Jurnalistul italian Ezio Gavazzeni, care a dezvăluit presupusa afacere turistică care îi aducea pe pasionații bogați de arme la Sarajevo pentru a ucide civili în timpul asediului din anii 1990, avertizează că în prezent există 53 de războaie departe de lumina reflectoarelor presei unde 'ar putea să se întâmple' ceva asemănător, transmite miercuri EFE.

'În lume sunt 53 de războaie uitate, fără ziare sau camere de filmat, cum este cel din Sudan în care știm deja că există violuri în masă, gropi comune, tortură. În aceste conflicte, unde oricine își poate satisface propriile perversiuni fără a fi investigat, acest lucru ar putea să se întâmple', a declarat Ezio Gavazzeni pentru EFE, referindu-se la afacerea dezvăluită de investigațiile sale publicate într-o carte tradusă în limba spaniolă cu titlul 'Safaris humanos' și apărută la editura Peninsula.

Ca urmare a investigațiilor sale, susținute de mărturii ale unor foști militari, membri ai serviciilor de informații, martori oculari sau persoane implicate în organizarea călătoriilor, Parchetul din Milano a deschis proceduri la sfârșitul anului 2025 la care s-au alăturat ministerele publice din Sarajevo, Berna, Viena și Bruxelles și care au trimis deja în judecată șapte suspecți, majoritatea presupus clienți ai acestor 'safariuri''.

'Sper că parchetele vor trece de la mărturii la probe pentru că eu pot face o anchetă aprofundată, dar 95% sunt surse', a declarat Gavazzeni, care păstrează speranța că difuzarea cazului și presiunea cetățenească vor determina alte parchete europene să colaboreze în realizarea de anchete.

'Opinia publică va cere deschiderea anchetelor', susține el.

Ezio Gavazzeni a început să cerceteze acest fenomen în 2023, în urma documentarului 'Sarajevo Safari' al slovenului Miran Zupanic, dar prima sa întâlnire cu turismul de război din Bosnia datează din 1995, când presa italiană a publicat câteva articole pe această temă care, totuși, la acel moment nu au determinat cercetări mai ample.

'În acel moment Italia era în grupul celor buni, era de partea populației din Sarajevo, pe lângă faptul că făcea parte din operațiunea NATO din 1996 pentru consolidarea păcii, așa că imaginați-vă ce ar fi fost dacă ar fi apărut la știri că unii dintre bogații buni merg să tragă în civili', explică jurnalistul italian despre niște călătorii la care, potrivit surselor sale, au participat aproximativ 230 de italieni.

Până la 400 de turiști din țări europene ar fi participat la aceste 'safariuri' în care au ucis aproximativ 1.000 de persoane, printre care s-au evidențiat copiii și fetele tinere, 'țintele preferate' ale lunetiștilor și, de asemenea, cele mai scumpe, cu tarife care ajungeau până la 100.000 de euro pe victimă, potrivit lui Gavazzeni.

În spatele acestor călătorii, indică mărturiile, ar exista o rețea legată de organizații de securitate și corporații private cu ramificații în Belgia, Italia, Franța, Londra și, de asemenea, din orașul spaniol Barcelona.

Una dintre surse a menționat posibila existență a unei agenții catalane care organiza călătorii în fosta Iugoslavie pentru 'a vâna ființe umane'.

Această activitate era promovată în mare parte 'din gură în gură', în locuri precum poligoanele de tragere și cluburi exclusive și despre care practic nu mai rămâne vreo urmă documentară.

Gavazzeni a menționat, de asemenea, datele colectate în orașul Mostar de detașamentele militare desfășurate pe teren ca parte a misiunii de pace a ONU în timpul războiului, printre care și cel din Spania, despre care bănuiește că ar fi putut avea cunoștință de organizarea acestor 'safariuri'.

'Exista o rețea de informatori care identificau grupuri, rute, convoaie de ajutoare. La fiecare două-trei zile cu siguranță se trimiteau rapoarte și mi-ar plăcea să le citesc ca să văd ce apare acolo', mai spune jurnalistul.

În așteptarea deplasării la Bruxelles în luna octombrie pentru a da declarații în fața Parchetului, Ezio Gavazzeni speră că publicarea investigațiilor sale îi va încuraja pe alți jurnaliști să aprofundeze implicarea țărilor lor în întreaga afacere, precum și pe politicieni să ceară ca guvernele să reacționeze.

În Spania, grupul de stânga Sumar a făcut acest lucru în luna martie, demers despre care jurnalistul italian consideră că este 'drumul corect de urmat'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)