Cursurile de apă din întreaga lume au fost afectate în 2025 de unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele decenii, a declarat joi Organizația Meteorologică Mondială (OMM), ceea ce se reflectă în scăderea rezervelor de apă de la suprafața Pământului și stârnește îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă în viitor, transmit agențiile Reuters. AFP și DPA.

Rezervele de apă terestre din apele subterane, lacuri, vegetație, gheață și zăpadă sunt în scădere de un deceniu, potrivit raportului OMM intitulat 'Starea resurselor globale de apă' ('State of Global Water Resources').

Această agenție a Națiunilor Unite a avertizat asupra 'implicațiilor grave pe viitor' ale acestei tendințe, întrucât rezervele sunt deosebit de importante pentru planetă în anii excepțional de secetoși.

'Ne epuizăm această rezervă. Rezervele globale de apă terestră au înregistrat o tendință descendentă din 2014-2016, un semnal persistent, care durează de un deceniu', a declarat Celeste Saulo, secretar general al OMM, într-o declarație publicată odată cu acest raport.

Datele OMM au arătat că s-au înregistrat debite sub nivelul normal în peste o treime dintre bazinele hidrografice ale lumii, în unul dintre cei mai secetoși ani pentru râuri la nivel global din ultimii 35 de ani de colectare a datelor.

'Ne este greu să afirmăm cu certitudine dacă a fost al doilea sau al treilea an cel mai secetos', dar 'se află în top 3', a declarat Wayne Jenkinson, directorul diviziei de hidrologie și criosferă din cadrul OMM, în cadrul unei conferințe de presă, referindu-se la anul 2025.

Europa Centrală și de Est au fost afectate în mod deosebit de nivelurile scăzute ale apelor subterane în 2025, indică OMM în raportul său. Puține alte regiuni au înregistrat un deficit atât de mare în comparație cu perioada 2014-2024, în timp ce nivelurile apelor subterane în mare parte din nordul Europei s-au situat peste media pe termen lung.

Pentru elaborarea raportului, OMM a examinat observațiile și măsurătorile care acoperă cei cinci ani până la sfârșitul anului 2025. Prin urmare, acesta nu include nivelurile scăzute ale apei înregistrate în râuri precum Rinul și Dunărea în timpul verii toride din 2026.

Alte perturbări ar putea urma în acest an și în anul viitor, având în vedere că fenomenul meteorologic natural El Nino se preconizează că se va manifesta cu o intensitate deosebită.

Cu toate acestea, unele bazine hidrografice, cum ar fi anumite zone din Asia de Sud, au avut prea multă apă, ceea ce reflectă cicluri hidrologice mai neregulate și imprevizibile, se precizează în raport.

De asemenea, în 2025 s-au înregistrat pierderi pe scară largă ale ghețarilor în toate regiunile, pentru al patrulea an consecutiv, se arată în raportul în care se precizează că acest lucru va duce la o insecuritate hidrică pe termen lung.

'Apele subterane urmează această tendință: aproape două treimi dintre fântânile monitorizate la nivel mondial au înregistrat în 2025 condiții care se abat de la norma istorică', a subliniat Saulo.

'În paralel, observăm o creștere a catastrofelor legate de apă. Intensificarea fenomenului El Nino va spori riscul de secetă în anumite regiuni și pe cel de inundații în altele', a precizat ea.

Actualul fenomen climatic El Nino a continuat să se intensifice în luna august și are acum 75% șanse să devină cel mai puternic astfel de fenomen înregistrat vreodată, a anunțat în urmă cu câteva zile Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA.

Sinonim cu secetele, inundațiile și temperaturile record la nivel mondial, fenomenul El Nino este o variație naturală a climei care se repetă o dată la doi până la șapte ani.

Conform raportului, Asia și Africa au înregistrat împreună, în ultimii cinci ani, cel puțin jumătate din totalul evenimentelor extreme legate de apă care au fost inventariate și peste 80% dintre decesele asociate.

De asemenea, raportul arată că, în ultimii șapte ani, numărul cursurilor de apă din lume cu un debit 'normal' a fost cel mai scăzut din 1991, cu debite sub nivelul normal pe mai mult de 36% din suprafața bazinelor hidrografice la nivel mondial.

În ceea ce privește ghețarii, pierderea cumulată de masă a acestora la nivel mondial s-a ridicat, între 2023 și 2025, la 1.400 de gigatone de apă, adică aproximativ volumul necesar pentru a umple 560 de milioane de bazine olimpice, echivalentul a aproximativ o treime din prelevările anuale de apă dulce.

OMM a subliniat, de asemenea, că disponibilitatea datelor privind apa s-a îmbunătățit, însă persistă lacune în zonele puternic afectate.

'Apa nu ține cont de frontiere. Bilanțul hidric al unui bazin hidrografic poate depinde de ceea ce se întâmplă într-o altă țară', a precizat Saulo, subliniind necesitatea punerii în comun a datelor, a standardelor și a alertelor timpurii.

'O catastrofă glaciară într-o țară poate provoca ravagii într-o altă țară, așa cum a demonstrat recenta tragedie care a lovit China și Nepalul', a reamintit secretarul general al OMM. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)