Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Planul lui Trump pentru Gaza: Discuțiile emisarului Kushner cu Israel și Hamas s-au încheiat fără progrese
Emisarul special și ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a încheiat luni două zile de întâlniri cu liderii israelieni și cu gruparea palestiniană Hamas menite să scoată din impas planul președintelui SUA pentru Fâșia Gaza, dar nu sunt semne ale vreunui progres iminent, în timp ce ambele părți continuă să-și apere pozițiile, relatează Reuters. Kushner s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Israel, la o zi după întâlnirea din Egipt cu liderul politic al Hamas, Khalil Al-Hayya, în încercarea de a relansa planul blocat după ce Israelul a efectuat noi atacuri aeriene și a ocupat noi teritorii în Fâșia Gaza, în pofida armistițiului din octombrie, în timp ce Hamas refuză dezarmarea. Trump a anunțat luna trecută că Hamas a acceptat să depună armele în etape, în baza unei foi de parcurs în 15 puncte propuse de așa-numitul 'Consiliu pentru Pace' creat de președintele SUA. Hamas a transmis că este de acord cu foaia de parcurs, adăugând însă că implementarea acesteia depinde mai întâi de respectarea de către Israel a propriilor angajamente, inclusiv oprirea atacurilor și retragerea din Fâșia Gaza. Premierul Netanyahu, a cărui coaliție de guvernare nu stă bine în sondaje înaintea alegerilor din octombrie, a respins la începutul acestei luni foaia de parcurs, insistând că Israelul nu se va retrage atât timp cât Hamas nu va fi complet dezarmat. Un oficial israelian a declarat luni că nu există niciun progres în urma întâlnirii cu Jared Kushner, adăugând că Netanyahu a precizat clar că armata israeliană nu se va retrage de pe linia de demarcație stabilită în armistițiul din octombrie și va continua să desfășoare operațiuni în Fâșia Gaza după cum consideră necesar, inclusiv operațiuni împotriva celor care au participat la atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanșat războiul. Hamas a cerut Israelului să respecte armistițiul, în timp ce ambele părți au contestat modul de secvențiere a implementării măsurilor din planul lui Trump. Peste 1.200 de palestinieni și patru soldați israelieni au fost uciși în Fâșia Gaza în perioada scursă din octombrie. Două surse au declarat că întâlnirea lui Kushner cu Netanyahu a durat câteva ore. Nickolai Mladenov, trimisul lui Trump pentru Gaza din partea 'Consiliului pentru Pace' și considerat liderul eforturilor de implementare a planului, a participat și el la întâlnire, au declarat sursele pentru Reuters. Oficialul israelian menționat mai sus a spus că Netanyahu și Kushner au convenit în cadrul întâlnirii că reconstrucția Fâșiei Gaza nu va începe atât timp când gruparea Hamas nu va fi complet dezarmată, inclusiv de arme ușoare. într-o declarație care a descris întâlnirea drept 'profundă și constructivă', biroul lui Netanyahu a afirmat că Israelul și 'Consiliul pentru Pace' consideră că dezarmarea Fâșiei Gaza trebuie să fie 'promptă și finalizată înaintea începerii oricărei reconstrucții'. Aceeași declarație menționează că Netanyahu a convenit cu 'Consiliul pentru Pace' înființarea unui grup de lucru pentru dezarmare și demilitarizare, care, conform mai multor surse va fi condus de un general american, și a unui alt grup de lucru care să se ocupe de chestiuni precum sănătatea publică, salubritatea și furnizarea apei în Fâșia Gaza. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul amenință că în câteva săptămâni trece la ofensivă militară dacă SUA nu aplică acordul din iunie
Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz și dincolo de aceasta și va lansa un atac dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în luna iunie, a declarat luni pentru Reuters un înalt oficial iranian. Respectivul acord, semnat pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, președintele american Donald Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistițiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz. în prezent, Statele Unite nu mai desfășoară în mod sistematic atacuri aeriene asupra Iranului și par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a acestei țări prin blocada navală. Dar Iranul nu va aștepta la nesfârșit ridicarea acestei blocade și va trece la acțiune, stabilindu-și chiar și un termen limită pentru aceasta, nu mai mult de câteva săptămâni, a declarat luni pentru Reuters un responsabil iranian, neprecizat. Așadar, adaugă oficialul citat, dacă SUA nu respectă acest termen limită și diplomația eșuează, Teheranul va efectua un atac militar 'la timp și precis' pentru a rupe blocada navală americană. 'în scurta perioadă de câteva săptămâni stabilită de Iran, toate prevederile acordului (din iunie) trebuie implementate de către SUA. Aceasta este o precondiție pentru noi negocieri cu SUA', a indicat același responsabil, conform căruia mediatorii vor transmite Washingtonului și statelor din regiune detalii despre termenul limită stabilit de Teheran. El a insistat că Teheranul trece de la o politică defensivă la una ofensivă, întrucât își pierde încrederea în șansele diplomației cu Washingtonul. 'Este un fapt dovedit că Statele Unite nu sunt serioase cu privire la un armistițiu și nu se vor angaja față de niciunul, așadar a pune presiune pe inamic sau a te baza pe mediatori în speranța de a ajunge la o încetare a focului permanentă nu este realist', a estimat responsabilul iranian. Și ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă atât timp cât SUA nu revin la aplicarea acordului din iunie, în timp ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat asupra unei izolări economice fără precedent a Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Donald Trump amenință să bombardeze Omanul dacă va obstrucționa încheierea unui acord asupra Strâmtorii Ormuz
Președintele american Donald Trump a amenințat luni să bombardeze Omanul dacă această țară ar 'sta în calea' unui acord asupra Strâmtorii Ormuz, Muscat și Teheranul desfășurând de câteva săptămâni discuții fără participarea Washingtonului cu privire la această rută maritimă strategică, relatează AFP. 'Dacă Omanul se pune în calea noastră, îl vom bombarda puternic', i-a spus președintele american jurnalistului de la Fox News, Trey Yingst, conform postării sale de pe X, ca răspuns la o întrebare privind discuțiile în curs între cele două țări. Responsabili iranieni și omanezi discută de mai multe săptămâni pentru a ajunge la un acord privind trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, care se află între coastele celor două țări. Teheranul blochează strâmtoarea aproape în mod continuu de la sfârșitul lunii februarie, după atacul israeliano-american împotriva Iranului, ce a dus la declanșarea războiului în Orientul Mijlociu. Ca ripostă, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. 'Negocierile între Iran și Oman continuă în mod serios', a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. 'Au loc schimburi de opinii cu privire la textul declarației comune', potrivit acestuia. Donald Trump a îndemnat luni Iranul, în intervenția sa de la Fox News, 'să ridice steagul alb al capitulării'. 'Nu mă grăbesc', a adăugat el, apreciind că alegerile legislative de la jumătatea mandatului din noiembrie 'nu schimbă cu nimic reflecțiile mele'. Trey Yingst, reporter la Fox News, a afirmat că Donald Trump a recunoscut existența unei linii directe de comunicare între Washington și Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, puternica armată a regimului de la Teheran. Teheranul a reafirmat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz 'va rămâne iraniană', după ce Donald Trump a afirmat că ruta - prin care tranzita o cincime din producția mondială de petrol înainte de război - va face parte din teritoriul american odată ce Iranul va fi 'înfrânt', notează AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Trump reiterează că Iranul nu poate deține o armă nucleară
Președintele SUA, Donald Trump, a reiterat luni că Iranul nu poate deține o armă nucleară, pe fondul lipsei de progrese în eforturile diplomatice de rezolvare a conflictului din Orientul Mijlociu, relatează agenția de presă Reuters. 'Obiectivul numărul unu este și va fi întotdeauna ca Iranul să nu poată deține, în niciun fel și sub nicio formă, o armă nucleară', a scris Trump într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social. Declarația survine în contextul în care luni expiră memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington la 17 iunie, care stipula încetarea imediată a operațiunilor militare și stabilea un termen limită de 60 de zile pentru negocierea unui acord de pace final. Cu toate acestea, ostilitățile au fost reluate la 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz și a lansat noi atacuri aeriene împotriva sudului Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Parlamentul iranian interzice interviurile pentru 'presa ostilă'
Parlamentul de la Teheran a adoptat duminică o lege care interzice interviurile și alte comunicări cu presa considerată ostilă Iranului, inclusiv mass-media din SUA și Israel sau finanțată de aceste țări, informează cotidianul iranian Shargh, preluat de Reuters. înainte de a intra în vigoare, reglementarea mai trebuie avizată de Consiliul Gardienilor format din clerici islamici și juriști. Textul prevede că încălcarea interdicției de a discuta cu 'presa ostilă' poate fi pedepsită cu închisoarea de la șase luni la doi ani. Interviurile cu presa străină trebuie anunțat ministerului pentru serviciile secrete, iar contactele cu ambasadele străine, cu oficiile organizațiilor străină sau cu alte instituții care nu sunt iraniene, fără notificare și fără permisiunea scrisă a ministerului de externe, pot fi sancționate cu amendă sau cu retragerea unor drepturi sociale. Legea înăsprește pedepsele pentru infracțiunile economice comise la ordinele străinilor sau sub coordonarea acestora; interzice furnizarea de informații pentru străini fără avizul ministerului pentru serviciile secrete; restrânge cooperarea științifică cu instituțiile străine care nu sunt pe o listă aprobată. Mai sunt incriminate politicile sau inițiativele legislative propuse sub îndrumarea serviciilor străine de informații, dacă dăunează securității sau independenței Iranului. Pentru astfel de infracțiuni, pedepsele pot merge până la 30 de ani de închisoare. Cazurile respective vor fi audiate de Curțile Revoluționare, instanțe speciale care judecă infracțiuni împotriva Revoluției Islamice. Reuters observă că nu este prima oară când Iranul incriminează cooperarea cu entități străine. O lege adoptată în 2025, după războiul de 12 zile cu SUA și Iranul, a înăsprit pedepsele pentru presupusa cooperare cu țări ostile. în baza acestei legi, fotoreportera Yalda Moaieri a fost condamnată luna aceasta la 15 ani de închisoare după ce a fost acuzată, printre altele, de acordarea de interviuri pentru presa considerată ostilă și de furnizarea de fotografii unor organizații care au legături cu Statele Unite și Israelul. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul oferă o recompensă de circa 30.000 de dolari pentru fiecare militar american capturat sau ucis (presă)
Armata iraniană oferă o recompensă de aproape 30.000 de dolari pentru fiecare soldat american ucis sau capturat, relatează portalul de știri Avash, citat duminică de dpa. Potrivit relatării, femeile care capturează sau ucid soldați americani vor primi dublul sumei. Recompensa ar fi oferită de Amir Hatami, comandantul șef al armatei Republicii Islamice Iran. Relatarea are loc pe fondul tensiunilor militare continue dintre Statele Unite și Iran. în ultimele săptămâni, ambele părți au încălcat în mod repetat un acord-cadru din 17 iunie, care prevedea încetarea definitivă a războiului pe toate fronturile. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Armata israeliană afirmă că loviturile sale din Liban sunt o ripostă la noile atacuri ale Hezbollah
Armata israeliană a declarat sâmbătă că ultimele sale lovituri în sudul Libanului, soldate cu nouă decese, constituie o ripostă la o încălcare a încetării focului de către organizația proiraniană Hezbollah, transmite AFP. Aceste lovituri ''au fost efectuate ca răspuns la o încălcare gravă a acordului de către Hezbollah, care ne-a atacat forțele în interiorul zonei de securitate convenite'', a scris pe X locotenent-colonelul Ella Waweya, purtător de cuvânt în limba arabă al armatei israeliene. La scurt, timp, Hezbollah a amenințat, sâmbătă după-amiază, cu o ''ripostă pe măsură'' după loviturile israeliene din sudul Libanului și i-a cerut guvernului de la Beirut să pună capăt negocierilor ''umilitoare'' cu Israelul purtate începând din aprilie. ''Inamicul israelian trebuie să înțeleagă că agresiunile și tentativele sale de a impune un fapt împlinit nu pot continua și vor primi riposta potrivită, în apărarea Libanului'', a declarat organizația șiită proiraniană într-un comunicat. Atacuri aeriene israeliene au ucis sâmbătă nouă oameni, inclusiv femei și copii, în sudul Libanului, cel mai grav bilanț de la acordurile de pace din iunie, care au dus la o reducere a ostilităților dintre Israel și organizația proiraniană Hezbollah. Armata israeliană a anunțat că a vizat, printre altele, infrastructura Hezbollah. Prim-ministrul libanez Nawaf Salam a condamnat decesele în rândul civililor, numindu-le o escaladare. Un alt atac a avut loc în satul Deir Zahrani, la aproximativ 20 de kilometri distanță. Ministerul Sănătății din Liban a informat că șapte oameni au murit în Ansar, între care trei copii și două femei, și că doi oameni au fost uciși și nouă răniți în Deir Zahrani, adăugând că acest bilanț este provizoriu. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Liban: Nouă morți, printre care femei și copii, în atacuri aeriene israeliene
Atacuri aeriene israeliene au ucis sâmbătă nouă oameni, inclusiv femei și copii, în sudul Libanului, cel mai grav bilanț de la acordurile de pace din iunie, care au dus la o scădere a ostilităților dintre Israel și mișcarea proiraniană Hezbollah, informează AFP. Armata israeliană a anunțat că a vizat, printre altele, infrastructura Hezbollah. Prim-ministrul libanez Nawaf Salam a condamnat morțile civililor, numindu-le o escaladare. Un atac a fost efectuat 'de avioane de război inamice împotriva unei case' de la marginea satului Ansar, a relatat Agenția Națională de Știri (NNA). Un alt atac a avut loc în satul Deir Zahrani, la aproximativ 20 de kilometri distanță. Ministerul Sănătății din Liban a informat că șapte oameni au murit în Ansar, între care trei copii și două femei, și că doi oameni au fost uciși și nouă răniți în Deir Zahrani, adăugând că acest bilanț este provizoriu. în Ansar, un jurnalist AFP a văzut o clădire complet distrusă, precum și o piscină și mașini avariate, în timp ce echipele de salvare scoteau cadavre de sub dărâmături. Agenția de știri ANI a raportat un alt atac în valea dintre Ansar și satul Zarariyeh, 'primul la o asemenea adâncime în teritoriu de la armistițiul de acum două luni'. Atacuri aeriene și focuri de artilerie au avut loc și în sectorul Ali al-Taher, un deal strategic care domină regiunea sudică Nabatieh, potrivit aceleiași surse. Ca răspuns la o întrebare din partea AFP, armata israeliană a declarat că 'a vizat infrastructura teroristă Hezbollah din regiunile Nabatieh și Ansar', în replică la o operațiune a grupării libaneze împotriva soldaților israelieni din zona dealului Ali al-Taher. Nawaf a denunțat o 'escaladare' care 'subminează eforturile de restabilire a stabilității în Sud'. 'Cele șapte victime ale atacului israelian asupra satului Ansar nu sunt o 'infrastructură militară', iar femeile și copiii care au fost uciși nu erau ținte militare', a spus el. 'Responsabilitatea pentru gestionarea oricărei infrastructuri militare (...) revine exclusiv statului libanez, prin intermediul armatei libaneze', a adăugat el. La rândul său, președintele libanez Joseph Aoun a declarat că atacurile israeliene de sâmbătă reprezintă un 'mesaj clar' pentru viitorul negocierilor dintre Israel și Liban, înaintea unei noi runde de discuții programată pentru septembrie la Roma. Denunțând 'moartea unei familii întregi în satul Ansar', Aoun a condamnat 'atacul israelian' și 'încălcările repetate ale acordului-cadru (...) și ale dreptului internațional care protejează civilii', care transmit un 'mesaj clar privind procesul de negociere', a indicat biroul său. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Armata israeliană afirmă că loviturile sale din Liban sunt o ripostă la noile atacuri ale Hezbollah
Iranul declară că nu a luat încă nicio decizie privind reluarea discuțiilor cu SUA
Teheranul nu a decis încă dacă va relua negocierile cu Washingtonul după expirarea unui armistițiu de 60 de zile, a declarat ministrul de externe Abbas Araghchi, care a acuzat Statele Unite că au încălcat acordul prin reluarea ostilităților, informează sâmbătă dpa. Araghchi a declarat agenției de știri ISNA, în remarci publicate sâmbătă dimineață, că SUA au încălcat un memorandum de înțelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni și că luptele au fost reluate. Drept urmare, nu a existat niciun armistițiu convenit care să poată fi prelungit acum, a apreciat el. Țările mediatoare Pakistan și Qatar rămân în contact cu Iranul, a spus Araghchi, dar a subliniat că această comunicare nu înseamnă că sunt în curs de desfășurare negocieri active. Reprezentanți ai Washingtonului și Teheranului au convenit asupra unui acord-cadru la mijlocul lunii iunie, care avea ca scop asigurarea unei perioade de negocieri de 60 de zile, redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și deschiderea către o soluționare durabilă a conflictului. Cu toate acestea, luptele au continuat în timpul armistițiului, ambele părți efectuând uneori atacuri puternice. După atacuri asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat, de asemenea, blocada porturilor iraniene, în efortul de a împiedica Teheranul să obțină venituri din exporturile de petrol. Șeful Gărzii Revoluționare declară că Iranul 'a îngenuncheat SUA' Separat, comandantul șef al Gărzii Revoluționare din Iran, generalul-maior Ahmad Vahidi, a declarat sâmbătă că Forțele Armate Iraniene au reușit 'să îngenuncheze cea mai puternic înarmată armată din istoria lumii' în timpul celor aproape șase luni de război cu Statele Unite, relatează EFE. 'încrezându-se în Dumnezeu Atotputernic și luptând victorios în condiții extrem de dificile (...) și prin operațiuni ofensive și defensive reușite sub foc intens, au îngenuncheat cea mai puternic înarmată armată din istoria lumii', a declarat Vahidi într-un comunicat difuzat de agenția de știri Tasnim, cu legături cu corpul militar de elită. Comandantul-șef nou numit al Gărzilor Revoluționare a lăudat astfel performanța forțelor iraniene de la începutul războiului cu Statele Unite și Israelul, pe 28 februarie. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Trump anunță că va declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu american după războiul cu Iranul
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că, odată ce Iranul va fi învins, va declara Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic, 'teritoriu american', pe un ton care sugera că glumește, relatează sâmbătă AFP. De asemenea, el și-a apărat decizia de a intra în război pentru a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, spunând că 'nu-și va cere niciodată scuze' pentru acest lucru, în ciuda creșterii prețurilor la combustibil cu care se confruntă americanii. 'După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte grav, în curând voi declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite', a declarat Trump, cu un ușor surâs, la un miting în Garden City, lângă New York. Trump tot repetă că Statele Unite dețin 'controlul' asupra Strâmtorii Ormuz, o declarație pe care Teheranul a numit-o 'minciună'. Potrivit lui Brian Schwartz, jurnalist la Wall Street Journal, care a citat un oficial de rang înalt al Casei Albe pe platforma X, președintele Trump 'glumea' când a spus că strâmtoarea va deveni 'teritoriu american'. Sâmbătă dimineață, ministrul adjunct de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a răspuns la declarația președintelui american, afirmând pe platforma X că Strâmtoarea Ormuz 'va rămâne iraniană'. 'Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană. Această strâmtoare va fi deschisă și închisă doar la ordinul Iranului. Atât timp cât refuzați să acceptați realitatea înfrângerii voastre și continuați să vă amăgiți, Iranul va continua să impună o blocadă', a spus Gharibabadi. 'Strâmtoarea Ormuz nu poate fi luată cu asalt nici cu o postare pe X sau cu un portavion, nici printr-un decret prezidențial, nici printr-un discurs de campanie electorală', a insistat, de asemenea, oficialul iranian. în realitate, această trecere strategică pentru comerțul global cu petrol a fost blocată de Iran încă de la începutul războiului, în timp ce Statele Unite, la rândul lor, impun o blocadă porturilor iraniene. Iranul 'nu va avea niciodată arme nucleare', a afirmat, de asemenea, Donald Trump. 'Dacă trebuie să plătiți puțin mai mult' pentru benzină, 'este în regulă. (...) Nu-mi voi cere niciodată scuze. Am luat decizia corectă', a declarat el. Comparativ cu nivelurile de dinainte de război, prețul benzinei în Statele Unite a crescut cu peste 35%. Conflictul este nepopular, iar nemulțumirea gospodăriilor față de costul vieții a dus la scăderea drastică a ratei de aprobare a lui Donald Trump. Această apărare a conflictului din Iran vine imediat după ce vicepreședintele JD Vance a transmis un mesaj oarecum diferit despre obiectivele urmărite. 'Prețurile petrolului au scăzut și sunt mult mai mici decât vârfurile de la începutul conflictului. Acesta este obiectivul numărul unu: să menținem petrolul și benzina ieftine pentru americani', a declarat el la Fox News. 'Și apoi, obiectivul numărul doi este evident să ne asigurăm că Iranul nu dobândește niciodată arme nucleare', a adăugat Vance, declarând: 'Cred că atingem ambele obiective'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Hegseth spune că rapoartele despre condițiile proaste de la bordul USS Abraham Lincoln sunt prezentate greșit
Secretarul american al apărării Pete Hegseth a declarat joi că rapoartele despre condițiile proaste de la bordul portavionului USS Abraham Lincoln din Orientul Mijlociu au fost 'interpretate complet greșit', informează Reuters. Două publicații axate pe domeniul militar, Navy Times și Stars and Stripes, au relatat despre tentative de sinucidere și moral în scădere pe această nava cu 5.000 de persoane la bord care se află pe mare din noiembrie 2025. Portavionul se află în Orientul Mijlociu din ianuarie, sprijinind războiul Statelor Unite cu Iranul. 'Ne asigurăm că fiecare navă, fiecare echipaj, fiecare căpitan are tot ce le putem oferi în fiecare moment. Unele misiuni sunt mai lungi decât altele și am mai mult respect și recunoștință pentru acei marinari decât pentru oricine altcineva. Ceea ce fac ei pe acele mări în condiții atât de aspre, cu mai puține opriri în porturi, este incredibil,' le-a declarat Pete Hegseth reporterilor în timpul unei vizite în Panama. De obicei, misiunile navale durează între șase și nouă luni, dar în perioade de conflict, acestea pot fi prelungite. Misiunile prelungite pot pune o presiune uriașă asupra sănătății mintale a echipajelor, mai ales în timpul războiului, și au fost întotdeauna o provocare pentru marina americană. Personalul navei trebuie să rămână într-o stare sporită de alertă și pregătire, mai ales din cauza amenințării atacurilor cu drone și rachete din Iran. Un oficial american, vorbind sub condiția anonimatului, a spus că portavionul George Washington se îndreaptă spre regiune cu intenția de a înlocui portavionul Lincoln. Această decizie a fost planificată dinainte, a spus oficialul. Legislatorii democrați sunt nemulțumiți de desfășurarea prelungită a portavionului Lincoln și de condițiile de pe navă. 'Au existat rapoarte răspândite despre lipsuri de provizii de bază, contaminarea apei, probleme la instalațiile sanitare, deteriorarea sănătății mintale, preocupări legate de siguranța punții și întreruperi în sistemul poștal, care au făcut ca multe pachete de îngrijire aflate în drum spre navă să se piardă în tranzit timp de luni de zile', le-a scris senatorul american Richard Blumenthal lui Hegseth și secretarul marinei săptămâna aceasta. întrebată despre rapoartele privind condițiile precare de pe Abraham Lincoln, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele Donald Trump și Hegseth sunt hotărâți să se asigure că armata americană este 'dotată cu resursele necesare pentru a contracara orice amenințare la adresa Statelor Unite'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Ministrul israelian al apărării reafirmă că trupele țării sale vor rămâne în Liban, Siria și Gaza
Ministrul israelian al apărării Israel Katz, care s-a deplasat miercuri în sudul Libanului, și-a reafirmat hotărârea de a menține trupele israeliene într-o zonă pe care o ocupă în această regiune, precum și în Siria și Fâșia Gaza, relatează France Presse. 'Așa cum premierul și cu mine am afirmat clar, nu ne retragem din această zonă de securitate' - termenul prin care Israelul desemnează fâșia de teritoriu pe care o ocupă în Liban - a declarat Katz, citat de biroul său. 'Armata este aici pentru a proteja localitățile din nordul Israelului și propriile forțe. Vom curăța această zonă. Nu ne vom retrage în niciun caz din zonele de securitate: nici din Liban, nici din Siria și nici din Fâșia Gaza', a insistat el. Forțele israeliene sunt desfășurate și își continuă operațiunile într-o fâșie de aproximativ 10 kilometri în interiorul Libanului, de-a lungul frontierei. Armata 'distruge infrastructurile subterane' în zonă și 'toate casele' suspectate de a fi folosite de Hezbollah, a afirmat ministrul. Israelul și Libanul, aflate tehnic în stare de război, au semnat un acord-cadru la sfârșitul lunii iunie care prevede desfășurarea armatei libaneze în sud, începând cu 'zonele pilot' pe care Israelul trebuie să le evacueze cu condiția dezarmării Hezbollahului pro-iranian. Gruparea islamistă respinge acest acord și refuză să depună armele. în pofida unui armistițiu în vigoare din iunie, Israelul își continuă loviturile punctuale în Liban. Potrivit unui responsabil al Departamentului de Stat american, SUA vor organiza o nouă rundă de negocieri între Israel și Liban la începutul lunii septembrie la Roma, cu scopul de a pune capăt ostilităților între cele două țări. Hezbollah a antrenat Libanul în războiul din Orientul Mijlociu în martie, lansând rachete asupra Israelului în semn de sprijin cu Iranul. Israelul a ripostat prin bombardamente aeriene intense și o invazie terestră în sud, soldate cu peste 4.300 de morți, potrivit Beirutului. în Fâșia Gaza, unde un armistițiu fragil este în vigoare din octombrie 2025, forțele israeliene ocupă peste 60% din acest mic teritoriu suprapopulat. Premierul Benjamin Netanyahu a respins săptămâna trecută o foaie de parcurs americană prevăzând dezarmarea grupării islamiste palestiniene Hamas și totodată retragerea israeliană, excluzând plecarea trupelor statului israelian 'atât timp cât (gruparea) Hamas nu va fi cu adevărat dezarmată', potrivit AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump dă asigurări că Statele Unite 'vor menține' controlul total asupra Strâmtorii Ormuz
Președintele american Donald Trump a reiterat miercuri, pe rețeaua sa Truth Social, că Statele Unite dețin 'controlul total' asupra Strâmtorii Ormuz și îl 'vor menține', relatează AFP și Reuters. 'Statele Unite au controlul total asupra Strâmtorii Ormuz. Cred că îl vom menține! Toată lumea numește blocada noastră navală un 'zid de oțel', iar Iranul nu poate face nimic în privința asta', a afirmat președintele american, care pare să mizeze în prezent pe efectele pe termen lung ale presiunii economice asupra Teheranului, mai degrabă decât pe noi ofensive militare sau diplomatice pe termen scurt. Liderul de la Casa Albă dăduse din nou asigurări, marți seară, că Statele Unite exercită un ''control total'' asupra Strâmtorii Ormuz, cale maritimă strategică la care Teheranul a limitat accesul după lansarea ofensivei americano-israeliene contra Iranului, pe 28 februarie. Aproximativ o cincime din petrolul brut consumat la nivel global era transportat prin Strâmtoarea Ormuz înaintea izbucnirii războiului din Iran.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Armistițiul dintre SUA și Iran va fi prelungit, declară surse pakistaneze
Surse de securitate pakistaneze au declarat că armistițiul convenit la jumătatea lunii iunie, ca parte a acordului-cadru dintre SUA și Iran, urmează să fie prelungit, informează dpa. Persoane la curent cu negocierile au declarat miercuri că această prelungire ar putea dura încă 60 sau chiar 90 de zile. Totuși, acestea au spus că nu s-a decis încă dacă acest nou armistițiu va fi anunțat public. Pakistanul acționează în calitate de mediator în acest conflict. Un acord între Iran și Oman privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz pare să fie iminent. Surse de securitate pakistaneze spun că acordul ar putea fi încheiat înainte de sâmbătă. Termenul de 60 de zile pentru negocieri, stabilit inițial în acordul-cadru dintre SUA și Iran, expiră la mijlocul lunii august. SUA și Israelul au început o campanie de bombardamente la 28 februarie împotriva Iranului. La mijlocul lunii aprilie, președintele american Donald Trump a declarat un armistițiu unilateral în conflict. La jumătatea lunii iunie, SUA și Iranul au convenit, prin intermediul Pakistanului, asupra unui acord-cadru care prevedea un armistițiu și care avea scopul de a deschide calea pentru încetarea războiului prin negocieri suplimentare în termen de 60 de zile. Cu toate acestea, au existat atacuri reciproce repetate, mai ales în a doua jumătate a lunii iulie și ca rezultat nu au avut loc negocieri aprofundate. Recent, Iranul a declarat că a purtat negocieri directe cu Omanul cu privire la modul de reglementare a tranzitului navelor prin Strâmtoarea Ormuz, în prezent blocată. Ambele state au dat de înțeles că se apropie de încheierea unui acord, potrivit dpa. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
OPEC înrăutățește din nou estimările privind creșterea cererii globale de petrol în 2026
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a redus estimările privind creșterea cererii globale de petrol în 2026 cu 600.000 barili pe zi (bpd), a patra înrăutățire consecutivă a prognozei, din cauza impactului economic al războiului din Orientul Mijlociu, transmit Reuters și Xinhua. Grupul continuă să se aștepte la un impact mai mic asupra consumului, după izbucnirea conflictului, decât alte instituții, cum ar fi Agenția Internațională a Energiei (IEA), care previzionează un declin al cererii în 2026. OPEC a revizuit în creștere estimarea pentru 2027, arătând că cererea globală de petrol ar urma să se majoreze cu aproximativ 2,2 milioane bpd, față de prognoza anterioară, de 1,9 milioane bpd. OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să reia majorarea producției din aprilie, dar închiderea Strâmtorii Ormuz a făcut imposibilă creșterea producției la cotele stabilite. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Armata americană anunță că a deschis focul asupra unei nave ce încălca blocada asupra porturilor iraniene
Armata americană a anunțat marți că a deschis focul asupra unei nave sub pavilion panamez ce încerca să se apropie de un port iranian, încălcând blocada instaurată de Washington, transmit AFP și dpa. Un elicopter a lansat două rachete asupra sălii mașinilor navei-cargo Vela Nova, după ce echipajul acesteia ''ignorase'' avertismentele americane, a precizat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), într-un comunicat publicat pe platforma X. Este a treia oară când armata americană face uz de forță pentru a fi respectată blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene de la introducerea acestei măsuri, pe 14 iulie. Forțele americane afirmă că de atunci au redirecționat 55 de nave ce încercau să treacă. în perioada 15 aprilie-15 iunie, armata americană a tras asupra a nouă nave și a redirecționat alte peste 140. Președintele american Donald Trump a dat noi asigurări, marți seară, că Statele Unite exercită un ''control total'' asupra strâmtorii Ormuz, cale maritimă strategică la care Teheranul a limitat accesul după lansarea ofensivei americano-israeliene contra Iranului, pe 28 februarie. ''în prezent avem un control total al strâmtorii Ormuz. Avem acolo un control total - noi, nu altcineva'', a declarat Trump în fața jurnaliștilor. El a spus că nu are încredere în Iran. ''Sunt ultima persoană care are încredere în Iran. Iranienii m-au mințit constant. Avem acum un control total asupra strâmtorii Ormuz. Ei nu dețin controlul'', a adăugat liderul american. Aproximativ o cincime din petrolul brut consumat la nivel global era transportat prin strâmtoarea Ormuz înaintea izbucnirii războiului din Iran. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul este cel care ar trebui să despăgubească SUA, reacționează Trump după o astfel de cerere a Teheranului
Președintele american Donald Trump a afirmat luni că Statele Unite vor cere 'compensații' din partea Iranului pentru atacurile acestuia împotriva aliaților SUA din regiune și pentru victimele din rândul trupelor americane, dar și din rândul protestatarilor anti-guvernamentali iranieni, după ce Teheranul a condiționat redeschiderea Strâmtorii Ormuz printre altele de plata unor despăgubiri pentru pagubele ce i-au fost provocate de războiul declanșat împotriva sa de SUA și Israel, relatează AFP. Statele Unite vor formula o astfel de cerere în mod 'ferm' în orice negocieri de acum înainte cu Iranul, a indicat Trump într-un mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Iranul 'cere compensații pentru daunele suferite în timpul celor cinci luni de conflict militar', a scris Trump în mesajul său, susținând că 'acest lucru nu a fost niciodată evocat în niciuna dintre negocierile sau întâlnirile' desfășurate până în prezent. 'Dar este o idee interesantă pentru că, în același mod, și eu cer compensații din partea Iranului, pentru toți oamenii pe care i-a ucis și rănit' în atacuri și conflicte, inclusiv pentru 'familiile celor uciși pe USS Cole', o navă de război americană atacată în anul 2000 în Yemen, a adăugat liderul de la Casa Albă. Mai mult, continuă Trump, 'compensații ar trebui plătite familiilor' protestatarilor anti-guvernamentali iranieni, el susținând că numărul acestor manifestanți uciși ar fi de 'sute de mii', dintre care '52.000 uciși în ultimele cinci luni'. Această nouă cerere face și mai puțin probabil un acord rapid privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, întrucât Teheranul la rândul său cere ca Washingtonul să accepte integral condițiile sale. în lista cu aceste condiții, Iranul a cerut SUA 'să pună capăt definitiv războiului și agresiunii' împotriva sa și a aliaților săi regionali, o referire ce include grupările armate pro-iraniene din Yemen sau Irak, să ridice blocada asupra porturilor iraniene, să 'despăgubească integral Iranul pentru daunele cauzate' de ostilități, să ridice sancțiunile economice și să deblocheze necondiționat activele iraniene.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranienii sunt 'jucători de șah profesioniști', îi răspunde ironic Teheranul lui Trump
Iranienii sunt 'jucători de șah profesioniști', i-a răspuns luni ironic purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene președintelui american Donald Trump care comparase duminică conflictul cu 'un joc de șah', transmite AFP. Fie că este vorba de negocierile oficiale sau de cele din culise, 'iranienii au arătat că sunt jucători de șah profesioniști', a declarat Esmail Baghaei la conferința de presă săptămânală de la Teheran. Declanșat de o ofensivă americano-israeliană pe 28 februarie, războiul din Orientul Mijlociu s-a împotmolit. Protocolul unui acord a fost semnat la mijlocul lunii iunie de Teheran și Washington, dar s-a destrămat la începutul lunii iulie și, de atunci, președintele Trump se chinuie să găsească o soluție, confruntat cu cererilor drastice ale regimului iranian, obișnuit de ani de zile cu arta negocierii. Președintele american a părut să ignore criticile duminică într-un interviu pentru Axios. 'Se va rezolva. Sfârșește întotdeauna prin a se rezolva', a spus el, adăugând că 'este ca un joc de șah.' Esmail Baghaei a adăugat, la rândul său: 'Nu trebuie să speri să nu te murdărești când lupți cu porcii. Până la urmă, aceasta face parte uneori din lupta care îți este impusă'. El a reiterat în fața jurnaliștilor mesajul repetat în ultimele zile de autoritățile iraniene, și anume că nu există o 'negociere directă' în curs cu Washingtonul, ci doar 'schimburi de mesaje' prin intermediari, iar discuțiile nu vor putea fi reluate decât atunci când Statele Unite vor înceta să încalce protocolul acordului. Atât timp cât actuala situație se va perpetua, 'condițiile necesare pentru stabilirea unui trafic maritim internațional sigur nu vor fi garantate', a continuat purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, în timp ce Teheranul blochează strâmtoarea strategică Ormuz, iar Washingtonul blochează porturile iraniene. în prezent, diplomația iraniană se concentrează pe negocierile cu Omanul pentru a defini un viitor traseu de tranzit prin strâmtoare. Mai rămân de convenit 'câteva puncte tehnice', a subliniat purtătorul de cuvânt, menționând că este nevoie de implementarea mai multor 'mecanisme' pentru a asigura securitatea și curățenia căii navigabile. 'în general, atunci când oferiți servicii maritime, în mod necesar primiți ceva în schimb', a adăugat Esmail Baghaei. Iranul nu dorește să revină la situația de dinaintea războiului și vrea să taxeze trecerea prin strâmtoare în pofida opoziției Statelor Unite și a multor alte state, precum și a dreptului internațional al mării. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranul anunță că președintele Masoud Pezeshkian s-a întâlnit recent cu liderul suprem Mojtaba Khamenei
Președintele iranian Masoud Pezeshkian s-a întâlnit la sfârșitul lunii iulie cu liderul suprem Mojtaba Khamenei, a anunțat duminică presa oficială iraniană, în timp ce un lider paramilitar a promis că imagini cu ayatollahul Khamenei în public, dar și în cadrul întâlnirilor cu comandanții forțelor armate vor fi publicate în viitor, relatează Reuters. în ultimele săptămâni, Pezeshkian a făcut diverse declarații despre accesul său la Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut în public din martie de când i-a succedat tatălui său în funcție. Pe 21 iulie, președintele a declarat că interacțiunile cu liderul suprem al Iranului 'cresc zi de zi', însă la începutul lunii august el a afirmat că este 'foarte dificilă' comunicarea cu Khamenei. în cadrul întâlnirii dintre Pezeshkian și Khamenei de la sfârșitul lunii iulie au fost discutate chestiuni militare și economice, inclusiv asigurarea resurselor, gestionarea schimbului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu partenerii străini, potrivit presei de stat iraniene. Mojtaba Khamenei ar fi fost grav rănit în atacul din 28 februarie în care a fost ucis tatăl său Ali Khamenei, în prima zi a războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. El a păstrat în general un profil public discret înainte de a deveni liderul suprem al Iranului. Liderul adjunct al forței paramilitare Basij, Qasem Qoraishi, a declarat duminică că filmări și alte imagini care îl arată pe Khamenei în public și pe străzi, precum și cadrul unor întâlniri cu comandanții forțelor armate vor fi publicate în viitor. Qoraishi a spus că filmările 'vor aduce din nou rușine asupra dușmanilor poporului iranian', în declarații ce par să aibă drept scop contracararea speculațiilor despre starea de sănătate a lui Khamenei și lipsa aparițiilor sale publice.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Iranul cere SUA să accepte 'toate condițiile' puse de Teheran pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz
Strâmtoarea Ormuz, o miză majoră în războiul din Orientul Mijlociu, va rămâne închisă navigației până când Washingtonul nu va accepta 'toate condițiile' puse de Teheran, a insistat duminică Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), armata de elită a Iranului, spulberând speranțele unei rezolvări rapide a conflictului, relatează AFP. 'Inamicul și-a concentrat toate eforturile pe deschiderea Strâmtorii Ormuz (...) și acum această strâmtoare este în realitate un teatru de război pentru noi și nu mai este doar o rută maritimă', a declarat Corpul Gardienilor. 'Strategia noastră actuală este de a menține această strâmtoare închisă până când inamicul va accepta toate condițiile noastre', a mai spus IRGC. Cu mult înaintea dosarului nuclear și a programului de rachete balistice invocate la sfârșitul lunii februarie pentru a justifica ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, redeschiderea acestei rute vitale pentru comerțul global cu hidrocarburi este acum principala prioritate a președintelui american Donald Trump. în ultimele zile, el a afirmat în repetate rânduri că negocierile decurg bine și că redeschiderea strâmtorii este iminentă. însă condițiile drastice enumerate de Teheran sâmbătă prefigurează o confruntare: Statele Unite trebuie 'să pună capăt definitiv războiului și agresiunii' împotriva Iranului și a aliaților săi, inclusiv din Yemen și Irak, să ridice blocada impusă porturilor iraniene, să acorde Iranului despăgubiri pentru daunele provocate de ostilități, să ridice sancțiunile împotriva economiei iraniene și să deblocheze necondiționat activele iraniene. Fără acceptarea tuturor acestor cerințe, 'strâmtoarea va rămâne închisă', a avertizat secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohammad Bagher Zolghadr. Negând existența unor negocieri cu Washingtonul, despre care președintele SUA a susținut în repetate rânduri că au loc, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică că a existat 'un schimb de mesaje prin intermediari'. 'Asta nu se numește negociere. Asta se numește schimb de mesaje', a argumentat Abbas Araghchi. 'Intermediarii încă încearcă să restabilească o bază pentru negocieri', a mai spus el, excluzând reluarea negocierilor atât timp cât SUA continuă încălcările protocolului de acord. Iranul afirmă că se angajeaza în dialog doar cu Omanul pentru a stabili o viitoare rută de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste discuții sunt 'în fază finală', a mai spus Araghchi.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Israelul 'respinge' planul SUA pentru Gaza acceptat de Hamas (Netanyahu)
Israelul a respins planul de pace în 15 puncte al președintelui american Donald Trump pentru Fâșia Gaza și nu se va retrage din teritoriul palestinian până când mișcarea palestiniană islamistă Hamas nu se va dezarma complet, a declarat duminică premierul Benjamin Netanyahu, transmit Reuters și AFP. Israelul respinge documentul cu 15 puncte prezentat la sfârșitul lunii iulie de Consiliul pentru pace al lui Donald Trump, iar armata sa 'nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi efectiv dezarmat', a afirmat Netanyahu în timpul unei reuniuni a cabinetului. Luna trecută, Trump a anunțat că s-a înregistrat un progres în planul său de a pune capăt războiului - un plan acceptat anul trecut atât de Israel, cât și de Hamas și care a debutat cu încetarea focului. Totuși, Israelul a continuat să efectueze lovituri asupra Fâșiei Gaza după ce a acceptat încetarea focului, în octombrie anul trecut, în timp ce potrivit lui Trump Hamas a acceptat să depună armele.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ady Ivaşcu)
Rebelii houthi din Yemen revendică un atac asupra unei rafinării saudite de la Marea Roșie
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat duminică responsabilitatea pentru un atac asupra unei rafinării saudite de pe coasta Mării Roșii, informează AFP și Reuters. Autoritățile saudite, care sprijină guvernul yemenit, au anunțat că incendiul se află sub control. Potrivit purtătorului de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree, rebelii au 'vizat cu succes rafinăria Aramco' din Jazan (sud-vest), printr-un atac cu dronă de 'precizie', atac lansat ca răspuns la incursiunile saudite pe un teritoriu din nord-vestul Yemenului. Ministerul saudit al Energiei a anunțat anterior izbucnirea unui incendiu la respectiva facilitate, fără a preciza cauza, menționând că echipele de securitate Aramco au stins incendiul izbucnit în zori și că nu s-au înregistrat victime. Rafinăria procesează 400.000 de barili de țiței pe zi. Ostilitățile din conflictul yemenit s-au reluat luna trecută, marcând o nouă etapă a escaladării tensiunilor regionale, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. La sfârșitul lui iulie, rebelii houthi au anunțat o blocadă asupra navelor saudite în Marea Roșie, rută devenită vitală pentru transportul de hidrocarburi după ce Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, și au atacat Arabia Saudită în repetate rânduri, încălcând astfel un armistițiu negociat în 2022. Mișcarea rebelă a atacat de asemenea forțele guvernamentale din Yemen, cel puțin 58 de soldați guvernamentali fiind uciși joi într-un atac asupra unei tabere militare din centrul țării. Pe acest fundal regional tensionat și în scopul consolidării alianțelor sale de securitate, Arabia Saudită a semnat vineri un pact de apărare reciprocă cu Pakistanul și Turcia.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministrul turc de externe: Pactul de apărare dintre Turcia, Pakistan și Arabia Saudită echivalează tehnic cu articolul 5 al NATO
Pactul de apărare semnat de Turcia, Pakistan și Arabia Saudită este, din punct de vedere tehnic, echivalent cu acordul de apărare reciprocă prevăzut de articolul 5 al NATO, a declarat sâmbătă ministrul turc de externe Hakan Fidan, relatează Reuters. Hakan Fidan a mai afirmat că președintele turc Tayyip Erdogan dorește extinderea acestei alianțe și că Egiptul se numără printre potențialii candidați la aderare. Puterile regionale au semnat vineri 'Acordul de apărare comună de la Mecca' care reunește aliați musulmani sunniți ai SUA îngrijorați de conflictul regional care a dus la atacuri cu rachete iraniene asupra statelor exportatoare de petrol din Golf. într-o declarație comună, aceștia au afirmat că acordul vizează consolidarea descurajării colective împotriva oricărui act de agresiune și prevede că un atac armat asupra oricăreia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. într-o declarație pentru agenția de știri de stat Anadolu, Fidan a afirmat că noua alianță nu este îndreptată împotriva Iranului sau a oricărei alte țări, ci reprezintă, mai degrabă, un angajament general de a susține securitatea celor trei aliați. Ministrul turc de externe a adăugat că aliații vor decide prin consultări, ce grad, modalitate și format de sprijin vor solicita în eventualitatea unui atac, însă nicio țară nu va fi considerată o amenințare atât timp cât niciun stat membru nu este atacat. Turcia, care deține a doua cea a mai mare armată din cadrul NATO, a declarat că pactul este deschis extinderii către alte țări din regiune și că nu urmărește să înlocuiască nicio alianță existentă. 'NATO este o alianță militară uriașă, formată din 32 de țări. Noi am pornit la drum aici ca trei state și trebuie să facem pași foarte modești, dar concreți', a spus Hakan Fidan, adăugând că eforturile de finalizare a pactului au durat doi ani și opt luni. El a adăugat că în cadrul alianței se va forma un comitet de miniștri similar celui din cadrul NATO, precum și un secretariat general cu sediul în Arabia Saudită, dar că detaliile operaționale vor fi stabilite la prima reuniune a comitetului. 'Viziunea președintelui nostru este să nu rămânem limitați la trei țări, ci să ne extindem și să reunim toate țările (din regiune) sub această umbrelă', a spus ministrul turc, adăugând că Egiptul s-ar putea alătura pactului odată ce anumite chestiuni tehnice vor fi soluționate. în ultimele luni, Turcia, Arabia Saudită, Pakistanul și Egiptul au format un grup pentru a aborda problemele regionale, și anume războiul împotriva Iranului. Turcia a declarat că grupul - denumit R4 - urmărește consolidarea parteneriatului prin mecanisme concrete. Totodată, Hakan Fidan a afirmat că Turcia ar trebui să participe la o coaliție internațională menită să protejeze navigația în Marea Roșie împotriva atacurilor houthi întrucât siguranța transportului maritim vizează interesele Ankarei. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)
Iranul prezintă o listă de cerințe pe care SUA trebuie să le îndeplinească pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz
Iranul a prezentat sâmbătă o listă de cerințe pe care Statele Unite ar trebui să le îndeplinească înainte ca Teheranul să redeschidă traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz; printre care încetarea blocadei navale, ridicarea sancțiunilor și plata unor despăgubiri de război, transmite EFE. 'Până când Statele Unite nu își vor corecta comportamentul, Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă', a declarat Mohammad Baqer Zolgadr, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un comunicat preluat de agenția de știri de stat IRNA. Zolgadr a enumerat șase condiții care, potrivit Teheranului, ar reprezenta o 'corecție de comportament' din partea Washingtonului. Dintre acestea, ea menționat ridicarea blocadei navale impuse Iranului, încetarea sancțiunilor, deblocarea activelor iraniene și acordarea de despăgubiri pentru daunele provocate de ceea ce a numit a fi 'două războaie impuse', solicitare care a figurat și în memorandumul de înțelegere semnat la jumătatea lunii iunie. înaltul oficial iranian din domeniul securității a cerut, de asemenea, încetarea amenințărilor la adresa Iranului, sistarea operațiunilor militare împotriva țării și a aliaților săi regionali din Liban, Palestina, Yemen și Irak, precum și retragerea forțelor militare americane desfășurate în jurul Republicii Islamice. 'Acestea sunt revendicările poporului iranian', a declarat Zolgadr. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională a insistat că instituția 'nu va ceda niciodată', nici pe plan militar, nici în cadrul negocierilor. Aceste declarații vin în continuarea unor afirmații similare făcute de alți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv ministrul de externe și purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, care au condiționat redeschiderea Strâmtorii Ormuz de acceptarea de către Statele Unite a anumitor condiții. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)
Președintele iranian Masud Pezeshkian spune că țara se confruntă cu un război total și dificultăți economice
Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat sâmbătă că Iranul se confruntă cu un 'război total' și a avertizat că presiunile generate de conflict agravează problemele economice cu care se confruntă țara, informează EFE. 'Situația cu care ne confruntăm este un război total. Prin urmare, toată lumea trebuie să ajute și trebuie să ne unim pentru a rezolva problemele', a spus președintele Pezeshkian în cadrul unei conferințe de presă cu reprezentanți ai mass-media locale. Președintele Iranului a subliniat că principala sa preocupare, în contextul actualei stări 'nici de război, nici de pace', o reprezintă 'condițiile de trai și situația economică a populației'. 'Principala mea preocupare este situația economică și condițiile de trai ale populației. Ne-am concentrat toate eforturile - atât înainte, cât și după război - asupra soluționării problemelor economice și de subzistență ale populației', a declarat el. De asemenea, Pezeshkian a recunoscut deteriorarea situației economice și a menționat că guvernul consideră nivelul creșterii prețurilor 'absolut inacceptabil', subliniind însă că, de la preluarea președinției pe 30 iulie 2024, s-a confruntat zilnic cu noi probleme. Președintele iranian a explicat că situația este complicată de efectele războiului și de problemele structurale cu care se confrunta deja economia iraniană. Printre acestea, el a menționat dezechilibrele existente în sectoare precum cel al apei, energiei electrice, gazelor, petrolului, mediului, administrației publice și sistemului bancar. 'Cu toții sunteți conștienți de dezechilibrele existente în țară', a declarat el. Potrivit lui Pezeshkian, Statele Unite și Israelul au anticipat că aceste dezechilibre vor facilita un atac menit să 'răstoarne' Republica Islamică. în declarațiile sale, Pezeshkian a subliniat, de asemenea, necesitatea menținerii coeziunii interne în contextul conflictului cu SUA și Israel. Liderul iranian a afirmat că atât Washingtonul, cât și Tel Avivul sunt conștiente că războiul convențional nu mai este suficient pentru a obliga o țară să capituleze și să le accepte cererile. De asemenea, Pezeshkian a îndemnat mass-media să contribuie la prevenirea accentuării diviziunilor sociale și politice la șase luni după protestele antiguvernamentale din ianuarie care au mers până la a cere abolirea Republicii Islamice și au fost înăbușite în urma unei represiuni dure. Conform datelor guvernamentale, 3.117 persoane au murit în timpul protestelor. Organizații pentru drepturile omului, precum HRANA, o organizație cu sediul în SUA afiliată opoziției, estimează numărul confirmat al deceselor la peste 7.000, deși cifra reală ar putea fi mai mare. Țara se află în stare de război din 28 februarie, dată la care Israelul și Statele Unite au început să bombardeze Iranul. Aceste atacuri au avariat infrastructura militară și civilă, sectoare industriale și diverse instalații petrochimice, provocând totodată peste 3.400 de decese, potrivit cifrelor oficiale. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)
Omanul declară că negocierile cu Iranul privind Strâmtoarea Ormuz sunt pozitive
Omanul, care se învecinează cu Iranul de-a lungul Strâmtorii Ormuz, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Teheranul privind traficul pe această cale navigabilă strategică sunt 'pozitive', dar a avertizat că atacurile asupra navelor care tranzitează ruta, zonă în care Iranul a desfășurat recent mai multe operațiuni, ar putea 'afecta' aceste negocieri, transmite EFE. 'Omanul precizează că actualele negocieri privind gestionarea navigației în Strâmtoarea Ormuz continuă într-o atmosferă pozitivă și constructivă', a transmis Ministerul de Externe omanez într-un comunicat, îndemnând toate părțile să 'evite orice acțiune care ar putea afecta aceste negocieri și progresele realizate, care țin cont de interesele tuturor părților'. Sultanatul Omanului, care a făcut puține comentarii cu privire la stadiul discuțiilor cu Iranul referitor la o nouă rută de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, a emis o declarație după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat că Teheranul a atacat un petrolier aparținând companiei de stat Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) în această strâmtoare. Omanul nu a condamnat acest incident specific - spre deosebire de statele din zona Golfului Persic și de Liga Arabă - însă și-a exprimat 'dezaprobarea' față de 'atacurile repetate asupra navelor în timpul tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz', calificându-le drept o 'încălcare a dreptului internațional și a suveranității asupra apelor teritoriale'. De asemenea, Muscat a menționat că aceste atacuri - fără a numi explicit Iranul - reprezintă 'o amenințare la adresa siguranței navigației maritime, a regiunii și a stabilității acesteia'. Un petrolier al companiei ADNOC a fost lovit de o rachetă în apropierea Strâmtorii Ormuz sâmbătă dimineața devreme. Compania a anunțat că nu s-au înregistrat victime și a precizat că situația este acum sub control, pe fondul unei intensificări a atacurilor iraniene asupra navelor aparținând firmei de stat din Emirate. Compania a raportat că cel puțin 16 dintre navele sale au fost atacate în strâmtoare de la începutul conflictului dintre Statele Unite și Iran, pe 28 februarie - inclusiv trei în cursul acestei săptămâni -, incidentele soldându-se cu decesul unui membru al echipajului și rănirea altor 20 de persoane. Aceste atacuri survin într-un moment în care Iranul și Omanul sunt aproape de a ajunge la un acord pentru stabilirea unei noi rute maritime temporare prin strâmtoare, o cale navigabilă prin care, înainte de război, era transportat 20% din țițeiul mondial. Autoritățile iraniene au explicat că această nouă rută va traversa parțial apele teritoriale ale Iranului și Omanului și va permite tranzitul navelor comerciale în cadrul unui nou sistem de gestionare, înlocuind rutele provizorii stabilite anterior de cele două țări. în plus, Iranul și Omanul au convenit asupra detaliilor geografice ale unei noi rute maritime în Strâmtoarea Ormuz și se află în etapa finală de redactare a unei declarații comune privind această înțelegere. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda) .
Iranul solicită SUA compensații pentru încălcarea memorandumului din iunie în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz
Iranul a condiționat sâmbătă redeschiderea Strâmtorii Ormuz de acordarea unor compensații din partea Statelor Unite pentru presupuse încălcări ale memorandumului de înțelegere convenit în iunie, în timp ce Republica Islamică și Omanul avansează în negocierile pentru stabilirea unei noi rute de navigație pe această cale navigabilă strategică, informează EFE. 'Redeschiderea Strâmtorii Ormuz depinde de îndeplinirea unor condiții suplimentare, inclusiv ca Statele Unite să ofere compensații pentru încălcările memorandumului de la Islamabad', a declarat pentru presa locală ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Araghchi a indicat că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este condiționată de aspecte distincte de negocierile cu Omanul privind cadrul juridic și gestionarea acestei căi navigabile strategice, precum și stabilirea rutelor de navigație prin strâmtoare. 'Suntem foarte aproape de a ajunge la un acord (cu Omanul)', a declarat șeful diplomației iraniene. Araghchi a mai menționat că ruta de navigație utilizată anterior - cunoscută sub numele de Sistem de Separare a Traficului (TSS) - nu mai este acceptabilă pentru Iran, prin urmare, Teheran și Muscat lucrează la stabilirea unui nou sistem de rute, un proces care, consideră ministrul iranian de externe, ridică dificultăți 'tehnice și juridice' semnificative. Confruntat cu aceste aspecte complexe, ministrul a menționat că cele două state riverane negociază, într-o primă etapă, un traseu provizoriu care să servească drept bază pentru stabilirea ulterioară a unui traseu definitiv. în ultimele săptămâni, Teheranul a acuzat Washingtonul de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat pe 17 iunie invocând atacurile americane asupra teritoriului iranian din luna iulie și reimpunerea unei blocade navale asupra porturilor și navelor Iranului, măsuri adoptate ca răspuns la noua închidere, de către Republica Islamică, a căii maritime strategice. Tot sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, generalul Hossein Mohebi, a declarat, de asemenea, că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar depinde de acceptarea deplină de către SUA a condițiilor Teheranului, fără a preciza care sunt acestea, precum și de încetarea interferențelor în procesul de negociere regională, adică discuțiile dintre Iran și Oman. Miercuri, autoritățile iraniene au menționat perspectiva unui acord cu Omanul, o declarație comună referitoare la această înțelegere aflându-se în etapa finală de redactare. Potrivit versiunii iraniene, noua rută temporară de navigație va traversa parțial apele teritoriale ale Iranului și Omanului, permițând tranzitul navelor comerciale în cadrul unui nou sistem de gestionare și înlocuind rutele provizorii stabilite anterior de Teheran și Muscat. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump admite că armata americană nu are suficiente muniții de anumite tipuri, deși susține că stocul ar fi suficient
Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut joi că armata americană se confruntă cu o criză în cazul unor tipuri de muniții, deși a susținut că stocul său de muniții ar fi suficient pentru a susține în continuare războiul cu Iranul, relatează agențiile EFE și Xinhua. 'Avem o rezervă nelimitată, practic nelimitată. în alte cazuri, situația este un pic mai dificilă', a răspuns el presei când a fost întrebat despre solicitarea adresată de administrația sa către Congres pentru aprobarea unui buget suplimentar destinat achizițiilor militare. Trump a spus că industria americană de apărare crește producția de rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk și de rachete antiaeriene Patriot, ambele folosite intens în războiul cu Iranul și ale căror stocuri au scăzut drastic, interceptoarele Patriot fiind în plus cerute insistent de Ucraina. Ca substitut al acestora, 'avem anumite tipuri de muniții care s-ar putea să nu fie la fel de precise', a mai recunoscut Trump, care a susținut totuși că Statele Unite se află într-o 'poziție excelentă'. Remarcile lui Trump vin după ce publicația Washington Post a relatat miercuri, citând oficiali participanți la o întâlnire desfășurată vinerea trecuta, că el și-a exprimat frustrarea pentru că nu a fost informat despre o scădere îngrijorătoare a stocului de muniții pentru războiul din Orientul Mijlociu, situație care ar fi dus la o dispută cu secretarul său al apărării, Pete Hegseth. Totuși, publicația The Atlantic a scris că responsabili militari americani au avertizat administrația lui Trump asupra scăderii stocului de rachete cu rază lungă de acțiune, precum ATACMS și PrSM, precum și a celui de rachete interceptoare avansate, respectiv Patriot și THAAD, disponibilitatea acestor interceptoare scăzând la numai 20% față de nivelul cerut de planificările armatei americane.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Israelul lovește sudul Libanului după uciderea a doi soldați, în timp ce discuțiile israeliano-libaneze continuă la Roma
Israelul a informat că doi dintre soldații săi au fost uciși în sudul Libanului miercuri, în timp ce autoritățile libaneze au afirmat că atacurile de represalii israeliene au ucis cel puțin o persoană, o escaladare a violențelor care coincide cu cea mai recentă rundă de discuții între cele două țări care are loc la Roma, transmite joi Reuters. Discuțiile de la Roma, începute marți și care se așteaptă să continue până joi, vin după ce cele două țări au convenit în iunie asupra unui acord de securitate, mediat de SUA, menit să reducă ostilitățile de-a lungul graniței. în pofida armistițiului, Israelul a declarat o zonă tampon în sudul Libanului, unde trupele sale continuă să acționeze pentru a elimina ceea ce spune că este amenințarea grupului Hezbollah, sprijinit de Iran, la granița sa. Cei doi soldați au fost uciși și alți patru au fost răniți într-o explozie într-o clădire pe care o părăsiseră în timpul unei misiuni de securitate, potrivit informațiilor furnizate joi de postul de radio al armatei israeliene. Citând o sursă de securitate, postul de radio a spus că încă nu este clar când a fost plantat dispozitivul exploziv în clădire, înainte sau după încetarea focului. Armata israeliană a descris inițial miercuri incidentul ca 'o încălcare flagrantă a încetării focului' de către Hezbollah, pentru care a lansat o serie de atacuri de represalii în sudul Libanului. Joi, într-o declarație de doliu pentru moartea soldaților, ministrul apărării israelian Israel Katz nu a menționat Hezbollah sau vreo încălcare a armistițiului, sugerând că Israelul nu intenționează să escaladeze atacurile. Site-ul web al armatei israeliene arată că ultima dată când un soldat a fost ucis în sudul Libanului a fost 28 iunie. Ministerul Sănătății libanez a declarat miercuri că o persoană a fost ucisă și 12 au fost rănite într-un atac israelian asupra orașului Tibnin din sudul țării, la aproximativ 25 de kilometri de Mansouri, pentru care armata israeliană a emis un avertisment de evacuare, primul avertisment online pentru Liban după mai bine de o lună. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Dezbaterea 'Protejarea patrimoniului creștin în Orientul Mijlociu' - vineri, la Congresul Mondial de Studii Siriace
Dezbaterea 'Protejarea patrimoniului creștin din Orientul Mijlociu: către o dezvoltare durabilă și cultura păcii', programată în cadrul Congresului Mondial de Studii Siriace și Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine, se va desfășura vineri la Palatul Parlamentului. Potrivit unui comunicat al Institutului Levant transmis miercuri AGERPRES, la dezbatere, programată începând cu ora 16:00, în Sala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului, vor participa personalități recunoscute ale vieții academice și diplomatice internaționale. Dezbaterea va fi moderată de Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, recunoscut pentru implicarea sa în domeniul promovării valorilor democratice, al educației civice și al diplomației bazate pe dialog și reconciliere. Printre participanți se numără: Erkki Tuomioja, fost ministru al afacerilor externe al Finlandei și fondator al organizației Historians Without Borders, promotor al diplomației preventive și al construirii păcii; Brian Cox, președintele și fondatorul Institutului pentru Credință Bazată pe Diplomație, coordonatorul unor inițiative de pace în zone marcate de conflicte identitare (prin intermediul platformei Zoom); Mark Donfried, fondator și director al Institutului pentru Diplomație Culturală din Berlin, una dintre cele mai importante voci în domeniul diplomației culturale; prof. dr. Birgit Schabler, de la Universitatea din Erfurt, specialist în istoria Asiei de Vest și a Orientului Mijlociu și în patrimoniul cultural al regiunii; dr. Valentin Veron Toma, cercetător al Institutului de Antropologie 'Francisc I. Rainer' al Academiei Române și vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă. Vor fi abordate teme de mare actualitate: pacea și securitatea regională, istoria comunităților creștine din Orientul Mijlociu, contribuția diplomației culturale și religioase la protejarea patrimoniului și consolidarea dialogului între civilizații. Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Institutul pentru Libertate și Democrație, Institutul pentru Diplomație Culturală (Berlin, Germania), Institutul pentru Credință Bazată pe Diplomație (SUA) și Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii (organizatorul Congresului Mondial de Studii Siriace), cu participarea Uniunii Studenților din București - ACT. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii/Facebook.com