Forțele americane se retrag miercuri din ultimele baze din Irak, suscitând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate, încurajând milițiile șiite susținute de Iran și dând grupării Statul Islamic o șansă de a se regrupa, relatează miercuri Reuters într-o amplă analiză.

Plecarea trupelor americane, celebrată ca o victorie de Teheran și aliații săi, a fost convenită în 2024 în timpul mandatului președintelui Joe Biden și pusă în practică de administrația Donald Trump, chiar într-un moment în care țara este angrenată într-un război cu Iranul.

Aceasta vine la 23 de ani după ce forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, iar apoi au provocat tulburări și haos, care au culminat cu apariția grupării Statul Islamic (SI).

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice i-a îndemnat pe americani să voteze împotriva aliaților lui Trump din Congres chiar în timp ce forțele americane părăsesc Irakul vecin, unde Teheranul s-a implantat constant prin intermediari de la căderea dictaturii din Irak.

Deși plecarea forțelor americani este în general populară în rândul irakienilor, unii sunt îngrijorați că forțele de securitate instruite și finanțate de SUA continuă să fie incapabile să protejeze țara, unde 4.500 de soldați americani au murit în peste 20 de ani de război.

'Lecția din ultimele două decenii este că vidul de securitate poate fi extrem de periculos', a declarat Jassim al-Bahadli, un analist irakian care consiliază forțele de securitate.

După ce forțele americane au venit în Irak în 20023, ele au ocupat țara, au instalat un guvern condus de șiiți și au luptat ani de zile cu o insurgență mai întâi a forțelor loiale ale lui Saddam Hussein, apoi a Al-Qaida, în timp ce un război sectar devasta Irakul, după care s-au retras în 2011. Acestea s-au întors peste mai puțin de trei ani pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea sunită SI, care a terorizat milioane de persoane, într-un război major care a durat între 2014 și 2017.

Aproape de două ori mai mulți americani au murit în Operațiunea 'Iraqi Freedom' decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere americană abruptă în 2021.

În conflictul din acest an cu Iranul, șapte din cei 18 militari americani care au murit se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent care a murit în timpul detonării controlate a unei drone la o bază de lângă Erbil în luna iulie.

Iranul, care susține că scopul său ultim este să forțeze forțele americane să părăsească între Orientul Mijlociu, susține că retragerea SUA din Irak este un triumf pentru 'axa de rezistență' formată din grupări armate din regiune.

'Ce este preocupant nu este neapărat o intervenție directă iraniană, ci posibilitatea ca intermediarii Iranului să se simtă mai puternici în absența unei prezențe militare occidentale. Aceste grupuri ar putea încerca să-și extindă rolul în definirea politicilor de stat și să-și consolideze prezența în instituții-cheie', a declarat analistul politic care activează la Bagdad Ahmed Younis.

Unii oficiali din domeniul securității irakieni, atât din guvernul federal cât și din regiunea semiautonomă kurdă din nordul țării, susțin că retragerea SUA riscă să dea un nou avânt combatanților SI care, în pofida înfrângerii califatului autoproclamat în urmă cu aproape un deceniu, păstrează o rețea de celule în adormire.

La momentul de vârf al grupării, militanții ocupau o treime din Irak și au măcelărit mii de persoane, inclusiv câte sute pe care i-au filmat în timp ce îi împușcau într-o fostă bază militară americană.

Trupele americane au furnizat forțelor de securitate irakiene informații critice prind mișcările SI, supraveghere și recunoaștere aeriană.

'Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituțiile irakiene de securitate au pregătit un Plan B viabil pentru faza post-coaliție', a declarat generalul irakian în retragere Mohammed al-Jubouri, care a condus o brigadă în războiul împotriva grupării SI. 'Unul dintre cele mai negre scenarii ar fi ca SI să obțină drone armate sau drone improvizate cu explozibili într-un moment în care Irakul continuă să nu aibă suficiente capabilități aeriene pentru a contracara eficient astfel de amenințări', a adăugat el.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)