Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Guvernul american acuză banca rusă VTB că ajută Iranul
Departamentul american de Trezoreriei a acuzat luni marea bancă rusă VTB, aflată deja pe lista neagră a Washingtonului, că ajută Iranul să eludeze sancțiunile americane, relatează AFP. Potrivit unui comunicat al Trezoreriei americane, gigantul bancar rus derulează operațiuni cu bănci iraniene aflate sub sancțiuni. VTB însăși este vizată de sancțiuni americane din 2022, ca reacție la invazia Ucrainei de către Rusia. Trezoreria americană a luat luni o măsură cu impact simbolic, înscriind banca rusă într-o altă categorie de sancțiuni, cea destinată secătuirii resurselor Teheranului. Trezoreria este însărcinată să conducă componenta economică a ofensivei americane împotriva Iranului, pe care forța militară nu a reușit să îl facă să cedeze până în prezent. 'Instituțiile financiare străine care au continuat să întrețină relații cu VTB (...) se expun unui risc de sancțiuni și mai ridicat decât înainte și ar trebui să pună capăt imediat acestor relații', avertizează administrația în comunicat. Persoanele și companiile care păstrează legături cu o instituție plasată pe lista neagră a Washingtonului se expun așa-numitelor sancțiuni 'secundare' care au ca efect tăierea accesului acestora la sistemul financiar american.. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Președintele Macron îi transmite premierului Irakului că Franța poate juca un 'rol de echilibru' în Orientul Mijlociu
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni că Franța poate juca un 'rol de echilibru' în Orientul Mijlociu în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul irakian Ali Faleh Al-Zaidi, care a ales Franța ca prima etapă a turneului său european, informează EFE. 'O alegere care contează și arată că Franța poate juca un rol de echilibru', a declarat președintele Macron într-un mesaj pe rețelele sociale în care menționează că a acționa pentru stabilitatea regiunii răspunde, de asemenea, intereselor cetățenilor francezi, contribuind la garantarea aprovizionării cu energie și la reducerea presiunilor asupra prețului combustibililor. 'Asigurarea aprovizionării noastre cu energie lucrând pentru dezescaladare și dezvoltarea de rute alternative prin Strâmtoarea Ormuz înseamnă a reduce presiunea asupra prețului din benzinării', a spus șeful statului francez. Președintele Emmanuel Macron a subliniat, de asemenea, importanța de a se face progrese în cooperarea în materie de apărare și securitate cu țările partenere, în contextul luptei împotriva terorismului. 'Diplomația noastră servește și la aceasta: să protejeze în mod concret puterea de cumpărare a francezilor și să le garanteze siguranța', a concluzionat Emmanuel Macron în mesajul său, însoțit de o fotografie alături de prim-ministrul irakian la Palatul Elysée. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Iranul extinde la 77 numărul navelor care ar putea întâmpina restricții la traversarea Strâmtorii Ormuz
Iran a extins luni la 77 numărul navelor incluse pe lista sa neagră de vase 'infractoare' pentru nerespectarea protocoalelor sale de navigație în Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că acestea vor fi supuse unor restricții în tranzitele viitoare și pot fi amendate, reținute sau confiscate, informează EFE. 'Navele care încalcă protocoalele iraniene pentru Strâmtoarea Ormuz vor fi supuse unor restricții în tranzitele viitoare care pot include amenzi, reținere sau confiscare', a avertizat pe X Autoritatea de Supraveghere a Golfului Persic (PGSA), care a publicat o listă actualizată a navelor sancționate fără a preciza căror țări aparțin. Astfel, numărul navelor sancționate a crescut de la 45 în august la 56 la începutul lunii septembrie, pentru a ajunge acum la 77. 'înainte de a contracta o navă, proprietarii de mărfuri care fac expediții către sau dinspre Golful Persic trebuie să consulte Lista de Neconformitate (NCL, după abrevierea în limba engleză) pentru a evita posibile probleme', a adăugat PGSA. De asemenea, a avertizat că orice navă care cooperează cu navele de pe această listă, prin operațiuni de transfer, transbordări de marfă sau alte mecanisme similare va fi inclusă și ea în listă. Măsura este adoptată în contextul în care traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz rămâne mult sub nivelurile anterioare războiului început pe 28 februarie din cauza blocării acestei treceri maritime strategice de către Iran, la care SUA au răspuns cu un asediu naval asupra porturilor și navelor iraniene. Lista tot mai mare de nave interzise de către Teheran adaugă presiune asupra unui culoar maritim cheie pentru comerțul mondial cu petrol și gaze, într-un context de tensiune regională ridicată și cu o nouă escaladare a atacurilor reciproce între Iran și SUA în jurul Strâmtorii Ormuz. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Omanul anunță amânarea reuniunii programate luni între Iran și țări din Golf
Omanul a anunțat amânarea unei reuniuni programate luni între Iran și țările din Golf privind viitorul Strâmtorii Ormuz, aflată în centrul războiului dintre Washington și Teheran care blochează de luni de zile această cale maritimă strategică, relatează AFP. 'S-a decis amânarea pentru o dată ulterioară a reuniunii regionale care urma să aibă loc luni la Salalah, în scopul de a crea condițiile propice unui dialog constructiv', a anunțat agenția oficială de presă omaneză ONA. 'Rămânem hotărâți să promovăm un dialog care să contribuie la stabilitate și la o cooperare durabilă în regiunea noastră', a afirmat pe X ministrul omanez de externe, Badr Al Busaidi, precizând că reuniunea a fost anulată 'pentru a favoriza consensul'. Teheranul anunțase această reuniune și precizase că țări din Golf, fără a preciza care anume, și Irakul vor participa la ea. Cu toate acestea, nicio țară din regiune nu și-a confirmat prezența, iar Bahreinul declarase că nu va trimite pe nimeni. Președintele american Donald Trump a afirmat duminică faptul că 'nu îi pasă' de această reuniune. 'Este treaba lor', a spus liderul administrației de la Casa Albă. Omanul și Iranul sunt cele două țări care mărginesc strâmtoarea la sud și, respectiv, la nord. Prin aceasta tranzitau aproximativ 20% din hidrocarburile mondiale înainte de începerea conflictului la sfârșitul lunii februarie, declanșat de atacurile israeliano-americane asupra Teheranului. Imediat după aceea, Iranul a lansat atacuri împotriva bogatelor monarhii petroliere aliate cu Washingtonul și a revendicat controlul asupra strâmtorii, determinând Statele Unite să impună, ca represalii, o blocadă asupra porturilor iraniene. Un acord încheiat în iunie între Washington și Teheran a eșuat, cele două tabere împotmolindu-se în problema Strâmtorii Ormuz. Și, în timp ce atacurile au fost reluate recent după o lună de acalmie, prețul petrolului a depășit săptămâna trecută pragul simbolic de 100 de dolari barilul. Iranul și Sultanatul Oman, care întrețin relații bune, discută de câteva săptămâni despre gestionarea viitoare a strâmtorii, unde navigația era liberă înainte de izbucnirea războiului. Republica Islamică le cere acum navelor să obțină o autorizație din partea sa pentru a o traversa, invocând motive de securitate și suveranitate, și analizează un mecanism pentru a impune taxe de servicii. Navele care nu dețin o autorizație sunt vizate regulat de Iran, în timp ce Statele Unite bombardează periodic litoralul iranian pentru a contesta controlul Teheranului asupra strâmtorii. Rebelii houthi din Yemen, care anunțaseră în iulie o blocadă maritimă împotriva Arabiei Saudite și au vizat petrolierele acesteia, au preluat controlul săptămâna trecută asupra strâmtorii strategice Bab el-Mandeb, prin care trece traficul maritim către și dinspre Canalul Suez. Având în vedere și blocarea Strâmtorii Ormuz de cealaltă parte a Peninsulei Arabe, regatul saudit, cel mai mare exportator mondial de țiței, se trezește ca prins într-un clește. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iranul și Emiratele Arabe Unite vor să 'întoarcă pagina' războiului, afirmă președintele iranian Masud Pezeshkian
Iranul și Emiratele Arabe Unite (EAU), ale căror relații sunt la cel mai scăzut nivel de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, vor să 'întoarcă pagina', a afirmat duminică, în India, președintele iranian Masud Pezeshkian, transmite AFP. 'Pentru prima dată de la război și incidentele din Golful Persic am avut un schimb constructiv cu prințul moștenitor al Abu Dhabiului', a declarat președintele Masud Pezeshkian, a doua zi după o întâlnire cu șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan în marja summitului liderilor BRICS. 'Am abordat diverse probleme și preocupări și s-a convenit să întoarcem pagina, să ne concentrăm pe viitor și să îl construim împreună', a adăugat președintele iranian, care a vorbit la televizor din New Delhi, înainte de a se întoarce în Iran. Iranul a fost atacat pe 28 februarie de Israel și Statele Unite. Ca răzbunare, Iranul a efectuat raiduri în întreg Orientul Mijlociu, vizând baze americane și orice țintă prezentată ca fiind implicată în atacarea teritoriului său. EAU sunt țara cea mai afectată de atacurile iraniene, iar în august au anunțat suspendarea schimburilor comerciale și financiare cu Teheranul. Dubaiul găzduiește o comunitate iraniană importantă și este un motor economic important pentru Iranul sufocat de sancțiuni internaționale. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)
Irakul închide trei posturi de frontieră cu Iranul, după un atac asupra Arabiei Saudite
Irakul a închis sâmbătă trei posturi de frontieră cu Iranul, au declarat pentru AFP responsabili din domeniul securității, după un atac asupra unui oleoduct saudit care a fost lansat de pe teritoriul irakian potrivit Riad și Bagdad, relatează AFP. Atacul, comis joi cu drone, a lovit oleoductul saudit Est-Vest care leagă Abqaiq, din apropierea Golfului, de portul Yanbu de la Marea Roșie. Mai multe persoane au fost rănite în atac, potrivit agenției de presă oficiale saudite SPA. Atacul nu a fost revendicat și grupuri armate irakiene pro-iraniene, deja acuzate de Riad în trecut de atacuri asupra infrastructurilor petroliere în Arabia Saudită, au negat că l-ar fi comis. La puțin timp după atac, prim-ministrul irakian Ali al-Zaidi l-a concediat pe comandantul militar al provinciei Misan, în sudul țării, autoritățile stabilind rapid că dronele au fost lansate din această zonă. Două surse irakiene din domeniul securității au anunțat de altfel sâmbătă descoperirea unor lansatoare de drone în apropiere de frontiera între Irak și Iran, într-o regiune izolată. O sursă din domeniul securității irakiană și un responsabil guvernamental au declarat pentru AFP că autoritățile au ordonat închiderea a trei puncte de trecere a frontierei cu Iranul. Potrivit sursei citate, această decizie se înscrie 'în cadrul eforturilor serviciilor de informații vizând să descopere autorii și să-i împiedice să fugă (...) precum și să împiedice contrabanda cu drone prin aceste puncte de trecere'. Cele două surse, care au vorbit sub acoperirea anonimatului, nu au putut preciza când vor fi redeschise aceste posturi. Punctele de trecere închise sunt cele de la Shalamcheh (provincia Basra), Al-Shib (provincia Misan) și Al-Mandali (provincia Diyala). Celelalte puncte de frontieră cu Iranul rămân deschise. Celula guvernamentală de informare privind securitatea a anunțat la rândul său că autoritățile au 'început operații de reorganizare administrativă și securitară în mai multe puncte de trecere frontaliere, ceea ce necesită închiderea lor'. Aceasta a adăugat că 'activitățile de intelligence' au fost întărite pentru a determina 'faliile' survenite la aceste puncte de trecere, fără a menționa totuși atacul. Purtătorul de cuvânt militar al premierului Ali al-Zaidi, Sabah al-Numan a declarat că prim-ministrul irakian a aprobat 'o cerere iraniană de desfășurare a unei anchete comune pentru a descoperi platforme de lansare de drone în apropiere de frontiera dintre Irak și Iran'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda)
Soldați americani uciși în Iordania: Iranul a utilizat imagini din satelit chineze (presă)
Organisme chineze au furnizat Iranului imagini satelitare cu o bază din Iordania înainte și după un atac care a costat viața a trei soldați americani în iulie, relatează Wall Street Journal, într-un context de tensiuni între Washington și Beijing, relatează AFP. Trei soldați au murit pe 17 iulie în lovituri ale rachetelor iraniene asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti, în Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Responsabili americani citați anonim în articolul publicat de Wall Street Journal vineri seară nu au identificat entitățile chineze implicate și nu sugerează că Beijingul este direct responsabil. Chestiunea a fost abordată cu responsabili chinezi, care au cerut probe ale transferului acestor imagini satelitare și nu au recunoscut că companii chineze au fost implicate în furnizarea lor către Teheran. Subiectul ar putea reveni pe tapet cu prilejul primirii de către președintele american Donald Trump la Casa Albă de către președintele chinez Xi Jinping pe 24 septembrie. Donald Trump a avertizat autoritățile chineze împotriva vânzării de arme către Teheran și, în mai, Washingtonul a sancționat trei firme de sateliți cu sediul în China pentru că au facilitat operațiuni militare iraniene. China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa petrolieră și fiind, de asemenea, un susținător important din punct de vedere diplomatic.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda)
Țările BRICS îndeamnă la 'reținere maximă' în conflictul din Orientul Mijlociu (declarație comună)
Țările forumului diplomatic BRICS au îndemnat părțile angajate în conflictul din Orientul Mijlociu să dea dovadă de 'reținere maximă', într-o declarație comună adoptată sâmbătă în prima zi a summitului lor de la New Delhi, relateaz
Orientul Mijlociu 'nu are nevoie de un jandarm', spune președintele iranian, cu referire la SUA
Orientul Mijlociu 'nu are nevoie de un jandarm', a declarat sâmbătă președintele iranian Masoud Pezeshkian, referindu-se la Statele Unite, cu care Iranul se află în război, în special pentru controlul asupra strategicei strâmtori Ormuz, relatează AFP. 'Nu avem nevoie de un jandarm regional; integritatea teritorială și securitatea regiunii pot fi garantate doar de actorii săi cheie și de țările care o compun', a subliniat Masoud Pezeshkian în timpul unei întâlniri în India cu premierul malaezian Anwar Ibrahim, în marja summitului BRICS. 'în ciuda tuturor nedreptăților pe care le-a îndurat poporul nostru, nu urmărim nici războiul, nici continuarea acestuia. Pacea rămâne prioritatea noastră', a asigurat președintele iranian, conform declarațiilor difuzate de președinția de la Teheran. La șase luni de la începerea ostilităților, blocada Strâmtorii Ormuz continuă să ducă la creșterea prețurilor petrolului; în această săptămână, acestea au urcat din nou peste pragul simbolic de 100 de dolari pe baril.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)
Rebelii Houthi au ocupat toată coasta yemenită a Mării Roșii, potrivit unui responsabil guvernamental
Toată coasta Yemenului de la Marea Roșie se află acum sub controlul rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au ocupat inclusiv ultimele insule strategice ale strâmtorii Bab el-Mandeb, a declarat vineri pentru AFP un responsabil al guvernului yemenit recunoscut internațional și susținut militar de Arabia Saudită. 'Tot ce era sub controlul nostru pe coasta de vest a căzut', a spus responsabilul citat, după ce rebelii Houthi ocupaseră deja câteva ore mai devreme insula Mayyoun, cunoscută și sub numele de Perim și situată în partea cea mai îngustă a strâmtorii. Rebelii Houthi, care anterior controlau o mare parte din nordul Yemenului, inclusiv capitala Sana'a și provincia vestică Hodeida, au înaintat fulgerător de-a lungul coastei de vest a Yemenului într-o ofensivă pe care au lansat-o săptămâna trecută în direcția strâmtorii Bab el-Mandeb, situată pe o rută maritimă esențială pentru comerțul internațional ce leagă Asia de Europa prin Canalul Suez. Combatanții Houthi au ocupat joi orașul-port Mokha și insula Zugar, iar vineri, pe lângă insula Perim, au ocupat de asemenea insulele Hanich, conform surselor guvernamentale. Un martor a declarat că a văzut bărbați înarmați desfășurându-se de-a lungul coastei strâmtorii, la bordul unor vehicule militare. Pentru a încerca să le oprească înaintarea, Arabia Saudită a bombardat cu aviația aeroportul din Mokha, potrivit postului de televiziune Almasira, afiliat rebelilor. Totuși, acești rebeli pro-iranieni au asigurat vineri că navigația prin strâmtoare este 'sigură' pentru toată lumea, mai puțin pentru Arabia Saudită. 'Navigația este sigură pentru toate companiile, cu excepția navelor saudite, cărora li s-a interzis deja accesul', a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al mișcării rebele, Yahya Saree. Strâmtoarea Bab el-Mandeb este cu atât mai importantă pentru Arabia Saudită, principalul exportator mondial de petrol, cu cât ea este acum principala sa rută maritimă accesibilă după blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz. în timpul războiului din Fâșia Gaza, rebelii Houthii au lansat cu regularitate atacuri cu drone și rachete în Marea Roșie și Golful Aden, forțând navele să facă un ocol imens, înconjurând Africa, pentru a ajunge în Europa, situație care s-ar putea repeta odată ce acești insurgenți au acum controlul direct asupra strâmtorii. Deși șefii diplomațiilor iraniană și saudită au avut joi o convorbire asupra situației din regiune, un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a salutat vineri 'victoria răsunătoare' a forțelor Houthi în Yemen. Luptele din această ofensivă a rebelilor s-au soldat cu sute de morți în ambele tabere și au provocat strămutarea a circa 46.000 de persoane, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Yemenul a fost scena unui conflict devastator între forțele pro-guvernamentale, susținute de o coaliție militară condusă de Arabia Saudită, și rebelii Houthi susținuți de Iran, între 2014 și 2022, când a intrat în vigoare un armistițiu. Până la acest armistițiu rebelii au reușit să ocupe teritorii vaste ale țării, inclusiv capitala Sana'a, iar guvernul slăbit s-a refugiat în orașul sudic Aden. Conflictul s-a intensificat din nou în iulie anul acesta, după ce Arabia Saudită a atacat aeroportul din Sana'a pentru a împiedica aterizarea unui avion iranian care transporta o delegație Houthi ce venea de la Teheran. De atunci, rebelii și-au intensificat atacurile asupra activelor militare și zonelor controlate de guvernul recunoscut internațional, lansând de asemenea atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor petroliere saudite.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Presiunile asupra Iranului au atins 'un stadiu critic și periculos', avertizează președintele Pezeshkian
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a estimat vineri că presiunea exercitată de SUA asupra țării sale a atins 'stadiu critic și periculos', în cadrul unei intervenții în India în ajunul summitului forumului diplomatic al BRICS, relatează AFP. 'Iranul a suferit sancțiuni puternice în acești ultimi ani, aceste presiuni au atins un stadiu critic și periculos în ultimele luni în urma agresiunii militare a SUA și a Israelului împotriva Iranului', a declarat președintele iranian, subliniind în plus că 'lumea actuală traversează o perioadă de o complexitate fără precedent'. 'Atunci când o țară suferă presiuni politice și militare asupra comerțului său, energia, infrastructurile și sistemul său financiar, repercusiunile îi depășesc frontierele', a mai afirmat Masoud Pezeshkian. Iranul, a cărui economie este fragilizată de decenii de sancțiuni internaționale, a fost atacat pe 28 februarie de SUA și Israel. Țara a blocat drept represalii strâmtoarea strategică Ormuz, prin care tranzita înainte de război 20% din petrolul mondial. Acest blocaj care durează de șase luni de la începutul ostilităților continuă să întrețină creșterea prețurilor la carburanți la nivel mondial. Masoud Pezeshkian, care efectuează prima sa vizită oficială în India, urmează să fie primit la sfârșitul după-amiezii de premierul Narendra Modi pentru o întrevedere bilaterală, potrivit diplomației indiene.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)
FMI avertizează asupra riscurilor provocate de război cu care se confrunta economia mondială
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat joi că economia mondială a făcut față șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu mai bine decât se anticipa, iar PIB-ul global încă se aștepta să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar a avertizat că riscurile rămân ridicate, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat la o conferință de presă că prețurile la petrol și gaze rămân ridicate, iar șocul energetic provocat de război nu s-a încheiat. Presiunile asupra datoriei mondiale sunt, de asemenea, în creștere și a stagnat procesul de dezinflație. Așteptările inflaționiste globale au crescut, dar rămân bine ancorate pe termen mai lung, a dat asigurări Kozack. 'Până acum, în pofida celor șase luni de război din Orientul Mijlociu, economia globală a fost rezilientă', a declarat Kozack, adăugând că folosirea rezervelor de petrol și gaze a permis unor țări să facă față șocului energetic provocat de conflict, în timp ce altele au apelat la noi surse de energie sau au luat măsuri pentru reducerea cererii. 'Rămânem în grafic pentru ca economia mondială să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar incertitudinile, după cum tot spunem de ceva timp, continuă să rămână ridicate', a apreciat oficialul FMI. în iulie, FMI previziona o încetinire a creșterii PIB-ul global la 3% în 2026, după o medie de 3,5% în 2024 și 2025, și după ce în aprilie prognoza un avans de 3,1% în acest an. Creditorul global va prezenta o actualizare a previziunilor în timpul adunării anuale a Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Bangkok, în perioada 12 - 18 octombrie. Kozack a explicat că economia mondială a fost trasă în direcții opuse de șocul negativ privind aprovizionarea cu energie, care a majorat prețurile la energie, îngrășăminte, alimente și alte materii prime, în timp ce evoluția tehnologică condusă de AI a furnizat un șoc al cererii pozitiv. Riscurile rămân ridicate, multe țări trebuie să-și asigure rezervele de petrol și gaze, iar cererea de energie ar urma să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică, a declarat Kozack. Oficialul a adăugat că sporesc presiunile asupra datoriei publice globale, care deja este la un nivel de aproape 100% din PIB - cel mai ridicat nivel de la al Doilea Război Mondial - și tendința va continua. în special multe economii avansate au un nivel ridicat al datoriei. în plus, problemele de lichiditate se extind în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în Africa, parțial în urma reducerii asistenței bilaterale, a atras atenția Kozack. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Regatul Unit: Două persoane suspectate de spionaj în beneficiul Iranului au fost arestate
Un bărbat și o femeie suspectați că au oferit asistență serviciilor de informații iraniene au fost arestați la Londra, a anunțat joi poliția, relatează AFP. în comunicatul său, Metropolitan Police nu precizează naționalitatea femeii, în vârstă de 42 de ani, nici pe cea a bărbatului, de 60 ani, arestați miercuri de agenții poliției antiteroriste la două adrese diferite, una în nordul capitalei și cealaltă în nord-vest. Ei sunt suspectați că au oferit 'asistență unui serviciu de informații străin. Țara legată de această anchetă este Iranul', a declarat poliția. Ei au fost puși în libertate sub 'condiții stricte'. Aceste arestări au loc după două percheziții la sfârșitul lui iunie, dar nu sunt legate de atacurile comise în ultimele luni împotriva unor locuri legate de comunitățile evreiască și iraniană, a mai precizat poliția. La sfârșitul lui aprilie, doi bărbați de origine evreiască au fost înjunghiați în cartierul londonez Golders Green, un atac calificat drept terorist de poliție. Regatul Unit a ridicat atunci nivelul de amenințare teroristă. O serie de incendii și de tentative de incendiere au vizat, de asemenea, de la sfârșitul lui martie, în special sinagogi în cartiere din nord-vestul capitalei, unde trăiește o importantă comunitate evreiască. în octombrie 2025, un atac s-a soldat de asemenea cu doi morți într-o sinagogă din Manchester. în mai, un cetățean grec a fost arestat și inculpat, suspectat că ajutat serviciul de informații iraniene să spioneze un jurnalist de la Iran International, canal de televiziune persan interzis de Teheran și care emite de la Londra. Sediul său a fost vizat luna trecută de o tentativă de incendiu criminal, pentru care doi tineri și un adolescent au fost inculpați.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Anda Badea)
BCE a majorat dobânzile, pentru a contracara efectele conflictului din Orientul Mijlociu
Banca Centrală Europeană a majorat joi, cu 25 puncte de bază, cele trei rate ale dobânzilor reprezentative, a doua creștere din acest an, se arată într-un comunicat al organizației cu sediul la Frankfurt. Astfel, rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor crește la 2,50%, 2,65% și, respectiv, 2,90% începând cu data de 16 septembrie 2026. 'Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaționiste, iar inflația ar trebui să se mențină la niveluri net superioare țintei pe o perioadă prelungită. Decizia adoptată astăzi subliniază angajamentul Consiliului guvernatorilor de a defini politica monetară astfel încât să asigure stabilizarea inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu', au indicat gardienii euro. Scenariul de bază din noile proiecții ale experților BCE prevede că inflația totală se va situa, în medie, la 3% în 2026, la 2,5% în 2027 și la 2,1% în 2028. în ceea ce privește inflația exclusiv produse energetice și alimente, scenariul de bază ia în calcul niveluri de 2,5% în 2026, de 2,6% în 2027 și de 2,3% în 2028. Comparativ cu exercițiul din luna iunie, proiecția de bază privind inflația este nemodificată pentru 2026, fiind revizuită în sens ascendent pentru 2027 și 2028. Proiecția de bază privind creșterea economică se situează la 0,9% pentru 2026, la 1,4% pentru 2027 și la 1,5% pentru 2028. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent atât pentru 2026, cât și pentru 2027, reflectând cu precădere reziliența peste așteptări a economiei zonei euro. 'Perspectivele rămân deosebit de incerte, cu riscuri în sensul creșterii la adresa inflației și în sensul scăderii la adresa expansiunii economice. Referitor la șocul energetic, scenariile actualizate elaborate de experți ilustrează marea varietate de rezultate cu privire la modul în care creșterea economică și inflația ar evolua potrivit diferitelor ipoteze privind intensitatea și durata sa, precum și efectele sale indirecte și de runda a doua', se arată în comunicat. Prin decizia de joi, Consiliul guvernatorilor se menține într-o poziție favorabilă pentru a face față incertitudinilor generate de conflict. Consiliul guvernatorilor va urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu își asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor, au dat asigurări gardienii euro. Portofoliile Programului de achiziționare de active (asset purchase programme - APP) și ale programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP) se reduc într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent titlurilor ajunse la scadență, a anunțat BCE. în plus, Consiliul guvernatorilor este pregătit să își ajusteze toate instrumentele în limitele mandatului său pentru a asigura stabilizarea inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare. De asemenea, instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument - TPI) este disponibil pentru a contracara o dinamică nejustificată, dezordonată a pieței care constituie o amenințare gravă la adresa transmisiei politicii monetare la nivelul tuturor țărilor din zona euro, permițând astfel Consiliului guvernatorilor să își îndeplinească cu mai multă eficacitate mandatul privind stabilitatea prețurilor, se subliniaz[ ]n comunicatul BCE. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Trump spune că războiul cu Iranul va înceta 'imediat' după alegerile legislative din Statele Unite
Președintele american Donald Trump a prezis miercuri că războiul cu Iranul se va sfârși 'imediat după alegerile' legislative de la începutul lunii noiembrie din Statele Unite, în timp ce ostilitățile au fost reluate de ambele părți, notează AFP. Iranienii 'nu mai pot rezista mult timp. încearcă cu disperare să influențeze alegerile', a estimat președintele american, în timpul unui schimb de idei cu presa pe pista bazei aeriene Andrews, în apropiere de Washington. 'Imediat după alegeri, prețul petrolului va scădea', a mai spus Donald Trump, considerând că pentru aceasta va trebui să se aștepte până după legislative. Costul ridicat al benzinei și motorinei face ca Partidul Republican, cel al președintelui, să se teamă de o înfrângere grea cu ocazia alegerilor de la jumătatea mandatului care înnoiesc toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din locurile din Senat, cealaltă cameră a Congresului american. Democrații speră să smulgă taberei prezidențiale controlul uneia sau chiar al ambelor camere. Președintele republican a mai declarat că forțele americane au lovit nouă vapoare iraniene și a adăugat, cu privire la aceste atacuri: 'Veți vedea mult mai multe'. Marți, armata americană - care impune o blocadă asupra porturilor iraniene ca răspuns la blocarea Strâmtorii Ormuz - anunțase că a distrus cinci petroliere, ca represalii la atacurile iraniene. Republica Islamică, în replică, a afirmat că a atacat miercuri peste zece nave care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, provocând o explozie a prețurilor petrolului, și a avertizat că va extinde în curând, dincolo de această trecere strategică, zona supusă unei autorizații de navigație. Reacționând la această reluare a ostilităților, barilul de Brent a depășit miercuri 100 de dolari pentru prima dată din iulie, iar gazul european este la cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
AIEA a finalizat investigația asupra programului nuclear sirian
Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat miercuri închiderea, după 15 ani, a unei investigații privind activitățile secrete ale programului nuclear sirian efectuate în timpul fostului președinte Bashar al-Assad, investigație finalizată cu ajutorul cooperării și transparenței noului guvern islamist de la Damasc, relatează agenția EFE. Cele 35 de țări membre ale Consiliului Guvernatorilor, organul executiv al AIEA, au aprobat prin consens o rezoluție care salută atitudinea cooperantă a Siriei față de inspectorii nucleari. Consiliul a salutat de asemenea furnizarea de către actualele autorități siriene a informațiilor și accesului necesare pentru a pune sub controlul AIEA materialul nuclear care nu fusese declarat anterior. AIEA a subliniat că a reușit în final să clarifice și să rezolve problemele nesoluționate în ancheta sa, care a început în anul 2011. în urma aprobării obținute din partea noului guvern sirian, condus de președintele Ahmed al-Sharaa după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în decembrie 2014, inspectorii AIEA au avut acces în ultimele săptămâni la instalații și documentații legate de vechiul program nuclear sirian, inclusiv în complexul de la Deir Ezzor, care a fost bombardat de Israel în 2007. Conform analizei efectuate de AIEA, un reactor care era în construcție în acel complex ar fi putut fi folosit pentru a produce materiale nucleare în scopuri militare. Un alt indiciu în acest sens a fost descoperirea a aproximativ 73 de tone de uraniu natural la o altă instalație pe care Siria a declarat-o anul acesta în luna iulie. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a afirmat luni că totul indică spre faptul că regimul sirian anterior a dezvoltat un program nuclear cu intenții militare. De acum înainte, instalațiile nucleare din Siria vor fi supuse unor controale de rutină, în conformitate cu obligațiile legale asumate de această țară.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Israel: Netanyahu va da în judecată Haaretz pentru articolul care afirmă că EAU l-au avertizat despre atacul Hamas
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că va da în judecată cotidianul liberal de stânga Haaretz pentru articolul în care susține că președintele Emiratelor Arabe Unite (EAU) l-a avertizat în toamna anului 2023 despre pregătirea unei ofensive de anvergură a Hamas, transmite dpa. Netanyahu a anunțat că și-a instruit avocații să intenteze proces pentru calomnie. Haaretz a declarat că își menține articolul, adăugând că Netanyahu i-a trimis o scrisoare de avertizare înainte de intentarea procesului, despre care ziarul a spus că este îndreptat împotriva sa și a jurnaliștilor Shlomi Eldar și Ruth Yuval. Netanyahu a afirmat pe platforma X că nu a purtat nicio conversație cu președintele Emiratelor între începutul lui septembrie și data de 7 octombrie 2023. Biroul premierului a negat anterior informațiile din articol. Haaretz a scris că președintele Emiratelor, Mohammed bin Zayed, l-a sunat pe Netanyahu de la palatul său prezidențial din Abu Dhabi cu o săptămână și jumătate înaintea zilei de 7 octombrie 2023 și a discutat cu el timp de 45 de minute. în conversație, bin Zayed l-ar fi prevenit pe Netanyahu că liderul de atunci al Hamas, Yahya al-Sinwar, plănuia o ofensivă de anvergură împotriva Israelului. Articolul mai afirmă că trei reprezentanți se rang înalt ai unor guverne străine au fost informați despre conținutul apelului telefonic. Sursa menționată este un consilier al președintelui EAU care era la curent cu discuția. Haaretz a mai relatat că Netanyahu nu i-a informat pe șefii securității israeliene în pofida avertismentului primit personal și nu a făcut nimic cu informațiile respective. Potrivit Haaretz, președintele Emiratelor l-a îndemnat pe Netanyahu să trateze situația în mod serios și să se pregătească pentru atac. Spre suprinderea lui bin Zayed, Netanyahu a reacționat 'relativ calm' și l-a asigurat că Israelul era 'pregătit pentru orice scenariu'.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
Prețul petrolului crește în urma escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu și a atacurilor Houthi
Cotațiile țițeiului au urcat miercuri, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor Houthi, sporind temerile privind fluxurile de petrol din regiune, transmite Reuters. La ora 17:21 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului, referința globală, a urcat cu 2,15 dolari, sau 2,2%, ajungând la 100,07 dolari, în timp ce prețul barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 1,70 dolari, la 94,73 dolari. Este pentru prima dată din 27 iulie când cotația barilului de petrol Brent depășește pragul simbolic de 100 dolari. Prețul petrolului crește pe măsură ce speranțele pentru o rezolvare permanentă a conflictului din Orientul Mijlociu se risipesc. Autoritățile saudite au anunțat marți întreruperea operațiunilor la unele instalații energetice după atacuri ale grupării yemenite Houthi, care au rănit peste 70 de oameni în Arabia Saudită. Coaliția condusă de saudiți împotriva grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului, afirmase anterior că loviturile în Arabia Saudită au rănit cel puțin 73 de oameni în sudul regatului, la Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, și avertizase că 'va lua toate măsurile operaționale necesare pentru descurajarea acestei miliții teroriste'. Colonelul Turki al-Malki din cadrul coaliției a difuzat pe platforma X un mesaj în care avertizează că va urma o reacție fermă la cea mai recentă reluare a ostilităților și că ultima escaladare împotriva Arabiei Saudite, lider de facto al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), este 'periculoasă'. Rebelii Houthi, care controlează cele mai populate regiuni din Yemen și mare parte din nordul teritoriului țării, lansează atacuri asupra regatului saudit din iulie, când au declarat o blocadă navală; ei au lovit de mai multe ori nave în Marea Roșie. Cotidianul Financial Times, preluat de Reuters, a informat luni că instalațiile petroliere de la Jazan ale companiei Aramco au fost lovite din nou, daunele fiind în curs de evaluare. Din ce în ce mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs, Bank of America și HSBC, au revizuit în creștere în ultimele zile previziunile privind cotațiile țițeiului. Anul acesta cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 60%, în timp ce produsele petroliere rafinate, cum ar fi motorina, au crescut chiar mai mult, în condițiile în care războiul din Iran a afectat masiv activitatea de extragere a țițeiului în Orientul Mijlociu. Și prețurile gazelor naturale în Europa au urcat miercuri, pentru a patra zi consecutiv, după recentele atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, o rută majoră pentru transportul petrolului, gazelor naturale lichefiate (GNL) și îngrășăminte. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Iranul a atacat ca represalii două nave și baze americane din Iordania și zece nave în Strâmtoarea Ormuz
Gardienii Revoluției din Iran au declarat că au atacat în zorii zilei de miercuri două nave de război americane și baze ale Washingtonului din Iordania, precum și aproximativ zece nave care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz ca represalii pentru atacurile americane asupra petrolierelor iraniene, informează EFE. Potrivit unui comunicat al Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (CGRI) preluat de agenția iraniană Tasnim, Teheranul a atacat baza Al Azraq din Iordania și două distrugătoare americane care transportau rachete de croazieră. Mai târziu, într-un alt comunicat, CGRI a anunțat că a atacat, de asemenea, în noaptea de marți spre miercuri aproximativ zece nave care încercau să traverseze 'o zonă interzisă' a Strâmtorii Ormuz cu sprijinul Statelor Unite și opt petroliere în apele Golfului Persic. 'Strâmtoarea Ormuz se află sub o supraveghere puternică și eficientă și sub gestionarea forțelor navale ale CGRI', se arată în nota informativă, preluată de agenția IRNA. La rândul său, armata iordaniană a afirmat că a distrus 18 rachete iraniene care se îndreptau spre teritoriul său, în timp ce alte două au căzut în 'zone nelocuite'. Aceste atacuri ale Teheranului sunt represalii la bombardamentelor americane asupra unor petroliere iraniene care avuseseră loc cu câteva ore înainte. Comandamentul Central al armatei americane a declarat că a distrus cinci nave având legătură cu CGRI, potrivit lor, ca răspuns la atacurile anterioare ale Teheranului asupra unei nave de război americane. CGRI a amenințat, de asemenea, petroliere din Kuweit și Bahrain, asigurând că vor fi 'ținte ale atacurilor'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
VIDEO Washingtonul afirmă că a distrus cinci petroliere iraniene în urma unor atacuri asupra unei nave americane
Armata americană a anunțat marți că a distrus cinci nave petroliere în regiunea Golfului, ca represalii pentru atacurile Gardienilor Revoluției iraniene împotriva unei nave a armatei americane în ultimele două zile, relatează AFP. Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) 'a distrus cinci nave care transportau țiței iranian, pe 8 septembrie, după ce Corpul Gardienilor Revoluției a vizat în două rânduri o navă a Marinei americane cu rachete balistice în ultimele două zile', se arată într-un comunicat. Textul afirmă că nava americană a 'dejucat' aceste atacuri și că niciun militar american nu a fost rănit. CENTCOM precizează, de asemenea, că a cerut echipajelor să își abandoneze navele înainte ca acestea să fie lovite. Patru nave (Kaviz, Charminar, Horizon și Riesco) au fost distruse în Golful Oman, iar o a cincea (Derya) în apropierea insulei Kharg, precizează comunicatul, care este însoțit de înregistrări video cu aceste nave lovite de o explozie, apoi în flăcări. Agenția iraniană Tasnim anunțase cu puțin timp înainte un 'atac cu rachetă' împotriva unui 'mic petrolier iranian', la câțiva kilometri de această insulă iraniană din Golf. Armata americană acuză aceste nave că 'iau parte la o rețea fantomă de miliarde de dolari pentru a finanța' Gardienii Revoluției, armata ideologică a Teheranului, precum și pe susținătorii săi din regiune. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a afirmat marți că Statele Unite vor continua aceste atacuri. 'Iranul continuă să încerce să lovească nave de război americane și, de fiecare dată când o fac sau încearcă să o facă, vor pierde petroliere, și cred că veți vedea acest lucru din nou astăzi', a declarat el jurnaliștilor în timpul unei vizite în Columbia. La scurt timp după anunțul american, Gardienii Revoluției au avertizat că vor 'viza' tancuri petroliere din Kuweit și Bahrein, somând echipajele să își 'părăsească navele imediat', potrivit agenției oficiale IRNA. De asemenea, ei au atacat miercuri o bază militară a Statelor Unite din Iordania. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: U.S. Central Command/facebook
Dronă submarină capturată de Iran: Washingtonul afirmă că aparatul american era defect
Armata americană a afirmat marți că una dintre dronele sale submarine s-a defectat în regiunea Strâmtorii Ormuz, după ce Iranul a declarat că a capturat un astfel de aparat, notează AFP. 'O dronă submarină operată de forțele americane a suferit o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi. Aceasta supraveghea apele din regiune pentru a sprijini operațiunile în curs', a afirmat Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). 'Drona defectă era un model vechi care nu colecta date sensibile și nu transporta niciun echipament sonar sau radar clasificat', a adăugat el. Purtătorul de cuvânt nu a precizat dacă acest aparat este cel capturat de Iran. Gardienii Revoluției iraniene au afirmat mai devreme marți că au 'capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane la intrarea în Strâmtoarea Ormuz (...) în zori'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: U.S. Central Command/facebook
UNCTAD: Firmele mici sunt cele mai afectate de perturbările din zona Strâmtorii Ormuz
Perturbările din zona Strâmtorii Ormuz ar putea exclude IMM-urile din lanțurile globale de aprovizionare, ar putea spori concentrarea economică și slăbi reziliența comerțului internațional, a avertizat marți Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), transmite Reuters. Majorarea costurilor cu energia, cu tarifele de transport și primele de asigurare, precum și constrângerile financiare cauzate de războiului SUA-Iran impun sarcini mai grele IMM-urilor decât marilor firme, lăsându-le mai vulnerabile decât marile corporații, care își pot diversifica furnizorii, piețele și sursele de finanțare, se arată în raportul UNCTAD. Conform acestuia, IMM-urile sunt responsabile pentru aproximativ 90% din afacerile globale, 70% din angajați și 50% din PIB-ul mondial, astfel încât perturbările riscă să provoace efecte în lanț mult dincolo de creșterea tarifelor de transport. De la finalul lunii februarie, piețele sunt afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, care a provocat perturbări majore în comerțul din zona Strâmtorii Ormuz. După o lună de calm în august, luptele s-au reluat în Golf, ceea ce a dus la majorarea cotațiilor țițeiului aproape de nivelul din iulie. Marți, la bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 2%, depășind 99 dolari. UNCTAD susține că perturbările riscă să provoace un efect de excludere al IMM-urilor, firmele putând fi forțate să-și reducă producția, să-și amâne investițiile sau să iasă din lanțurile globale de aprovizionare. 'Riscul nu este doar o încetinire a comerțului pe plan mondial. Chiar dacă în timp începe o redresare a comerțului, firmele mai mici pot fi într-adevăr excluse din lanțurile globale de aprovizionare', a afirmat purtătorul de cuvânt al UNCTAD, Marcelo Risi. Conform raportului UNCTAD, șocurile recente sunt deja reflectate în majorarea cotațiilor țițeiului, reducerea volumelor de transport și majorarea costurilor de împrumut, ceea ce afectează semnificativ IMM-urile, care deja erau afectate de costuri operaționale mai mari decât marile firme. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
OCDE: Orientul Îndepărtat domină clasamentul PISA 2025 pentru lectură, științe și matematică
Peste 760.000 de elevi de 15 ani au susținut testele PISA la științe, matematică și lectură în 2025, în 91 de țări și economii, cu valoare reprezentativă pentru aproximativ 33 de milioane de tineri din aceste țări, conform unui comunicat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Evaluarea PISA se face în funcție de trei domenii de competență școlară: științe, lectură și matematică. Domeniul știință include cunoștințe de fizică, științe ale Pământului și spațiului, precum și elementele de bază ale metodelor și explicațiilor științifice. La acest domeniu clasamentul primelor zece țări sau economii este condus de Beijing/Shanghai și provinciile chineze Jiangsu și Zhejiang cu un scor de 597, urmate de Singapore (560), Macao (China, 541), Taipeiul chinez (540), Japonia (538), Estonia (527), Coreea de Sud (526), Marea Britanie (511), Canada (510) și respectiv Noua Zeelandă și Australia, la egalitate cu câte 509 puncte. Media înregistrată în țările OCDE este de 482 de puncte. Domeniul matematică implică 'formularea, utilizarea și interpretarea matematicii în contexte diferite' și a fost dominat de elevii din municipalitățile Beijing/Shanghai și provinciile Jiangsu și Zhejiang din China cu un scor de 612, fiind urmați de elevii din Singapore (563), Macao (China, 549), Taipeiul chinez (546), Japonia (525), Coreea de Sud și Hong Kong (522), Estonia (508), Elveția (499) și respectiv Marea Britanie (488). în acest domeniu media punctelor în țările OCDE a fost de 463. în ceea ce privește înțelegerea lecturii, tinerii au trebuit să își demonstreze capacitatea de a 'înțelege și utiliza texte scrise, dar și de a reflecta asupra conținutului lor și de a interacționa cu acesta'. Pe primele zece locuri s-au plasat elevii din Singapore cu un scor de 535, municipalitățile și provinciile chineze Beijing/Shanghai, Jiangsu și Zhejiang (527), Taipeiul chinez (508), Japonia (503), Coreea de Sud și Macao (501), Irlanda (500), Estonia (499), Noua Zeelandă (497) și respectiv Marea Britanie (494). Aici media OCDE a fost de 461. Conform rezultatelor se poate observa o scădere accentuată a performanței generale a țărilor OCDE, fiind înregistrate cele mai scăzute niveluri medii de performanță observate vreodată la aceste domenii. Cu toate acestea, au existat unele îmbunătățiri, așa cum este cazul țărilor OCDE Costa Rica, Republica Slovacă, Turcia și Marea Britanie care au înregistrat creșteri ale scorurilor la științe din 2022. Scorurile generale la citire au înregistrat scăderi deosebit de abrupte în ultimii trei ani, inclusiv în ceea ce privește abilitățile care contează cel mai mult în era inteligenței artificiale: evaluarea informațiilor, stabilirea conexiunilor între mai multe surse și gândirea critică asupra conținutului. Cazurile de 'lectură grăbită' - în care elevii citesc repede, dar inexact - aproape s-au dublat, ajungând la 9% între 2018 și 2025. De asemenea, conform comunicatului, 46% dintre elevii din țările OCDE folosesc chatbot-uri cu inteligență artificială săptămânal sau mai des pentru a-i ajuta să învețe, iar 28% dintre elevii din țările OCDE susțin că au colegi care sunt distrași de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorității orelor de științe. Rezultatele PISA dezvăluie o imagine inegală a performanței educaționale, rezultatele învățării stagnând în mare măsură sau continuând să scadă în multe țări. în științe, principalul obiectiv al PISA 2025, scorurile medii au scăzut modest în țările OCDE între 2015 și 2025, rămânând în general stabile în alte țări și economii. La matematică, scorurile medii au scăzut cu 22 de puncte între 2015 și 2025 în țările OCDE, performanța scăzând și în rândul țărilor care nu sunt membre OCDE. Cititul a înregistrat însă cea mai abruptă scădere, scorurile coborând cu 28 de puncte în țările OCDE și cu 16 puncte în alte țări și economii între 2015 și 2025. De asemenea, datele PISA arată că elevii care utilizează AI-ul pentru sarcini școlare specifice, cum ar fi rezumarea textelor, redactarea sau efectuarea de cercetări, obțin scoruri mai mici la științe decât elevii care nu utilizează AI. în aceste scenarii, elevii care nu utilizează AI îi depășesc pe cei care o fac, în medie, cu aproximativ 20 de puncte - echivalentul unui întreg an de școală. Cu toate acestea, utilizatorii săptămânali de AI în scopuri generale au rezultate de performanță similare cu cei ai non-utilizatorilor. Elevii care utilizează în mod regulat AI în scopuri generale și au oportunități de învățare la școală pentru a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare în domeniul AI tind să aibă scoruri puțin mai mari la științe. Aceste oportunități sunt mai frecvente în rândul elevilor avantajați din punct de vedere socio-economic, mai notează raportul OCDE. Un aspect pozitiv este legat de întărirea sentimentului de apartenență al elevilor la școală se îmbunătățește. Măsura în care elevii se simt incluși, acceptați și conectați la ceilalți este legată de rezultatele învățării. Conform PISA, sentimentul de apartenență al elevilor la școală s-a îmbunătățit din 2022. în 39 de sisteme educaționale, o pondere mai mare de elevi au raportat un sentiment ridicat de apartenență la școală. în medie, în țările OCDE, 76% dintre elevi au raportat că simt că aparțin școlii. Procentul a ajuns la 90% în Spania, urmată de Japonia. La celălalt capăt al scalei, 64% sau mai puțin au simțit că aparțin școlii în Danemarca, Polonia, Italia și Lituania. Fetele au raportat un sentiment de apartenență semnificativ mai slab decât băieții, iar elevii dezavantajați socio-economic raportează că simt că aparțin mai puțin decât colegii de clasă avantajați. Testul PISA 2025 a introdus o nouă evaluare axată pe abilitățile de rezolvare a problemelor de calcul ale elevilor de 15 ani, examinând capacitatea acestora de a utiliza instrumente de modelare și programare, de a efectua experimente și de a construi, proiecta și dezvolta produse digitale. Deși nu există un prag formal de competență de bază pe această scală, Nivelul 3 marchează punctul în care elevii încep să demonstreze cunoștințe și abilități suficient de solide pentru a progresa rapid. Aproximativ două treimi dintre elevii din țările OCDE au obținut performanțe la Nivelul 3 sau mai sus, iar aproximativ un sfert au atins cele mai înalte două niveluri de competență (Nivelurile 5 sau 6). Elevii din Macao (China), Singapore și provinciile/municipalitățile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang au avut cele mai mari scoruri medii (572, 563 și, respectiv, 560 de puncte medii). Scorul mediu în țările OCDE este de 500 de puncte. Raportul OCDE atrage atenția că peste jumătate dintre elevi pot fi vulnerabili la dezinformare. Elevii trăiesc în medii în care informațiile din surse nesigure sunt abundente și este adesea dificil de distins de dovezile demne de încredere. în acest context, elevii trebuie să învețe când și cum să cântărească dovezile, să pună la îndoială afirmațiile intuitive și să judece fiabilitatea diferitelor tipuri de informații. în medie, în țările OCDE, mai puțin de jumătate dintre elevi (46%) au raportat atât verificarea credibilității surselor de informații, cât și acordarea unei încrederi mai mari dovezilor științifice decât bunului simț. Prin contrast, 37% au raportat verificarea surselor, dar se bazează pe bunul simț, în timp ce 11% au raportat că au încredere în dovezile științifice fără a verifica sursele. Alți 5% au raportat că nu verifică sursele și nici nu prioritizează dovezile științifice. în concluzia raportului OCDE este semnalat faptul că tinerii au nevoie de mai mult decât de competențe academice solide pentru a fi pregătiți pentru provocările viitorului. Raportul subliniază, de asemenea, că elevii au mai multe șanse de succes atunci când simt un sentiment de apartenență, apreciază rolul școlii și învață în medii sigure și cu resurse suficiente. Relațiile puternice cu familiile și profesorii joacă, de asemenea, un rol esențial în susținerea atât a implicării, cât și a realizărilor. Luate împreună, aceste constatări subliniază necesitatea ca sistemele educaționale să adopte o abordare holistică a învățării, una care valorizează atât competența, cât și implicarea și care asigură că toți elevii au sprijinul, oportunitățile și resursele necesare pentru a-și atinge întregul potențial în școală și în afara ei. Testele PISA (Programme for International Student Assessment) sunt evaluări internaționale standardizate, coordonate de OCDE, care măsoară competențele elevilor de 15 ani în matematică, lectură și științe cu obiectivul de a verifica dacă aceștia pot aplica cunoștințele acumulate la școală în situații reale din viața de zi cu zi, nu doar să memoreze informații.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
VIDEO Rebelii houthi din Yemen afirmă că au lovit mai multe ținte în Arabia Saudită
Instituția de presă Ansarollah, apropiată de houthi, a afirmat marți că rebelii pro-iranieni au lovit mai multe ținte în sud-vestul Arabiei Saudite, inclusiv instalații ale gigantului petrolier Aramco, relatează AFP. 'Drone și rachete yemenite bombardează inamicul saudit', a scris Ansarollah pe Telegram, adăugând într-un alt mesaj că atacurile au vizat aeroportul internațional din Abha, baza aeriană King Khalid și instalații Aramco din Abha și Jizan. Autoritățile saudite nu au confirmat imediat aceste informații. Rebelii houthi, care au dus în ultimele zile o ofensivă ucigătoare în Yemen, au acuzat luni Arabia Saudită că a lovit diferite zone ale țării, într-un război care se intensifică. Potrivit agenției de presă Saba, afiliată mișcării rebele, rachetele și aviația saudită au vizat provinciile Jawf (nord), al-Bayda și Marib (centru) și Taez (sud-vest). Atacurile au lovit în special închisoarea din al-Hazm, în provincia Jawf, făcând 11 morți, printre care și un copil venit să viziteze o rudă, potrivit aceleiași surse care a difuzat imagini în care se văd salvatori printre dărâmături, sub un nor de fum. 'Inamicul saudit a vizat provinciile Jawf (nord), al-Bayda și Marib (centru) și Taez (sud-vest) cu ajutorul mai multor atacuri aeriene și rachete de croazieră', a afirmat Saba. în această țară săracă, care a reintrat în război în iulie, pe fondul unui conflict regional extins, rebelii au lansat săptămâna trecută o nouă ofensivă ce vizează în special avansarea către zonele care mărginesc strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb. Aceste confruntări cu forțele proguvernamentale yemenite din sud-vestul Yemenului au făcut peste 300 de morți de joi până în prezent, forțând numeroase familii să fugă din calea războiului, potrivit unor surse din ambele tabere intervievate de AFP. Bab el-Mandeb, care permite legătura între Asia și Europa via Marea Roșie și Canalul Suez, a câștigat în importanță de la începutul războiului din Orientul Mijlociu și de la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, de cealaltă parte a peninsulei. Yemenul este cea mai recentă țară atrasă în conflictul regional declanșat de ofensiva americano-israeliană asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie. Armistițiul în vigoare din 2022 s-a prăbușit în iulie, după ce rebelii houthi au contestat hegemonia Riadului asupra spațiului aerian yemenit. De atunci, rebelii, susținuți la rândul lor de Republica Islamică, multiplică atacurile împotriva siturilor militare și a zonelor controlate de guvern. Ei au anunțat, de asemenea, o blocadă maritimă împotriva Arabiei Saudite, cel mai mare exportator mondial de țiței, și au vizat petrolierele acesteia, precum și infrastructuri de pe teritoriul său, în special o rafinărie. Războiul din Yemen, început în 2014, a făcut sute de mii de morți și a scufundat țara, cea mai săracă din Peninsula Arabică, într-o criză umanitară gravă. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Înaltul reprezentant pentru Gaza se teme că soluția celor două state va deveni imposibilă
Absența progresului în Gaza, conjugată cu recrudescența violențelor în Cisiordania, amenință să facă 'imposibilă' soluția celor două state, a avertizat luni Nikolai Mladenov, înaltul reprezentant pentru Gaza al 'Consiliului pentru pace' format la inițiativa lui Donald Trump, relatează AFP. 'Dacă situația în Gaza persistă sau dacă nu se avansează în instituirea planului de pace (...), soluția celor două state va deveni practic imposibilă', a declarat diplomatul bulgar la Abu Dhabi, unde are loc Forumul Hili. 'Ținând cont de ceea ce se petrece în Cisiordania și știind că peste 50% din Gaza este acum sub controlul armatei israeliene, că mai puțin de 50% este sub controlul Hamas, nu există nicio cale credibilă spre o soluționare pașnică a conflictului', a adăugat el. Președintele american Donald Trump încearcă să obțină un acord de pace pentru a pune capăt războiului declanșat de Israel în Gaza după atacurile fără precedent de la 7 octombrie 2023 comise de mișcarea Hamas și de alte grupări palestiniene. însă premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins luna trecută ultimul capitol al planului care a fost acceptat de Hamas și prevede o retragere israeliană progresivă, în paralel cu dezarmarea mișcării islamiste, în versiunea publicată de 'Consiliul pentru pace'. Această dezarmare trebuie să fie supervizată de Forța internațională de stabilizare (ISF), o unitate în curs de constituire condusă de generalul american Jasper Jeffers și care va fi desfășurată în Gaza când situația se va ameliora. 'Singurul mod de a reuși este de a instala o guvernanță de tranziție, de a trece la dezarmare și la retragere (a trupelor israeliene - n.r.) în Gaza', a subliniat Nikolai Mladenov. 'Facem apel la dl Mladenov să-și asume rolul făcând presiune asupra Israelului pentru ca acesta să respecte ceea ce a fost convenit', a reacționat purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem. Duminică, trimisul special Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a părut să pună presiune asupra Israelului declarând pe marginea deplasării sale în Ucraina că perspectiva viitoarelor alegeri legislative în țară îi face pe lideri 'întrucâtva iraționali'. însă el a spus că este de acord cu ei privind obiectivul final al dezarmării. 'începem acum să înțelegem amploarea militarizării Gaza. Asta depășește înțelegerea. Nu se poate intra acolo dacă există arme. în consecință, dazarmarea nu va fi un lucru ușor', a recunoscut el.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)
Volkswagen se orientează spre producția de armament pentru a salva o uzină din Germania
Grupul auto german Volkswagen a anunțat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP. Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debușeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. în acest context, grupul Volkswagen, care deține zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a 'ajuns la un acord' cu landul Saxonia Inferioară, un acționar influent al producătorului auto, precum și cu fondul de investiții israelian Aurelius Capital, privind 'o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH', care operează uzina din aceiași localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acționar majoritar la această uzină. Cei doi cumpărători intenționează să deruleze un proiect inițial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând 'posibila fabricare de sisteme și componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei și Europei'. Potrivit Volkswagen, alte parteneriate și proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puțin a unei părți din uzina de la Osnabruck, a cărei producție de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunțat niciun succesor. Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiții cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securității cibernetice, inteligenței artificiale și infrastructurii critice. Anunțul vine la doar câteva zile după ce acționarii și reprezentanții angajaților de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultățile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaților grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm. Grație acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajați, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariați care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranță. Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ținând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor și a schemelor de pensionare anticipată, se așteaptă ca forța de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru acești angajați rămași, 'există o garanție a locului de muncă până la sfârșitul anului 2029'. 'Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziție în strânsă consultare cu angajații și reprezentanții acestora', a declarat Christiane Benner, președinta sindicatului IG Metall. Confruntat la rândul său cu dificultăți, rivalul Mercedes-Benz a anunțat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. în plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuții pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate. Furnizorii producătorilor auto, afectați și ei de criza prin care trece sectorul auto, caută și ei noi piețe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia și Valeo, au anunțat în această vară că intră pe piața dronelor militare. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Iranul va declara o 'zonă interzisă' în apropierea Strâmtorii Ormuz în următoarele zile
După o nouă serie de atacuri reciproce, în special pe mare în ultimele zile și mai ales în strâmtoarea strategică Ormuz, Iranul a amenințat duminică Statele Unite cu un răspuns 'mai intens', relatează AFP. Dacă luna august a fost marcată de o scădere vizibilă a atacurilor, ostilitățile au fost reluate pe data de 30, la inițiativa Washingtonului. Teheranul a răspuns prin țintirea vecinilor săi, așa cum a făcut de la începutul conflictului declanșat de o ofensivă americano-israeliană la sfârșitul lunii februarie. Totuși, începând de vineri, cele două tabere se atacă în special pe mare în regiunea Golfului, unde traficul maritim este în continuare extrem de redus, din cauza blocării strâmtorii Ormuz de către Teheran și a blocadei maritime americane impuse în replică porturilor iraniene. Ca semn al înăspririi pozițiilor, o nouă 'zonă interzisă' va fi declarată acolo 'în următoarele zile', a anunțat duminică secretarul Consiliului suprem al securității naționale iraniene, Mohsen Rezaei. Aceasta 'va începe de la linia de blocadă a marinei americane și va include sectoare din Golf', a precizat el. 'Orice navă care intră în această nouă zonă va fi inclusă pe o listă de sancțiuni', a mai spus Mohsen Rezaei la televiziunea de stat. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Secretarul american al energiei consideră improbabil un acord cu Teheranul și pledează pentru distrugerea capacităților nucleare iraniene
Secretarul american al energiei, Chris Wright, a estimat duminică drept improbabil ca administrația președintelui Donald Trump să ajungă la un acord nuclear cu Iranul și crede că SUA ar putea opta în schimb pentru distrugerea capacităților iraniene de a dezvolta arme atomice, capacități deja bombardate, dar care nu au fost complet neutralizate, relatează agenția EFE. 'S-ar putea să nu avem un acord nuclear. Probabil că va trebui pur și simplu să le distrugem capacitățile', a spus Chris Wright într-un interviu acordat postului ABC. Mai mult, el a adăugat că o concretizare a demersurilor de încheiere a unui acord asupra dosarului nuclear iranian ar putea fi amânată până la venirea unei noi administrații la Washington. Washingtonul și Teheranul au desfășurat discuții directe și indirecte de mai multe luni pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului lansat în februarie de SUA și Israel și au semnat în iunie un acord provizoriu, între timp eșuat, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Acel acord a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. Președintele Trump, confruntat cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare și cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, prioritizează acum 'războiul economic' în detrimentul atacurilor aeriene. După ce a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene, el a anunțat la sfârșitul lunii august 'cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări', operațiune pe care a denumit-o 'Paria Economică' și care constă în noi sancțiuni, sperând să forțeze în acest mod Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii doriți de SUA.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Yemen: Confruntări sângeroase între forțele pro-guvernamentale și rebelii Houthi, ce desfășoară o ofensivă spre strâmtoarea Bab el-Mandeb
Confruntările armate din sud-vestul Yemenului între forțele pro-guvernamentale yemenite susținute de Arabia Saudită și rebelii Houthi susținuți de Iran s-au soldat cu peste 140 de morți de sâmbătă la prânz până duminică dimineața, au declarat pentru AFP surse din ambele tabere. Numărul victimelor ajunge astfel la peste 300 după lansarea joi de către rebelii Houthi a unei ofensive în direcția strâmtorii strategice Bab el-Mandeb la Marea Roșie. Doi oficiali militari din forțele pro-guvernamentale susținute de Arabia Saudită au raportat 84 de soldați uciși în tabăra lor, majoritatea în atacuri cu rachete, în timp ce în tabăra adversă patru surse ale rebelilor au menționat 57 de morți în rândul trupelor acestora. Un responsabil militar din guvernul recunoscut internațional și refugiat în orașul sudic Aden a declarat că luptele au scăzut în intensitate duminică dimineață. Forțele pro-guvernamentale au reușit să stabilească poziții la mai puțin de 30 de kilometri de coasta Mării Roșii, a mai afirmat același oficial, adăugând însă că rebelii au reușit să înainteze la vest de orașul Taiz, în direcția strâmtorii Bab el-Mandeb. Obiectivul rebelilor pro-iranieni este de a cuceri zona litorală a strâmtorii pentru a-și consolida astfel controlul asupra acestei rute maritime esențiale pentru comerțul internațional care leagă Asia de Europa prin Canalul Suez. Rebelii Houthi au declarat în luna iulie o blocadă maritimă împotriva Arabiei Saudite, în urma unei confruntări între cele două părți, și au reluat atacurile asupra navelor comerciale în Marea Roșie, revendicând în special atacuri împotriva unor petroliere saudite. Acești rebeli nu au în prezent controlul direct asupra strâmtorii Bab el-Mandeb, dar controlează marele oraș portuar Hodeida, situat mai la nord de strâmtoare. De asemenea, în urma ofensivei recente, rebelii Houthi au ocupat sectoare strategice înalte care le-ar putea oferi poziții mai avantajoase pentru atacurile asupra navelor. în timpul războiului din Fâșia Gaza, rebelii Houthii au lansat cu regularitate atacuri cu drone și rachete în Marea Roșie și Golful Aden, forțând navele să facă un ocol imens, înconjurând Africa, pentru a ajunge în Europa. Strâmtoarea Bab el-Mandeb este cu atât mai importantă pentru Arabia Saudită, principalul exportator mondial de petrol, cu cât ea este acum principala sa rută maritimă accesibilă după blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz. Yemenul a fost scena unui conflict devastator între forțele pro-guvernamentale, susținute de o coaliție militară condusă de Arabia Saudită, și rebelii Houthi susținuți de Iran, între 2014 și 2022, când a intrat în vigoare un armistițiu. Până la acest armistițiu rebelii au reușit să ocupe teritorii vaste ale țării, inclusiv capitala Sana'a, iar guvernul slăbit s-a refugiat în orașul Aden. Conflictul s-a intensificat din nou în iulie anul acesta, după ce Arabia Saudită a atacat aeroportul din Sana'a pentru a împiedica aterizarea unui avion iranian care transporta o delegație Houthi ce venea de la Teheran. De atunci, rebelii și-au intensificat atacurile asupra activelor militare și zonelor controlate de guvernul recunoscut internațional, lansând de asemenea atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor petroliere saudite.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Negociatorul-șef al Iranului amenință cu riposte 'mai rapide și mai intense' la atacurile SUA
Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a amenințat duminică cu răspunsuri 'mai rapide și mai intense' la atacurile SUA, după ce Teheranul a vizat nave de război americane ca represalii pentru atacurile asupra petrolierelor iraniene, informează AFP și Reuters. 'Americanii trebuie să fi înțeles că era răspunsurilor proporționale s-a încheiat', a declarat Ghalibaf într-un mesaj difuzat de presa de stat, Oficialul iranian a adăugat că 'orice agresiune împotriva intereselor și securității Iranului va primi un răspuns mai rapid, mai intens și mai dureros'. Iranul a revendicat duminică dimineața atacul asupra unei drone navale americane în zona Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au atacat trei petroliere în Golful Persic. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)