Responsabilii principalelor instituții ale Uniunii Europene și-au exprimat miercuri sprijinul față de Curtea Penală Internațională (CPI), în urma sancțiunilor impuse de SUA împotriva președintei acestei instanțe și a încă unui membru, și au subliniat necesitatea ca judecătorii și funcționarii CPI să poată acționa independent și fără presiuni externe, relatează agențiile AFP și EFE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au publicat pe rețelele de socializare mesaje identice prin care și-au exprimat sprijinul pentru această instanță internațională.

''Suntem ferm alături de CPI, de președinta Tomoko Akane și de funcționarii care îi apără misiunea. CPI contribuie la justiția pentru victimele unora dintre cele mai oribile crime din lume. Pentru a realiza această activitate esențială, judecătorii și funcționarii săi trebuie să poată acționa independent și fără presiuni externe'', au subliniat Von der Leyen și Costa în mesaj.

Sancțiunile anunțate marți de Washington o vizează pe președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, și pe procurorul adjunct al CPI, senegalezul Abdoulaye Seye, cărora li s-au interzis astfel intrarea pe teritoriul american și orice tranzacții financiare sau imobiliare în SUA.

Japonia, principala contributoare financiară la bugetul CPI și un aliat apropiat al SUA, a deplâns miercuri măsurile 'foarte regretabile' la care a recurs Washingtonul. ''Japonia a sprijinit constant CPI (...) în eforturile sale menite să urmărească penal și să pedepsească cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și să impună respectarea statului de drept'', se arată într-o declarație emisă de MAE japonez.

Într-o declarație proprie, CPI menționează că aceste noi sancțiuni americane ''subminează statul de drept'' și constituie un ''atac flagrant împotriva independenței unei instituții judiciare imparțiale''.

Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut marți despre CPI și despre responsabilii acestei instanțe sancționați acum de SUA că ''aceste persoane au participat direct la eforturile CPI de a ancheta, aresta, plasa în detenție sau urmări penal responsabili al căror guvern nu a acceptat jurisdicția CPI''.

Statele Unite, care nu au semnat tratatul fondator al CPI, au impus deja sancțiuni mai multor judecători ai acestei instanțe, dar se abținuseră până acum să sancționeze responsabilii de la vârful CPI.

Aceste sancțiuni sunt în primul rând un răspuns față de anchetele CPI care vizează Israelul și presupuse crime de război ale trupelor americane în Afganistan. În 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru palestinienii uciși războiul din Fâșia Gaza.

După anunțarea sancțiunilor americane, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe rețelele de socializare ''pentru eforturile hotărâte ale administrației (președintelui american Donald n.red) Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI și pentru că a precizat clar că responsabilii corupți care conduc CPI vor trebui să-și asume consecințele''.

Washingtonul a lansat luna trecută o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că ''amenință'' americanii. În cadrul acestei ofensive se fac de asemenea presiuni asupra partenerilor SUA să se retragă din CPI. Ciad și Venezuela, aceasta din urmă devenind apropiată de Washington după capturarea președintelui Nicolas Maduro, au răspuns favorabil Washingtonului și au anunțat că sunt dispuse să părăsească CPI. Marco Rubio s-a declarat încrezător că și alte țări vor urma exemplul. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)