Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Trump promite un atac asupra complexului nuclear subteran iranian din ''Muntele Târnăcopului''
După a zecea noapte la rând de noi bombardamente asupra infrastructurilor iraniene, președintele american Donald Trump a declarat marți că Statele Unite încă ''nu au terminat deloc'' cu Iranul și a promis că una dintre următoarele ținte de bombardat va fi un complex nuclear fortificat în subteran, despre care este cunoscut public doar că poartă numele de Muntele Târnăcopului (''Pickaxe Mountain''), relatează agențiile AFP și EFE. ''Probabil vom ataca acea zonă foarte curând. Și ei (iranienii) nu pot face nimic pentru a se opune (...) Vom ataca acea zonă foarte curând și cu foarte multă forță'', a declarat Trump în fața presei în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu președintele libanez Joseph Aoun. Declarația sa a venit ca răspuns după ce a fost întrebat dacă el crede că guvernul iranian a mutat centrifuge nucleare în acea infrastructură subterană. Trump a spus că nu are cunoștință de acest lucru, dar a adăugat că oricum nu este important, întrucât, a susținut el, în urma bombardamentelor Iranul ''nu mai are materialul'' necesar pentru a îmbogăți uraniul, având nevoie de ''20, 25 de ani pentru a reconstrui'' instalațiile. Potrivit postului CNN, Israelul estimează că, în urma atacurilor aeriene americane și israeliene din 2025 asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, acesta a mutat centrifuge avansate și o parte din stocul său de uraniu puternic îmbogățit în complexul din Muntele Târnăcopului. Este vorba despre un complex militar subteran puternic fortificat la sud de uzina nucleară de la Natanz. Situată în partea centrală a țării, Natanz este principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului. Acolo sunt mii de centrifuge de diverse tipuri și viteze pentru purificarea uraniului. Uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie. Puține lucruri sunt cunoscute despre acel complex subteran, a cărui construcție a început după ce, în iulie 2020, o explozie și un incendiu care a urmat au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor pentru uzina de la Natanz. Potrivit Teheranului, explozia de atunci a fost rezultatul unui sabotaj. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a confirmat mai târziu inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire. Deși instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Natanz s-au aflat ani la rând sub supraveghere internațională, inspectorii AIEA nu au avut până în prezent acces la instalațiile de sub Muntele Târnăcopului. Imagini din satelit publicate de presa americană arată intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului subteran. Obiectivul inițial al amenajării acestuia pare să fi fost asamblarea centrifugelor la un adăpost sigur, dar au existat speculații că același complex ar putea fi de asemenea folosit pentru îmbogățirea uraniului. Analiza acelorași imagini sugerează că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80-100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea acestuia inclusiv cu bombele penetrante GBU-57, cea mai puternică bombă anti-buncăr din arsenalul SUA, muniție folosită anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
Iranul avertizează Bulgaria să nu sprijine operațiunile militare ale SUA
Teheranul a avertizat marți Bulgaria să nu permită Statelor Unite folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Iranului, transmite Reuters. Conform presei locale, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, a afirmat că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului este echivalentă cu complicitate la ''agresiune și crime de război''. El a cerut Bulgariei să nu devină ''complice a agresorilor și a celor care încalcă legea''. Guvernul de la Sofia a anunțat că va cere aprobarea parlamentului pentru staționarea a maximum opt aeronave cisternă ale SUA la baza aeriană Bezmer, situată la circa 260 de km la sud-este de capitala Bulgariei. Avioanele respective sunt folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave. Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, citată de BTA, afirmase ceva mai devreme că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari din SUA la Bezmer nu este echivalentă cu implicarea țării sale în război. Ea a precizat că aprobarea parlamentului este obligatorie, iar guvernul bulgar respectă legea. BTA reamintește că în Bulgaria au mai fost staționate aeronave de realimentare în zbor ale forțelor aeriene ale SUA. Acestea au staționat pe aeroportul din Sofia și urmau să rămână acolo până la sfârșitul lui mai; perioada de desfășurare a fost prelungită până la sfârșitul lui iunie. Avioanele respective au plecat de pe aeroport în termenul stabilit. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Gabriela Badea)
Kuweitienii, constrânși să-și raționalizeze consumul de electricitate din cauza loviturilor iraniene
Kuweitienii sunt constrânși să-și raționalizeze consumul de curent electric din cauza loviturilor iraniene, ceea ce înseamnă în principal diminuarea utilizării instalațiilor de climatizare în plină vară într-una dintre cele mai calde țări din lume, relatează marți AFP. ''Ceea ce traversează astăzi Kuweitul este ceva cu care nu ne-am confruntat nici în timpul invaziei irakiene, în termeni de presiune psihologică și de incertitudine privind evoluția evenimentelor'', a declarat pentru AFP funcționarul bancar Nasser al-Dhafiri, de circa 40 de ani. După prăbușirea armistițiului fragil între Iran și SUA, locuitorii se trezesc în sunetul sirenelor și exploziilor în Kuweit și Bahrein, cele două ținte principale ale Republicii Islamice în Golf. Deși Teheranul afirmă că vizează interese americane, Kuweitul l-a acuzat în ultimele zile că a bombardat centrale electrice și de desalinizare a apei. Drept răspuns, autoritățile au cerut populației să-și reducă consumul, în special destinat climatizării, energivoră dar omniprezentă, pentru a putea garanta aprovizionarea cu electricitate 24 de ore din 24. Aceste atacuri asupra infrastructurilor ''seamănă incertitudine și confuzie în viața noastră cotidiană'', a mai spus Nasser al-Dhafiri. ''Avem acum conștiința că menținerea serviciilor esențiale ține de responsabilitatea tuturor'', a adăugat el. Producția de electricitate este cu atât mai vitală pentru Golf cu cât aceasta alimentează uzinele de desalinizare, care consumă foarte multă energie. într-o regiune dintre cele mai aride din lume unde disponibilitatea apei este de zece ori mai mică decât media mondială potrivit Băncii Mondiale, aceste situri joacă un rol esențial pentru economie și consumul de apă potabilă al milioanelor săi de locuitori. ''Loviturile asupra unităților de tratare a apei, dar și cele asupra centralelor electrice care le alimentează ar putea deci întrerupe aprovizionarea cu apă potabilă: este vorba despre tăierea apei tăind electricitatea'', a rezumat David Michel, expert în securitate alimentară și în aprovizionare cu apă al Centrului pentru studii strategice și internaționale (CSIS). Deși țara este printre cei mari producători din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Kuweitul are probleme cu regularitate în a satisface cererea de electricitate a populației, în special în timpul verii, când temperaturile sar până la 50 de grade Celsius. ''Să conservi electricitatea înseamnă să conservi resursele țării, nu trebuie să supraîncărcăm rețeaua electrică cu un consum inutil, în special în aceste circumstanțe'', a estimat sexagenarul Abdulrahman al-Azmi. Un alt locuitor din Kuweit a explicat că acum închide aerul condiționat atunci când își părăsește domiciliul și că, de asemenea, a renunțat la iluminatul exterior. ''Fiecare poate contribui la ieșirea noastră din această perioadă'', a spus Khaled al-Badri. Sâmbătă, Ministerul Electricității a salutat ''puternica mobilizare'' a publicului care a redus consumul de curent electric mai mult decât se sperase. Aceste eforturi ''au permis ministerului să depășească o perioadă dificilă pentru rețeaua electrică și au contribuit la menținerea stabilității serviciilor noastre'', și-a exprimat satisfacția purtătoarea de cuvânt a ministerului, Fatima Hayat. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)
BTA/ Prezența avioanelor-cisternă americane la baza Bezmer nu ar transforma Bulgaria în participantă la acțiuni militare în Iran, spune președinta Iotova
Prezența a până la opt aeronave americane de realimentare în zbor KC-135 la Baza Aeriană Bezmer nu ar transforma Bulgaria într-o parte implicată în acțiunile militare din Iran, a declarat marți președinta Iliana Iotova. Ea a comentat propunerea Consiliului de miniștri de a solicita aprobarea parlamentului pentru desfășurarea temporară în Bulgaria a acestor aeronave și a unui contingent de până la 250 de militari americani. în timpul unei vizite la Baza Aeriană Graf Ignatievo, unde urma să inspecteze infrastructura destinată noilor avioane de vânătoare F-16 Block 70 ale Bulgariei, Iotova a precizat că aprobarea parlamentului este obligatorie conform legislației bulgare și că guvernul respectă cerințele legale. Ea și-a exprimat speranța că se va ajunge curând la o nouă încetare a focului și conflictul nu va escalada și nici nu se va extinde. Referindu-se la solicitarea SUA, Iotova a menționat că aeronavele KC-135 sunt avioane-cisternă și nu vor desfășura operațiuni în spațiul aerian bulgar. Ea a adăugat că așteaptă dezbaterea parlamentară pe marginea acestei propuneri. Iotova a comparat solicitarea actuală cu una similară, formulată la începutul mandatului său prezidențial, spre sfârșitul lunii ianuarie. Ea a afirmat că, la acea vreme, nici ministrul apărării, nici șeful forțelor armate nu o informaseră cu privire la staționarea avioanelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia. Spre deosebire de situația de atunci - când nota diplomatică nu a fost făcută publică, iar detaliile aranjamentelor solicitate au rămas necunoscute -, Iotova a precizat că a fost informată înainte ca nota actuală din partea Ambasadei SUA să fie primită oficial. Pe Aeroportul din Sofia au fost staționate în luna februarie aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA. Inițial, acestea urmau să rămână acolo până la sfârșitul lunii mai, ulterior perioada de desfășurare fiind prelungită până la sfârșitul lunii iunie. Aeronavele au părăsit Aeroportul din Sofia în termenul stabilit. în ce privește scrisoarea din partea Bulgariei Democrate prin care i se solicită să convoace Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională, Iotova a declarat că a primit-o luni și că își va reuni echipa pentru a examina solicitările. ''Probabil voi avea și o conversație informală cu ei în prealabil, deoarece schimbă subiectele referitoare la Consiliu în fiecare zi. Zilele trecute, au întrebat despre noul președinte al Agenției de Stat pentru Securitate Națională (Plamen Toncev)'', a menționat ea. în scrisoarea de luni, Bulgaria Democrată susține că războiul din Ucraina, instabilitatea din regiunea Mării Negre, escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și mediul de securitate în schimbare din Europa necesită o evaluare cuprinzătoare a amenințărilor și o poziție comună din partea instituțiilor responsabile ale statului. ''Bulgaria Democrată, împreună cu alte forțe politice, a făcut tot posibilul pentru a-l deposeda pe președinte de puteri în ce privește serviciile speciale ale țării, iar acum vor convocarea Consiliului Consultativ pentru numirea de la Agenția de Stat pentru Securitate Națională. Nu vi se pare că este cam mult?'', a comentat Iotova. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Iranul avertizează Bulgaria să nu sprijine operațiunile militare ale SUA
Washingtonul le reamintește americanilor să fie prudenți, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu
Departamentul de Stat al SUA și-a reiterat luni un mesaj de alertă, îndemnându-i pe cetățenii americani din întreaga lume să dea dovadă de o prudență sporită din cauza conflictului cu Iranul, relatează AFP. 'Din cauza escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, situația de securitate rămâne complexă și ar putea escalada imprevizibil', a avertizat Departamentul de Stat într-o postare pe platforma de socializare X. Departamentul de Stat îi sfătuiește pe 'cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să se pregătească pentru posibile anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și potențiale perturbări ale călătoriilor', dar și 'să reconsidere orice planuri de călătorie' spre această regiune sau de tranzitare a ei. 'Iranul și grupurile care susțin Iranul ar putea viza alte interese americane în străinătate sau locuri asociate cu Statele Unite și americanii din întreaga lume', se mai arată în avertisment.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
Armata americană a încheiat a zecea noapte consecutivă de lovituri împotriva Iranului
în mai multe regiuni ale Iranului au fost raportate explozii marți dimineață, în timp ce armata americană a afirmat că a încheiat un nou val de atacuri asupra unor ținte din întreaga țară, notează dpa. Agenția iraniană de presă Tasnim a raportat explozii la Konarak, în provincia Sistan-Baluchestan din sud-est, și în orașul-port Chabahar de la Golful Oman. Postul public de televiziune iranian Press TV a raportat, de asemenea, lovituri americane în apropierea orașului Shiraz, în sud-vestul Iranului, în timp ce agenția de presă Fars a informat că mai multe explozii s-au auzit în jurul insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz și în apropierea orașului Bandar Abbas din sudul țării. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a anunțat pe platforma de socializare X că a finalizat cea mai recentă rundă de atacuri. 'Forțele americane au lovit centre de comandă militară iraniene, capacități maritime, situri de lansare a rachetelor și dronelor, precum și sisteme de apărare aeriană pentru a reduce capacitatea Iranului de a continua atacarea navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz', potrivit textului. Atacurile au marcat a zecea noapte consecutivă de lovituri ale Statelor Unite asupra unor ținte din Iran, după ce Teheranul a efectuat atacuri de răspuns împotriva țărilor care găzduiesc baze militare americane în regiune. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: U.S. Central Command/X
Armata americană anunță că desfășoară o nouă serie de atacuri împotriva Iranului
Armata americană a anunțat luni că a lansat la ora 20:00 GMT o nouă serie de atacuri împotriva Iranului, pentru a-l împiedica să atace nave în Strâmtoarea Ormuz, transmite AFP. Atacurile sunt desfășurate 'la ordinul comandantului suprem' Donald Trump și au fost reluate la ora 16:00, ora Washingtonului (20:00 GMT), a precizat Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) pe platforma X. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: U.S. Central Command/X
Trump amenință că va face Iranul să plătească înzecit pentru moartea fiecărui soldat american
Președintele american Donald Trump a amenințat luni că va face Iranul să plătească înzecit pentru fiecare soldat american ucis, în urma decesului mai multor militari americani în Orientul Mijlociu în ultimele zile, au consemnat Reuters și AFP. ''De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti un preț de multe ori mai mare'', a scris președintele SUA pe platforma sa, Truth Social, precizând că a transmis această directivă oficialilor săi din domeniul militar. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Iranul declară că eforturile diplomatice ale SUA continuă, în pofida recentelor atacuri
Iranul a primit propuneri din partea mediatorilor privind reluarea negocierilor cu SUA, a informat luni agenția de presă oficială IRNA, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, informează dpa. Cu toate acestea, Iranul va continua să se apere cu hotărâre, a afirmat Baghaei. 'Subliniez încă o dată că aparatul diplomatic își continuă îndeplinirea sarcinilor împreună și în concordanță cu apărătorii patriei din cadrul forțelor armate. Propunerile transmise prin intermediul mediatorilor ne-au fost comunicate și au fost primite', a declarat purtătorul de cuvânt citat. Conflictul între SUA și Iran a fost reluat, armata americană încheind, luni dimineață, a noua noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului. Republica islamică a ripostat prin atacuri asupra țărilor care găzduiesc baze militare americane în regiune. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat duminică seara că SUA sunt în continuare dispuse să poarte discuții cu Iranul. 'Suntem întotdeauna deschiși la diplomație', a declarat Rubio, înainte de a pleca la o reuniune a miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), dar a adăugat că 'trebuie să existe o înțelegere pe care ei să fie dispuși să o respecte'. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Cisiordania: Doi palestinieni, uciși de forțele de securitate israeliene după ce coloniști au intrat într-un sat de lângă Ramallah
Doi palestinieni au fost uciși în ciocniri cu forțele de securitate israeliene în Cisiordania în cursul nopții, după ce coloniști israelieni au intrat într-un sat palestinian, transmite luni dpa. Coloniștii au atacat un sat de lângă Ramallah, rănind grav trei palestinieni, a relatat luni agenția de știri palestiniană WAFA. Potrivit martorilor palestinieni, locuitorii i-au înfruntat pe coloniști, iar doi dintre ei au fost împușcați mortal de forțele de securitate israeliene. Ministerul Sănătății de la Ramallah a identificat victimele ca fiind doi bărbați, de 53, respectiv 26 de ani. Armata israeliană a afirmat că palestinienii aruncaseră cu pietre și bucăți de beton spre soldați și polițiști, rănind doi dintre ei. Forțele de securitate au răspuns cu focuri de armă. 'Tragerile au fost confirmate', a indicat armata într-un comunicat luni dimineață. Ea a adăugat că în zonă fuseseră trimiși soldați și polițiști în urma informațiilor potrivit cărora coloniștii merseseră acolo 'ca să recupereze animale ce le aparțineau'. Relatările palestiniene spun că acești coloniști încercaseră să fure oi și erau însoțiți de soldați și polițiști israelieni. în schimb, armata israeliană declară că forțele sale încercaseră să împiedice ciocnirile și să-i scoată pe coloniști din sat.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
Rezistența Islamică din Irak amenință să intervină daca SUA își extind atacurile împotriva Iranului
Rezistența Islamică din Irak, o coaliție de facțiuni armate susținute de Iran, a amenințat luni că va interveni direct în conflict dacă SUA vor insista să-și 'extindă' atacurile împotriva Republicii Islamice, dar a negat că ar fi responsabilă de recentul atac asupra bazelor americane, relatează EFE. într-un comunicat, coaliția grupărilor pro-iraniene și-a reafirmat 'angajamentul de a participa direct la lupta împotriva inamicului american dacă acesta continuă să-și extindă agresiunea împotriva' Iranului și a avertizat că 'va ataca cu toată forța și hotărârea toate interesele și bazele americane din țară și din regiune'. Cu toate acestea, această coaliție susține că 'Rezistența Islamică nu a efectuat niciun atac militar împotriva bazelor americane din Irak sau din regiune în ultimele zile'. Declarațiile intervin după ce un militar american a decedat, iar altul a fost rănit în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unui dispozitiv exploziv iranian, potrivit informațiilor furnizate duminică de Comandamentul Central al Forțelor armate ale Statelor Unite (Centcom). Totodată, aceasta are loc pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor între Washington și Teheran, care a început acum peste o săptămână în zona Strâmtorii Ormuz, după ce Washingtonul a reluat atacurile împotriva unor obiective militare iraniene, ca represalii la un atac iranian asupra unei nave comerciale care încerca să traverseze strâmtoarea. Noua escaladare are loc în pofida memorandumul de înțelegere semnat de cele două țări în iunie. Teheranul a ripostat cu rachete și drone împotriva intereselor americane din țările Golfului și din Iordania, în special împotriva bazelor în care sunt prezenți americani. Rezistența Islamică din Irak face parte din așa-numita 'Axă a Rezistenței', susținută de Teheran, care reunește gruparea șiită libaneză Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și gruparea islamistă palestiniană Hamas. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
SUA informează Israelul cu privire la planurile de a-și intensifica atacurile asupra Iranului în zilele următoare (media)
SUA au informat Israelul că intenționează să-și intensifice campania militară împotriva Iranului în zilele următoare, a relatat duminică postul public israelian KAN, citat de agenția de presă Anadolu. Citând surse israeliene și americane de securitate sub rezerva anonimatului, KAN a relatat că Washingtonul i-a transmis Tel Aviv-ului că preferă ca Israelul să nu se implice în faza actuală a escaladării, în pofida discuțiilor despre posibile scenarii privind eventuale represalii iraniene împotriva Israelului. Evaluările prezentate în cadrul consultărilor strategice între cei doi aliați relevă că Iranul ar putea lansa atacuri asupra Israelului, ceea ce ar putea declanșa un atac israelian asupra Iranului, un scenariu pe care Washingtonul încearcă să-l evite, deocamdată, conform relatării KAN. Postul de televiziune citat a mai relatat că SUA și-au consolidat prezența militară în regiune, trimițând echipamente și muniții suplimentare în Israel în ultimele 24 de ore, în sprijinul avioanelor de luptă americane. Peste 10 avioane americane de realimentare în aer au sosit în Israel din Europa și de la baza aeriană Al Udeid din Qatar în cadrul pregătirilor pentru posibile atacuri iraniene asupra intereselor americane din regiune. Separat, site-ul web israelian de știri Walla a citat o sursă anonimă din cadrul Forțelor aeriene israeliene, care a afirmat că armata americană intenționează să desfășoare 100 de avioane de realimentare în zbor la bazele militare israeliene și pe aeroportul Ramon din sudul Israelului. Sursa a spus că orice escaladare în continuare a atacurilor SUA asupra Iranului ar necesita staționarea unor avioane americane suplimentare de realimentare în Israel. Unele dintre aceste avioane ar putea opera și de pe aeroportul internațional Ben Gurion, situat în apropierea orașului Tel Aviv, adaugă site-ul Walla, indicând că în weekend au sosit deja în Israel alte 14 aeronave americane de realimentare. SUA și-au intensificat atacurile împotriva Iranului în ultimele zile, iar Iranul a ripostat cu lovituri care au vizat instalații și baze despre care susține că sunt utilizate de armata americană în mai multe țări din regiune. Schimbul de lovituri între cele două țări are loc în pofida memorandumului de înțelegere, negociat de Pakistan, pe care cele două părți l-au semnat în iunie pentru a pune capăt războiului și a ajunge la un acord de pace durabil. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump afirmă că lovește Iranul 'foarte puternic' pentru a-i răzbuna pe americanii uciși
Președintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că Statele Unite lovesc Iranul 'foarte puternic' Iranul pentru a-i răzbuna pe soldații uciși în ultimele zile în Orientul Mijlociu, notează AFP. 'I-am lovit din nou foarte puternic în această seară și am făcut-o în onoarea celor, probabil trei, sunt probabil trei mari patrioți', le-a declarat Trump jurnaliștilor la întoarcerea sa la Washington după finala Cupei Mondiale la fotbal. Mai devreme, Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) anunțase că desfășoară lovituri împotriva Iranului pentru a noua noapte la rând. Armata americană 'a început să desfășoare o nouă serie de lovituri împotriva Iranului' duminică, la ora 23:00 GMT, a scris CENTCOM pe platforma X. 'Aceste lovituri vor continua să diminueze capacitățile militare iraniene utilizate pentru a ataca nave comerciale și marinari civili care tranzitează Strâmtoarea Ormuz', a adăugat acesta. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: Gardienii Revoluției anunță că au atacat un 'centru de comandă inamic' în Siria
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), armata ideologică a Iranului, a anunțat luni că a atacat un 'centru de comandă al inamicului' în regiunea Al-Tanf din Siria, potrivit agenției oficiale IRNA, scrie AFP. Gardienii au desfășurat 'un atac surpriză împotriva centrului de comandă al operațiunilor speciale ale inamicului în regiunea Al-Tanf, în Siria, ca represalii pentru sângele soldaților căzuți martiri la Iranshahr', a scris IRNA pe Telegram. Duminică seară, agenția iraniană Tasnim a relatat despre funeraliile a trei soldați uciși într-un atac american împotriva unei cazărmi din Iranshahr, în sud-estul țării. IRGC anunțase deja de vineri că a atacat baza de la Al-Tanf, asupra căreia armata siriană a preluat controlul în februarie, după retragerea Statelor Unite din această instalație. însă o sursă militară siriană a negat ulterior pentru AFP orice fel de bombardament. Baza de la Al-Tanf este situată în sud-estul Siriei, în triunghiul de frontieră cu Iordania și Irakul. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO UPDATE/ Doi militari americani au fost uciși în urma unor atacuri iraniene în Iordania
Doi militari americani au fost uciși în Iordania, fiind pentru prima dată de la cea mai recentă escaladare a conflictului cu Iranul când membri ai armatei SUA își pierd viața, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), relatează AFP, dpa și Anadolu. într-o postare publicată pe platforma X, CENTCOM a confirmat decesul celor doi militari în urma atacurilor iraniene asupra pozițiilor americane din Iordania. 'Pe 17 iulie, doi militari americani aflați în Iordania au fost uciși în luptă, în timp ce Comandamentul Central al SUA și forțele aliate se apărau împotriva atacurilor cu rachete balistice și drone iraniene', a detaliat comandamentul într-un comunicat publicat pe X, adăugând că un militar rămâne dispărut în luptă. Potrivit CENTCOM, alți patru militari americani evacuați la spitale din Iordania au fost externați, iar personalul care a suferit răni ușoare și-a reluat activitatea. Din respect pentru familii, identitatea militarilor decedați nu va fi făcută publică înainte ca rudele apropiate să fie notificate oficial, a precizat comandamentul american. Cea mai importantă bază militară americană din Iordania este situată la Azraq, la circa 100 de kilometri nord-est de Amman. CENTCOM nu a precizat locul exact în care s-au înregistrat victimele. Conform datelor publicate vineri de Sistemul de Analiză a Victimelor din Domeniul Apărării (Defense Casualty Analysis System), un site web afiliat Departamentului Apărării al SUA, până la data de 17 iulie, un număr total de 14 militari americani și-au pierdut viața, iar 427 au fost răniți în cadrul operațiunilor militare împotriva Iranului, consemnează Xinhua. SUA au bombardat Iranul pentru a șaptea noapte consecutivă vineri spre sâmbătă iat Teheranul a ripostat din nou lovind ținte în Iordania, Kuweit și Bahrein și amenințând că va trece la o 'ofensivă totală'. Guvernul iranian a anunțat sâmbătă că acordul-cadru convenit cu Statele Unite nu mai este valabil, acuzând Washingtonul că și-a încălcat obligațiile asumate prin memorandumul de înțelegere semnat de președinții celor două țări la 17 iunie la Islamabad pentru încetarea ostilităților. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: World News Asia/facebook
Liderul suprem al Iranului: Semnătura lui Trump este 'lipsită de orice credibilitate'
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a acuzat sâmbătă Statele Unite că au încălcat în mod repetat memorandumul de înțelegere semnat de președinții celor două țări, afirmând că aceste acțiuni demonstrează că semnătura președintelui american Donald Trump este 'complet lipsită de valoare și de credibilitate', relatează Reuters, AFP și Anadolu. 'încălcările repetate' ale memorandumului de înțelegere semnat între cele două țări la 17 iunie pentru încetarea ostilităților 'au demonstrat încă o dată tuturor că semnătura președintelui american este lipsită de orice valoare și credibilitate', a afirmat el într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat. Liderul iranian a acuzat, de asemenea, Washingtonul că promovează o politică bazată pe 'coerciție, totalitarism și brutalitate', despre care a spus că fac parte din doctrina Statelor Unite. Anterior, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite nu mai este valabil, susținând că Washingtonul și-a încălcat angajamentele asumate și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea. Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă 'să incite la război', 'națiunea iraniană și frontul rezistenței' au pregătite 'lecții de neuitat' pentru adversarii lor. Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, transmite EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem ar putea avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Iranul suspendă acordul-cadru cu SUA și acuză Washingtonul că l-a încălcat
Guvernul iranian a anunțat sâmbătă că acordul-cadru convenit cu Statele Unite nu mai este valabil, acuzând Washingtonul că și-a încălcat obligațiile asumate prin declarația de intenție de la Islamabad. Potrivit agenției iraniene Fars, citată de dpa, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a declarat că Teheranul a suspendat acordul deoarece SUA au încălcat angajamentele prin 'măsurile lor agresive'. 'Suntem ocupați să apărăm țara', a afirmat oficialul iranian într-un interviu televizat, adăugând că, în aceste condiții, Iranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea. Acordul-cadru, convenit la jumătatea lunii iunie, urma să deschidă calea către un acord final menit să pună capăt conflictului, negocierile fiind programate să se încheie în termen de 60 de zile. Documentul includea și prevederi privind deschiderea Strâmtorii Ormuz. Deși un armistițiu era în vigoare de la începutul lunii aprilie, conflictul s-a intensificat din nou la începutul lunii iulie. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Bombardat pentru a șaptea noapte la rând, Iranul amenință cu declanșarea unei 'ofensive totale'
SUA au bombardat Iranul pentru a șaptea noapte consecutivă vineri spre sâmbătă iat Teheranul a ripostat din nou lovind ținte în Iordania, Kuweit și Bahrein și amenințând că va trece la o 'ofensivă totală', relatează AFP. La o lună după semnarea, pe 17 iunie, a unui protocol de acord între Iran și SUA menit să ducă la o perioadă de negocieri de pace, escaladarea continuă în Orientul Mijlociu cu schimburi de lovituri cotidiene și incidente maritime în serie. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a atacat în cursul nopții în Iran 'situri de supraveghere, infrastructuri logistice militare, depozite subterane de arme și mijloace maritime', fără a menționa ținte civile. Autoritățile din provincia Hormozgan, în sudul Iranului, au anunțat că loviturile americane s-au soldat cu cel puțin trei morți și opt răniți și au vizat două poduri și un tunel rutier, potrivit agenției oficiale Irna. Tot potrivit Irna, SUA au bombardat de asemenea orașele Ahvaz și Bushehr (sud-vest), Bandar Abbas, insula Qeshm, Lar, Darab (sud) și Yazd (centru). Drept ripostă, armata iraniană a afirmat, potrivit televiziunii de stat, că a lovit tabăra militară Al-Adiri și baza Ali Al-Salem în Kuweit, baza aeriană Al-Azraq în Iordania și baza aeriană Sheikh Isa din Bahrein, acuzând armata americană că îi atacă teritoriul din aceste instalații. 'Apărările noastre aeriene au interceptat și doborât zece rachete iraniene care vizau teritoriul Regatului' și nu s-au soldat nici cu victime, nici cu pagube materiale, a declarat un responsabil al statului major iordanian. în Kuweit, armata a anunțat că se confruntă cu 'atacuri de drone ostile'. Sirenele de alertă aeriană au răsunat de asemenea în Bahrein, a anunțat Ministerul de Interne al acestei țări. Teheranul va intra 'într-o fază de ofensivă totală' dacă loviturile americane continuă mai mult de 'două-trei zile', a amenințat vineri Mohsen Rezai, consilier militar al ghidului suprem iranian, citat de televiziunea de stat. Gardienii Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice, au avertizat că loviturile 'vor continua până la revenirea calmului în partea sudică și în strâmtoarea Ormuz', unde traficul maritim este din nou practic oprit. Această strâmtoare strategică, pe unde tranzita înainte de războiul din Orientul Mijlociu o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi, este din nou închis de Iran de peste o săptămână, după reluarea ostilităților cu SUA. Washingtonul, drept represalii, a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene. Gardienii Revoluției au anunțat sâmbătă că au 'oprit' patru nave care încercau să ajungă fără permisiunea lor în strâmtoare, unde, tot potrivit Teheranului, două petroliere au declanșat explozii trecând prin ape infestate de mine. 'în cursul ultimelor ore, patru nave în infracțiune, susținute de armata teroristă americană, au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, și cele patru nave au fost oprite la fața locului în urma unei operațiuni combinate de rachete și drone', au afirmat Gardienii, citați de televiziunea de stat. 'Două petroliere, care încercau să traverseze zona de mine situată în sudul strâmtorii Ormuz, înșelate de serviciile de informații americane, au explodat și au luat foc', au mai anunțat Gardienii Revoluției, potrivit Irna, fără a preciza sub ce pavilion navigau sau dacă au existat victime. Centcom a dezmințit ulterior informația. 'Ca majoritatea revendicărilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, este un lucru fals', a postat comandamentul american pe X, fără a furniza mai multe explicații. înfruntările s-au reluat pe 7 iulie, după atacuri iraniene asupra unor nave în Golf. Loviturile lansate de atunci sunt fără precedent de la încetarea focului din aprilie. Declanșat pe 28 februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului, conflictul s-a soldat cu mii de morți, în principal în Iran și în Liban, și a zguduit economia mondială. 'Strâmtoarea Ormuz este pe cale să devină o capcană pentru cei doi beligeranți. Logica escaladării le scapă tot mai mult', a analizat David Khalfa, specialist în Orientul Mijlociu la Fundația Jean-Jaures, subliniind 'riscul unei confruntări regionale mai largi'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Irina Giurgiu)
Gaza: Opt persoane, ucise într-un atac israelian în tabăra de refugiați Nuseirat în timpul unei procesiuni funerare
Opt persoane au fost ucise vineri în Fâșia Gaza într-un atac aerian israelian în apropierea unei piețe dintr-o tabără pentru persoane strămutate, potrivit Apărării civile palestiniene, transmite AFP. Atacul a avut loc în tabăra de refugiați Nuseirat din centrul enclavei, 'în timpul procesiunii funerare' a unui bărbat ucis într-un alt atac israelian, tot vineri, a declarat pentru AFP Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării civile. Spitalul Al-Awda din zonă a confirmat că a primit opt cadavre și 22 de răniți. De partea sa, armata israeliană a declarat că a 'lovit o celula teroristă a organizației teroriste Jihadul Islamic în centrul Fâșiei Gaza'. Armata a adăugat că este 'la curent cu acuzațiile conform cărora mai multe persoane neimplicate au fost rănite în urma acestui atac', și că 'rezultatele atacului sunt în curs de examinare'. Apărarea civilă palestiniană și spitalele au raportat, de asemenea, moartea altor cinci persoane, printre care două femei, în atacuri israeliene separate, vineri. Printre victime s-a numărat și bărbatul ale cărui funeralii aveau loc în momentul atacului care a ucis opt persoane la Nuseirat. înainte de atacurile de vineri, cel puțin 1.127 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului în octombrie 2025, potrivit Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. în același interval, Israelul a raportat moartea în teritoriul palestinian a cinci soldați și a unui contractor care lucra pentru Ministerul Apărării. Pe 6 iulie, Hamas și-a dizolvat administrația civilă din Gaza, unde rămâne totuși forța dominantă, în special datorită aripii sale armate.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
Iranul publică un videoclip care sugerează 'unde poate fi ucis Trump'
Agenția de știri iraniană Fars a distribuit pe rețelele de socializare un videoclip în limba engleză cu titlul: 'Unde poate fi ucis Trump?', relatează vineri agenția dpa. Videoclipul a fost postat, printre alte rețele sociale, pe canalul Telegram al agenției Fars, considerată apropiată de Gardienii Revoluției, și pe platforma X, deținută de Elon Musk, dar de pe aceasta din urmă a fost între timp eliminat. înregistrarea video pretinde că arată traseul parcurs în Florida de convoiul președintelui american Donald Trump către reședința sa de la Mar-a-Lago și identifică un pod ca o potențială vulnerabilitate de securitate. Totuși, traseul prezentat nu corespunde întocmai cu hărțile publice ale zonei. Mai mult, este cunoscut că traseul folosit de Trump în Florida a fost modificat în ianuarie 2026, după descoperirea unui obiect suspect pe un aeroport. Publicarea acestui videoclip vine pe fondul apelurilor conducerii iraniene la răzbunare pentru uciderea ayatollahului Ali Khamenei și a altor responsabili politici și militari iranieni care au murit în urma bombardamentelor americano-israeliene. Dar Trump însuși a admis săptămâna trecută că Iranul ar putea încerca să-l asasineze, adăugând însă că, în eventualitatea în care s-ar întâmpla acest lucru, a ordonat deja Pentagonului să bombardeze Iranul cum nu s-a mai văzut vreodată. 'Sunt numărul unu pe lista Iranului cu cei de ucis', a spus președintele SUA într-un interviu. 'Am lăsat instrucțiuni (Pentagonului): dacă se întâmplă ceva, efectiv să-i bombardeze la niveluri cum nu s-a mai văzut niciodată înainte', a adăugat el.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Un atac lansat de forțele SUA au distrus un turn de control maritim în sud-estul Iranului
Un turn de control maritim din portul Shahid Kalantari din orașul Chabahar, în sud-estul Iranului, s-a prăbușit vineri dimineață, după ce forțele americane au lansat un al treilea atac asupra sa, a relatat agenția de știri iraniană Irna, informează Anadolu. Irna a afirmat că turnul de control a fost complet distrus și nu au fost raportate decese sau persoane rănite. Agenția a precizat că operațiunile de încărcare și descărcare a mărfurilor în portul Shahid Kalantari urmează să fie reluate în curând și că serviciile portuare vor continua. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat joi că a finalizat un nou val de atacuri împotriva Iranului, marcând a șasea noapte consecutivă de operațiuni ale forțelor armate americane care vizează obiective militare iraniene. Tensiunile regionale au escaladat din februarie, când SUA și Israelul au lansat o ofensivă comună împotriva Iranului, în timp ce Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone care au vizat țările din Golf care găzduiesc facilități militare americane. Iranul și SUA au semnat un memorandum de înțelegere mediat de Pakistan luna trecută, menit să pună capăt conflictului și să ajungă la un acord de pace durabil. Tensiunile au escaladat în ultimele zile în Strâmtoarea Ormuz, cele două părți atacându-se reciproc.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Iranul anunță un bilanț de cel puțin 38 de morți al loviturilor americane în luna iulie
Cel puțin 38 de persoane au fost ucise și peste 400 rănite în lovituri americane asupra Iranului în această lună, a anunțat pe platforma X purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății Hossein Kermanpour, relatează dpa. Se presupune că aceste cifre se referă la victimele civile, întrucât de obicei autoritățile iraniene raportează separat pierderile militare. Bilanțul făcut public de purtătorul de cuvânt, care a fost dat publicității vineri dimineață, pare de asemenea să excludă victimele ultimului val de lovituri americane din cursul nopții. O media de stat iraniană a anunțat vineri că opt persoane și-au pierdut viața și alte 20 au fost rănite în ultimele lovituri americane asupra infrastructurilor din sudul și vestul țării. 'Infrastructuri au fost ținta atacurilor americane în mai multe provincii' din Iran, a anunțat agenția oficială Irna, avansând acest bilanț. Potrivit aceleiași surse, șase puncte au fost vizate în provincia Hormozgan, vecină cu strâmtoarea Ormuz.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Infrastructură de transport afectată de atacuri americane în Iran
Lovituri aeriene americane au afectat, în noaptea de joi spre vineri, două poduri, un aeroport și o gară situate în sudul Iranului, în apropiere de strâmtoarea Ormuz, potrivit televiziunii de stat iraniene IRIB, citată de AFP. Două poduri au fost lovite în regiunea Bandar Khamir, făcând doi morți și patru răniți, a raportat instituția media într-o postare pe mesageria Telegram. De asemenea, o gară a fost 'țintită de inamicul american' la Bandar Abbas, conform IRIB care a informat că s-au înregistrat doi răniți în acest loc. Aeroportul din Iranshahr (sud-est) a fost, la rândul său, lovit de 'cel puțin un proiectil al inamicului american', a făcut cunoscut aceeași sursă. Armata americană anunțase o nouă serie de lovituri împotriva Iranului, pentru a șasea noapte la rând. Confruntările au reînceput pe 7 iulie, după atacuri asupra unor nave din Golf, atribuite Iranului. Loviturile efectuate de atunci sunt fără precedent de la armistițiul din aprilie, subminând eforturile diplomatice de a pune un capăt durabil conflictului. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Roya News English/facebook
Iran: Serie de explozii în urma unor lovituri în sud (presă)
O serie de explozii a zguduit diferite sectoare în sudul Iranului, a raportat joi seară presa de stat, după anunțul Statelor Unite privind o nouă salvă de atacuri, notează AFP. Orașul-port Bushehr, unde se află singura centrală nucleară din țară, a fost vizat, conform guvernatorului local, citat de televiziunea de stat, în timp ce 'agresiunea inamicului american continuă'. Explozii au fost auzite, de asemenea, în orașul de coastă Bandar Abbas. Agenția guvernamentală de presă IRNA a raportat, la rândul său, atacuri în împrejurimile orașului Ahvaz, unde locuitori speriați au povestit pentru AFP că au auzit lovituri intense pentru a doua noapte la rând. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Statele Unite au lansat o nouă serie de atacuri împotriva Iranului (armată)
Statele Unite au lansat o nouă serie de atacuri împotriva Iranului joi 'pentru a cincea noapte consecutivă', a anunțat pe X comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), transmite AFP. Aceste bombardamente au început la ora 18:00 GMT și au ca obiectiv 'să continue slăbirea capacităților militare iraniene', a scris armata americană. Confruntările dintre Washington și Teheran au reînceput pe 7 iulie, după atacuri asupra unor nave din Golf, puse pe seama Iranului. Atacurile desfășurate de atunci sunt fără precedent de la armistițiul din aprilie, subminând eforturile diplomatice de a pune un capăt durabil conflictului. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Captură: U.S. Central Command/facebook
Casa Albă afirmă că președintele Trump rămâne deschis unei soluții diplomatice cu Iranul
Președintele american Donald Trump rămâne deschis găsirii unei soluții diplomatice cu Iranul, a afirmat joi Casa Albă, în contextul în care cele două țări au reluat atacurile de ambele părți, relatează AFP. 'Președintele îi trage la răspundere (pe iranieni) atunci când întorc spatele angajamentelor pe care le-au luat față de Statele Unite. Dar, în același timp, rămâne deschis diplomației', a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Statele Unite au lansat în ultimele 24 de ore noi atacuri asupra Iranului, inclusiv unul joi seara, care a vizat insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz, potrivit presei iraniene. Iranul, la rândul său, a vizat țări din regiune aliate Washingtonului, într-un scenariu care se repetă de câteva zile.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Iranul acuză SUA de 'crimă de război', după un atac în apropierea unui spital de oncologie pediatrică
Iranul a condamnat joi un atac aerian efectuat de SUA noaptea trecută în apropierea unui spital de oncologie pediatrică în orașul Ahvaz din sud-vestul țării, atac pe care l-a descris drept 'crimă de război', relatează agențiile AFP și EFE. 'Acest atac barbar, care amintește de atrocitățile comise de Israel împotriva centrelor sanitare, le-a provocat mari suferințe și o puternică anxietate copiilor spitalizați și a impus evacuarea de urgență a 211 pacienți aflați sub chimioterapie', a scris pe rețeaua socială X purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei. 'Aceasta constituie o crimă de război lașă împotriva celor mai inocente ființe umane: copii care luptă curajos pentru viața lor', a adăugat oficialul iranian. Acesta i-a criticat și pe aceia care 'predică neobosit asupra drepturilor omului', dar închid ochii în fața atacurilor asupra spitalelor și centrelor sanitare și astfel își pierd 'toată credibilitatea morală'. în cele 39 de zile de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului, între 28 februarie și 8 aprilie, circa 300 de unități sanitare iraniene au fost avariate. Totuși, atacul din noaptea de miercuri spre joi în proximitatea spitalului de oncologie pediatrică din Ahvaz nu a provocat victime sau pagube materiale în această unitate medicală, a confirmat presa iraniană. Statele Unite au reluat de o săptămână bombardamentele asupra Iranului, pe care-l acuză că a încălcat memorandumul de înțelegere pentru încetarea ostilităților după ce a atacat mai multe nave comerciale în zona Strâmtorii Ormuz. Președintele american Donald Trump a spus miercurea trecută că nu mai consideră valabil acest memorandum, semnat pe 17 iunie și care a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. De asemenea, începând de marți Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor Iranului, care a ripostat în ultima săptămână atacurilor americane prin lovituri asupra bazelor americane în țările aliate SUA în regiune.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
AEI: Motorina ar putea depăși 10 lei/litru în septembrie, în cazul escaladării conflictului din Golf
Prețul motorinei ar putea depăși pragul de 10 lei/litru în luna septembrie, în cazul escaladării conflictului din Golf, pe fondul scumpirii petrolului și al aprecierii dolarului față de leu, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi. 'Piața petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacția cotațiilor internaționale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată. Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un șoc imediat asupra ofertei mondiale', precizează Dumitru Chisăliță. în opinia sa, diferența față de începutul anului este una esențială. Astfel, dacă în primele luni piețele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice și prin redirecționarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite. 'Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieței sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. în același timp, traficul prin Strâmtoarea Hormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerțului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și aproape o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar și temporară, produce imediat creșteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare și ale tarifelor de transport. Acesta este motivul pentru care piața începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o amenințare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în prețul fiecărui baril', notează specialistul în energie. El consideră că, în această săptămână, nu vor fi modificări importante ale prețurilor la benzină și motorină în România. 'Media cotațiilor internaționale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă. în următoarele două săptămâni, scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 și 90 dolari/baril. Atât timp cât nu apare un eveniment major - precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf - piața va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare', mai arată analiza. AEI estimează următoarea distribuție a probabilităților în următoarele 2 săptămâni: 60% șanse ca Brent să rămână între 85 și 90 dolari/baril; 30% șanse pentru o urcare în intervalul 90-100 dolari/baril și 10% șanse pentru depășirea pragului psihologic de 100 dolari/baril. 'în situația în care conflictul continuă în următoarea lună, atenția investitorilor se va muta dinspre declarațiile politice către disponibilitatea fizică a petrolului. Dacă exporturile iraniene rămân limitate, dacă traficul prin Hormuz continuă să fie perturbat și dacă nu apare un progres diplomatic credibil, intervalul de 90-100 dolari/baril devine unul plauzibil. Este și perioada în care numeroase bănci de investiții avertizează că piețele pot începe să reacționeze accelerat dacă perturbările persistă', notează Chisăliță. Privind două luni înainte, scenariile se diversifică, susține el. 'Scenariul de bază, căruia îi atribui aproximativ 50% probabilitate, presupune continuarea conflictului fără extindere regională majoră. în acest caz, Brent ar putea oscila între 100 și 110 dolari/baril. Scenariul negativ, cu o probabilitate de aproximativ 35%, presupune atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, reducerea semnificativă a transportului prin Hormuz și utilizarea aproape completă a rezervelor strategice. în această situație, petrolul poate urca în intervalul 110-120 dolari/baril. Scenariul extrem, căruia îi atribui aproximativ 15% probabilitate, ar presupune blocarea aproape totală a Strâmtorii Hormuz, atacuri asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite și extinderea conflictului către alte state din Golf. într-un asemenea context, Brent ar putea depăși temporar 120 dolari/baril, piața reacționând disproporționat la perspectiva unei lipse fizice de petrol', a președintele AEI. Cea mai mare greșeală este să privim exclusiv evoluția petrolului. Pe consumatorul român îl afectează întregul lanț economic: prețul petrolului, cursul dolar/leu, costurile de rafinare și transport, accize, TVA, prețul final la pompă, consideră acesta. Mai mult de jumătate din prețul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creștere de 10% a petrolului nu produce automat o creștere de 10% a carburanților. însă atunci când petrolul și dolarul cresc simultan, efectele se cumulează și se transmit rapid către consumatorul final. Potrivit AEI, analiza pornește de la trei ipoteze: Brent urcă gradual spre intervalul 95-110 dolari/baril; cursul dolar/leu se apreciază de la aproximativ 4,5-4,6 lei către 4,6-4,8 lei pe fondul creșterii aversiunii globale față de risc, iar autoritățile române nu introduc noi scheme de compensare și nu reduc taxele aplicate carburanților. 'Scenariul cel mai probabil presupune un Brent între 95 și 105 dolari/baril și un curs dolari/leu în intervalul 4,6-4,7 lei/dolari. în acest scenariu, în următoarele două săptămâni benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru. în aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată între 9,90 și 10,00 lei/litru. Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină și 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină, susține specialistul. 'Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât și în industrie', se mai arată în document. în opinia AEI, piața subestimează impactul cursului valutar. Dacă petrolul crește cu aproximativ 20%, iar dolarul se apreciază simultan cu încă 8-10% față de leu, costul exprimat în moneda națională pentru importatori poate urca cu aproape 30%, înainte de includerea costurilor logistice, comerciale și fiscale. în ceea ce privește motorina, AEI estimează că există 55% probabilitate să se situeze între 9,70 și 9,90 lei/litru; 30% probabilitate într-un interval cuprins între 10,05 și 10,25 lei/litru și 15% probabilitate ca prețul să depășească 10,25 lei/litru, scenariu care ar necesita 'o escaladare militară majoră și perturbări importante ale fluxurilor mondiale de petrol'. România continuă să se numere printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari prețuri la carburanți. 'Acest lucru oferă o anumită capacitate de absorbție a unor creșteri fără ca piața românească să devină imediat una dintre cele mai scumpe din Europa', mai arată analiza. în concluzie privind exclusiv raportul dintre risc și probabilitate, considerăm că balanța rămâne înclinată către noi creșteri ale carburanților în următoarele una-două luni, notează specialistul. 'Nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. Pentru România, combinația dintre cotația Brent și evoluția dolarului american poate deveni determinantă. Dacă ambele variabile continuă să crească simultan, conflictul din Golf escaladează, atingerea unui preț de aproximativ 10 lei/litru pentru motorină în luna septembrie nu mai poate fi considerată un scenariu marginal, ci unul cu o probabilitate semnificativă. în schimb, o revenire a petrolului către 65-70 dolari/baril și o scădere consistentă a carburanților ar necesita o detensionare geopolitică rapidă, reluarea fluxurilor comerciale normale și o scădere a prețului barilului- condiții care, în acest moment, par mai puțin probabile decât scenariul unei piețe energetice tensionate', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Iranul amenință să spulbere infrastructurile din Orientul Mijlociu dacă propria infrastructură îi este atacată
Statul Major iranian a avertizat joi că Iranul va spulbera infrastructurile din Orientul Mijlociu dacă propriile infrastructuri îi vor fi atacate, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump de a viza poduri și centrale electrice din Republica islamică, relatează AFP. ''Toate infrastructurile din regiune vor fi spulberate sub loviturile de oțel ale puternicelor forțe armate ale Republicii Islamice Iran într-o asemenea măsură încât nu va rămâne nici urmă din ele, ca și cum nu ar fi existat niciodată'', a afirmat Comandamentul interarme iranian într-un comunicat, reacționând la amenințările proferate de către președintele american. Donald Trump a afirmat marți seara la canalul Fox News că armata sa va lovi centrale electrice și poduri în Iran săptămâna viitoare dacă iranienii ''nu se vor așeza la masa negocierilor'', amintește AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Criza provocată de războiul din Iran ar putea duce la restructurarea companiilor aeriene europene cu probleme (analiză)
Pe măsură ce reluarea conflictului din Golf Persic duce la creșterea prețurilor petrolului, investitorii și directorii de companii din domeniul aviației spun că există din ce în ce mai multe semnale că transportatorii aerieni europeni mai slabi din punct de vedere financiar s-ar putea îndrepta spre o restructurare, transmite Reuters. Compania aeriană low-cost britanică easyJet urmează să fie preluată de un fond de investiții din SUA, airBaltic caută finanțare pe termen scurt pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, iar compania norvegiană Norse Atlantic a demarat o revizuire strategică. Chiar dacă o mare parte a industriei transportului aerian și-a îmbunătățit situația financiară după COVID-19, creșterea prețurilor la combustibil a afectat cotațiile acțiunilor și a scos la lumină bilanțurile fragile ale unor transportatori care se gândesc acum la restructurări, achiziții sau chiar protecție împotriva falimentului. 'Cred că în acest moment patru sau cinci companii aeriene foarte mari în Europa sunt în situații de restructurare', a declarat pentru Reuters Barema Bocoum, șeful diviziei EMEA la firma de consultanță financiară Interpath. Companiile aeriene din întreaga lume și-au redus luna trecută, aproape la jumătate, estimările de profit pentru 2026, invocând conflictul din Orientul Mijlociu care a crescut costurile cu combustibilul, a perturbat coridoare aeriene cheie și a expus fragilitatea unui sector care operează cu marje mici. Bancherii, investitorii și analiștii au declarat că războiul din Iran, care a declanșat o creștere uriașă a prețurilor combustibilului în acest an, a amplificat presiunile asupra costurilor care au persistat de la pandemie. 'Se simte ca și cum ciclul s-ar fi încheiat aproape înainte de a începe', a declarat analistul în domeniul aviației, Rob Morris. Mediul operațional mai dificil a determinat companiile aeriene să-și tempereze planurile de expansiune a flotelor. Airbus și-a revizuit luna aceasta previziunile privind cererea de aeronave de pasageri pe 20 de ani, deoarece războiul și tensiunile comerciale au limitat ceea ce fusese o revenire bruscă a activității post-pandemie. Costurile ridicate ale combustibilului pentru avioane, care pot reprezenta peste o treime din cheltuielile companiilor aeriene atunci când prețurile sunt mari, au declanșat îngrijorări cu privire la sănătatea financiară a acestora în acest an. Deși prețurile combustibilului pentru avioane s-au stabilizat în ultimele săptămâni, volatilitatea reînnoită din Orientul Mijlociu a stârnit noi îndoieli cu privire la faptul că companiile aeriene europene mai slabe pot genera suficiente lichidități în timpul sezonului estival crucial pentru a trece de iarnă. 'Cel mai probabil, companiile aeriene mai mici sunt cele în pericol', a declarat analistul în aviație James Halstead, adăugând că pierderea traficului în sezonul estival cheie s-ar putea dovedi fatal pentru unii transportatori dintr-o industrie care se bazează în mare măsură pe lichiditățile disponibile. Halstead a spus că este posibil ca companiile aeriene să se confrunte cu dificultăți pe parcursul verii, dar s-ar putea confrunta cu provocări mai mari la începutul anului viitor. 'De obicei, companiile aeriene rămân fără lichidități în februarie', a spus Halstead. Compania poloneză LOT este menționată de mai mulți ani drept o posibilă țintă de consolidare, iar compania letonă airBaltic a înregistrat o creștere a randamentului obligațiunilor sale în acest an, ceea ce reflectă faptul că investitorii văd un risc mai mare. Acțiunile Norse s-au prăbușit aproape de zero de la listarea sa în 2021. Industria transportului aerian a sfidat adesea previziunile referitoare la falimente pe scară largă, demonstrând rezistență la șocuri externe, dar unii analiști spun că acum există semnale de avertizare că tendința ascendentă observată de la pandemie se estompează din cauza prețurilor mai mari la combustibil. Planurile de creștere a flotelor, prețurile avioanelor la mâna a doua - și volumul falimentelor se numără printre indicatorii pe care analiștii îi urmăresc pentru a identifica semne că această perioadă puternică pierde teren. Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a declarat pentru Reuters în iunie că unele companii aeriene vor da faliment sau vor fi achiziționate de transportatori mai mari - mai ales dacă prețurile combustibilului rămân ridicate. 'Din păcate, cred că vor exista unii transportatori cărora le va fi foarte greu să facă față acestui preț ridicat al combustibilului', a spus Walsh. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)