Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Iranul ripostează după atacurile americane asupra a trei dintre petrolierele sale
Iranul a revendicat duminică dimineața atacul asupra unei drone navale americane în zona Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au atacat trei petroliere în Golful Persic, informează AFP și EFE. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) 'a atacat un vehicul de suprafață militar american fără pilot (navă operată de la distanță) care încerca să intre în zona protejată a Strâmtorii Ormuz', a scris armata ideologică a Teheranului într-o declarație citată de televiziunea de stat. Potrivit postului public de radio iranian IRIB, Marina Republicii Islamice a avertizat toate navele din Golful Persic sau din apropierea Strâmtorii Ormuz să 'se abțină de la orice mișcări suspecte menite să tranziteze căi navigabile neautorizate'. în caz contrar, acestea vor fi atacate. Atacul de sâmbătă al forțelor americane a avut loc după ce IRGC a lansat rachete balistice asupra a două nave de război ale Marinei SUA care patrulau apele regiunii, a relatat Comandamentul Central al SUA (Centcom). într-un comunicat, Centcom a detaliat că un portavion american și un distrugător cu rachete ghidate 'au evitat cu succes multiple atacuri iraniene' și niciun membru al personalului american nu a fost rănit. Câteva ore mai târziu, Ministerul de Externe iranian 'a condamnat ferm' atacurile împotriva 'navelor comerciale iraniene din Golful Persic și Marea Oman', numindu-le o încălcare a Cartei ONU și o 'crimă de război'. Atacurile aeriene americane de sâmbătă au loc după ce Washingtonul a lansat cea mai puternică campanie de bombardamente împotriva Republicii Islamice din ultima lună, ucigând cel puțin 19 oameni, între care patru la o nuntă, potrivit oficialilor iranieni. Teheranul a răspuns cu atacuri aeriene care au vizat, potrivit părții iraniene, baze militare americane din Kuweit, Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Forțele americane au lovit și distrus trei petroliere iraniene ca represalii la un atac din partea Iranului
Forțele americane au lovit și distrus sâmbătă trei petroliere iraniene - unul în Golful Persic și două în Golful Oman după ce Iranul atacase două nave militare americane, a anunțat sâmbătă Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), răspunzător de Orientul Mijlociu, transmite AFP. Conform comandamentului, Gardienii Revoluției din Iran lansaseră rachete împotriva a două nave ale marinei militare a Statelor Unite care patrulau în apele din regiune. Un portavion și un distrugător au evitat 'multiple atacuri neprovocate', dar niciun militar nu a fost rănit. "Let the message to the IRGC be clear: If you shoot at two of our ships, we will impose an even higher economic cost —taking out three of yours. We will not hesitate to defend American forces, and if necessary, destroy Iran's limited and exposed oil fleet." — Adm. Brad Cooper,… pic.twitter.com/UGGcSGsUtd — U.S. Central Command (@CENTCOM) September 5, 2026 Ca ripostă, americanii au 'neutralizat permanent' două petroliere iraniene și au 'distrus complet altul', a comunicat CENTCOM pe X. Unul din vase se afla în largul insulei Kharg, unde este amplasat principalul terminal petrolier iranian din Golful Persic; altul era în apropiere de strâmtoarea Ormuz, lângă Jask, iar altul în Golful Oman. https://t.co/Xo0Vj0t2AJ — U.S. Central Command (@CENTCOM) September 5, 2026 Ciocnirile dintre SUA și Iran au reînceput duminica trecută, după o lună de acalmie relativă. Americanii au luat inițiativa, afirmând că încearcă să îi împiedice pe iranieni să lanseze rachete purtătoare de mine marine în Strâmtoarea Ormuz. Iranul a ripostat atacând state vecine din Golf, așa cum procedează de la începutul războiului declanșat împotriva sa de Statele Unite și Israel la sfârșitul lui februarie. Forțele Teheranului continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, în timp ce americanii au creat o blocadă a porturilor iraniene. Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că SUA lansează 'lovituri precise' și în prezent nu sunt angajate în lupte. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Adrian Dădârlat)
Coreea de Sud ar putea desfășura forțe militare în Strâmtoarea Ormuz, alături de SUA
Președinția de la Seul a comunicat vineri că analizează opțiuni pentru o desfășurare militară sud-coreeană în jurul Strâmtorii Ormuz, alături de SUA, subliniind însă că deocamdată nu s-a luat nicio decizie în acest sens, transmite Kyodo. Președintele american Donald Trump și-a exprimat luna trecută în media sociale frustrarea față de refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune ale Statelor Unite cu Coreea de Sud. După ce presa sud-coreeană a afirmat vineri că guvernul ia în considerare o desfășurare de forțe în sprijinul navelor militare americane din Orientul Mijlociu, un oficial din cadrul președinției a declarat că 'am comunicat că vom efectua o analiză conform procedurilor legale naționale, luând în considerare poziția de securitate a Peninsulei Coreene' și a adăugat că 'nu s-a decis nimic, dar vom continua să analizăm'. El a declarat că angajamentele repetate ale guvernului privind 'contribuții substanțiale' acoperă și operațiunile militare, dar a atras atenția că există 'diverse opțiuni', mergând de la roluri de luptă până la unele necombatante, cum ar fi cele de căutare. Desfășurarea forțelor militare sud-coreene în afara țării necesită o decizie a Consiliului de Securitate Națională și aprobarea de către parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a afirmat că guvernul ar putea solicita consimțământul legislativului chiar luna aceasta. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
VIDEO Iran: 'Nu aș numi asta un război', afirmă Vance
Vicepreședintele american JD Vance a estimat joi, într-o conferință de presă la Casa Albă, că conflictul din Iran, subiect de nemulțumire pentru alegătorii americani înaintea unor importante alegeri legislative, nu este 'un război', afirmând totodată că tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a revenit 'aproape' la normal, scrie AFP. în timp ce, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump ar lua în considerare posibilitatea de a declara pur și simplu sfârșitul conflictului, vicepreședintele a ținut să minimalizeze ostilitățile. 'Nu aș numi asta un război. în acest moment nu există schimb de focuri', a declarat el, în contextul în care Statele Unite au lovit ținte iraniene de două ori în ultimele zile. Unul dintre aceste atacuri, pe care Iranul a promis că îl va răzbuna, a ucis patru persoane aflate la o nuntă. 'Presa de stat iraniană nu a relatat cu adevărat într-un mod fiabil despre ceea ce s-a întâmplat în acest conflict până acum, așa că sunt extrem de sceptic în această privință', a spus JD Vance, ca răspuns la o întrebare despre acest atac, adăugând că Statele Unite desfășoară, cu toate acestea, 'o anchetă amănunțită'. Pe de altă parte, republicanul de 42 de ani a refuzat să se pronunțe asupra unei eventuale date de încheiere a ostilităților, deși la începutul conflictului, în urmă cu șase luni, Donald Trump vorbise despre o durată maximă de câteva săptămâni. Guvernul american insistă foarte mult în ultimele zile pe reluarea puternică, în opinia sa, a tranzitului prin strâmtoarea strategică Ormuz, iar JD Vance a mers în aceeași direcție. 'Dacă ne întoarcem cu trei luni în urmă, în ceea ce privește petrolul și gazele care ieșeau din Strâmtoarea Ormuz din cauza amenințărilor iraniene, nu era aproape nimic. Acum, ne-am întors aproape la situația de dinaintea conflictului', a afirmat vicepreședintele american. 'Avem un mare control asupra Strâmtorii Ormuz. Lăsăm să treacă 30, 40 de nave pe noapte', a dat asigurări, la rândul său, Donald Trump, într-un interviu acordat canalului conservator britanic GB News, difuzat joi. Secretarul american al Energiei menționase luni o cifră de 17 milioane de barili de petrol care au tranzitat prin această strâmtoare foarte disputată, iar Donald Trump a distribuit pe rețeaua sa Truth Social un grafic care indica 18 milioane de barili zilnic, o cifră apropiată, în opinia sa, de cea de 20 de milioane de dinaintea războiului. Traficul navelor cu materii prime (hidrocarburi, dar și îngrășăminte și minerale) a scăzut vertiginos la o medie de 10 tranzitări pe zi după blocarea strâmtorii de către Teheran pe 1 martie, față de o medie de 95 de tranzitări zilnice în februarie, conform unei analize AFP a datelor oferite de platforma de urmărire a fluxurilor maritime Kpler. Semnarea unui acord între Washington și Teheran la jumătatea lunii iunie pentru negocieri de pace a permis o redresare temporară la 36 de tranzitări pe zi, înainte de o nouă scădere la 15 tranzitări între reluarea confruntărilor pe 8 iulie și 22 august. Din 8 iulie, două treimi din tranzitări au devenit 'fantomă' sau necunoscute, față de mai puțin de 1% înainte de război, potrivit Kpler. Este vorba despre nave reperate de o parte și de alta a strâmtorii, dar al căror itinerar exact nu poate fi confirmat din cauza lipsei de date suficiente (transpondere dezactivate, semnale bruiate, imagini satelit lipsă). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Ministrul apărării israelian amenință că va trimite Iranul ''înapoi în epoca de piatră''
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a afirmat joi că presiunea economică americană ar putea determina Teheranul să ia ''măsuri disperate'' și a amenințat că Israelul va trimite Iranul ''înapoi în epoca de piatră'' în cazul unui atac contra teritoriului israelian, relatează AFP, Reuters și dpa. în cadrul campaniei sale împotriva Iranului, Washingtonul vrea să ''sufoce'' economia iraniană și a anunțat noi sancțiuni care îi vizează și pe partenerii comerciali ai Teheranului. Evocând ''presiunea economică puternică'' suportată de Iran, demnitarul israelian a spus că vede ''semne'' potrivit cărora Teheranul ar putea fi nevoit să ia ''măsuri disperate''. El nu a detaliat măsurile respective în discursul rostit în timpul unei ceremonii pentru angajații Ministerului Apărării israelian. La finalul lunii februarie, Israelul și SUA au lansat atacuri aeriene contra Iranului. ''Regimul ayatollahilor din Iran știe foarte bine de ce el nu atacă Israelul, după ce am lovit puternic acest regim, i-am distrus programul nuclear, l-am eliminat pe (ghidul suprem Ali) Khamenei și am avariat grav capacitățile strategice'' iraniene, a spus joi Katz. ''Un atac iranian contra Israelului ne-ar elibera de orice constrângere existentă. Vom lovi ansamblul infrastructurilor naționale militare și civile ale Iranului - inclusiv infrastructura energetică - și vom retrimite Iranul în epoca de piatră'', a subliniat ministrul apărării israelian. Miercuri, el a spus că Israelul se pregătește pentru posibilitatea unui atac iranian în timpul apropiatelor sărbători evreiești. Iranului ''îi place să atace în timpul sărbătorilor'', a afirmat Israel Katz, citat de website-ul de știri ynet. Anul Nou evreiesc, Rosh Hashanah, începe în seara zilei de 11 septembrie, iar Yom Kippur, ziua cea mai sfântă din calendarul evreiesc, începe pe 20 septembrie seara. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Iranul avertizează SUA cu privire la orice nou atac israelian în zona muntoasă din sudul Libanului
Iranul a avertizat Statele Unite că va răspunde cu forță la orice eventuală acțiune ofensivă israeliană în zona muntoasă din sudul Libanului, unde militari iranieni se ascund alături de combatanți ai organizației proiraniene Hezbollah, transmite Reuters. Mesajul transmis luna trecută de Teheran evidențiază implicarea directă și continuă a Iranului în luptele la sol din sudul Libanului și dorința sa de a riposta la atacurile israeliene, în contextul în care războiul din Iran declanșat de atacurile israeliano-americane la finalul lunii februarie intră în a șaptea lună. Se crede că organizația proiraniană libaneză Hezbollah a construit un centru de comandă subteran și depozite de arme în zona muntoasă Ali al-Taher, potrivit unor surse libaneze în domeniul securității. Hezbollah a afirmat în declarații publice că deține controlul asupra zonei Ali al-Taher și că se va opune oricărui avans al forțelor israeliene. în mesajul adresat Washingtonului, guvernul de la Teheran a amenințat că orice ofensivă israeliană de amploare va fi urmată de un atac iranian pe scară largă, au declarat trei oficialități din regiune, care au vorbit cu Reuters sub acoperirea anonimatului. Două dintre oficialitățile citate au precizat că mesajul a fost transmis via Oman, țară ce joacă rol de mediator, și că cel puțin 12 membri ai Gărzii Revoluționare iraniene se află împreună cu combatanți Hezbollah în zona muntoasă Ali al-Taher. în pofida unei încetări a focului anunțate în iunie, armata israeliană a declarat că Hezbollah încă operează în zona muntoasă respectivă și că organizația șiită proiraniană a lansat drone cu explozibil de două ori către pozițiile armatei israeliene. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Kuweitul afirmă că este ținta unui atac iranian cu rachete și drone
Armata Kuweitului a indicat joi dimineață că se confruntă cu un atac condus de Iran cu ajutorul rachetelor și al dronelor, după mai multe schimburi de lovituri în ultimele zile între Statele Unite și Republica Islamică, notează AFP. 'Apărarea antiaeriană a Kuweitului se confruntă în prezent cu atacuri ostile cu rachete și drone, în urma agresiunii josnice a Iranului', a scris armata pe rețeaua socială X. Iranul a atacat miercuri mai multe baze din Orientul Mijlociu, inclusiv în Kuweit, utilizate de armata americană. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Israelul pregătit să răspundă 'cu forță' oricărui atac iranian
Israelul s-a declarat pregătit miercuri să riposteze 'cu forță' unui eventual atac iranian, în plină reluare a ostilităților între Teheran și Washington, relatează AFP. Israelul a declanșat războiul în Orientul Mijlociu alături de Statele Unite la sfârșitul lunii februarie, dar a rămas în retragere pe plan militar după semnarea unui acord de încetare a focului între Washington și Teheran în aprilie, chiar și atunci când acesta s-a prăbușit odată cu noile confruntări. Miercuri, Iranul a lansat atacuri asupra mai multor țări din regiune, ca răspuns la bombardamentele americane. 'în acest moment, (iranienii) efectuează atacuri în întreaga regiune, cu excepția noastră. Dar este posibil să ne atace și suntem pregătiți pentru asta', a declarat ministrul apărării Israel Katz într-o conferință organizată de instituția de presă israeliană Ynet. Ministrul de externe Gideon Saar a dat asigurări că Israelul nu are 'intenția de a se alătura războiului în acest moment'. 'Dacă vom atacați de Iran, cu siguranță vom răspunde cu forță, dar nu sunt sigur că Iranul va comite această greșeală', a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune France 24, difuzat miercuri. La rândul său, Katz a afirmat că avioanele militare israeliene sunt 'gata de decolare' și a subliniat că iranienilor 'le place să atace în timpul sărbătorilor evreiești'. Israelul s-a confruntat de mai multe ori în istoria sa cu atacuri în timpul sărbătorilor evreiești - dar nu din partea Iranului -, o amintire care revine la suprafață de fiecare dată când se apropie perioadele de sărbători. Este cazul, de exemplu, al Războiului de Yom Kippur din 1973, declanșat de un atac surpriză al Egiptului și Siriei chiar de Yom Kippur. Sau al atacului fără precedent condus de mișcarea palestiniană Hamas pe 7 octombrie 2023, într-o zi de Sabat și de sărbătoarea evreiască Simchat Torah. Sărbătorile evreiești de toamnă vor începe la căderea nopții pe 11 septembrie cu Rosh Hashana, Anul Nou evreiesc, urmat de Yom Kippur între 20 și 21 septembrie și de Sukkot începând cu 25 septembrie. Activitatea încetinește considerabil în Israel în această perioadă, însă armata și forțele de securitate rămân, în mod tradițional, puternic mobilizate. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Președintele SUA sugerează că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redenumită Strâmtoarea Trump
Președintele american Donald Trump a propus miercuri schimbarea numelui Strâmtorii Ormuz în Strâmtoarea Trump, la câteva zile după ce a semnat un decret pentru a modifica denumirea Lacului Ontario în Lacul America, transmite AFP. ''Acum că deținem acolo controlul, ar trebui să rebotezăm Strâmtoarea Ormuz drept 'Strâmtoarea Trump'?'', a scris liderul de la Casa Albă pe platforma sa Truth Social. Această cale maritimă strategică a fost închisă de Teheran după începerea războiului declanșat pe 28 februarie de loviturile aeriene israeliano-americane contra Iranului. Drept reacție, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. La jumătatea lunii august, președintele SUA a publicat o hartă ce arată Strâmtoarea Ormuz și descrierea sa ca ''nou teritoriu american''. Nu este prima dată când Donald Trump, confruntat cu un obstacol de politică externă, lansează o sugestie surprinzătoare sau amenințătoare de anexare a unui teritoriu străin. De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a amenințat că va face din Canada al ''51-lea'' stat al SUA și că va anexa teritoriul danez semiautonom Groenlanda și chiar a evocat o preluare a controlului Fâșiei Gaza, fără a trece însă la fapte. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul atacă baze ale Statelor Unite după noi lovituri americane
Iranul a atacat miercuri baze militare din Golf ale Statelor Unite după încheierea unei salve de lovituri americane împotriva sa, a doua în doar câteva zile., comentează AFP. 'Forțele americane au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice iraniene', în special situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, a scris pe X Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), anunțând sfârșitul acestui val de atacuri. Iranul a afirmat că a lansat o 'operațiune decisivă ca ripostă', vizând 'bazele și interesele americane din regiune' cu rachete și drone, a raportat agenția oficială de presă Tasnim. Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. Dacă Teheranul 'ripostează la acest atac perfect justificat, va fi lovit din nou, mult mai dur și mai puternic', amenințase președintele american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran, adăugând că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără a face răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar sirenele de alertă au răsunat miercuri dimineață devreme în Bahrein, potrivit corespondenților AFP. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a promis 'riposte mai ample și mai distructive' în cazul în care atacurile americane vor continua, adresând același avertisment 'oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă'. Potrivit Semilunii Roșii iraniene, patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în prezent în impas. El a dat asigurări că, dacă Statele Unite vor respecta memorandumul de înțelegere semnat în iunie - și care s-a prăbușit aproape imediat -, 'Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce'. Televiziunea de stat iraniană a raportat marți mai multe explozii în sudul țării, lângă Bandar Abbas și insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a raportat deflagrații pe insula Lavan, situată în Golf, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. Presa de stat iraniană a mai transmis că un aeroport din sudul Iranului, în provincia Kerman, a fost vizat. Loviturile americane de marți vin la scurt timp după ce două petroliere au fost lovite de 'proiectile de origine necunoscută' în timp ce ieșeau din această strâmtoare extrem de strategică, conform agenției maritime grecești Marisks. Prețurile hidrocarburilor au crescut puternic după aceste noi ostilități, barilul de petrol brut american WTI depășind pragul de 90 de dolari pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european tranzacționându-se la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Statele Unite lansaseră deja lovituri duminică, primele după o lună, împotriva unor ținte militare situate pe o insulă iraniană. Iranul a ripostat atunci prin atacarea unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Guvernul american a promis, la rândul său, o campanie de 'asfixiere' economică a Iranului prin intermediul unor sancțiuni ale căror detalii urmează să fie precizate. Autoritățile iraniene au cerut marți reducerea consumului de benzină în țară, în condițiile în care Teheranul se confruntă cu dificultăți de import din cauza unei blocade navale impuse de Statele Unite. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Armata americană anunță că a lansat lovituri împotriva Iranului
Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a anunțat marți că a lansat noi atacuri împotriva Iranului, într-o declarație scurtă publicată pe rețeaua X, informează AFP. ''Astăzi, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran'', a declarat CENTCOM, spunând că răspunde ''atacurilor recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune''. Today at 12 p.m. ET, U.S. forces began striking Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC) targets in Iran. The strikes follow recent attempted attacks by the IRGC against commercial shipping in the Strait of Hormuz and against American service members deployed to the region.— U.S. Central Command (@CENTCOM) September 1, 2026 Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, aproape de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în apropierea strâmtorii Ormuz, un pasaj strategic pentru comerțul cu petrol, unde traficul maritim a scăzut considerabil după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu pe 28 februarie. Statele Unite au efectuat duminică raiduri, primele după o lună, împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns atacând cu rachete și drone ținte americane în Iordania și în Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată prin vocea președintelui său, Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese să răspundă acestor represalii, dar pare să fi exclus, deocamdată, reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. în plus, Washingtonul a promis o campanie de ''asfixiere'' economică a Iranului, ale cărei detalii și ținte rămân de precizat. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)
Iranul amenință cu un răspuns militar dacă SUA intensifică blocada asupra porturilor sale
Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat marți că, dacă SUA intensifică blocada maritimă asupra navelor și porturilor iraniene, Teheranul va răspunde militar, transmite agenția EFE. 'Dacă intensifică blocada, fără îndoială că noi vom da un răspuns militar', a spus Ghalibaf într-un mesaj video publicat de presa iraniană. El a menționat că, în baza dreptului internațional, o blocadă navală este echivalentă cu o acțiune militară. Așadar, 'dacă intenția inamicului este să ne împiedice să exportăm petrol din Golful Persic, atunci nimeni nu va putea exporta petrol', a indicat responsabilul iranian. De asemenea, în ziua în care alte două petroliere au fost lovite de proiectile de origine necunoscută la ieșirea din Strâmtoarea Ormuz, negociatorul-șef iranian a insistat că țara sa 'nu va permite' navigația petrolierelor pe ruta sudică, adică în apropierea coastei Omanului, considerând că aceasta contravine Memorandumului de înțelegere semnat cu SUA pe 17 iunie, un acord de pace interimar care însă este acum literă moartă. Statele Unite au reușit în ultimele săptămâni să restabilească parțial traficul maritim prin strâmtoare de-a lungul unei rute sudice în apropierea Omanului. Blocada americană a porturilor și navelor iraniene este o tactică de presiune economică menită să oprească exporturile de petrol ale Iranului, care sunt principala sa sursă de venituri. Președintele american Donald Trump, confruntat cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare și cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, prioritizează acum 'războiul economic' în detrimentul atacurilor aeriene. El a anunțat luna trecută 'cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări', sperând să forțeze în acest mod Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii doriți de SUA. Washingtonul a inițiat astfel lunea trecută ceea ce a numit 'Operațiunea Paria Economică', adică o nouă serie de sancțiuni, îndreptate împotriva sectoarelor considerate 'vitale' pentru Teheran, inclusiv aurul, activele digitale și transportul maritim. Avertismentul de marți al negociatorului-șef iranian vine la o zi după ce Statele Unite au atacat insula Larak, de unde armata iraniană se pregătea să lanseze rachete purtătoare de mine pentru a mina de la distanță Strâmtoarea Ormuz, potrivit Washingtonului, care a anunțat săptămâna trecută că a deminat strâmtoarea. Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, aparent fără a provoca pagube, în prima serie de ostilități militare după o lună de pauză.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Patru persoane, dintre care trei copii, au fost ucise în atacuri israeliene în Gaza (medici)
Focurile de armă și atacurile aeriene israeliene au ucis marți cel puțin patru persoane, dintre care trei copii, în Fâșia Gaza, au declarat oficiali din domeniul sănătății, relatează Reuters. Potrivit unor martori, avioanele de război israeliene au lansat cel puțin 12 rachete în apropierea sectorului Katiba din vestul orașului Gaza, o zonă aglomerată cu familii strămutate. Cel puțin trei persoane - doi copii și o femeie - au fost ucise și alte câteva rănite în bombardamentul neobișnuit de intens, au declarat medici. Două vehicule au fost lovite și distruse. într-un comunicat de marți, armata israeliană a transmis că a lovit mai multe ținte din Fâșia Gaza pentru a înlătura amenințările la adresa forțelor de securitate israeliene. Ismail Al-Thawabta, directorul biroului de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, a declarat că o unitate specială israeliană a încercat să desfășoare o operațiune în orașul Gaza, dar a fost descoperită în timpul misiunii. El a spus că Israelul a lansat apoi atacuri aeriene puternice care au implicat peste zece avioane de război, omorând și rănind mai multe persoane. într-un incident separat, medicii au declarat că o fată, Israa Al-Hissi, a fost ucisă și alte două persoane au fost rănite când forțele israeliene care operau la est de Deir Al-Balah, în centrul Gazei, au deschis focul asupra zonei. Un armistițiu susținut de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie 2025, a oprit luptele la scară largă care devastaseră enclava, dar nu a pus capăt atacurilor israeliene. Armata susține că astfel de operațiuni sunt destinate să prevină atacurile Hamas și ale altor grupări militante palestiniene. Hamas acuză Israelul că încalcă în mod repetat armistițiul și subminează eforturile de a promova un plan mai amplu al președintelui american Donald Trump pentru a pune capăt războiului. Planul include retrageri suplimentare ale trupelor israeliene din Gaza și dezarmarea Hamas. Peste 1.300 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului în octombrie anul trecut, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Gaza. Armata israeliană spune că patru soldați israelieni au fost uciși în aceeași perioadă. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Președintele iranian promite 'măsuri de reciprocitate imediate' dacă SUA revin la angajamentele din memorandumul de înțelegere
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat marți că țara sa va lua 'imediat măsuri de reciprocitate' dacă Statele Unite vor reveni la angajamentele luate în memorandumul de înțelegere încheiat în iunie pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, transmit AFP și Reuters. 'Declar explicit că, dacă Statele Unite revin la angajamentele lor din memorandumul de înțelegere (...), Republica islamică Iran va lua imediat măsuri de reciprocitate', a spus Pezeshkian în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Kârgâzstan, potrivit site-ului președinției iraniene. Memorandumul de înțelegere avea ca scop încheierea definitivă a războiului dintre Teheran și Washington, început la sfârșitul lunii februarie cu atacuri aeriene americane și israeliene împotriva Iranului. Acordul s-a prăbușit în iulie după o reluare a ostilităților, iar negocierile au fost blocate de atunci. Declarația lui Pezeshkian survine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct major de dispută între Iran și SUA, care au reluat schimbul de lovituri luni, după o lună de calm relativ. Luni, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că 'Statele Unite trebuie să își respecte angajamentele și ceea ce a semnat președintele lor' în cadrul acordului. 'în acest caz, totul poate fi repus pe drumul cel bun', a afirmat el. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
OCS apără suveranitatea Iranului și solicită o soluționare pașnică a conflictului cu SUA (declarație)
Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), printre ai cărei membri se numără Rusia, China și Iranul, a apărat marți suveranitatea și integritatea teritorială a Iranului și a solicitat o soluționare pașnică a conflictului cu Statele Unite, informează EFE. 'Țările membre, reafirmându-și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Islamice Iran, pledează pentru soluționarea conflictului exclusiv prin mijloace politice și diplomatice', se arată în declarația difuzată la summitul desfășurat în capitala Kîrgîzstanului, Bișkek. Liderii organizației, care își sărbătorește cea de-a 25-a aniversare anul acesta, și-au exprimat 'profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Orientul Mijlociu și din jurul Iranului'. De asemenea, au condamnat atacurile împotriva teritoriului iranian care au dus la moartea unui număr mare de civili și la pagube grave economiei țării. 'Aceste acțiuni încalcă principiile și normele dreptului internațional și Carta ONU și prezintă, de asemenea, riscuri grave pentru pacea, securitatea și stabilitatea globală', se menționează în declarație. Cele zece țări membre ale OCS au transmis totodată condoleanțe poporului și guvernului iranian 'pentru moartea tragică a Liderului Suprem al Iranului, Ali Khamenei, și familiilor celor decedați'. Președintele iranian Masoud Pezeshkian participă la summit și se va întâlni ulterior cu președintele rus Vladimir Putin, unul dintre principalii aliați ai Teheranului. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care se află și el în Kîrgîzstan, a numit reluarea atacurilor dintre Statele Unite și Iran 'deplorabilă' după o pauză de o lună a ostilităților. Statele Unite au atacat luni insula iraniană Larak, la care Teheranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Președintele Iranului susține că reluarea ostilităților cu SUA nu este în interesul țării sale
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat luni că o continuare a războiului împotriva SUA nu este în interesul țării sale, în contextul în care ostilitățile s-au reluat între cele două țări după o lună de acalmie, relatează AFP. ''Continuăm să facem eforturi să găsim un drum de acord și de înțelegere și noi credem că a continua războiul nu este nici în interesul nostru, nici în interesul regiunii'', a explicat președintele iranian cu prilejul unei întâlniri cu prim-ministrul indian Narendra Modi înainte de summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan. ''Credem că soluția la problemele existente rezidă în dialog și înțelegere și trebuie mobilizate toate capacitățile pentru a evita extinderea insecurității și a conflictului'', a adăugat el, potrivit unui comunicat al președinției ucrainene. Declarațiile sale au intervenit după loviturile americane asupra insulei iraniene Larak, care s-au soldat cu doi morți și mai mulți răniți, potrivit agenției oficiale iraniene IRNA. Iranul a anunțat la rândul său luni că a atacat cu drone ținte americane din Emiratelor Arabe Unite și Iordania în ''legitimă apărare''. Conflictul dintre SUA și Iran a intrat în cea de a șaptea lună și eforturile diplomatice pentru a-i pune capăt bat pasul pe loc. Aceste ultime săptămâni au fost marcate de o acalmie în Orientul Mijlociu, chiar dacă s-au înregistrat tiruri sporadice, în special în și în jurul Strâmtorii Ormuz. Zeci de lideri, între care liderul chinez Xi Jinping, cel rus Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi și omologul său pakistanez Shehbaz Sharif urmează să participe luni și marți la summitul OCS, care se desfășoară în acest an în capitala kârgâză Bișkek. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)
Statele Unite au efectuat noi atacuri în Iran, primele din ultima lună
Statele Unite au efectuat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, primele din ultima lună, declanșând o ripostă a Teheranului împotriva unor ținte americane din Iordania, transmite AFP. Aceste bombardamente amenință să pună sub semnul întrebării câteva săptămâni de acalmie în războiul din Orientul Mijlociu, care tocmai a depășit pragul de șase luni, în timp ce președintele american Donald Trump a afirmat că preferă presiunea economică împotriva Teheranului. 'Forțele americane au lovit două lansatoare iraniene pe insula Larak', situată în strategica strâmtoarea Ormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Tim Hawkins, într-un comunicat transmis AFP. Aceste atacuri au avut loc după ce 'forțe ale Gărzilor Revoluției Islamice au fost observate pregătindu-se să lanseze rachete încărcate cu mine marine în strâmtoarea Ormuz', a indicat el. Atacul s-a soldat cu doi morți și doi răniți, potrivit agenției iraniene de presă Tasnim. După ce au avertizat cu 'represalii', Gărzile Revoluției iraniene au afirmat că au atacat instalații ale armatei americane la două baze aeriene din Iordania. 'Orice act de ostilitate se va lovi de represalii și mai puternice', au anunțat acestea, citate de presa de stat iraniană. Ostilitățile își pierduseră din intensitate în ultima lună, chiar dacă schimburi de focuri sporadice au continuat în regiune, mai ales în strâmtoarea Ormuz și în jurul său. Această trecere maritimă strategică, prin care tranzita înainte de război o cincime din hidrocarburile mondiale, se află în centrul conflictului dintre Statele Unite și Iran, Teheranul blocând trecerea prin ea. Ca răspuns, Statele Unite conduc o blocadă a porturilor iraniene și se declară pregătite 'să protejeze libera circulație a schimburilor comerciale pe această cale navigabilă esențială', CENTCOM afirmând duminică seară că a 'finalizat deminarea căilor de navigație internaționale'. Războiul a fost declanșat pe 28 februarie prin atacuri conjugate ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, care a ripostat vizând în special țările din Golf aliate cu Washingtonul. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editori online: Andreea Preda, Andreea Lăzăroiu)
Liderul suprem al Iranului face apel la unitate între țările musulmane
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva Statelor Unite și a Israelului într-un mesaj scris transmis duminică, la șase luni de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP. Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului pe 28 februarie, nu a mai fost văzut în public de atunci, iar autoritățile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el. ''Soluția la problemele Ummah (comunitatea musulmană) constă în unitatea cuvântului, prietenie și cooperare pe calea binelui'', a declarat ayatollahul, conform site-ului său oficial. ''Oricine, în orice poziție, care face ceva ce provoacă diviziune între musulmani și creează conflict în cadrul comunității musulmane, conștient sau inconștient, voluntar sau neintenționat, a servit obiectivelor dușmanilor Islamului'', a adăugat el. El a cerut liderilor din regiune să își ''recunoască adevăratul dușman, să-i înțeleagă planul și să-l combată'', desemnând Statele Unite și Israelul drept dușmani ai tuturor, nu doar ai Iranului. Ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat aliații Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweitul, Qatarul și Bahrainul. Relațiile Teheranului cu capitalele regiunii s-au deteriorat de atunci. Liderul suprem, care are ultimul cuvânt în ceea ce privește politicile majore ale Iranului, a făcut din nou apel la oficialii iranieni și la popor să lase deoparte diferențele și să se unească în lupta împotriva dușmanilor țării, Statele Unite și Israel, subliniind că ''sub nicio formă nu ar trebui să apară diviziuni'' în rândul poporului iranian. Vineri, într-o declarație scrisă anterioară, el afirmase că ''este interzis să se comită orice lucru care dăunează coeziunii sociale''. De asemenea, el a cerut renunțarea treptată la dolar de către economia iraniană și consolidarea producției pentru a revigora economia, după luni de blocadă navală americană și decenii de sancțiuni internaționale, pe care Statele Unite au anunțat luni că le vor înăspri. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Gabriela Badea)
Organizația Maritimă Internațională susține că circa 400 de nave sunt în continuare blocate în Golf
Circa 400 de nave au rămas izolate în Golf la șase luni după începerea războiului din Iran, mii de marinari din regiune fiind expuși unor riscuri sporite, a avertizat Organizația Maritimă Internațională (OMI), relatează dpa. ''în timp ce unele nave și echipajele lor au reușit să plece (din Golf), până la 400 de nave pe care se află în jur de 6.000 de marinari nu au putut să plece în siguranță de la începerea conflictului'', a declarat secretarul general al IMO, Arsenio Dominguez, într-un comunicat dat publicității vineri. Potrivit propriilor cifre, organizația a verificat 70 de atacuri asupra unor nave internaționale din Golf - în și în jurul Strâmtorii Ormuz - de la începutul războiului din Iran la sfârșitul lui februarie. Nouăsprezece marinari au fost uciși în aceste atacuri. Deteriorarea situației securității maritime în Golf și pe glob este dăunătoare pentru toată lumea, a spus Dominguez. ''Dar este în mod special îngrijorător pentru miile de marinari nevinovați afectați'', a adăugat el. Strâmtoarea Ormuz este un motiv cheie de dispută în războiul dintre SUA și Iran. înainte de război, strâmtoarea era deschisă pentru navigație. După jumătatea de an de la începutul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, eforturile de a soluționa conflictul au ajuns într-un impas. Iranul cere concesii de la administrația americană, în timp ce președintele Donald Trump intenționează să pună presiune asupra conducerii de la Teheran printr-un ''război economic''. în timp ce forțele armate iraniene încearcă să forțeze companiile de navigație să coopereze prin intermediul amenințărilor și atacurilor, forțele navale americane mențin o blocadă navală asupra porturilor iraniene pentru a tăia finanțarea Teheranului. Potrivit CENTCOM, comandamentul militar al SUA responsabil pentru regiune, forțele americane au redirecționat până acum 82 de nave comerciale, au incapacitat trei și au urcat la bordul a două în cadrul blocadei lor. Trump a declarat recent că strâmtoarea este complet deminată, ''100%'' sub control american și deplin deschisă. Totuși, un analist israelian a contestat acest lucru. ''Faptul că Trump spune că strâmtoarea este deschisă nu face ca ea să fie deschisă. Deplasarea petrolierelor noaptea, cu transponderele oprite și sub protecția militară a SUA, nu este același lucru cu a controla strâmtoarea sau a restabili statu quo-ul de dinainte de război'', a declarat expertul în informații și securitate națională Danny Citrinowicz într-o postare pe X. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)
Gaza: Cinci morți în urma unor noi atacuri israeliene, conform Apărării Civile
Cinci persoane au fost ucise vineri în Fâșia Gaza în urma unor atacuri israeliene, a anunțat Apărarea Civilă, cele mai recente lovituri în ciuda apelurilor ca planul de pace al SUA să avanseze în acest teritoriu palestinian sfâșiat de război, relatează AFP. Această organizație de prim ajutor, care operează sub autoritatea mișcării islamiste Hamas, a indicat că trupurile a trei persoane au fost descoperite după atacurile israeliene din Al-Qarara, în sudul Fâșiei Gaza. Conform Spitalului Nasser din orașul apropiat Khan Younis, victimele (două în vârstă de 42 de ani și o a treia în vârstă de 28 de ani) erau membri ai aceleiași familii. Alte două persoane au murit într-un atac cu drone în apropierea orașului Gaza, potrivit autorităților din Gaza și oficialilor medicali. Contactat de AFP, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a indicat că investighează aceste acuzații. Vineri, Israelul a efectuat un atac aerian rar în Cisiordania. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a susținut că armata sa a ucis un 'terorist' care plănuia atacuri. Atacurile israeliene uciseseră deja trei persoane în Fâșia Gaza joi, conform Apărării Civile, în timp ce armata israeliană a afirmat că a vizat doi membri ai Hamas. Nikolai Mladenov, reprezentantul principal al Consiliului de Pace pentru Gaza, o organizație creată de președintele american Donald Trump pentru a implementa planul de pace, a criticat atacurile israeliene mortale din Gaza de joi. 'Fiecare utilizare a forței care nu răspunde unei amenințări imediate (...) subminează procesul', a declarat el în fața Consiliului de Securitate al ONU. La începutul lunii august, Israelul a respins ultima foaie de parcurs a SUA, acceptată de Hamas și care viza lansarea celei de-a doua faze a planului de pace, care leagă dezarmarea Hamas de o retragere treptată a trupelor israeliene din teritoriul palestinian. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a condiționat orice retragere a trupelor de o dezarmare 'autentică' a Hamas. Mladenov a declarat joi că mișcarea islamistă nu și-a îndeplinit angajamentele de dezarmare. Conform Ministerului Sănătății, condus de Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către Națiunile Unite, operațiunile israeliene din Gaza au dus la 1.303 decese de la intrarea în vigoare a armistițiului în octombrie 2025. Armata israeliană a raportat cinci decese în rândurile sale în aceeași perioadă, precum și moartea unui angajat civil sub contract.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministrul german de finanțe îi cere lui Trump să pună capăt războiului 'iresponsabil' cu Iranul
Ministrul german de finanțe Lars Klingbeil i-a cerut vineri președintelui american Donald Trump să pună capăt războiului 'iresponsabil' cu Iranul, înainte de vizita sa de săptămâna viitoare în SUA, unde va participa la summitul G-20, relatează dpa. Klingbeil, care deține și funcția de vicecancelar, a declarat pentru ARD: 'Acesta este cel mai important mesaj, inclusiv pentru SUA: puneți capăt acestui război'. De asemenea, el l-a acuzat frontal pe liderul de la Casa Albă pentru prețul ridicat al combustibilului. 'Vina îi aparține lui Donald Trump și acestui război iresponsabil pe care l-a început în Iran. Consecințele le simțim la pompele de combustibil', a afirmat Lars Klingbeil. Miniștrii de finanțe din țările G-20 se reunesc luni și marți în Asheville, Carolina de Nord, înainte de summitul liderilor de la Miami din cursul acestui an. înainte de călătorie, Klingbeil și-a reiterat apelul la introducerea unei suprataxe asupra companiilor petroliere la nivel european, avertizând că firmele fac profit din situația geopolitică. 'își umplu buzunarele, asta trebuie să înceteze', a spus el. Chestiunea se află pe agenda reuniunii miniștrilor de finanțe ai UE de la Dublin, de la 19 septembrie, notează dpa.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: Noul șef al Consiliului Național de Securitate amenință că-l va trimite pe Netanyahu 'în iad'
Noul numitul șef al Consiliului Național de Securitate al Iranului, Mohsen Rezaee, a amenințat că-l va trimite pe Benjamin Netanyahu, 'prim-ministrul regimului sionist, în iad', relatează dpa. într-un interviu televizat de joi seară, Rezaee a respins de asemenea informațiile că Iranul a plănuit să-l ucidă pe Barron Trump, unul dintre fiii președintelui american, pretinzând că Netanyahu a încercat să-l sperie pe Donald Trump, răspândind informații false. De fapt, notează dpa, un post de televiziune iranian a difuzat un videoclip în urmă cu câteva zile care se intitula: 'Unde poate fi ucis Barron Trump?'. Mohsen Rezaee a fost numit în această funcție importantă la începutul lui august. El este perceput drept adept al unei linii dure și un sceptic în privința negocierilor cu SUA. El și-a început cariera în Corpul Gardienilor Revoluției Islamice la începutul războiului iraniano-irakian din anii 1980 - 1988 și a devenit apoi comandant al acestei forțe.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)
Războiul din Iran stimulează investițiile în infrastructuri precum porturi și conducte în zona Golfului Persic
Războiul din Iran modifică harta comerțului mondial și obligă țările din Golful Persic să își revizuiască strategia de investiții, alocând capital pentru noi infrastructuri, de la conducte pentru transportul de resurse energetice și până la porturi, pentru a face față consecințelor conflictului, transmite Reuters. în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este practic închis de șase luni, comerțul este redirecționat către porturile saudite de la Marea Roșie și porturile estice ale Emiratelor Arabe Unite, dar capacitatea lor este mai mică. Guvernele din Golf caută modalități pentru a pune la punct soluții permanente și integrate de ocolire a Strâmtorii Ormuz, a declarat o sursă care a dorit să își păstreze anonimatul. Costurile ar putea depăși sute de miliarde de dolari în următorii ani, iar fondurile suverane din Golf, printre cele mai mari fonduri de acest tip din lume, intervin deja pentru a accelera acest proces. Porturile au devenit o 'prioritate zero' pentru guvernele din Golf, inclusiv Arabia Saudită, a declarat o a doua sursă. 'Dacă acum doi ani sportul era subiectul la modă, cred că, anul viitor și peste doi ani, vor spune porturi, porturi, porturi', a adăugat sursa vorbind despre Arabia Saudită. Fondul suveran de investiții din Abu Dhabi a anunțat săptămâna trecută că intenționează să cumpere restul acțiunilor la AD Ports, pe măsură ce revizuiește strategia companiei. AD Ports operează porturi în Emiratele Arabe Unite și în întreaga lume, dar volumul de containere gestionat în Emiratele Arabe Unite, precum și volumul total de mărfuri a scăzut cu aproximativ două treimi în al doilea trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care compania a declarat că s-a confruntat 'cu cea mai semnificativă provocare din istoria sa de 20 de ani'. La rândul său, grupul DP World din Dubai, unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, a înregistrat, de asemenea, un declin al afacerilor în prima jumătate a anului. Grupul intenționează să dezvolte două terminale de containere în Fujairah, unde Emiratele Arabe Unite construiesc o nouă conductă de petrol care va dubla capacitatea de transport de țiței către Fujairah anul viitor, atunci când va deveni operațională. Totodată, DP World construiește depozite de containere în interiorul Emiratelor Arabe Unite. Zin Bekkali, director la firmei de administrare a investițiilor Silk Invest, cu sediul în Marea Britanie, spune că guvernele din Golf au capitalul necesar pentru a finanța o parte sau cea mai mare parte a acestor investiții accelerate în infrastructură. 'Infrastructura este cu siguranță un domeniu care credem că va beneficia', a spus Bekkali. Arabia Saudită și-a accelerat planurile vizând investiții de miliarde de dolari pentru a redirecționa livrările petrol dinspre Strâmtoarea Ormuz, inclusiv o extindere a capacității conductei sale de țiței către coasta de vest a Mării Roșii, au declarat mai multe surse luna trecută, ceea ce ar putea ajuta țările vecine să transporte mai mult petrol fără a traversa strâmtoarea. Kuwait Petroleum Corp poartă discuții cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pentru a extinderea sistemele lor de conducte astfel încât să poată gestiona și livrările sale de petrol. Irakul lucrează la majorarea exporturilor de petrol prin portul Ceyhan din Turcia și își propune să înceapă exportul de petrol prin porturile Baniyas din Siria și Aqaba din Iordania, ceea ce ar presupune noi conducte. în paralel, Turcia și Arabia Saudită își propun să construiască o cale ferată care să lege cele două țări de Iordania și Siria în următorii trei sau patru ani, a declarat ministrul transporturilor din Turcia în iunie, adăugând că alte țări din Golf se vor alătura proiectului. 'Recenta criză din Strâmtoarea Ormuz ne-a dat o lecție foarte importantă: aceste vulnerabilități sunt reale... și pot apărea oricând, în orice punct de blocaj', a declarat Afaq Hussain, fost cercetător senior la Atlantic Council. Potrivit acestuia, sunt necesare rute comerciale și de transport secundare, chiar dacă, inițial, acestea nu par a avea o justificare economică. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Șase luni de război în Iran: Incertitudine, sărăcie și amenințări cu o și mai mare represiune
Războiul dintre Iran și Statele Unite intră vineri în a șasea lună, iar iranienii trăiesc în incertitudine, cu o economie care se deteriorează și sub amenințarea unei represiuni politice sporite, cu toate că recent au fost acordate unele libertăți sociale, fapt ce a stârnit furie în rândul conservatorilor, relatează EFE. Războiul lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie trebuia să dureze câteva săptămâni, potrivit președintelui de atunci, Donald Trump, dar au trecut deja șase luni de la începerea sa, fără a se întrevedea un sfârșit. în aceste luni, iranienii au îndurat 39 de zile de bombardament continuu asupra țării, în special împotriva Teheranului, amenințări cu distrugerea 'civilizației iraniene', bombardarea centralelor electrice și, acum, o asfixie economică și mai mare a țării. 'Nu vedem sfârșitul războiului și nu știm ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Trăim în așteptarea a ceea ce se va întâmpla', a declarat pentru EFE o locuitoare a Teheranului care și-a pierdut locul de muncă la un ONG internațional la începutul conflictului. Acum nu are nicio așteptare să găsească un loc de muncă la o companie străină - care plătește salarii mai mari în valută - cel puțin până la sfârșitul războiului. 'Trăiesc în incertitudine absolută', a explicat ea. Din ce în ce mai săraci Cu sunetul exploziilor acum îndepărtat - Teheranul nu a mai fost bombardat din aprilie, iar ultimele atacuri au avut loc în iulie în sudul țării - cea mai mare preocupare pentru mulți iranieni este economia. Țara traversează o situație economică dificilă, cu o inflație anuală în iulie atingând 87,9%, în timp ce inflația la alimente a ajuns la 128%. Rialul a atins un nou minim istoric luni, tranzacționându-se la 2.025.000 de riali pentru un dolar pe piața neoficială. 'în fiecare zi devenim mai săraci și este chiar greu să cumpărăm bunuri de primă necesitate. Nu știu cât timp vom mai putea îndura această situație dezastruoasă', a declarat Nahid, o rezidentă în vârstă de 64 de ani a Teheranului. Fatima, în vârstă de 39 de ani, spune că este imposibil pentru ea 'să-și hrănească copiii așa cum trebuie' și că fructele și carnea dispar încet încet din dieta ei. 'în cele din urmă, întotdeauna oamenii obișnuiți și cei mai vulnerabili sunt cei care plătesc prețul războiului și conflictului', a declarat ea pentru EFE. O situație care se așteaptă să se agraveze după ce Statele Unite au anunțat Operațiunea 'Paria Economică' pentru a tăia 'toate opțiunile economice ale Iranului' cu scopul de a supune Republica Islamică. Execuții și amenințări cu o și mai mare represiune Războiul nu a împiedicat autoritățile iraniene să-și continue campania de execuții. în 2025 s-au înregistrat 2.159 de execuții prin spânzurare. De la începutul conflictului, Iranul a executat cel puțin 28 de oameni condamnați pentru participarea la protestele din ianuarie, care au început din cauza situației economice precare și au devenit curând o mișcare împotriva regimului islamic. Alți zeci de oameni au fost executați pentru presupusa colaborare cu Statele Unite sau Israel. Și acum Iranul ar putea adopta o lege care propune pedepsirea iranienilor care acordă interviuri 'mass-media ostile' cu până la doi ani de închisoare. în cazul interviurilor cu mass-media considerate non-ostile, va fi necesară obținerea în prealabil a permisiunii Ministerului Informațiilor. Proiectul de lege a fost adoptat de parlament la mijlocul lunii august, dar trebuie încă aprobat de Consiliul Gardienilor, organismul care are ultimul cuvânt asupra legislației, și promulgat de președintele Masoud Pezeshkian. Guvernul lui Pezeshkian, considerat un moderat, s-a opus legislației, considerând-o prea restrictivă, și încearcă să blocheze adoptarea acesteia. Unele libertăți sociale în contextul conflictului, autoritățile au relaxat regulile privind îmbrăcămintea femeilor, în special a vălului, care pare să fi devenit opțional după ani de dispute. Există zone în Teheran cu cafenele și restaurante unde se aud cântece ale artistelor Kylie Minogue sau Dua Lipa, iar femeile nu poartă văl, se machiază și se îmbracă într-un stil care nu ar fi deplasat pe străzile din Madrid sau Paris. Acesta este Iranul care încearcă să iasă la iveală de ani de zile în mijlocul represiunii politice și sociale, făcând încet progrese prin proteste și războaie. Dar această aparentă libertate provoacă neliniște în rândul sectoarelor mai conservatoare, care o văd ca pe o lipsă de 'modestie' feminină și care îndeamnă guvernul să ia măsuri. în ultimele săptămâni, unele cafenele au fost închise din cauza acestor reclamații. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Război în Iran: Trump își pierde credibilitatea în contextul unui război cu mesaje contradictorii și fără un final clar (EFE)
Continuarea unui război care trebuia să dureze câteva săptămâni și care durează deja de șase luni, fără a se întrevedea un final, și afirmațiile repetate despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care rămâne de fapt blocată, au erodat credibilitatea președintelui american Donald Trump, pe care adversarii săi îl acuză că își schimbă mesajul 'la fiecare 24 de ore' până la punctul de a avea un impact din ce în ce mai mic asupra piețelor și a prețurilor petrolului, scrie EFE într-o analiză. Operațiunea Epic Fury, lansată de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, era 'aproape finalizată' în martie și o 'victorie totală' în aprilie, în cuvintele unui președinte care în mai a informat Congresul despre sfârșitul ostilităților directe cu Teheranul. De cel puțin 10 ori, Iranul a negat afirmațiile lui Trump despre un armistițiu iminent, care a fost semnat în cele din urmă pe 17 iunie și a expirat în august, odată cu presupuse discuții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, și acestea dezmințite de către autoritățile de la Teheran, care au spus că negociază doar cu Omanul. în prezent, discuțiile sunt blocate. Șase luni mai târziu, este dificil să se stabilească o cronologie între ceea ce s-a spus și ceea ce s-a întâmplat de fapt, în timp ce Trump insistă că el controlează acest punct strategic pentru comerțul global cu petrol și gaze, chiar dacă doar 20 de nave l-au tranzitat în ultimul weekend, cu 90% mai puține decât de obicei. 'Abordarea lui Trump, tipică artei negocierii, a fost întotdeauna predispusă la schimbări bruște de poziție, dar războiul i-a făcut inconsecvențele mai evidente și credibilitatea și mai îndoielnică', a declarat pentru EFE economistul Douglas A. Rediker de la Brookings Institution. Retractarea TACO Politica tarifară a lui Trump a popularizat acronimul TACO (Trump Always Chickens Out, adică Trump dă mereu înapoi - n.r.), în rândul factorilor de decizie politică, analiștilor și piețelor care adoptă o tactică de amenințare exagerată pentru a atinge anumite obiective, însă, în politica externă, această atitudine schimbă percepția asupra aliaților. Și acești aliați 'consideră dificil să perceapă alianțele de lungă durată ca fiind mai mult decât relații tranzacționale, în care unele valori fundamentale comune, interese strategice și angajamente istorice nu mai determină politicile sau credibilitatea acestor angajamente', observă A. Rediker. Licențele lui Trump de 'a-și lua anumite libertăți față de fapte și adevăr' s-au aplicat problemelor interne și civile, notează profesorul Garren Martin de la Universitatea Americană, dar 'este extrem de straniu să vedem același tipar în declarațiile despre purtarea unui război'. Trump însuși a afirmat, cu două săptămâni înainte de începerea ofensivei, că un predecesor al său la Casa Albă i-a exprimat într-o conversație privată regretul că nu a atacat Iranul în același mod. Reprezentanții celor patru președinți americani în viață - trei democrați și un republican - s-au grăbit să nege existența unei astfel de întâlniri. Analiștii consideră că este din ce în ce mai important să se asculte reacțiile Iranului pentru a înțelege progresul discuțiilor sau al oricăror potențiale acorduri și să se urmărească verificări independente pentru a stabili situația reală de pe teren. 'Problema este că adversarii, în special, au recunoscut din ce în ce mai mult acest tipar. Prin urmare, sunt mai puțin predispuși să acorde prea multă atenție fiecărei declarații (a lui Trump), deoarece știu că multe dintre ele s-ar putea să nu însemne mare lucru în cele din urmă', conchide Martin. Tactici, nu strategii Pentru mulți, Trump este un interlocutor 'haotic', 'imprevizibil' care 'gestionează un flux constant de declarații diferite', astfel încât să poată pretinde întotdeauna că și-a atins obiectivul. în cazul războiului din Iran, unul dintre obiectivele declarate în februarie a fost acela de a produce o schimbare de regim în țară și de a împiedica producerea unei arme nucleare. Confruntat cu imposibilitatea răsturnării sistemului politic iranian, Trump și-a concentrat obiectivele pe eliminarea capacităților militare și nucleare ale țării, dar puterea și superioritatea americană nu au reușit să supună Teheranul, iar acest lucru afectează nu doar credibilitatea președintelui american, ci și a SUA. 'Iranul nu numai că a evitat să fie învins; el a reușit totodată să provoace daune considerabile, directe și indirecte, aliaților SUA', observă Martin, descriind un 'sentiment tot mai mare' că războiul din ce în ce mai nepopular a devenit o 'fundătură' pentru Trump. De asemenea, piețele par să fi încetat să mai acorde atenție retoricii sale excesive. Deși declarațiile lui Trump au declanșat inițial fluctuații semnificative ale prețurilor petrolului în timpul conflictului, anunțul reluării negocierilor pentru a pune capăt războiului a avut de exemplu doar un impact moderat. 'Dacă președintele face o declarație, dar nu există nicio schimbare vizibilă în comportamentul companiilor de transport maritim sau al asiguratorilor, este puțin probabil ca piețele să reacționeze puternic la promisiunile că conflictul este pe cale să fie rezolvat', observă Martin. Potrivit lui A. Rediker, 'atenția s-a concentrat mai mult pe piețele de obligațiuni, unde temerile globale legate de inflație, creșterea nivelului datoriilor, instabilitatea lanțului de aprovizionare, riscurile geopolitice, datoria derivată din inteligența artificială și incertitudinea generală au dus la creșteri bruște ale costurilor de împrumut pe termen lung.' 'Lipsa credibilității este un dezavantaj. Credibilitatea este dificil de stabilit și ușor de distrus', avertizează economistul. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Șase luni de război în Iran, șase consecințe (Reuters)
La șase luni după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, războiul pe care președintele Donald Trump l-a numit o 'mică excursie' a devenit un impas profund nepopular care amenință să-i afecteze președinția, relatează Reuters. Iranul nu s-a predat, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne grav perturbat și nu există o cale clară pentru a pune capăt conflictului despre care Trump a prezis cândva că se va termina în patru săptămâni. Acum, recunoscând aparent că noi atacuri militare nu vor forța concesii din partea Iranului, SUA recurg la o campanie de presiune economică în speranța de a slăbi și mai mult guvernul iranian. Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri 'deocamdată'. Ce se va întâmpla în continuare este neclar, dar multe dintre probabilele consecințe durabile ale războiului - pentru Statele Unite, Iran și economia globală - sunt deja evidente. Iată șase dintre acestea: 1. Trump plătește un preț politic Războiul a fost nepopular de la bun început și a devenit și mai nepopular. Rata de aprobare a lui Trump a scăzut de la 40% la 33% de la începutul conflictului, conform sondajelor Reuters/Ipsos, deoarece creșterea prețurilor la gaze a subminat promisiunea sa din campania electorală din 2024 de a reduce costurile pentru americani. Trump, care a făcut campanie pe baza promisiunii de a pune capăt tuturor războaielor, a susținut că acumularea de rachete și ambițiile nucleare ale Iranului necesită acțiune, dar nu a convins majoritatea alegătorilor. Doar 31% din cetățeni aprobă conflictul, conform sondajelor. Acesta este un număr mai mic decât în alte conflicte recente ale SUA aflate într-un stadiu similar, inclusiv războiul din Afganistan, care a avut rate de aprobare de peste 50% timp de ani de zile în sondajele Gallup. Furia alegătorilor față de prețurile ridicate reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al lui Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, când acesta trebuie să apere majorități restrânse în ambele camere ale Congresului. Conflictul a adâncit totodată ruptura dintre republicanii mai izolaționiști, care își doresc o soluționare rapidă a situației, și parlamentarii republicani care cred că Trump ar trebui să mențină presiunea militară asupra Teheranului. 2. Războiul a zguduit economia globală, dar mai puțin decât se preconiza Atacurile SUA și Israelului au declanșat imediat alarma, deoarece prin Strâmtoarea Ormuz, care se îngustează la aproximativ 34 km lățime între Iran și Oman, trece aproximativ o cincime din aprovizionarea cu energie a lumii. Perturbarea a dus la creșterea bruscă a prețurilor petrolului și a stârnit temeri privind o recesiune economică globală. Pagubele au fost semnificative, dar mai puțin grave decât se temeau inițial mulți economiști. Fondul Monetar Internațional și-a redus previziunile de creștere globală de două ori de la începutul războiului și acum se așteaptă ca economia mondială să crească cu 3,0% în acest an, comparativ cu previziunile sale de 3,3% din ianuarie. Totuși, economia globală s-a dovedit mai rezistentă decât în timpul șocurilor petroliere din anii 1970. Principalele economii ale lumii consumă mult mai puțină energie decât în anii '70, iar cheltuielile și investițiile puternice, inclusiv un boom continuu al inteligenței artificiale, au contribuit la amortizarea loviturii. 3. Iranul este rănit, dar nu învins Armata și economia Iranului au fost grav afectate, dar Teheranul poate lansa în continuare atacuri și menține închisă Strâmtoarea Ormuz. în luna mai, cel mai important comandant militar american pentru Orientul Mijlociu, amiralul Brad Cooper, a declarat Congresului SUA că forțele americane au distrus 161 de nave iraniene și au scos din funcțiune 82% din sistemele sale de apărare aeriană. El a susținut că forțele aeriene iraniene, care anterior efectuaseră până la 100 de misiuni pe zi, nu mai desfășurau misiuni. Chiar și așa, Iranul deține drone și rachete și a atacat cu succes nave și instalații militare americane din regiune. în martie, Reuters a relatat că Statele Unite puteau stabili cu certitudine că au distrus doar aproximativ o treime din vastul arsenal de rachete al Iranului. Statutul a aproximativ o treime din acest arsenal era mai puțin clar, dar bombardamentele au deteriorat, distrus sau îngropat probabil aceste rachete în tuneluri și buncăre subterane, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme. Războiul a ucis mii de oameni și a agravat criza economică a Iranului, agravând inflația și perturbând comerțul. în iulie, inflația la alimente a ajuns la 128% față de anul precedent, potrivit Centrului de Statistică al Iranului. Dar a împins și diviziunile politice în plan secund și a dus la o reprimare mai dură a disidenței. 4. Orientul Mijlociu a fost destabilizat, expunându-i pe aliații SUA Războiul purtat de SUA și Israel a avut ca scop eliminarea Iranului din categoria amenințărilor pentru Orientul Mijlociu, dar analiștii spun că, în schimb, a încurajat Teheranul și a făcut ca regiunea să devină mai puțin sigură. Atacurile iraniene cu rachete și drone împotriva statelor arabe din Golf aliate cu SUA au lovit instalații militare și diplomatice americane și au perturbat transportul aerian. Atacurile Iranului asupra transporturilor maritime, combinate cu o blocadă a rebelilor Houthi din Yemen care vizează traficul din Marea Roșie având legătură cu Arabia Saudită, au crescut costurile asigurărilor și transportului în întreaga regiune. Efectul se extinde mult dincolo de atacurile individuale asupra navelor, perturbând lanțurile de aprovizionare și sporind incertitudinea pentru economiile din Golf. 5. Iranului i-ar putea lua mai mult timp să producă o armă nucleară Bombardamentele SUA și Israelului din timpul unui atac anterior, din iunie 2025, și din faza inițială a războiului actual au avariat grav trei dintre uzinele și siturile de îmbogățire a uraniului cunoscute ale Iranului, suspectate de activități legate de arme, în timp ce atacurile israeliene au ucis oameni de știință de renume din domeniul nuclear. Evaluările serviciilor de informații americane din luna mai au estimat 'timpul de erupție' nucleară al Iranului - timpul necesar pentru a produce suficient material pentru o bombă - la până la un an, de la doar șase luni înainte de război. împiedicarea obținerii de către Iran a unei arme nucleare este principalul obiectiv declarat al lui Trump pentru începerea acestui război. Dar adevărata stare a programului nuclear iranian este incertă, deoarece inspectorii ONU nu s-au întors la siturile nucleare ale Iranului. Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a putut verifica unde se află aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la 60% de la atacurile din 2025. Acest stoc ar putea fi îmbogățit în continuare până la gradul de armament la o instalație secretă. Iranul neagă de multă vreme că ar intenționa să producă o bombă nucleară. 6. Capacitatea de reacție a armatei SUA a fost diminuată Armata SUA a pierdut drone și aeronave, atât din cauza atacurilor iraniene, cât și a accidentelor. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului din luna mai a precizat că 42 de aeronave militare americane au fost pierdute în conflict. Munițiile reprezintă o preocupare majoră. Reuters a relatat că armata SUA a folosit 'aproape toată' rezerva sa globală din anumite rachete de precizie. O estimare a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale a precizat că, până în iulie, Statele Unite au folosit aproximativ 65% din interceptoarele lor Patriot și și-au redus stocul de interceptoare THAAD (Terminal High-Altitude Area Defense) cu cel puțin 38%. Washingtonul a mutat avioane de vânătoare, nave de război și alte active în Orientul Mijlociu din Europa și Asia-Pacific, extinzând desfășurările și ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea de reacție în alte părți. Submarinul USS Gerald R. Ford a petrecut mai mult de un an pe mare, cea mai lungă desfășurare de la Războiul din Vietnam, în timp ce legislatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la condițiile de la bordul USS Abraham Lincoln după 200 de zile consecutive pe mare. Portavionul USS Abraham Lincoln a fost înlocuit săptămâna trecută de un alt portavion care se aflase în Pacific, ceea ce evidențiază modul în care războiul pune la încercare resursele SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Washingtonul intenționează să trimită un nou portavion în Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni (presă)
Statele Unite pregătesc desfășurarea unui nou portavion în Orientul Mijlociu 'în următoarele săptămâni' pentru a înlocui o altă navă aflată deja la fața locului, potrivit unei informații a Institutului Naval american, scrie AFP. Organizația a precizat miercuri că Theodore Roosevelt și escorta sa vor părăsi portul de bază din San Diego, California, 'în următoarele săptămâni' pentru a 'înlocui portavionul George Washington', sosit în regiune de o săptămână. Acesta din urmă înlocuise la rândul său portavionul Abraham Lincoln, a cărui misiune de foarte lungă durată - peste opt luni pe mare fără escală - a stârnit critici cu privire la condițiile de viață la bord și la sănătatea mintală a echipajului. Potrivit unui oficial de rang înalt din marina americană citat de Institutul naval american, desfășurarea navei Theodore Roosevelt va dura 'peste șapte luni'. 'Comandamentul lor îi face să mizeze pe opt luni', a mai declarat acesta. Contactat de AFP, Pentagonul nu a oferit imediat un comentariu. Portavionul Abraham Lincoln și cei aproximativ 5.000 de marinari ai săi se pregătesc în sfârșit să ajungă la țărm, în Thailanda, a indicat joi marina thailandeză pentru AFP. Această escală este așteptată în perioada 2-6 septembrie, potrivit presei locale. Nava a părăsit San Diego pe 21 noiembrie 2025 pentru o misiune în Marea Chinei de Sud și a fost redirecționată către Orientul Mijlociu înainte ca Statele Unite și Israelul să lanseze ofensiva comună împotriva Iranului pe 28 februarie. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Trump lasă loc de îndoială privind sancțiunile americane împotriva băncilor chineze
Președintele american Donald Trump a lăsat să planeze îndoiala, joi, cu privire la eventuale sancțiuni economice împotriva unor bănci chineze, scrie AFP. în cursul unui eveniment la Casa Albă, un reporter l-a întrebat pe șeful statului de ce nu sancționează băncile chineze. 'Ei bine, cine a spus că nu o fac? (...) Nu știți dacă o fac. Nu sunt obligat să anunț totul, nu-i așa?', a răspuns Trump. La începutul săptămânii, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a promis Iranului un 'D-Day economic' - cu referire la Debarcarea aliată din 1944 în Franța - cu scopul de a-i tăia ultimele 'linii de supraviețuire'. El i-a amenințat cu sancțiuni pe cei care continuă să facă comerț cu Teheranul, fără a numi vreo țară. China, care este un partener strategic și economic primordial pentru Iran, a reacționat declarându-se pregătită să își 'apere ferm drepturile și interesele'. Pentru Statele Unite, sancțiunile reprezintă o pârghie puternică. Acestea fac o mare parte a sistemului financiar inaccesibilă pentru organizațiile vizate: înghețarea activelor deținute eventual pe solul american, interdicția pentru companiile și cetățenii americani de a face afaceri cu ele și compromiterea tranzacțiilor în dolari. Aceste sancțiuni sunt făcute publice pentru ca instituțiile să se poată conforma. 'China ocolește sancțiunile americane de ani de zile și nu pare deloc dispusă să se oprească', a comentat săptămâna aceasta Nate Swanson, expert la Atlantic Council. El se îndoiește că Donald Trump, care l-a invitat pe omologul său Xi Jinping la Washington în septembrie, este pregătit să 'pună în pericol detensionarea comercială' cu Beijingul prin sancționarea 'unor bănci, rafinării și porturi chineze' care fac comerț cu Iranul. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Rusia: Bilanțul unui incendiu la un complex petrochimic în construcție din Extremul Orient rus a crescut la 15 morți
Cincisprezece persoane, aproape toate cetățeni străini, au murit în incendiul care a izbucnit marți pe șantierul unui complex petrochimic din Extremul Orient rus, potrivit unui nou bilanț comunicat joi de companie, relatează AFP. 'Operațiunile de căutare și salvare sunt terminate, decesul a 15 persoane a fost confirmat, între care un cetățean rus și 14 cetățeni străini', a anunțat într-un comunicat compania Amur GKhK, care gestionează acest sit în regiunea Amur. Victimele erau angajate de un subcontractor, potrivit companiei, care a precizat că alți 39 de răniți sunt încă spitalizați. Incendiul a izbucnit marți într-o zonă a acestui complex. Compania a anunțat miercuri că majoritatea persoanelor decedate erau cetățeni chinezi și că alți chinezi sunt în continuare dispăruți. Complexul petrochimic de la Amur este o o uzină în prezent în construcție în această regiune izolată a Rusiei. Este vorba despre un proiect comun al grupului petrochimic rusesc Sibur și al China Petroleum&Chemical Corporation (Sinopec).AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Anda Badea)
Influența OPEC+ pe piața petrolieră scade în contextul războiului din Iran, crește influența Chinei (analiză)
La șase luni de la începutul războiului din Iran, cea mai puternică alianță petrolieră din lume, OPEC+, se află într-o poziție neobișnuită: este incapabilă să influențeze o piață pe care, odinioară, o modela, arată o analiză Reuters. Războiul din Iran, care a închis o rută majoră pentru exportul petrolului din Orientul Mijlociu și a deteriorat infrastructura energetică din mai multe țări OPEC, a erodat cota de piață a Organizației și, odată cu aceasta, capacitatea sa de a influența prețurile. Declarațiile și deciziile OPEC abia dacă mai mișcă piața petrolieră. în schimb, reducerea importurilor de țiței ale Chinei a devenit una dintre temele dominante ale anului 2026, contribuind la echilibrarea pieței petroliere pe fondul a ceea ce analiștii descriu drept cea mai gravă perturbare a ofertei din istorie. OPEC+, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații, inclusiv Rusia, a fost responsabilă pentru aproximativ 40% din producția mondială de petrol în luna iulie, conform calculelor Reuters pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie. Este vorba de o scădere de la peste 48% înainte ca SUA și Israelul să atace Iranul la sfârșitul lunii februarie, chiar dacă aproximativ patru până la cinci puncte procentuale din scădere s-au datorat retragerii Emiratelor Arabe Unite din OPEC în luna mai. De asemenea, grupul central al OPEC+, format din cei mai mari șapte producători, inclusiv Arabia Saudită și Rusia, a reprezentat doar un sfert din producția mondială de petrol în luna iulie. Potrivit Reuters, războiul a redus capacitatea OPEC+ de a crește sau reduce rapid oferta în contextul închiderii efective a Strâmtorii Ormuz, o rută cheie de export pentru principalul producător din OPEC, Arabia Saudită, și alți membri precum Irakul și Kuweitul. OPEC a fost formată în 1960, iar cadrul extins OPEC+ a fost creat în 2016, când Rusia și alți producători și-au unit eforturile pentru a ajuta grupul să contracareze diminuarea cotei sale în producția mondială de petrol. Cota OPEC în producția globală de țiței a atins un vârf de aproximativ 50% în timpul crizelor petroliere din anii '70, pentru ca ulterior să scadă la 30% la mijlocul anilor :'80, odată cu creșterea producției de petrol în Marea Nordului, Alaska și Siberia. întreruperea aprovizionării cu țiței în timp de război nu este o noutate pentru OPEC, de la Kuweit în timpul Războiului din Golf din 1990-91 până la Irak după invazia condusă de SUA din 2003. însă ceea ce este neobișnuit acum este amploarea întreruperii, care afectează mai mulți producători simultan, reducând capacitatea OPEC de a compensa pierderile prin majorări de producție în alte părți. începând din luna martie, grupul principal din OPEC+ a anunțat șase creșteri ale producției de petrol. Totuși, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, majoritatea acestor majorări au avut loc în principal pe hârtie, deciziile având un efect redus asupra prețurilor petrolului, cu excepția celei din iulie, în timpul unui scurt armistițiu dintre SUA și Iran, care a stârnit speranțe că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide. Contrastul cu situația din 2019 este izbitor. Atunci, OPEC+ și președintele american Donald Trump s-au ciocnit de mai multe ori cu privire la prețurile petrolului, iar deciziile OPEC+ au fost urmărite îndeaproape de către traderi pentru impactul lor potențial asupra pieței. La acea vreme, întrebarea cheie era cât de mult petrol va decide OPEC+ să pompeze? Acum, accentul se pune pe cât de mult petrol poate fi produs și exportat fizic în mijlocul unui război în Orientul Mijlociu. Unul dintre cei mai importanți factori care au influențat prețul petrolului în acest an a fost scăderea abruptă a importurilor de petrol ale Chinei. De la începutul războiului, China a cumpărat o cantitate mai mică cu aproximativ 400 de milioane de barili decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea reflectă o interzicerea exporturilor de combustibili, o producție mai mică a rafinăriilor și utilizarea tot mai mare a transportului electric. Această tendință evidențiază rolul tot mai mare al Chinei în echilibrarea piețelor petroliere, un rol asociat cândva aproape în exclusivitate cu OPEC+. Cererea mai slabă de petrol a Chinei a contribuit la plafonarea prețurilor în acest an. ''A devenit centrul pivotant al cererii'', a subliniat June Goh, analist la Sparta Commodities. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)