Washington pentru a discuta cu președintele SUA, Donald Trump, în special pe tema războiului cu Iranul. Trump, a cărui armată a încetat atacurile asupra Iranului de sâmbătă, a declarat luni că discuțiile pe care, potrivit lui, le poartă în prezent cu Teheranul au 'șanse bune' să aibă succes. La 7 iulie, ostilitățile au fost reluate între cele două părți beligerante, în pofida memorandumului de înțelegere încheiat la jumătatea lunii iunie în vederea încetării războiului. Israelul nu a luat parte la această nouă fază a conflictului. Războiul a început pe 28 februarie cu atacuri aeriene americano-israeliene împotriva Iranului, care a ripostat nu doar împotriva Israelului, ci și împotriva țărilor vecine din regiune aliate cu Washingtonul. 'La ora actuală - și aceasta s-ar putea schimba în decurs de o oră - iranienii trag asupra a tot ce ce se află în regiune, cu excepția unei singure țări: statul Israel', a declarat Katz pentru postul israelian Channel 14. 'Ei știu că avioane americane decolează de aici pentru a efectua lovituri', a adăugat el. 'Asta nu înseamnă că știm ce se va întâmpla mâine; înseamnă că știm cum vom reacționa. Am anunțat eu, a anunțat și prim-ministrul, și am spus-o foarte clar: dacă Israelul va fi ținta unui atac, vom riposta cu toată forța', a avertizat ministrul apărării israelian. De la oprirea loviturilor americane, Teheranul nu a mai revendicat nicio agresiune asupra vecinilor săi din regiune, notează AFP. Armata israeliană a spus că a interceptat două drone luni și încă una marți înainte ca acestea să traverseze teritoriul său, la frontiera cu Iordania, fără a preciza de unde proveneau. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)
Trump consideră că există 'șanse mari' ca discuțiile cu Iranul să aibă succes
Președintele american Donald Trump a afirmat luni că discuțiile cu Iranul au 'șanse mari' să dea rezultate, după mai multe zile consecutive de calm relativ în conflictul dintre cele două țări, relatează AFP. 'Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că există șanse mari să se întâmple ceva', a declarat președintele american presei de la bordul aeronavei Air Force One. Diplomația iraniană a declarat însă luni că nu este angajată în prezent în negocieri cu Statele Unite, în ciuda recentei încetări a ostilităților dintre cele două țări. Dacă discuțiile eșuează, 'ne vom întoarce la ceea ce făceam acum două zile', și anume bombardarea Iranului, a declarat Donald Trump în timp ce se afla în drum spre un eveniment în Michigan. Președintele octogenar a respins, de asemenea, îngrijorările legate de o posibilă lipsă de muniții pentru armata americană după câteva luni de atacuri împotriva Iranului. 'Avem o mulțime de muniții', le-a spus președintele american reporterilor de la bordul Air Force One, înainte de a adăuga: 'Mi-aș dori să avem mai multe, ca să fiu sincer, dar atât de mult i s-a dat Ucrainei' ca parte a ajutorului acordat Kievului împotriva invaziei rusești. Conform The New York Times, care citează două surse familiarizate cu situația, administrația este îngrijorată de diminuarea stocurilor de interceptoare de rachete Patriot și a altor echipamente defensive care protejează țările din regiune.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
Kievul menționează colaborarea Iranului cu Rusia și face apel la Teheran 'să nu se victimizeze'
Ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiga a amintit luni, ca răspuns la protestele omologului său iranian față de atacul recent al forțelor ucrainene asupra unei nave a Republicii islamice în Marea Caspică, că Iranul ajută din 2022 Moscova cu armament în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, relatează EFE. 'Iranul nu este în poziția să se victimizeze și cu atât mai puțin să-și justifice amenințările cu referințe absurde la Carta Națiunilor Unite', a declarat Sibiga pe rețelele sociale, ca reacție la un mesaj publicat pe X de ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, în care acesta susținea, între altele, că atacul ucrainean de sâmbătă asupra unei nave iraniene în Marea Caspică ar fi fost ordonat Kievului de către Israel. Atacul asupra navei iraniene a fost anunțat duminică de președintele Volodimir Zelenski, care a spus că vasul era de fapt o navă militară utilizată pentru transportul de arme din Iran în Rusia. Zelenski nu a precizat dacă nava transporta material militar atunci când a fost atacată. Condamnând atacul, ministrul de externe iranian a declarat că era vorba de o navă comercială și că un marinar și-ar fi pierdut viața în urma bombardamentului ucrainean. Șeful diplomației de la Teheran a avertizat că atacul nu va rămâne fără consecințe. într-un interviu acordat Sky News, președintele ucrainean i-a răspuns ministrului iranian. 'La ce se aștepta?! Iranul a transferat noi tehnologii către Rusia încă din primul an al războiului', a spus Zelenski. 'A transferat mii de drone Shahed în primul an de război. Ulterior, a acordat Rusiei licență pentru fabricarea acestora. Ce a făcut? Nu ne-a atacat? Cred că da!', a afirmat Volodimir Zelenski. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Președintele Siriei confirmă discuții cu SUA pentru relansarea unui oleoduct irakian ca rută alternativă la Ormuz
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a confirmat că țara sa discută cu Statele Unite despre acorduri de investiții și energie care implică și alte țări din Orientul Mijlociu pentru a relansa un oleoduct din Irak către porturi mediteraneene din Siria și Liban ca rută alternativă la strâmtoarea Ormuz, transmite luni EFE. 'Există proiecte despre care vorbim și memorandumuri de înțelegere pentru a conecta zăcămintele de petrol irakiene și a le exporta prin portul sirian Baniyas', a declarat liderul sirian într-un interviu acordat canalului qatarez Al Jazeera, a cărui primă parte a fost difuzată duminică seara. Președintele al-Sharaa a declarat că este vorba de reabilitarea unei rețele de oleoducte care conectează zăcămintele de țiței din Irak cu Baniyas, un terminal maritim și petrolier cheie situat în regiunea mediteraneană Tartus, lângă cea mai mare rafinărie din Siria. Totodată, a menționat că Siria și SUA încearcă să 'conecteze' această rută de petrol cu Tripoli astfel încât 'Libanul să beneficieze de această investiție', subliniind că în țara vecină se așteaptă 'reconstruirea centrelor de rafinare a petrolului și a producției de derivate petroliere'. A precizat, de asemenea, că există alte proiecte care vizează 'construirea unei rețele de conducte în Siria între zăcămintele de petrol și terminale'. Liderul sirian nu a oferit detalii, dar a confirmat că este vorba despre reabilitarea vechiului proiect al rutei petrolieri Kirkuk-Baniyas, care datează de la începutul anilor 1950. Infrastructurile acestei rute au fost avariate în timpul invaziei americane în Irak din 2003. Pe lângă Baniyas, un alt obiectiv avut în vedere este relansarea conductei care leagă Kirkuk de Tripoli, în nordul Libanului, un subiect aflat pe agenda reuniunii de duminică, de la Bagdad, a prim-ministrului libanez Nawaf Salam cu omologul său irakian, Ali al Zaidi. Scopul acestor proiecte este de a exporta prin Marea Mediterană petrol din Irak, o țară care deține unele dintre cele mai importante rezerve mondiale de petrol, și astfel de a evita strâmtoarea Ormuz, o cale de transport maritim afectată de blocaje economice și tensiuni militare constante, mai ales având în vedere războiul din Orientul Mijlociu. Proiectul Baniyas-Kirkuk coincide cu tensiunile geopolitice tot mai mari din Golful Persic și cu restricțiile impuse de Iran circulației maritime prin strâmtoarea Ormuz prin care trecea o cincime din exporturile mondiale de țiței înainte de războiul dintre Iran, SUA și Israel, început la sfârșitul lunii februarie. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranul infirmă existența unor negocieri cu SUA
Diplomația iraniană a afirmat luni că nu desfășoară niciun fel de negociere în prezent cu SUA, în pofida opririi recente a luptelor între cele două țări, relatează AFP. 'Mediatorii ne pot transmite mesaje din partea americană despre actualele evoluții din regiune. Dar la ora actuală, nu suntem angajați în niciun fel de negociere cu SUA', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei în cadrul conferinței de presă săptămânale. 'Afirmațiile potrivit cărora Iranul ar fi cerut negocieri sunt invenții pe care partea adversă le difuzează din când în când', a adăugat el. Ostilitățile au fost reluate între cele două țări în 7 iulie, pe fondul tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, din nou închisă de Iran de atunci. Confruntările au încetat totuși, Washingtonul afirmând duminica aceasta că dorește să lase o șansă diplomației. 'Ceea ce face președintele în acest moment este să lase loc pentru negocieri. Negocierile continuă', a declarat duminică ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, pentru presa americană, subliniind totodată că Donald Trump nu a renunțat la o nouă escaladare în raport cu Republica islamică: el 'menține toate opțiunile pe masă'. Esmail Baghaei a criticat luni SUA, în opinia căruia comportamentul acestora din ultimii ani 'se aseamănă cu cel al unui organizații mafiote care nu respectă nici regulile, nici legile'. 'Atât timp cât SUA continuă să acționeze în acest mod, nu putem spera la apariția unui proces rezonabil', susține diplomatul iranian. Strâmtoarea Ormuz rămâne unul din principalele puncte de tensiune. dezacordurile privind gestionarea acestei căi maritime fragilizând puternic memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie. Iranul insistă să păstreze controlul asupra strâmtorii și dorește să perceapă o taxă de trecere, menținând în același timp Omanul asociat în această gestionare ca al doilea stat riveran. Baghaei a afirmat că SUA nu au fost implicate în recentele discuții cu Omanul. 'Aceste discuții nu au nicio legătură cu SUA. Este vorba de o problemă bilaterală între Iran și Oman și acestea continuă', a declarat el. Calea maritimă, crucială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi, 'rămâne închisă', a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE iranian. Viceminiștrii iranian și omanez de externe s-au întâlnit vineri și sâmbătă pentru a discuta despre 'principiile comune și mecanismele operaționale' destinate să asigure securitatea navigației, a precizat el. în ultimele zile, Gardienii Revoluției, armata ideologică a regimului iranian, au oprit mai multe nave, dintre care șase luni, care încercau să traverseze strâmtoarea în afara traseului autorizat de Republica islamică. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)