Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
O navă a fost lovită de un 'proiectil necunoscut' în Strâmtoarea Ormuz (agenție maritimă britanică)
O navă a fost lovită de un 'proiectil necunoscut' care a provocat un incendiu la bord, a anunțat în cursul nopții de miercuri spre joi agenția maritimă britanică, UKMTO, relatează AFP. Nava 'a fost lovită de un proiectil necunoscut care a provocat un incendiu la bord, ce a fost între timp stins', a indicat această sursă, precizând că echipajul este teafăr și nevătămat. Naționalitatea și direcția de deplasare ale acestei nave nu au fost precizate. Navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz sunt vizate în mod regulat de atacuri de la declanșarea, pe 28 februarie, a unei ofensive israeliano-americane împotriva Iranului. Republica Islamică revendică de atunci controlul asupra acestei căi navigabile strategice. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Războiul SUA-Iran stimulează Europa și Asia să-și dezvolte sursele regenerabile
La șase luni de la începutul războiului dintre SUA și Iran, guvernele din Europa și Asia accelerează dezvoltarea surselor regenerabile, în încercarea de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili, ceea ce oferă un nou impuls tranziției energetice globale, arată o analiză Reuters. După ce închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz a blocat o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, guverne din Coreea de Sud și Thailanda și până la Uniunea Europeană au promis că vor crește finanțarea pentru sursele regenerabile. Impactul acestor măsuri se resimte în creșterea producției de energie regenerabilă în întreaga lume, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) se așteaptă ca aceasta să devină principala sursă de electricitate în acest an, ceea ce ar fi o premieră. De la începutul războiului, echipamentele fotovoltaice de pe acoperișuri s-au dovedit atractive, deoarece sunt rapid și ieftin de instalat. în Filipine, prețurile ridicate la energie, rezultatul combustibilului importat mai scump, împing gospodăriile și întreprinderile către energia fotovoltaică, în timp ce o schemă de subvenționare a bateriilor alimentează o renaștere a instalațiilor de pe acoperișuri în Australia. Cererea europeană de sisteme fotovoltaice de acoperiș a crescut și ea, de la începutul războiului. în Statele Unite, chiar dacă președintele Donald Trump s-a opus energiei verzi, producția de energie regenerabilă a crescut cu 10% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025. Dar și cărbunele este în creștere. în contextul în care sursele regenerabile sunt încă incapabile să garanteze energie electrică non-stop, producția de energie pe bază de cărbune ar să crească și ea, chiar dacă creșterea cu 8,5% a producției de energie regenerabilă prognozată de AIE în acest an eclipsează creșterea de 1,4% prognozată în cazul cărbunelui. Pentru 2027, AIE se așteaptă ca producția de energie pe bază de cărbune să scadă cu 0,7%, dar producția de energie electrică pe bază de gaz să crească cu 1,5% față de nivelurile din acest an. Limitarea schimbărilor climatice va necesita și mai multă energie regenerabilă și investiții în rețele electrice și stocarea energiei. Cea mai mare parte a petrolului mondial este procesat în combustibili pentru transport, în mașini, camioane, nave și avioane. Războiul nu a dus la un colaps al cererii de carburanți, dar a inversat previziunile de creștere ale specialiștilor. Prețurile mai mari, reducerea călătoriilor cu avionul, consumul mai scăzut din China și adoptarea mai rapidă a vehiculelor electrice înseamnă că, cel mai probabil, lumea folosește acum mai puțin petrol pentru transport decât se prognoza înainte de război. Analiștii de la Goldman Sachs estimează că cererea de petrol pentru producția de benzină a scăzut cu aproximativ 20%, iar cei de la GL Consulting estimează scăderea mai aproape de 15%. Combustibilul mai scump i-a împins pe șoferi către vehiculele electrice, iar China, cel mai mare producător din lume, a exportat în acest an, pentru prima dată, vehicule electrice cu o valoare mai mare de 10 miliarde de dolari. Modelele electrice au reprezentat 63% din vânzările cu de autoturisme în China, în iunie, în creștere față de 53% în luna iunie 2025, potrivit analiștilor BofA, care estimează că electrificarea explică aproximativ o treime din scăderea importurilor de țiței ale Chinei de la începutul anului. Vânzările de vehicule electrice au crescut și în Europa de la începutul războiului, din cauza prețurilor ridicate la pompă. întrebarea pe care și-o pun analiștii este cât vor dura aceste tendințe? Atâta timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, prețurile ridicate la petrol și gaze ar putea persista, întărind argumentele pentru ca țările să investească în surse regenerabile mai ieftine, autohtone, și să își reducă expunerea la costurile volatile ale combustibililor. Dar este dificil de prezis dacă tendința de renunțare la petrol și gaze se va accelera. 'Schimbarea mixului energetic al unei națiuni necesită investiții, iar dobânzile mai mari vor face mai scump capitalul inițial considerabil necesar pentru sursele regenerabile și rețelele electrice. Astfel, deși conflictul actual este probabil să favorizeze în cele din urmă decarbonizarea, aceasta nu este o stradă cu sens unic', a declarat Sverre Alvik, vicepreședinte la DNV. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Netanyahu despre liderii Iranului: Este imposibil să ajungem la un acord cu acești sălbatici
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a exclus posibilitatea de a ajunge la un acord cu liderii iranieni, pe care i-a numit 'sălbatici', și a reiterat că, dacă Iranul atacă Israelul, va răspunde mai puternic ca oricând, informează miercuri EFE. 'Nu vom permite Iranului să ne atace și, dacă, Doamne ferește, ne atacă, vor primi o lovitură la care nici măcar nu au visat, mult mai puternică decât au primit-o până acum', a declarat el la un eveniment organizat marți seară într-o așezare israeliană din Cisiordania ocupată. Discursul său a fost distribuit miercuri de biroul său. Netanyahu a vorbit despre ultima sa întâlnire de la Washington, acum aproape o lună, cu președintele american Donald Trump, căruia i-a transmis că, deși 'nu are nicio obiecție' la a ajunge la un acord cu Iranul, se îndoiește că se poate face 'cu acești sălbatici'. 'Este imposibil să se ajungă la un acord', a adăugat Netanyahu cu privire la această opțiune, care era una din cele trei pe care, potrivit lui, le-a discutat cu Trump. O altă opțiune a fost acțiunea militară. 'I-am spus: 'Suntem aici, ne vom apăra, nu vom permite Iranului să ne atace'', a declarat Netanyahu că i-a transmis președintelui american. Premierul israelian i-a mai prezentat președintelui SUA o a treia opțiune: consolidarea blocadei împotriva Iranului. 'Ieri (marți), (Trump) a confirmat această decizie într-un mod foarte, foarte, foarte ferm', a adăugat Netanyahu cu privire la noile sancțiuni împotriva a peste 60 de entități, persoane și nave care cooperează cu regimul iranian. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Președintele Trump trimite Congresului SUA acordul cu Arabia Saudită în domeniul nuclear, dependent de recunoașterea Israelului
Președintele Donald Trump a trimis luni Congresului Statelor Unite un proiect de acord cu Arabia Saudită în domeniul nuclear civil, insistând însă că înțelegerea va intra în vigoare numai dacă regatul își normalizează relațiile cu Israelul, a declarat marți agenției Reuters un oficial guvernamental american. Acordul convenit în iulie ar permite companiilor din SUA să exporte în Arabia Saudită tehnologie nucleară civilă, pentru utilizări energetice. înțelegerea pe 30 de ani prevede construcția de reactoare AP1000 în valoare de zeci de miliarde de dolari de către compania Westinghouse, deținută de Cameco din Canada și Brookfield Asset Management. Ambasada saudită la Washington nu a răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta. Agenția menționează că nu este clar cum crede Trump că procedura din Congres, care are la dispoziție o sesiune de 90 de zile pentru examinare, ajută la atingerea obiectivelor. Documentul transmis liderilor celor două camere ar urma să ajungă miercuri în comisii, afirmă două surse parlamentare. Dacă Congresul nu ridică nicio obiecție în termenul respectiv, acordul va intra în vigoare; dacă însă parlamentarii se opun, președintele își poate exercita dreptul de veto împotriva deciziei lor, caz în care pentru respingere va fi necesar un nou vot în plen, cu o majoritate de două treimi. Oficialul citat de Reuters a insistat că 'poziția președintelui nu s-a schimbat în privința faptului că acordul va avansa numai dacă Arabia Saudită se alătură Acordurilor Abraham' din 2020 și 2021, încheiate de Israel cu Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Maroc și Sudan, după medierea de către SUA. Trump a menționat normalizarea relațiilor cu Israelul drept o condiție la câteva zile după înțelegerea din iulie cu guvernul de la Riad. El încercase să obțină acest rezultat și în timpul primului său mandat la Casa Albă. Și fostul președinte Joe Biden insistase pentru un acord nuclear și intenționa să îl lege de relațiile cu Israelul. Diplomații apreciau în 2023 că saudiții sunt aproape de normalizarea relațiilor cu israelienii, dar ofensiva Israelului în Fâșia Gaza după atacul palestinian din 7 octombrie a modificat contextul. Arabia Saudită a cerut o cale fără întoarcere către un stat palestinian înainte de recunoașterea Israelului. Unii parlamentari democrați și militanți pentru neproliferare au criticat faptul că acordul propus nu interzice Arabiei Saudite să îmbogățească uraniu sau să proceseze deșeurile nucleare - două căi pe care s-ar putea obține material pentru o armă nucleară. Emiratele Arabe Unite au fost de acord cu astfel de limitări, cunoscute ca 'standardul de aur', în acordul nuclear civil încheiat cu SUA în 2009. Guvernul lui Trump susține că acordul include măsuri de neproliferare prevăzute prin lege. Procedura din Congres deschide posibilitatea ca acordul să intre în vigoare fără prevederi privind normalizarea relațiilor cu Israelul și neproliferarea, ceea ce este 'departe de a fi ideal dacă suntem serioși privind excluderea îmbogățirii și recunoașterea' statului israelian, a apreciat Henry Sokolski, directorul grupului de reflecție Centrul de Educație pentru Politica de Neproliferare, cu sediul în Washington. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul îl contrazice pe Trump și insistă că Strâmtoarea Ormuz nu a fost deminată
Iranul a negat că Strâmtoarea Ormuz a fost deminată, așa cum a susținut președintele american Donald Trump, și a insistat că va redeschide calea navigabilă strategică doar dacă Washingtonul îi îndeplinește condițiile, informează miercuri EFE. 'Dacă Statele Unite au deminat într-adevăr strâmtoarea, de ce navele încă nu trec prin ea?', a întrebat ministrul adjunct de externe iranian Kazem Garibabadi la televiziunea de stat marți seară târziu. 'Afirmația SUA privind deminarea Strâmtorii Ormuz este o strategie propagandistică', a adăugat el. Diplomatul iranian a declarat că, dacă navele americane de deminare ar intra în strâmtoare, ar fi 'ținte foarte ușoare' pentru Iran. Garibabadi a insistat că redeschiderea căii navigabile strategice va avea loc doar în schimbul încetării războiului pe toate fronturile și al ridicării blocadei asupra porturilor și navelor iraniene. Trump a dat asigurări marți că forțele militare ale țării sale au curățat Strâmtoarea Ormuz de mine și a avertizat Iranul cu privire la orice încercare de a plasa noi explozibili. 'Tocmai am fost informat de Marina SUA că toate minele au fost îndepărtate și/sau detonate în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz. Iranul a fost notificat că orice navă sau vas care plasează noi mine va fi distrusă imediat și sistematic', a scris el pe platforma sa de socializare, Truth Social. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz la mijlocul lunii iulie, în urma reluării atacurilor aeriene americane împotriva sudului Iranului, la care Statele Unite au răspuns prin reimpunerea unei blocade asupra navelor și porturilor iraniene. Republica Islamică insistă, de asemenea, să perceapă taxe pentru servicii de navigație, securitate și de mediu pentru tranzitarea strâmtorii, prin care circula 20% din țițeiul mondial înainte de război, lucru cu care Statele Unite nu sunt de acord. Iranul și Omanul au anunțat marți că sunt aproape de finalizarea unui acord pentru stabilirea unui coridor comun pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz și pentru deminare. Strâmtoarea Ormuz este una dintre principalele rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor și a devenit un punct central important în conflictul dintre Statele Unite și Iran. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
SUA: Serviciul Secret este la curent cu amenințările iraniene privind asasinarea fiului cel mic al președintelui Trump
Serviciul Secret al Statelor Unite este la curent cu un video difuzat de televiziunea de stat iraniană în care se discută despre un potențial complot pentru asasinarea fiului cel mic al președintelui Donald Trump, a afirmat marți un purtător de cuvânt, citat de Reuters. ''Serviciul Secret al SUA este la curent cu videoul și investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm. Din motive de securitate operațională, nu discutăm despre chestiuni de informații privind protecția'', a explicat pe e-mail purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring. într-o înregistrare video de 3 minute, difuzată de postul public de televiziune din Iran, s-a discutat despre un complot pentru asasinarea lui Barron Trump (20 de ani). în video se afirma că Barron Trump este monitorizat și se susținea că a fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari pentru uciderea lui. Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane contra Iranului, în 28 februarie. Anterior în această lună, Reuters a relatat că SUA au primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel conform cărora Iranul intenționează să-l asasineze pe Donald Trump. însuși liderul de la Casa Albă s-a descris drept ''numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran''. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei) Sursa foto: reuters.com
'Consiliul de Pace' pentru Gaza condus de Statele Unite avertizează Hamas împotriva folosirii zmeielor
'Consiliul de Pace' însărcinat de administrația americană să supravegheze un plan de pace pentru Fâșia Gaza a avertizat marți mișcarea Hamas împotriva folosirii zmeielor, după ce Israelul a amenințat cu noi lovituri de represalii, transmite AFP. 'Orice activitate militantă în Gaza trebuie să înceteze, inclusiv lansarea de zmeie. Am transmis acest mesaj direct prin mecanismul stabilit', a declarat un oficial al 'Consiliului de Pace', sub protecția anonimatului. 'Și Israelul trebuie să se conformeze încetării focului. Acțiunea militară nu poate depăși un răspuns la amenințări reale și iminente', a adăugat oficialul. Premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul său al apărării, Israel Katz, au avertizat duminică mișcarea islamistă palestiniană Hamas că Israelul își va intensifica operațiunile în Fâșia Gaza dacă lansările de zmeie, drone și baloane către Israel vor continua. Presa israeliană a raportat că patru zmeie au fost găsite sâmbătă în localități din apropierea frontierei și că un altul a fost doborât de armată duminică, ridicând la aproximativ zece numărul total recuperat în ultimele zile - în localități traumatizate de atacurile conduse de Hamas pe 7 octombrie 2023. Deși aceste dispozitive nu transportau explozibili, lansarea lor reaprinde amintirea valurilor de zmeie și baloane incendiare lansate din teritoriul palestinian în ultimii ani, care au declanșat incendii pe terenurile agricole din sudul Israelului. Conform presei israeliene, armata estimează că Hamas ar putea dori să testeze reacția Israelului. Basem Naim, membru al biroului politic al Hamas, a dat asigurări duminică într-un comunicat că zmeiele au fost 'lansate din Gaza de copii în căutarea copilăriei lor inocente în mijlocul dărâmăturilor'. El a criticat marți avertismentul 'Consiliului de Pace', repetând că zmeiele nu au fost lansate de Hamas: 'Ce îndrăzneală! Este de conceput ca încercările de a-l îmbuna pe criminalul de război Netanyahu să-i fi condus la a descrie activitățile unor copii inocenți drept activități armate, în timp ce Netanyahu continuă să ucidă și să distrugă zilnic, în ciuda acordului?'. Basem Naim a făcut referire la acordul de pace în Gaza susținut de Statele Unite, acceptat de Hamas, dar criticat de liderii israelieni. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Trump susține că Strâmtoarea Ormuz a fost complet deminată și amenință să distrugă navele ce amplasează mine noi
Președintele american Donald Trump a amenințat din nou marți că va distruge orice nave sau ambarcațiuni iraniene care vor amplasa mine în Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care discuțiile pentru încheierea războiului rămân blocate, relatează dpa. 'Iranul a fost anunțat că orice navă sau ambarcațiune care plasează mine noi va fi imediat și sistematic distrusă', a afirmat Trump într-o postare pe Truth Social. 'Există o politică de toleranță zero pentru amplasarea de mine în deplină aplicare', a adăugat el. Trump a mai spus că armata SUA l-a informat că toate minele din Strâmtoarea Ormuz au fost fie distruse, fie dezamorsate. Președintele SUA a mai anunțat marți că forțele spațiale americane monitorizează îndeaproape Strâmtoarea Ormuz, precum și 'Muntele Târnăcopului', unde se află o instalație nucleară, și alte trei situri nucleare. Comentariile sale intervin la o zi după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat noi măsuri menite să decupleze Iranul de la economia globală, vizând țările și instituțiile financiare care fac afaceri cu Teheranul. El nu a avansat însă detalii privind un calendar pentru aplicarea măsurilor, notează dpa.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Adrian Dădârlat)
SUA se pregătesc să trimită diplomați înapoi în Orientul Mijlociu după evacuările legate de războiul cu Iranul (NYT)
Departamentul de Stat al SUA se pregătește să readucă diplomații din ambasadele din Orientul Mijlociu care au fost evacuați înainte și în timpul războiului cu Iranul, a relatat marți New York Times, citând un document intern al instituției, conform Reuters. Revenirea ofițerilor din Serviciul Extern și reducerea măsurilor de urgență la misiunile americane din regiune ar putea începe chiar din această săptămână, se arată în relatare. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile. Departamentul de Stat al SUA nu a putut fi contactat pentru comentarii în afara programului normal de lucru. Printre ambasadele care urmează să restabilească niveluri mai mari de personal se numără cele din Israel, Liban, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Oman, Irak și Kuweit, conform relatării. într-o declarație citată de New York Times, Departamentul de Stat a precizat că 'revizuiește continuu postura de securitate la misiunile noastre diplomatice din întreaga lume'. 'Pe baza celei mai recente evaluări a noastre, ne ajustăm structura personalului în anumite posturi din Orientul Mijlociu pentru a ne asigura că putem continua să promovăm obiectivele de politică externă ale SUA, protejând în același timp siguranța și securitatea personalului nostru', a adăugat acesta. Conform documentului, primii diplomați care se vor întoarce vor fi repartizați la Ambasada SUA din Liban, deși personalul de acolo va rămâne sub nivelul maxim. Ulterior, personalul se va întoarce complet la ambasadele SUA din Israel, Iordania și Oman, se arată în raport. Posturile din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar și Liban vor fi inițial limitate la 85% din personal, în timp ce misiunile din Irak, Kuweit și Bahrain vor fi limitate la 75%, conform documentului. Reducerile de personal au început în februarie, când Washingtonul a autorizat plecările voluntare din Israel ale personalului non-urgent și ale membrilor familiilor acestora, pe fondul tensiunilor cu Iranul.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Amenințări americane contra partenerilor Iranului: China declară că își va apăra interesele ferm
China a avertizat marți că va face totul pentru a-și ''apăra ferm'' interesele, după ce guvernul american și-a exprimat intenția de a tăia resursele economice ale Iranului și a amenințat țările care vor continua să sprijine Teheranul, transmit AFP și dpa. Șeful Departamentului Trezoreriei american, Scott Bessent, a prezentat luni un nou set de sancțiuni, numite ''secundare'', care ar afecta nu doar Iranul în mod direct, dar și pe partenerii săi comerciali în sectoarele exploatării aurului, tehnologic, aviatic și al transporturilor maritime. De asemenea, Washingtonul a impus noi sancțiuni care vizează 60 indivizi, companii și nave acuzate că ajută Iranul să obțină venituri din vânzarea petrolului, să-și procure arme și să organizeze acțiuni de război cibernetic. Sancțiunile vizează entități din întreaga lume, în special din Emiratele Arabe Unite, China, Singapore și Europa. Unele măsuri luate de Washington vizează companii cu sediul în regiunea autonomă specială chineză Hong Kong, potrivit Departamentului american al Trezoreriei. ''Presiunile maximale exercitate în cadrul unui război economic nu reglează cu nimic problemele. Ele nu fac decât să întețească tensiunile și conflictele, să provoace efecte de contagiune, să destabilizeze ordinea economică și financiară mondială și să aducă atingere drepturilor și intereselor legitime ale altor țări'', a reacționat marți Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. ''China va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele'', a subliniat reprezentantul diplomației chineze în conferința de presă cotidiană. China este un partener strategic și economic primordial pentru Iran. Peste 80% din exporturile de petrol iranian aveau ca destinație China înaintea izbucnirii războiului, potrivit companiei de analize economice Kpler. Lin Jian a accentuat că actuala cooperare între China și Iran se desfășoară în cadrul dreptului internațional și nu ar trebui să fie perturbată. SUA nu a adoptat deocamdată sancțiuni care să vizeze băncile chineze, măsură ce ar putea crea fricțiuni înaintea vizitei președintelui Xi Jinping în SUA, ce va avea loc în septembrie. Invitația a fost adresată de președintele american Donald Trump în luna mai, când acesta a vizitat Beijingul. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Pakistanul și Iranul au înregistrat ''progrese semnificative'' în discuțiile privind conflictul din Orientul Mijlociu
Pakistanul și Iranul au înregistrat ''progrese semnificative'' în discuțiile despre războiul americano-israelian lansat contra Iranului în luna februarie și despre găsirea unei soluții pașnice la acest conflict, a anunțat marți ministrul de interne pakistanez Mohsin Naqvi, la finalul unei vizite la Teheran, transmite Reuters. Din delegația condusă de Mohsin Naqvi a făcut parte și comandantul armatei pakistaneze, Asim Munir. Discuțiile dintre Islamabad și Teheran s-au concentrat pe evitarea escaladării suplimentare a violențelor, redeschiderea strâmtorii Ormuz și încheierea rapidă a conflictului, indică un comunicat al armatei pakistaneze, referitor la întâlnirea între Munir și conducerea iraniană. Cele două părți au avut un schimb de opinii referitor la pacea regională și la modalitatea de a ajunge la o soluționare negociată a disputei, adaugă comunicatul citat. ''Președintele iranian a prezentat onest perspectiva guvernului său și am avut o discuție foarte constructivă'', a scris ministrul pakistanez Mohsin Naqvi într-o postare pe X. Field Marshal Syed Asim Munir and I had a very positive and productive meeting with the President of Iran. Our discussion focused on the Iran US conflict, tensions in the Middle East and the way forward, as well as the steps needed by both sides for restoration of the Islamabad… https://t.co/jt1wtlESCa— Mohsin Naqvi (@MohsinnaqviC42) August 24, 2026 Agenția de presă britanică a relatat luni că, înaintea vizitei sale la Teheran, Asim Munir a vorbit cu președintele american Donald Trump. Săptămâna trecută, Trump a amenințat cu consecințe economice toate țările care ar furniza ''orice tip de frânghie de salvare Iranului'', în contextul în care liderul de la Casa Albă încearcă să izoleze această țară. De partea sa, Teheranul a promis că va opri total exporturile de petrol dinspre Golful Persic. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Mohsin Naqvi / Facebook.com
Șase luni de război: 20 de morți în 68 de incidente în apropiere de Ormuz (OMI)
Strategica strâmtoare Ormuz a fost în centrul celor șase luni de război care au opus Iranul Statelor Unite și Israelului, numeroase nave comerciale fiind luate ca țintă în această zonă, scrie AFP. în total, 68 de incidente au fost confirmate de Organizația Maritimă Internațională (OMI) în Golf, în Golful Oman și în Marea Arabiei, în medie unu la fiecare două zile și jumătate. Cel puțin 20 de marinari și lucrători portuari și-au pierdut viața în aceste incidente, 35 au fost răniți și unul este dat dispărut, potrivit acestei agenții a Națiunilor Unite. Aproximativ jumătate din aceste incidente au implicat tancuri petroliere, 20% nave portcontainer și 15% vrachere. Agenția maritimă britanică UKMTO a clasificat 47 dintre aceste incidente ca fiind atacuri. Navele sub pavilion liberian au fost cele mai afectate, fiind implicate în 13 incidente, urmate de 10 nave înregistrate în Panama și tot atâtea în Insulele Marshall. Nave sub pavilion iranian au fost implicate în patru incidente. Frecvența incidentelor a fluctuat de-a lungul diferitelor faze ale conflictului. De la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie, și până la memorandumul de înțelegere iraniano-american privind negocierile de pace semnat la jumătatea lunii iunie, a fost raportat un incident în medie la fiecare 2,3 zile. Incidentele survenite în această perioadă au făcut 16 morți și 19 răniți. Acestea au fost înregistrate în întreg Golf: atât la est, cât și la vest de Ormuz, precum și în largul coastelor Irakului, Iranului, Qatarului, Arabiei Saudite, Omanului și Emiratelor Arabe Unite. în timpul negocierilor de pace, până în jurul datei de 7 iulie, frecvența acestora s-a redus la jumătate, ajungând la un incident în medie la fiecare 4,6 zile. Nu a fost raportat niciun marinar sau lucrător portuar ucis, rănit sau dispărut. Patru din cele cinci incidente raportate în această perioadă au fost concentrate în largul coastei Omanului, în apropierea celui mai îngust punct al pasajului, de-a lungul unei rute neautorizate de autoritățile iraniene. De când memorandumul de înțelegere s-a destrămat, frecvența a crescut din nou la un nivel aproape echivalent cu cel observat înaintea desfășurării negocierilor de pace, cu un incident raportat, în medie, aproape la fiecare trei zile. Patru marinari sau lucrători portuari au fost uciși, 16 au fost răniți și unul a fost dat dispărut. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Un petrolier lovit de un 'proiectil necunoscut' în largul Omanului (agenție maritimă britanică)
Un petrolier a fost lovit de un 'proiectil necunoscut' care i-a avariat sala mașinilor și l-a lăsat 'inoperabil' în timp ce naviga în largul Omanului, a anunțat în noaptea de luni spre marți agenția maritimă britanică UKMTO, notează AFP. 'Nava a fost lovită de un proiectil necunoscut care a avariat sala mașinilor și a făcut nava inoperabilă', a indicat această sursă, precizând că echipajul este teafăr și nevătămat. Incidentul s-a produs la 9 mile marine (16,7 kilometri) nord-est de orașul omanez Ash Shishah, în Strâmtoarea Ormuz. Naționalitatea și direcția de deplasare ale acestui petrolier nu au fost precizate. Navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz sunt vizate în mod regulat de atacuri de la declanșarea pe 28 februarie a unei ofensive israeliano-americane împotriva Iranului. Republica Islamică Iran, care revendică controlul asupra acestei căi navigabile strategice, a fost amenințată luni cu 'asfixierea economică' de către secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, care a prezentat un nou pachet de sancțiuni ce vizează partenerii comerciali ai țării. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iran: Șeful armatei pakistaneze a discutat cu președintele Pezeshkian
Puternicul șef al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a cărui țară joacă rolul de mediator între Iran și Statele Unite, a discutat luni, la Teheran, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, a anunțat luni televiziunea de stat iraniană, informează AFP. întâlnirea a avut loc după ce președintele american Donald Trump a discutat, săptămâna trecută, cu mareșalul Asim Munir, a indicat luni pentru AFP o sursă apropiată de aceste discuții. Pakistanul a jucat un rol de mediere foarte activ pentru punerea la punct a unui memorandum de înțelegere semnat la mijlocul lunii iunie, menit să pună capăt conflictului, dar care s-a destrămat rapid. La Teheran, înaltul oficial pakistanez s-a întâlnit, de asemenea, cu negociatorul-șef iranian și președinte al Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, precum și cu secretarul Consiliului suprem de securitate națională din Iran, Mohsen Rezaei, raportase anterior televiziunea de stat. Guvernul american a anunțat luni dorința sa de a 'tăia toate resursele economice' care 'mențin în viață regimul tiranic' iranian și a lansat un nou pachet de sancțiuni împotriva Teheranului care vizează activele digitale, tehnologia, aurul, aviația și transportul maritim. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Strâmtoarea Ormuz: Antonio Guterres propune ajutorul ONU pentru a facilita transportul fertilizatorilor
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a propus luni ca instituția pe care o conduce să joace rolul de 'facilitator' pentru transportul maritim al fertilizatorilor, în prezent fragilizat de paralizia traficului în Strâmtoarea Ormuz, relatează AFP. 'Obiectivul este simplu: reducerea riscurilor imediate, favorizarea unui tranzit mai ordonat și previzibil și contribuția la restabilirea încrederii necesare diplomației și dezescaladării', a declarat șeful ONU în cadrul unui briefing de presă la sediul organizației. După ce a lansat în martie discuții pe această temă, Antonio Guterres propune 'un mecanism de înregistrare și de verificare a navelor care transportă, cel puțin inițial, fertilizatori și produse conexe'. Se adaugă la această inițiativă un mecanism de prevenire a incidentelor, pilotat din Oman. 'Mecanismul nu va autoriza trecerea prin Strâmtoarea Ormuz și nu va modifica drepturile sau obligațiile statelor membre cu privire la dreptul internațional', a adăugat Guterres. 'Suntem total pregătiți să-l punem în aplicare. Bineînțeles, asta nu se va putea face decât dacă toate țările implicate în acest conflict acceptă mecanismul', a mai spus el, afirmând că rolul ONU este cel al unui 'facilitator neutru'. Drept răspuns la loviturile israeliano-americane pe teritoriul său de la 28 februarie, care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, prin care circulau, înainte de conflict, o cincime din hidrocarburile mondiale. Teheranul a anunțat că intenționează să impună taxe de navigație pentru serviciile prestate navelor care tranzitează, ceea ce SUA și anumite țări din regiune refuză cu fermitate. La rândul său, președintele american Donald Trump susține că deține 'controlul total' al strâmtorii și a afirmat că va face din aceasta, după război, un 'teritoriu american'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Anda Badea)
Iranul 'se prăbușește complet', susține Trump înaintea anunțării noilor sancțiuni economice
Președintele american Donald Trump a afirmat luni că Iranul se 'prăbușește complet', cu numai câteva ore înainte ca Washingtonul să anunțe detalii despre noile sancțiuni economice împotriva Teheranului, care vede în această măsuri o 'recunoaștere a înfrângerii' din partea SUA, relatează AFP. 'IRANUL SE PRãBUȘEȘTE COMPLET!!!', a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social, în timp ce eforturile de soluționare negociată a războiului declanșat de SUA și Israel sunt în impas, după eșecul acordului interimar semnat în iunie, care a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. Confruntat acum cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare și cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, președintele Trump prioritizează 'războiul economic' în detrimentul atacurilor împotriva Iranului. El a anunțat astfel 'cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări', sperând să forțeze în acest mod Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii doriți de SUA. După ce a reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene, Washingtonul va anunța luni noi măsuri, în ceea ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris drept 'Ziua Z' pentru Iran, făcând o paralelă cu debarcarea aliaților în Franța în anul 1944. Secretarul Trezoreriei americane a mai susținut că, în campania de atacuri aeriene, Statele Unite au 'destructurat capacitățile militare ale Iranului, au distrus aproape 100% din uzinele sale și au pus capăt programului său nuclear'. Dar Iranul vede în această ofensivă economică împotriva sa o 'recunoaștere a înfrângerii' din partea SUA. 'Discursul vostru nu stă în picioare', i-a replicat secretarului Trezoreriei SUA ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi. Acesta din urmă l-a întrebat, dacă Washingtonul ar fi atins obiectivele enunțate de Scott Bessent, de ce mai are nevoie să recurgă la 'cea mai mare invazie financiară din istorie' și să mobilizeze 'toate instituțiile și puterile' Statelor Unite. 'Este aceasta o victorie sau o recunoaștere a înfrângerii din partea Statelor Unite?', a mai întrebat oficialul iranian. între timp, Washingtonul a avertizat că 'orice țară care va menține vreo legătură cu Teheranul își va arunca economia în uitare'. La rândul său, Iranul a amenințat cu represalii împotriva oricărei țări care s-ar alătura sancțiunilor SUA, pe care le descrie drept 'terorism economic'. în pofida poziției ferme a Teheranului, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că țara sa se confruntă cu 'numeroase dificultăți economice' în urma deceniilor de sancțiuni americane și internaționale.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Xi Jinping reiterează apelul la o soluție diplomatică în Orientul Mijlociu
Președintele chinez Xi Jinping a cerut o soluție diplomatică la criza din Orientul Mijlociu, primindu-l luni la Beijing pe regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, căruia i-a spus că suveranitatea țărilor din regiune trebuie respectată, relatează AFP. China salută în acest sens 'rolul unic și important al Iordaniei în regiune', unde tensiunile au escaladat de la atacurile americano-israeliane împotriva Iranului din februarie, a declarat Xi în timpul discuțiilor sale cu monarhul, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. 'China a pledat întotdeauna pentru un armistițiu cuprinzător și pentru rezolvarea disputelor prin mijloace politice și diplomatice', a subliniat președintele chinez, conform aceleiași surse. Beijingul 'consideră că suveranitatea și securitatea țărilor din regiune, inclusiv a Iordaniei, trebuie respectate', a continuat Xi. Regele Abdullah al II-lea se află într-o vizită oficială în China din 18 august, a noua sa deplasare în această țară de la urcarea pe tron în 1999. Țara sa, un aliat al SUA, se află prinsă la mijloc în conflictul dintre Washington și Teheran, care durează de câteva luni. Luni, președintele chinez a cerut, de asemenea, o 'soluție cuprinzătoare, justă și durabilă la chestiunea palestiniană', a subliniat Ministerul de Externe. Beijinul susține discuțiile de pace israeliano-palestiniene care vizează găsirea unei 'soluții cu două state', a mai remarcat Xi Jinping. China și Iordania au semnat, de asemenea, mai multe acorduri care acoperă diplomația, comerțul și lanțurile de aprovizionare, a adăugat Ministerul chinez de Externe. într-o declarație comună, cele două părți au cerut restabilirea navigației normale în Strâmtoarea Ormuz, conform postului public de televiziune CCTV.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
Grecia mută un sistem Patriot în Creta pentru a contracara un eventual atac iranian asupra echipamentelor americane
Grecia a mutat duminică o baterie antiaeriană Patriot în insula Creta, pentru a consolida acolo apărarea unei importante baze militare în fața riscului unor eventuale atacurile iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în partea de est a Mediteranei, relatează agenția EFE. Respectivul sistem Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei militare Souda, în partea de nord-vest a insulei Cretei, potrivit mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria Patriot mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula vecină Karpathos. Creta este cea mai mare insulă a Greciei și se află într-o zonă strategică în estul Mediteranei. în golful Souda sunt amplasate instalații militare utilizate de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Decizia de consolidare a apărării aeriene a insulei Creta survine după ce publicația Financial Times (FT) a scris miercuri că Iranul ar lua în calcul posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă președintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse 'apropiate regimului' de la Teheran și care s-au referit la active americane amplasate în sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, țară al cărei parlament a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Potrivit ziarului Kathimerini, Iranul deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Același ziar din Grecia mai scrie că această țară se află în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențialele amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și are în vedere acordarea de asistență Bulgariei dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: militarnyi.com
Două avioane de realimentare americane au părăsit Bulgaria, la o lună după ce desfășurarea lor înfuriase Iranul
Două avioane de realimentare americane au părăsit baza aeriană Bezmer din Bulgaria, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al apărării, Dimităr Stoianov, la aproape o lună după ce desfășurarea lor în această țară a înfuriat Iranul, transmite Reuters. Statele Unite, care se află în război cu Iranul din 28 februarie, au solicitat desfășurarea lor temporară în baza unui acord care reglementează utilizarea în comun a bazei militare. Iranul a declarat atunci că aprobarea desfășurării avioanelor de realimentare ar constitui complicitate la 'agresiune și crime de război', o acuzație pe care Sofia a respins-o. Cele două avioane KC-135 al Forțelor Aeriene americane au părăsit Bulgaria vineri, le-a declarat ministrul Stoianov reporterilor. Autoritățile americane nu au putut fi contactate imediat pentru comentarii. Desfășurarea avioanelor de realimentare, aprobată de parlamentul Bulgariei pe 22 iulie, a provocat proteste din partea locuitorilor din vecinătate, care se temeau că avioanele ar putea fi atacate de rachete și drone iraniene. Stoianov a spus că toate zborurile acestor avioane în timpul desfășurării lor temporare au fost misiuni de antrenament deasupra unor țări aliate și că Bulgaria 'nu are nicio informație despre amenințări directe la adresa securității noastre naționale'. 'Lucrăm în deplină coordonare cu guvernul SUA și am avut informații prealabile, motiv pentru care toate deciziile noastre au fost bine întemeiate', a dat el asigurări.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: bta.bg
SUA impun noi sancțiuni grupării libaneze Hezbollah, aliata Iranului
Statele Unite au impus joi noi sancțiuni împotriva grupării libaneze Hezbollah, menționând că aceasta aduce 'servicii regimului iranian, sub comanda Gărzii Revoluționare islamice din Iran, informează Reuters citând ca sursă un oficial american căruia nu îi dezvăluie identitatea. Hezbollah era desemnată ca organizație teroristă din 1997 și mișcare teroristă globală desemnată special din 2001. Organizația șiită din Liban acționează atât ca partid politic, cât și ca grupare armată; deține propriile sale servicii sociale, școli și spitale și dispune de o bază solidă în rândul musulmanilor șiiți libanezi. Sancțiunile adoptate de Departamentul Trezoreriei de la Washington urmăresc să perturbe rețelele de finanțare ale Hezbollah și să izoleze obiective prin blocarea unor active, prin interdicția pentru bănci de a avea relații cu entitățile desemnate și prin interzicerea fluxurilor de produse, servicii și sprijin material. Oficialul citat de Reuters a afirmat că decizia de joi nu face parte din măsurile anunțate de SUA împotriva Iranului. Sancțiunile actuale vizează, printre altele, zece persoane acuzate de trafic de numerar pentru Hezbollah, inclusiv un om de afaceri turc care controlează o rețea de curieri care transportă bani între țările din regiune și baza Hezbollah din Liban. Președintele american Donald Trump avertizase miercuri că vor exista consecințe economice pentru orice țară care oferă Iranului 'orice tip de ajutor vital'. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat joi că va ține lunea viitoare o conferință de presă despre 'cele mai dure sancțiuni din istorie', pe care Statele Unite le vor impune Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Andreea Preda)
Iran: Washingtonul adresează un avertisment ferm aliaților și concurenților săi
Washingtonul a adresat joi un avertisment ferm atât aliaților, cât și adversarilor săi, afirmând că aceștia au tot interesul să susțină presiunea economică 'maximală' aplicată de SUA împotriva Iranului, în scopul 'căderii' regimului de la Teheran, relatează AFP. într-un interviu acordat postului CNBC, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că 'ne vom vedea cu (aliații noștri) și le vom spune: ori sunteți de partea noastră, ori împotriva noastră'. 'Presiunea economică înseamnă că îi vom vedea pe toți pentru a pune în aplicare cea mai puternică măsură de izolare economică din Istorie', a adăugat Bessent, cu voința fermă de a 'pune capăt acestui regim criminal'. Dar avertismentul se adresează în egală măsură și adversarilor SUA, în primul rând Chinei, pe care Bessent speră să o vadă 'aliniindu-se' dacă Beijingul dorește 'să vadă Strâmtoarea (Ormuz) redeschisă și scăderea prețurilor la energie'. 'Chinezii își achiziționează 50 % din energie de la țările din Golf. Așadar, ar fi un mare serviciu pentru ei înșiși să sprijine izolarea economică a Iranului', a adăugat el. 'Voi susține luni o conferință de presă pentru a explica exact ce intenționăm să punem în aplicare', a precizat secretarul Trezoreriei, pentru care această 'presiune economică maximală' înseamnă că 'nu ar trebui să aibă loc o reluare (a bombardamentelor) la scară largă' asupra Iranului. în opinia sa, această presiune va limita capacitatea iranienilor 'de a-și proiecta puterea prin intermediul aliaților lor. Acest lucru va însemna că nu vor mai putea să-și plătească soldații și că se vor confrunta cu o inflație substanțială'. 'Unii spun că nu funcționează niciodată. Dar funcționează. A funcționat în Venezuela odată ce s-a instituit blocada și funcționează în prezent în Cuba, va funcționa și în Iran, determinând prăbușirea regimului', a concluzionat Scott Bessent. Săptămâna trecută, el amenințase deja Iranul cu o izolare economică 'cum lumea nu a mai văzut vreodată'. Chiar dacă ostilitățile s-au diminuat după atacurile israeliano-americane și ripostele iraniene din primele săptămâni, situația rămâne tensionată în regiune, după aproape șase luni de război. Dar anunțul acestui război economic este interpretat de piețe ca o nouă întârziere a revenirii rapide a fluxurilor de petrol în Strâmtoarea Ormuz la normal, ceea ce riscă să determine o nouă creștere a prețurilor la petrol, notează AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Portavionul american USS George Washington a sosit în Orientul Mijlociu
Armata americană a anunțat joi sosirea unui nou portavion în Orientul Mijlociu, care înlocuiește portavionul USS Abraham Lincoln a cărui desfășurare îndelungată pe mare a suscitat îngrijorări legate de condițiile de viață ale echipajului, transmite agenția France Presse. USS George Washington ''operează în Orientul Mijlociu în cadrul desfășurării prevăzute după ce ieri a sosit în zona de operare a Centcom'', a precizat Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) pe X. Ambele portavioane sunt nave cu propulsie nucleară din clasa Nimitz. Condițiile de viață ale marinarilor de la bordul navei USS Abraham Lincoln au dat naștere unor critici vehemente în Statele Unite. De mai multe zile, congresmeni și familiile marinarilor au adresat întrebări liderilor armatei americane pe tema condițiilor dificile cărora este expus echipajul, în special penuriei de alimente. Unele familii au evocat probleme grave de sănătate mintală și chiar tentative de suicid la bordul navei. Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat săptămâna trecută că portavionul USS Abraham Lincoln va fi înlocuit în Orientul Mijlociu de portavionul USS George Washington, în timp ce secretarul apărării Pete Hegseth a spus că situația a fost ''caricaturizată''. Prin această desfășurare a navei USS George Washington în Orientul Mijlociu nu va mai rămâne, cel puțin temporar, niciun portavion american în Oceanul Pacific, un avantaj pentru China, țară cu care SUA sunt în competiție. Portavionul USS Abraham Lincoln a plecat din portul San Diego - aflat pe coasta de vest a SUA - pe 21 noiembrie 2025 pentru o misiune în Marea Chinei de Sud și a fost redirecționat către Orientul Mijlociu înainte ca SUA și Israelul să lanseze, pe 28 februarie acest an, campania de bombardamente asupra Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Yemen: Gardienii Revoluției consideră că Riadul nu va putea să le facă față rebelilor houthi
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a apreciat joi că Arabia Saudită nu va putea să față față atacurilor, care se intensifică, din partea rebelilor houthi yemeniți, aliați ai Iranului, relatează AFP. O declarație în acest sens a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, pentru media iraniană Defa Press. 'După cum am văzut în ultimele zile, cu cât Arabia Saudită atacă mai mult, cu atât este lovită mai mult la rândul ei', a adăugat el. Luna trecută, armistițiul încheiat în 2022 între rebelii houthi și guvernul yemenit, susținut de Riad, s-a spulberat, marcând o nouă etapă în escaladarea conflictului regional ca urmare a războiului între SUA și Iran. Conflictul s-a reluat după loviturile atribuite Riadului asupra aeroportului din Sanaa, controlat de houthi, unde Iranul trimisese un avion care transporta o delegație a rebelilor fără a solicita autorizație din partea regatului saudit, care controlează spațiul aerian yemenit. De atunci, houthi au lovit de nenumărate ori infrastructuri și nave saudite, anunțând totodată o blocadă împotriva flotei saudite în Marea Roșie, devenită rută vitală pentru transportul de hidrocarburi de când Strâmtoarea Ormuz, situată de cealaltă parte a Peninsulei Arabice, este blocată de Iran. Guvernul yemenit, recunoscut de comunitatea internațională și susținut de Arabia Saudită, a acuzat miercuri gruparea houthi că încearcă să cucerească zonele învecinate cu strâmtoarea Bab el-Mandeb. Trei surse militare ale grupării houthi și un purtător de cuvânt al forțelor guvernamentale yemenite din apropierea strâmtorii au declarat, de asemenea, pentru AFP că rebelii intenționează să avanseze către aceste zone. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Biroul premierului israelian neagă că ar fi permis accesul parțial al Forței Internaționale de Stabilizare în Gaza
Israelul nu a dat aprobare pentru intrarea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza, a declarat joi biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a contrazis astfel relatările din media conform cărora cabinetul de securitate israelian a decis să permită unei părți a ISF să înceapă să activeze într-o zonă limitată a enclavei palestiniene, transmite dpa. Informații privind o astfel de decizie au apărut cu scurt timp înaintea unei vizite efectuate de Netanyahu la președintele american Doanld Trump la finalul lunii iulie. O forță multinațională de menținere a păcii a fost propusă anul trecut de Trump în cadrul unui plan de pace pentru Fâșia Gaza. Din octombrie anul trecut este în vigoare o încetare a focului în Fâșia Gaza, dar atacurile mortale au continuat. Recent, Israelul și-a intensificat loviturile aeriene, armata sa afirmând că vizează în special comandanți ai mișcării palestiniene Hamas. Spre deosebire de Hamas, până acum Benjamin Netanyahu a respins foaia de parcurs elaborată de 'Consiliul pentru Pace' înființat de Donald Trump pentru a monitoriza planul său ambițios de a pune capăt războiului condus de Israel în Fâșia Gaza și de a reconstrui teritoriul palestinian distrus. Planul prevede că forța de menținere a păcii va fi desfășurată în Gaza pentru a securiza zonele după retragerea trupelor israeliene și va antrena noi forțe de poliție palestiniene. Un punct de dezacord este o prevedere conform căreia armele predate de Hamas vor fi plasate în depozite, dar vor rămâne sub control palestinian. De partea sa, Israelul cere ca armele respective să fie înlăturate complet din Fâșia Gaza, temându-se că altfel ele ar putea ajunge în mâinile Hamas. ''Israelul a spus clar că nu va exista nicio reconstrucție în Fâșia Gaza înainte ca Hamas să fie dezarmată complet'', a subliniat biroul premierului israelian. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Israelul critică puternic cererea Regatului Unit de a suspenda un proiect de colonizare în Cisiordania
Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a criticat puternic joi cererea guvernul britanic ca Israelul să își suspende un amplu proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, transmite AFP. Miercuri, Londra l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri israelian pentru a cere oprirea programului 'E1', un vast proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, care a primit undă verde din partea autorităților în august 2025. O nouă licitație a fost anunțată marți pentru construirea a 1.200 de locuințe, potrivit ONG-ului israelian Peace Now și unor media israeliene, o măsură considerată 'inacceptabilă' de către șeful diplomației britanice, Ed Miliband. 'Guvernul israelian trebuie să suspende imediat proiectul E1, să retragă anunțul de licitație și să înceteze orice expansiune a coloniilor', a cerut el într-un comunicat. Londra i-a transmis însărcinatului cu afaceri 'obiecția sa profundă față de această măsură a guvernului (Benjamin) Netanyahu', care intervine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile din Israel. Joi, ministrul Gideon Saar a respins 'categoric' afirmațiile omologului britanic. 'Poporul evreu are dreptul să trăiască pe ansamblul teritoriului Israelului, la fel cum britanicii au dreptul să trăiască la Londra și în tot Regatul Unit', a scris el pe X. Saar a acuzat apoi Regatul Unit că 'dă vina doar pe Israel, ignorând în același timp extremismul palestinian', ceea ce, în opinia lui, alimentează atacurile antisemite împotriva comunității evreiești britanice. 'Decizia guvernului britanic de a dăuna relațiilor dintre țările noastre este profund regretabilă', a adăugat el. în total, programul E1 prevede construirea a aproximativ 3.400 de locuințe în Cisiordania, într-o zonă de 12 kilometri pătrați la est de Ierusalim, între colonia Maale Adumim și Ierusalimul de Est. Proiectul este destinat să taie în două teritoriul palestinian, compromițând orice continuitate teritorială a unui viitor stat palestinian. ONU și mai mulți lideri internaționali au denunțat acest proiect. Israelul impune restricții severe asupra libertății de circulație a palestinienilor din Cisiordania, care sunt obligați să obțină permise pentru a trece prin punctele de control și a călători în Ierusalimul de Est sau în Israel. în afara Ierusalimului de Est, ocupat și anexat de Israel, aproximativ 3 milioane de palestinieni trăiesc în Cisiordania, alături de peste 500.000 de israelieni instalați în colonii ilegale în baza dreptului internațional. Violențele au explodat în Cisiordania de la atacul mișcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul Israelului la 7 octombrie 2023, aproape zilnic având loc atacuri ale coloniștilor și raiduri regulate asupra satelor palestiniene. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Sancțiunile economice ale lui Trump sunt o continuare a 'politicilor sortite eșecului', afirmă diplomația iraniană
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a criticat joi planul de presiune economică al președintelui american Donald Trump împotriva Teheranului, numindu-l o continuare a 'politicilor sortite eșecului', relatează AFP. 'Așa-numita 'Ziua Z economică' are ca scop distragerea atenției de la criza cu care se confruntă Statele Unite: datorii fără precedent și creșterea costurilor de împrumut. Continuarea acestor politici sortite eșecului va duce doar la o nouă înfrângere și la ostilitatea iranienilor', a scris Araghchi pe platforma X. 'Terorismul economic al SUA amenință economia internațională și suveranitatea țărilor din întreaga lume', a adăugat el. Miercuri, pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a anunțat 'cea mai zdrobitoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări', referindu-se la un 'război economic fără precedent', fără a oferi detalii despre măsurile preconizate. Trump a amenințat, de asemenea, cu măsuri economice 'teribile' împotriva 'oricărei țări' care ar ajuta Iranul. Conflictul dintre Teheran și Washington, declanșat pe 28 februarie de atacuri aeriene israeliano-americane și la care Iranul a ripostat vizând vecinii săi aliați cu Washingtonul, este împotmolit, iar negocierile par să fi stagnat. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă strategică prin care, înainte de război, tranzitau o cincime din hidrocarburile lumii. Redeschiderea acesteia a devenit o prioritate pentru Statele Unite, care au impus o blocadă porturilor iraniene. Donald Trump a urmărit mult timp o politică de 'presiune maximă', impunând sancțiuni economice Iranului, și a reinstaurat aceste măsuri după preluarea mandatului în ianuarie 2025, continuând abordarea adoptată în timpul primului său mandat. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
SUA au stabilit discret un coridor maritim pentru a facilita transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz (presă)
Armata Statelor Unite a stabilit discret un coridor maritim în Strâmtoarea Ormuz pentru a facilita transportul a milioane de barili de petrol pe zi către piețele internaționale, într-o operațiune care este în desfășurare de câteva săptămâni, potrivit unei relatări în exclusivitate, publicată miercuri de Axios, informează joi EFE. Potrivit publicației citate, între 15 și 20 de petroliere intră și ies din strâmtoare în fiecare noapte printr-un canal situat la sud, în apropierea coastei Omanului, ceea ce permite în prezent transportul a aproximativ 10 milioane de barili pe zi, adică circa jumătate din volumul de dinainte de război. în unele zile recente, cantitatea ar fi ajuns la între 15 și 20 de milioane de barili. Operațiunea americanilor nu se limitează la escortarea navelor încărcate cu țiței. Conform Axios, Forțele Armate ajută, de asemenea, petrolierele goale să traverseze strâmtoarea din Marea Arabiei, să intre în Golful Persic, să încarce petrol în porturile din țările din regiune și, ulterior, să se întoarcă pe aceeași rută în larg. Axios menționează că detaliile complete ale acestei operațiuni nu au fost publicate anterior. Operațiunea este coordonată de un grup operativ cu sediul la Fort Bragg, în Carolina de Nord, care lucrează cu partenerii din Golf pentru a compila zilnic liste cu navele care urmează să tranziteze strâmtoarea. Navele sunt grupate în ferestre de timp separate pentru manevrele de intrare și ieșire și navighează pe canalul meridional urmând instrucțiunile armatei americane, în timp ce avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene le protejează de potențiale atacuri iraniene. Potrivit oficialilor citați de Axios, operațiunea a fost posibilă după o campanie militară de două săptămâni a Comandamentului Central al SUA, care a afectat grav sistemele radar și de supraveghere maritimă iraniene. Iranul menține capacități limitate de urmărire în zonă folosind unele radare reconstruite și ambarcațiuni rapide ale Gărzii Revoluționare, astfel încât atacurile sale cu drone și rachete de croazieră vizează uneori rutele de navigație. De altfel, Statele Unite au dat asigurări că au doborât opt drone iraniene și două rachete de croazieră numai în această săptămână. în paralel, în ultimele zile președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica cu privire la Strâmtoarea Ormuz, sugerând chiar că Statele Unite ar putea-o include în teritoriul american după înfrângerea Iranului. Trump a afirmat că Washingtonul are acum 'control total' asupra căii navigabile strategice și că nicio navă nu trece prin Strâmtoarea Ormuz fără autorizația SUA. Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, este una dintre principalele rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor și a devenit un punct central important în conflictul în curs dintre Washington și Teheran. Declarațiile lui Trump au venit și după ce perioada de 60 de zile convenită de ambele țări pentru menținerea unui armistițiu permanent a expirat la 17 august, pe fondul unui impas în negocieri. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranul avertizează statele din Golf în legătură cu orice asistență pentru armata SUA
Iranul a avertizat miercuri statele din Golf că va considera orice asistență acordată armatei americane drept o participare pentru operațiunile militare ale Washingtonului împotriva sa, a declarat șeful forțelor armate iraniene, transmite AFP. 'Ținem să avertizăm: orice asistență sau facilitare acordată armatei agresoare americane echivalează cu o participare la operațiunile militare americane', a afirmat generalul Ali Abdollahi într-un comunicat difuzat de agenția Mehr. Războiul din Orientul Mijlociu a fost declanșat pe 28 februarie de o campanie de bombardamente israeliano-americane împotriva Iranului, care a ripostat cu atacuri împotriva statelor din Golf aliate cu Washingtonul, amintește AFP. 'Pare improbabil ca un număr atât de mare de aeronave militare, inclusiv avioane de realimentare, să se afle în baze regionale fără știrea țărilor gazdă', a declarat generalul iranian. Acest avertisment vine în contextul în care portavionul USS George Washington este redesfășurat în Orientul Mijlociu pentru a înlocui USS Abraham Lincoln. 'Statele din Golful Persic, care au emis diverse declarații în care afirmă că nu vor autoriza Statelor Unite să le folosească teritoriul împotriva Iranului, trebuie să știe că suntem perfect la curent cu acest lucru', a subliniat șeful forțelor armate iraniene. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când Washingtonul va îndeplini cerințele Teheranului (negociator-șef iranian)
Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă strategică aflată în centrul conflictului dintre Iran și Statele Unite, va rămâne închisă până când Washingtonul își va îndeplini angajamentele asumate în temeiul memorandumului de înțelegere din iunie, a anunțat marți negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, relatează AFP. 'Strâmtoarea Ormuz nu va fi deschisă până când angajamentele americane stipulate în memorandumul de înțelegere (...) nu vor fi implementate', a declarat Ghalibaf, care este și președintele Parlamentului, într-un discurs difuzat la televiziunea de stat. Printre aceste condiții, el a menționat 'ridicarea blocadei navale (americane), deblocarea activelor (iraniene), ridicarea embargoului asupra petrolului' împotriva Teheranului și 'sfârșitul operațiunilor militare pe toate fronturile'. După atacul americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie, Teheranul a ripostat cu lovituri asupra țărilor vecine aliate cu Washingtonul și a blocat strâmtoarea, o rută majoră de tranzit pentru hidrocarburi, provocând creșterea prețurilor petrolului. Statele Unite, la rândul lor, au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. în aprilie s-a ajuns la un armistițiu, urmat de un memorandum de înțelegere în iunie, în vederea negocierilor de pace, care ulterior s-au prăbușit după ce au permis pentru scurt timp redeschiderea strâmtorii. Deși ostilitățile au scăzut recent în intensitate, eforturile diplomatice conduse de mediatori au stagnat. Emisarul american și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, a descris totuși discuțiile de luni, care vizau ajungerea la un acord între Iran și Statele Unite, ca fiind 'foarte bune și animate'. Deși a recunoscut la Fox News că 'nu există prea multă încredere' între cele două părți, el a precizat că acestea sunt 'foarte serios angajate'. 'Președintele Trump va fi foarte răbdător. Nu-i place să se grăbească pentru o înțelegere. Va face înțelegerea potrivită când va fi gata', a adăugat el. între timp, Iranul și Omanul poartă discuții de câteva săptămâni pentru a ajunge la un acord privind trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, situată între coastele lor, pe care Teheranul susține că o controlează. 'Dacă Omanul ne stă în cale, îl vom bombarda', a declarat luni imprevizibilul președinte american, când a fost întrebat despre aceste discuții de către jurnalistul Trey Yingst de la Fox News. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Erdogan îi cere lui Trump să continue eforturile diplomatice în privința războiului cu Iranul și își oferă sprijinul
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump, într-o convorbire telefonică, să continue eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului cu Iranul, a anunțat marți președinția turcă, relatează dpa și Reuters. Erdogan a subliniat importanța 'utilizării la maximum a diplomației' și și-a exprimat speranța că negocierile cu vecinul estic al Turciei, Iranul, se vor relua în curând, conform unui comunicat al biroului său de comunicare, postat pe X. Turcia va sprijini eforturile de promovare a păcii, se arată în comunicat. Un acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie a expirat luni. Acesta avea scopul de a pregăti calea pentru un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și găsirea unei soluții de pace pe termen lung. Cu toate acestea, până în prezent nu s-au înregistrat progrese diplomatice semnificative, eforturile de relansare a negocierilor rămânând blocate. Discuția dintre Erdogan și Trump vine după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va trece la o postură militară 'complet ofensivă', deoarece eforturile de negociere a unui sfârșit permanent al războiului au stagnat, Washingtonul excluzând prelungirea unui acord temporar de încetare a focului. Turcia, care are a doua cea mai mare armată a NATO și se învecinează cu Iranul, a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. Ankara a menținut un contact strâns cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul, acționând totodată ca intermediar între părți. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)