Politic extern
4417 articole
Seulul l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în cazul celor doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de #Ucraina
Ministerul de Externe sud-coreean l-a convocat luni pe ambasadorul ucrainean în disputa legată de transferul către Seul a doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de Ucraina în timpul conflictului său împotriva Rusiei, relatează dpa. MAE de la Seul a acuzat Kievul de încălcarea unui acord ce prevedea menținerea confidențialității în acest dosar. Viceministrul de externe sud-coreean Park Yoon Joo a spus că afirmația Kievului conform căreia nu a existat un astfel de acord subminează grav încrederea dintre guvernele celor două țări și ar putea afecta relațiile dintre ele. El i-a cerut guvernului Ucrainei să ofere o explicație oficială și să prezinte scuze. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit joi, în fața ONU, cazul celor doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de Ucraina, explicând că ''nu a fost ușor să fie capturați vii''. Cei doi soldați nord-coreeni au fost luați prizonieri de Ucraina în ianuarie 2025 după o desfășurare militară a Phenianului în sprijinul aliatului său rus. într-o scrisoare adresată unei organizații neguvernamentale din Seul, ei și-au exprimat dorința de a avea o ''viață normală'' în Coreea de Sud. Conform Constituției acestei țări, toți coreenii, inclusiv cei din Coreea de Nord, sunt considerați cetățeni ai Coreei de Sud. Oficiali de la Seul afirmă că această prevedere se aplică, de asemenea, soldaților nord-coreeni capturați în războiul dintre Rusia și Ucraina. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
FSB acuză serviciile de informații britanice că organizează opoziția din exil pentru a dăuna Rusiei
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a acuzat luni serviciile de informații britanice că încearcă să consolideze opoziția rusă din exil ca ''alternativă'' la Kremlin și ca parte a războiului său hibrid împotriva Rusiei, informează EFE. ''După începerea operațiunii militare speciale, am observat o creștere a eforturilor britanice de a consolida așa-numita opoziție rusă în străinătate'', a declarat o sursă din serviciile de informații ruse pentru agenția de știri TASS. Sursa a reamintit că ''Londra și serviciile de informații britanice s-au folosit întotdeauna de unii cetățeni ruși ca instrument de presiune politică și război hibrid'' împotriva Rusiei. Sursa FSB a indicat că unii ruși care au părăsit țara și simpatizează cu Ucraina sunt dispuși să se alăture taberei inamice și i-a etichetat drept trădători, comparându-i cu generalul sovietic Andrei Vlasov, care s-a alăturat armatei germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Sursa a indicat că Londra ''îi grupează în diverse asociații și mișcări de rezistență, prezentând acest lucru drept activism civil''. ''Dar în spatele fațadei de organizare spontană se ascunde un proiect politic bine țintit. Obiectivele acestor eforturi sunt clare. Londra încearcă să creeze iluzia că în cadrul comunității emigranților ruși se conturează un soi de centru alternativ de putere, capabil să înlocuiască autoritățile de la Moscova'', a susținut el. El a opinat că opozanții ruși sunt prezentați ca ''o vitrină pentru o Rusie alternativă'', dar, în realitate, ei nu sunt nimic mai mult decât ''o proiecție a intereselor Coroanei Britanice''. ''încercările britanice de a crea organizații cu marionete prezentate drept o alternativă democratică și de a le folosi pentru a dăuna securității țării noastre sunt sortite eșecului'', a afirmat el. El a mai declarat că ''contrainformațiile rusești cunosc numele tuturor celor care au decis să-și lege soarta de Londra și vor înfrângerea Rusiei''. ''Le urmărim fiecare mișcare, iar soarta lor este pecetluită. Nu vom repeta greșelile lui Hrușciov (liderul sovietic Nikita Hrușciov - n.r.), care i-a amnistiat pe colaboratorii cu Germania nazistă'', a avertizat el. Luni, FSB a deschis un dosar penal împotriva fostului model rus Ksenia Maksimova, rezidentă la Londra, acuzând-o de crearea Russian Democratic Society UK, organizație declarată indezirabilă în Rusia și care strânge bani și bunuri pentru a sprijini Ucraina. Potrivit autorităților ruse, organizația lui Maksimova a servit drept platformă pentru liderii și membrii Comitetului Antirăzboi din Rusia, de opoziție, care a fost declarat extremist de autoritățile ruse și acuzat de răspândirea de știri false împotriva armatei ruse și de acționarea în interesul unor state străine. Din acest motiv, pe numele fostului model a fost emis un mandat de arestare, femeia fiind inclusă pe lista neagră rusă a extremiștilor și teroriștilor. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Autoritățile ucrainene afirmă că au recuperat 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk
Șeful Corpului al Treilea al armatei ucrainene, generalul Andrii Bilețki, a anunțat luni recuperarea a 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk, în cadrul Operațiunii Vivaldi, în care Ucraina ar fi provocat aproximativ 2.000 de victime rușilor și ar fi capturat 250 de prizonieri de război, informează EFE. Din teritoriul total recuperat, 51 de kilometri pătrați au fost eliberați în a treia fază a Operațiunii Vivaldi, cea mai importantă fază de până acum a acestei operațiuni, care a început în secret în luna mai și ale cărei rezultate au început să fie anunțate în septembrie anul acesta, potrivit lui Bilețki. Generalul ucrainean a mai spus că, datorită acestor acțiuni, Ucraina a eliberat orașele Nove, Ridkodub și Katerinivka și a recâștigat controlul asupra orașelor Karpivka și Novomihailivka. Bilețki a evidențiat rolul roboților kamikaze, fabricați chiar de Corpul al Treilea din transportoare blindate sovietice BTR-60, în distrugerea fortificațiilor inamice. El a explicat că rușii nu au reușit să apere teritoriul pe care îl cuceriseră, crezând că Ucraina își va concentra atacul dintr-o altă direcție. Generalul ucrainean și-a felicitat infanteria pentru performanța sa și a precizat că Operațiunea Vivaldi continuă, odată stabilite noi linii defensive de-a lungul liniei frontului în Liman, la nord de Donețk, unde Ucraina a recucerit acest teritoriu. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Germania consideră că Rusia rămâne reticentă în a negocia încheierea războiului din #Ucraina
Berlinul a afirmat luni că primele sale discuții directe cu Moscova de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina au arătat că pozițiile celor două părți rămân extrem de divergente și că Rusia nu este încă dispusă să se angajeze în negocieri serioase pentru a pune capăt războiului, a consemnat Reuters. ''Pozițiile noastre au fost, desigur, extrem de divergente, fapt care a devenit evident încă o dată'', a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, la două zile după o întâlnire între ministrul german de externe Johann Wadephul și omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU. Purtătorul de cuvânt a adăugat că discuțiile au întărit concluzia Berlinului potrivit căreia Moscova rămâne reticentă în a negocia fie o încetare a focului, fie încheierea războiului din Ucraina. La rândul ei, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a afirmat luni că reacția ministrului rus de externe Serghei Lavrov în urma discuțiilor purtate săptămâna trecută la Națiunile Unite cu omologul său german Johann Wadephul arată că Rusia nu este deloc interesată de pace. Lavrov și Wadephul s-au întâlnit sâmbătă, iar ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Lavrov a minimalizat întrevederea, spunând că nu a aflat nimic nou și că Wadephul ar fi putut la fel de bine să-l sune. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Europa trebuie să regăsească ''curajul fondatorilor săi'' și să nu cedeze în fața ''revenirii naționalismelor'' (Macron)
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel luni la Europa să regăsească ''curajul părinților săi fondatori'' și să nu cedeze în fața ''replierii'' și ''revenirii naționalismelor'', în timpul unei întâlnirii în prezența papei Leon al XIV-lea pe tema construcției europene și păcii la Metz, relatează AFP. ''Aici bate inima milenară a Europei, o Europă care protejează, unește și acționează. O Europă suverană și democratică, locuită de acest proiect de pace și prosperitate'', a lansat Macron din Lorraine, regiune la frontiera cu Germania, Belgia și Luxemburg, marcată de războaie și unde se află mormântul lui Robert Schuman (1886-1963), unul dintre părinții Europei. ''O Europă care trebuie să regăsească curajul fondatorilor săi, da, curajul de a deveni puterea păcii, independenței și democrației care îi este menită să fie''. ''Curajul de a nu ceda replierii, urii față de celălalt, revenirii naționalismelor care dezbină'', a afirmat Emmanuel Macron în ultima zi a vizitei papei în Franța. Pentru ultima sa intervenție publică în fața lui Leon XIV cu ocazia acestei călătorii, președintele francez - care va asista în final și la o slujbă a Suveranului Pontif, după-amiaza la Metz - a pledat pentru Europa, ''construită pe un soclu greco-creștin și iudeo-creștin'', pe reconcilierea franco-germană, ''voința popoarelor ieșite din dictatură'' după 1945, iar astăzi ''zdruncinată de revenirea imperiilor''. ''Pentru a asigura o suveranitate reală, trebuie să acționăm. Să acționăm mai întâi pentru a ne asigura securitatea și a ne păstra valorile. Căci pacea nu se decretează, ci se clădește cu răbdare de către oameni de bună voință, lucizi și constanți'', a insistat Emmanuel Macron, care l-a primit vineri pe papa Leon al XIV-lea la Palatul Elysee. Europa ''nu este o putere care șterge națiunile, ci o forță care le prelungește și le mărește capacitatea de a acționa și de a-și stăpâni destinul'', a continuat el. ''Moștenirea europeană'' a ''cristalizat primatul persoanei, apoi al individului liber și rațional'', ''libertatea, gândirea critică, atașamentul față de știință, democrația liberală'', precum și ''capitalismul și comerțul liber inseparabil de statul-providență și democrația socială'', a adăugat el. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Apărare: Țările UE au aprobat cinci proiecte paneuropene majore, cu un buget inițial de 325 de milioane de euro
Țările membre ale Uniunii Europene au aprobat luni cinci proiecte de apărare paneuropene ce sunt acum eligibile pentru finanțare de la bugetul UE și vizează măsuri defensive în spațiu, în aer și pe mare, inclusiv contra dronelor, transmite Reuters. Proiectele defensive europene de interes comun (EDPCI) le permit țărilor europene să lucreze împreună în cadrul unor inițiative de apărare majore care ar fi prea mari și prea complexe pentru a fi dezvoltate de un singur stat membru, indică un comunicat al Consiliului UE. Cele cinci proiecte paneuropene sunt DECODER (Drone and Counter-Drone European Resolve), IMSD (Integrated Maritime and Seabed Defence), SPACE, EU-FIAMD (EU Federated Integrated Air and Missile Defence including Early Warning) și EFW (Eastern Flank Watch). Aceste proiecte au fost propuse inițial de Comisia Europeană în luna iulie. ''Lucrând îndeaproape cu partenerii noștri Norvegia și Ucraina, împreună luăm măsuri decisive pentru a proteja spațiul, cerul nostru, mările noastre, cablurile submarine și cetățenii noștri, care depind de ele'', a declarat ministrul apărării irlandez Helen McEntee, ce reprezintă președinția semestrială a Consiliului UE. în cadrul programului industriei de apărare europene, pentru EDPCI a fost desemnat un buget de 325 de milioane de euro, în viitor fiind posibilă disponibilizarea unor fonduri suplimentare. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Iraniana Nasrin Sotoudeh a câștigat Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei
Avocata iraniană Nasrin Sotoudeh a câștigat luni Premiul Vaclav Havel al Consiliului Europei, acordat de principala instituție pentru drepturile omului de pe continent, relatează AFP. Activistă împotriva pedepsei cu moartea și a purtării obligatorii a hijabului pentru femei, Nasrin Sotoudeh ''a reprezentat activiști, jurnaliști, membri ai minorităților și copii amenințați cu execuția (...) în ciuda arestărilor repetate, a pedepselor lungi cu închisoarea și a riscurilor personale semnificative'', a subliniat instituția cu sediul la Strasbourg. Prima iraniană care a câștigat acest premiu, ea a fost preferată compatrioatei sale Masih Alinejad, jurnalistă exilată în Statele Unite și activistă împotriva purtării obligatorii a hijabului, și a Martei Pardavi din Ungaria, co-președintă a unui grup care apără drepturile solicitanților de azil. ''în momente ca acestea, ne amintim de luptele noastre trecute, de idealurile noastre comune și de oamenii care ne susțin în întreaga lume. Ne reconectăm cu speranțele pe care le împărtășim și ne spunem: într-o zi, acestea se vor realiza. într-o zi, soarele libertății va străluci și asupra țării noastre'', a declarat avocata în vârstă de 63 de ani într-un mesaj video trimis de la Teheran. Fiica ei, Mehraveh Khandan Heris, a venit la Strasbourg pentru a primi premiul, înființat în 2013 în onoarea fostului disident ceh Vaclav Havel, care vine cu o recompensă de 60.000 de euro. Arestată în aprilie de autoritățile iraniene, Nasrin Sotoudeh, care în 2012 a câștigat Premiul Saharov pentru Libertatea Gândirii, acordat de Parlamentul European, a fost eliberată pe cauțiune o lună și ceva mai târziu, fără a fi făcute publice informații despre acuzațiile care i s-au adus. Ea fusese deja închisă de mai multe ori în trecut. Arestarea ei are loc pe fondul 'îngrijorărilor legate de siguranța sa și, mai larg, al represiunii asupra avocaților independenți și a apărătorilor drepturilor omului' din Iran, a menționat Consiliul Europei. Soțul ei, Reza Khandan, este închis din decembrie 2024. Conform organizațiilor pentru drepturile omului, mii de persoane au fost arestate în Iran de la începutul ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice, pe 28 februarie. Teheranul a recunoscut, de asemenea, peste 3.000 de morți în protestele împotriva guvernului iranian din ianuarie, dar a dat vina pentru violență pe ''actele teroriste'' orchestrate de Statele Unite și Israel. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.iranhr.net
Grecia speră ca un centru de returnare a migranților să fie ''operațional în a doua jumătate a anului 2027''
Grecia speră că un centru de detenție care să permită returnarea migranților ''într-o țară africană'' va fi ''operațional în a doua jumătate a anului 2027'', a declarat luni ministrul grec al migrației, Thanos Plevris, conform AFP. Ministrul a participat sâmbătă la o întâlnire pe această temă cu omologii săi europeni în Germania. El a indicat că Grecia a identificat deja țara africană în care ar putea funcționa acest centru de returnare, ''fără a o putea numi'', a precizat el la postul de televiziune ANT1. Deocamdată, Uganda și în special Rwanda sunt considerate posibile destinații. Grecia va prelua președinția rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2027. în curând va avea loc o întâlnire cu Germania, Olanda, Danemarca și Austria - țări care susțin înființarea de centre de returnare pentru solicitanții de azil respinși - în prezența directorului general al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) pentru a discuta această problemă, a adăugat el. în iunie, Parlamentul European a aprobat un regulament privind returnarea solicitanților de azil respinși, inclusiv posibilitatea ca statele membre să încheie acorduri pentru înființarea de centre de detenție în afara granițelor UE. Acest regulament, menit să accelereze expulzările, a stârnit îngrijorări în rândul apărătorilor drepturilor omului. Consiliul Europei, organismul de supraveghere a drepturilor omului de pe continent, a trimis scrisori comisarilor pentru politici de migrație din aceste cinci țări, prezentând recomandări pentru a aborda potențialele încălcări ale drepturilor omului. Thanos Plevris a declarat, de asemenea, că Grecia intenționează să prezinte un ''mecanism de măsuri excepționale'' la următoarea reuniune a Consiliului European pentru Afaceri Interne din 1 octombrie, care să fie implementat în cazul unei crize precum cea cu care s-a confruntat recent enclava spaniolă Ceuta, unde 72.000 de migranți au trecut granița din Maroc. ''în perioade de criză, trebuie luate măsuri excepționale'', a explicat ministrul, autorul unei legi care a înăsprit semnificativ condițiile de primire a refugiaților. ''Nu numai că cererea de azil nu ar trebui examinată, dar ar trebui emisă direct o hotărâre de returnare, iar returnarea ar trebui efectuată imediat'', a adăugat el. Grecia a suspendat de două ori înregistrarea cererilor de azil: în martie 2020, în timpul unei crize la granița greco-turcă, și apoi în iulie 2025, în timpul unui aflux mare de migranți din Creta care soseau din Libia. Acest regulament, menit să accelereze expulzările, stârnește îngrijorare în rândul apărătorilor drepturilor omului. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Ucraina ''trebuie să plătească'' pentru atacurile în profunzimea Rusiei, afirmă Kremlinul
Ucraina ''trebuie să plătească'' pentru atacurile desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv cele efectuate în timpul recentelor alegeri legislative, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor Reuters și EFE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în adâncimea teritoriului rus, care vizează cu precădere centre logistice și rafinării. Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că aceste lovituri provoacă pagube, dar le-a minimalizat susținând că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. Răspunzând luni la conferința sa de presă zilnică unei întrebări despre cât de mult aceste atacuri ucrainene au influențat poziția Moscovei față de negocierile de pace, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că ''Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni''. ''Aceasta este ceea ce se întâmplă acum. Forțele noastre armate continuă operațiunea militară specială'', a adăugat el. Această întrebare urmează unei declarații date vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina, dar a adăugat că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative ruse au îndepărtat și mai mult șansele reluării acestor negocieri. ''în noaptea de 19 spre 20 (septembrie - n.r.), adică în ziua principală a alegerilor, s-a încercat lansarea unui atac aerian masiv asupra Moscovei. Peste 1.600 de drone au intrat practic în zona Moscovei'', a declarat Putin presei după ce a participat la Sankt Petersburg la Forumul Internațional al Culturii. Liderul de la Kremlin a acuzat de asemenea Ucraina că a lansat atacuri asupra unor secții de votare. Prin urmare, a indicat Putin, Rusia va reflecta bine dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor cu Ucraina. ''Propuneri privind reluarea discuțiilor, da, ele într-adevăr sunt pe masă (...), dar după tot ce au făcut ei (ucrainenii), vom reflecta bine la ceea ce noi ar trebui să facem în schimb'', a spus președintele rus. în orice caz, a completat el, Rusia va lua decizii cu privire la posibila reluare a negocierilor ''pe baza propriilor interese''. Pe de altă parte, Kremlinul a apreciat luni că discuțiile dintre SUA și Rusia asupra controlului armamentelor trebuiau reluate de mult timp și că, odată ce acestea ar reîncepe, va fi nevoie de negocieri lungi și minuțioase. ''Este o chestiune atât de complexă încât necesită negocieri îndelungate și minuțioase la nivel de experți'', a explicat Dmitri Peskov, adăugând că aceste discuți ar fi trebuit să fie reluate ''chiar de ieri''. întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump privind desfășurarea unor negocieri trilaterale între SUA, Rusia și China pentru controlul armamentelor, Peskov a menționat că Beijingul și-a afirmat în mod repetat decizia de a nu participa la astfel de discuții și că din informațiile Rusiei rezultă că poziția Chinei în această chestiune nu s-a schimbat. China notează că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cele ale Rusiei și SUA, prin urmare consideră inutilă participarea sa la astfel de discuții. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Serbia: Vucic, care a demisionat pentru a candida la alegerile parlamentare, i-a predat atribuțiile prezidențiale lui Brnabic
Aleksandar Vucic, care a demisionat duminică din funcția de președinte ale Serbiei, i-a predat luni atribuțiile prezidențiale șefei parlamentului de la Belgrad, Ana Brnabic, care va asigura interimatul funcției până la alegerea unui nou președinte, transmite Tanjug. într-o declarație susținută duminică seara de la sediul președinției Serbiei, Vucic a afirmat că dorește să participe la viitoarele alegeri parlamentare în calitate de simplu cetățean. El a subliniat că a exercitat funcția de președinte în mod loial, onorabil și onest. Conform Constituției Serbiei, Brnabic poate rămâne președinte interimar cel mult 90 de zile. Alegerile prezidențiale sunt convocate de președintele parlamentului. Alegerile trebuie să se desfășoare într-un interval cuprins între 30 și 60 de zile de la data convocării lor. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Parlamentul ungar a ridicat imunitatea premierului Magyar și a doi foști miniștri în guvernul...
Parlamentul ungar a votat luni favorabil suspendarea imunității premierului Peter Magyar, așa cum acesta însuși a cerut, pentru a putea fi investigat într-un dosar deschis în urma unei acuzații de furt după ce în urmă cu doi ani i-ar fi smuls unei persoane telefonul mobil cu care-l filma și l-ar fi aruncat în Dunăre. în același timp, a fost ridicată imunitatea a doi parlamentari de opoziție care au fost miniștri în fostul guvern condus de Viktor Orban și sunt acum acuzați de corupție, relatează agențiile MTI și AFP. Moțiunea de ridicare a imunității premierului Magyar, a fostului ministru al culturii Balazs Hanko și a fostului ministru al dezvoltării Miklos Sesztak, a fost adoptată într-o sesiune specială a parlamentului, cu 139 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă sau abținere. Partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orban și aliatul KDNP al acestuia au boicotat votul. în discursul adresat legislativului, la fel și într-un mesaj video postat marțea trecută pe Facebook, Peter Magyar le-a cerut parlamentarilor să-i suspende imunitatea, afirmând că el este responsabil pentru toate acțiunile sale. El a criticat însă Parchetul că ar trata laolaltă cazul său cu cele ale respectivilor foști miniștri, dosare fără legătură între ele. Parchetul ungar a cerut suspendarea imunității premierului în urma redeschiderii unei investigații după încheierea mandatului lui Magyar de membru al Parlamentului European, mandat în timpul căruia el a beneficiat de asemenea de imunitate. Ancheta privește un incident din iunie 2024, când, conform procurorului-șef de la acea vreme, Peter Magyar a surprins un cetățean care-l filma cu telefonul mobil într-un bar, i-a smuls acestuia acel telefon pe care apoi l-a aruncat în Dunăre sub privirile mai multor martori, inclusiv ale victimei căreia a refuzat să-i restituie aparatul. între timp, telefonul a fost recuperat și restituit posesorului, dar fapta lui Magyar îndeplinește criteriile legale pentru a fi încadrată în infracțiunea de furt, potrivit Parchetului. Ancheta care-l privește pe deputatul Balazs Hanko, membru al partidului Fidesz, se referă la o presupusă delapidare a 47 de milioane de euro din fonduri publice, din care o parte ar fi fost folosite pentru finanțarea campaniei electorale a acestui partid pentru alegerile parlamentare desfășurate în aprilie. La rândul său, deputatul Miklos Sesztak, membru al partidului creștin-democrat KDNP, este suspectat că ar fi primit mai multe milioane de euro mită pentru cumpărarea unor autobuze la mâna a doua între anii 2014 și 2018. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
UE vrea să își consolideze răspunsul la atacurile hibride rusești
Uniunea Europeană va discuta luni posibila înființare a propriului mecanism de urgență, inspirat de cel al NATO, pentru a consolida răspunsul comun la 'atacurile hibride' atribuite Moscovei, a indicat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, relatează AFP. 'Este vorba despre tot ceea ce se situează sub pragul agresiunii armate și despre cum putem acționa împreună (...) Ce instrumente putem folosi la diferite niveluri', a declarat Kallas la sosirea la o reuniune a miniștrilor apărării din UE la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus recent ca Uniunea să adopte un mecanism de urgență, inspirat de Articolul 4 din Tratatul NATO, care să permită o coordonare și un răspuns rapid între țările UE. Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să solicite consultări urgente cu aliații săi imediat ce consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea sunt amenințate, fără a declanșa imediat un răspuns militar. Serviciile de informații militare daneze au avertizat joi că Rusia va efectua probabil mai multe atacuri hibride împotriva unor ținte occidentale, subliniind că o invazie a unei țări NATO este 'improbabilă', dar totuși posibilă. Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat, de asemenea, cu privire la amenințările 'hibride' rusești, inclusiv atacuri cu drone și rachete, care vizează aliații Ucrainei. 'Este clar că este necesară o abordare comună a NATO și UE. Opțiunile sunt pe masă și acestea trebuie, de asemenea, coordonate', a declarat Sebastian Hartmann, secretarul de stat german la Ministerul Apărării, la sosirea sa la Bruxelles. Rusia și-a intensificat presiunea, în special asupra țărilor care susțin Ucraina, 'și trebuie să abordăm această problemă cu calm, dar cu hotărâre', a declarat ministrul apărării finlandez, Antti Hakkanen. Rusia urmărește în primul rând 'impactul psihologic' în atacurile sale hibride, pentru a destabiliza țările europene, în special pe cele care susțin Kievul, a explicat un oficial al UE sub condiția anonimatului. în acest context, Kallas și mai multe țări ale UE consideră că cel mai bun răspuns este, dimpotrivă, consolidarea sprijinului european pentru efortul de război ucrainean împotriva Rusiei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut, de asemenea, joi țărilor europene să ofere 'mai mult sprijin Ucrainei' dacă 'vor cu adevărat să trimită un semnal rușilor cu fiecare incident sau atac hibrid'. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Rusia a atacat în #Ucraina centre de date și infrastructuri energetice și portuare
Rusia a atacat în noaptea de duminică spre luni în Ucraina centre de date aparținând companiilor de telefonie și internet, infrastructuri energetice și aerodromuri în regiunea capitalei Kiev, precum și infrastructuri portuare și nave comerciale în regiunea sudică Odesa, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenția EFE. 'Noaptea trecută, forțele armate ruse au continuat să atace cu drone centre logistice și de comunicații, infrastructură portuară și nave utilizate de armata ucraineană', a scris comandamentul militar rus pe Telegram. Conform acestuia, la Kiev au fost atacate 'un centru de date al UkrTelecom, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de telefonie fixă și mobilă și de internet de mare viteză', precum și 'un centru de date al DreamLine, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de internet de mare viteză pentru forțele armate ucrainene'. Dronele rusești au mai atacat 'instalații energetice' și infrastructura 'aerodromului militar Vasilkiv' în regiunea Kiev. în regiunea Odesa, pe coasta Mării Negre, armata rusă a lovit un centru logistic al companiei private de curierat Nova Poșta, despre care Ministerul Apărării rus susține că 'depozita o încărcătură militară'. în portul Cernomorsk a fost atacată o navă vrachier care transporta echipamente militare și mărfuri cu dublă întrebuințare destinate armatei ucrainene, afirmă în continuare Ministerul Apărării rus. De asemenea, adaugă acesta, în portul Ismail de pe Dunăre a fost avariată infrastructura șantierului naval Dunaisudoservis, 'o instalație importantă de construcții și reparații navale care modernizează și repară nave și efectuează mentenanța și recondiționarea ambarcațiunilor de patrulare' ale marinei de război ucrainene. Au fost în plus avariate o bază a serviciului ucrainean de grăniceri din apropierea șantierului naval Ismail și o navă vrachier care transporta o încărcătură militară către portul Odesa, mai susține Ministerul Apărării rus în raportul său public. Accesul la internet a devenit cea mai recentă țintă a atacurilor aeriene rusești în Ucraina, care vizează acum și această infrastructură pentru a perturba comunicațiile în rețea și a slăbi economia. Aceste noi atacuri sunt văzute și ca o parte a războiului de uzură prin care Rusia urmărește să provoace pagube economiei ucrainene, la fel cum sunt atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurilor portuare, în timp ce Ucraina la rândul ei lovește cu drone infrastructuri similare ale Rusiei și țintește în plus intens rafinăriile acesteia. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Olanda 'regretă profund decizia inutilă' a Israelului de revocare a acreditărilor diplomaților olandezi în Cisiordania (ministru)
Regatul Țărilor de Jos regretă 'profund' decizia 'inutilă' luată de Israel de a revoca acreditările diplomaților olandezi aflați la post în Cisiordania, a declarat luni ministrul de externe Tom Berendsen, transmite AFP. 'Regret profund această decizie inutilă', a declarat ministrul, citat de o purtătoare de cuvânt. Berendsen a insistat că decizia anterioară anunțată de Haga de a suspenda importurile provenite din coloniile israeliene în teritoriile ocupate în Cisiordania 'nu este îndreptată contra Israelului'. Suspendarea acestor importuri 'decurge mai degrabă din obligația, în virtutea dreptului internațional, de a nu contribui la o situație ilicită: coloniile ilegale', a dat el asigurări. Ministrul de externe israelian Gideon Saar a anunțat duminică revocarea, în termen de șapte zile, a acreditărilor diplomaților olandezi, în urma deciziei anunțate de Haga. Guvernul olandez a anunțat în iulie că produsele provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate - ilegale din punctul de vedere al dreptului internațional - nu vor mai putea intra în Olanda începând cu 22 septembrie. La rândul lor, Regatul Unit, Franța și Canada au anunțat la începutul lunii că vor sancționa comerțul cu coloniile israeliene din Cisiordania, înăsprind tonul față de Israel, care a ripostat anunțând închiderea consulatului britanic de la Ierusalim. O propunere similară se află pe masa celor 27 de state membre ale UE, care nu au ajuns deocamdată la un consens pentru a o adopta. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Franța: Francois Hollande afirmă că ar putea candida în 2027 dacă victoria pare realizabilă (presă)
Fostul președinte socialist francez Francois Hollande ar putea decide să candideze la președinție în 2027, dar numai dacă va vedea o șansă reală de victorie, conform unui interviu pe care l-a acordat pentru cotidianul italian La Repubblica și apărut luni, relatează Reuters. 'A candida la președinție nu este o decizie care să fie luată cu ușurință, cu atât mai puțin pentru un fost șef de stat ca mine', a spus Hollande în cadrul interviului. El a adăugat că ar lua în considerare o candidatură doar în circumstanțe excepționale și numai dacă ar exista o șansă realistă de a ajunge în turul al doilea și, în cele din urmă, de a câștiga. în vârstă de 72 de ani, Hollande a fost președintele Franței în perioada 2012-2017. Alegerile prezidențiale din Franța vor avea loc în primăvara anului 2027. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, își păstrează avansul pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, iar rivalul său de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, se clasează pe locul al doilea în majoritatea scenariilor testate, conform unui sondaj publicat în urmă cu două săptămâni. Edouard Philippe, fost premier al lui Emmanuel Macron, este singurul candidat de centru-dreapta care îl devansează pe Melenchon într-unul dintre scenariile testate și care se află la egalitate cu acesta în altul. Ceilalți candidați s-ar clasa în urma lui Melenchon în toate scenariile. 'Franța anului 2027 seamănă puțin cu cea pe care am guvernat-o. Ne confruntăm cu o lume mai amenințătoare, mai periculoasă și mai dură, precum și cu un continent european care a devenit o țintă pentru puteri precum Statele Unite, China și Rusia. Europa se confruntă cu o criză existențială', a mai declarat fostul președinte Hollande. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
#Ucraina a lansat un atac masiv asupra depozitelor de combustibil în sudul Rusiei
Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil în regiunea Krasnodar, situată în sudul Rusiei, potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene, relatează agenția EFE. 'Mai multe localități din regiunea Krasnodar au suferit un atac masiv cu drone. Ca urmare a căderii resturilor de drone (doborâte) s-au declanșat incendii la trei companii civile în localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski', a informat pe Telegram administrația locală. Potrivit autorităților, nu s-au înregistrat victime în această regiune. Conform canalului independent rus Astra, printre obiectivele lovite se numără baza de depozite de combustibil Edelveis-95, societate distribuitoare de motorină și benzină. Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat fotografii cu incendiile, în care se pot vedea flăcări și coloane dense de fum negru. în regiunea rusă Voronej apărarea antiaeriană a doborât aproximativ 20 de drone, a declarat guvernatorului local Aleksandr Gusev, conform căruia sunt patru civili răniți, dintre care trei copii, iar doi se află în stare gravă. Ministerul Apărării rus a raportat luni doborârea a 254 de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra a 15 regiuni ale Rusiei, a peninsulei Crimeea anexate și a mărilor Neagră și Azov. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Armata SUA s-a retras complet din Irak, potrivit Bagdadului; miercuri va fi marcată 'Ziua independenței'
Armata americană și-a încheiat complet retragerea din Irak, a declarat duminică un oficial guvernamental irakian pentru dpa. Toate forțele combatante și trupele de sprijin logistic ale Statelor Unite au părăsit Irakul, potrivit oficialului menționat. Deocamdată nu există o confirmare oficială din partea Statelor Unite, menționează dpa. Retragerea trupelor americane a fost convenită de SUA și Irak în 2024. Conform Pentagonului, în ultimii ani în Irak mai erau desfășurați în jur de 2.500 de militari americani. Aceștia erau staționați la Erbil - în Kurdistanul irakian -, la o bază din apropierea aeroportului din Bagdad și în așa-numita Zonă Verde, cartierul guvernamental din capitală. SUA și țări aliate au lansat în 2014 o campanie împotriva organizației teroriste Stat Islamic (SI), campanie în urma căreia gruparea a fost declarată învinsă militar în Irak în 2017 și în Siria în 2019. Celule ale Statului Islamic rămân active și continuă să întreprindă atacuri ocazionale, însă gruparea extremistă sunnită a pierdut vastele teritorii pe care le controla în cele două țări. Totuși, în Irak situația de securitate s-a deteriorat din nou după declanșarea războiului din Iran. în ultimii ani, Washingtonul și Teheranul s-au confruntat în mod repetat pe teritoriul Irakului, ajungând în pragul războiului în câteva ocazii. Sute de atacuri au avut loc în contextul actualului conflict legat de Iran, atacuri ce au vizat instalații și trupe americane din Irak, precum și ținte aparținând forțelor kurde. Este de așteptat ca Iranul și forțele aliniate cu el să salute retragerea trupelor americane. în Irak vor începe patru zile de sărbătoare oficiale miercuri, când expiră oficial termenul-limită pentru retragerea americană. Evenimentul va fi celebrat drept 'Ziua independenței', iar instituțiile publice vor fi închise. Inițial, puternicele miliții din Irak aliate cu Iranul ar fi trebuit să se dezarmeze și să fie integrate în aparatul de securitate al statului, în paralel cu retragerea trupelor americane. Măsura, anunțată de premierul Ali al-Saidi, a fost ulterior amânată și urmează să fie pusă în practică în iunie viitor. SUA și aliații lor au invadat Irakul în 2003, în pofida criticilor internaționale, și l-au răsturnat de la putere pe conducătorul de atunci, Saddam Hussein. După retragerea din 2011, armata americană a revenit în 2014 la solicitarea guvernului irakian, pentru a lupta împotriva SI. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Trump i-a propus președintelui Jinping ca SUA să vândă arme Chinei (ambasadorul american la Beijing)
Președintele american Donald Trump a propus Chinei vânzări de arme americane, ca răspuns față de îngrijorările Beijingului cu privire la livrările de arme către Taiwan, a afirmat duminică într-un interviu ambasadorul american în China, David Perdue, relatează AFP. 'Președintele Trump spune în continuare: 'Ei bine, noi vindem arme și altor țări în lume'. L-a întrebat chiar și pe președintele Xi Jinping dacă vrea să cumpere, la un moment dat', a spus ambasadorul David Perdue, în interviul acordat postului Fox News, fără a preciza când a avut loc respectiva discuție dintre cei doi lideri, dacă a fost la summitul lor desfășurat în SUA săptămâna trecută sau altă dată. 'Există discuții continue pe tema altor vânzări, Trump și președintele Xi vorbesc despre acestea de fiecare dată când se întâlnesc', a adăugat ambasadorul american. în iunie, China a avertizat Taiwanul că o 'căutare a independenței cu sprijinul SUA sau prin forță militară nu va duce nicăieri'. China a promis că va prelua controlul asupra Taiwanului, pe care-l consideră parte integrantă a teritoriului său, fără a exclude folosirea forței, iar în ultimii ani și-a intensificat presiunea militară asupra insulei. Guvernul de la Taipei cheltuiește enorm pentru înarmare, iar Statele Unite sunt principalul furnizor de echipamente militare. Washingtonul și-a dat acordul în decembrie anul trecut pentru vânzări de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan. Potrivit ambasadorului american în China, prin acest acord administrația Trump a vândut 'mai multe arme Taiwanului decât orice alt președinte din 1979'. Totuși, Statele Unite au decis să suspende un export de rachete interceptoare Patriot către Taiwan, în urma diminuării stocurilor armatei americane după ostilitățile cu Iranul. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Israelul anunță că l-a ucis pe răpitorul unui cuplu luat ostatic pe 7 octombrie
Armata israeliană și Shin Bet, serviciul de securitate internă, au anunțat că au ucis în Fâșia Gaza un bărbat care fusese filmat în timp ce răpea pe motocicletă un cuplu de ostatici pe 7 octombrie 2023, notează AFP. Sâmbătă, 'armata israeliană și serviciul de securitate internă (...) au desfășurat o operațiune în zona Nuseirat (centru) și l-au eliminat pe teroristul Saher Nidal Latfi Sakr', a indicat comunicatul comun publicat duminică. 'Sakr a infiltrat teritoriul israelian în timpul masacrului din 7 octombrie și a condus motocicleta folosită pentru a-i răpi pe Noa Argamani și Avinatan Or de la festivalul de muzică Nova până în Fâșia Gaza', a adăugat textul. Imaginile cu răpirea celor doi ostatici de la festivalul Nova, situat în apropierea graniței cu Gaza, difuzate în direct pe 7 octombrie 2023, au devenit emblematice. în aceste imagini, în timp ce Noa Argamani este luată cu forța pe o motocicletă, țipând și cu mâinile întinse spre partenerul ei, acesta din urmă este văzut stând în picioare, cu mâinile legate la spate, înconjurat de mai mulți bărbați. Noa Argamani, o studentă, a fost eliberată în timpul unei operațiuni militare israeliene în iunie 2024. Foto: (c) ABIR SULTAN / EPA Avinatan Or a trebuit să aștepte până în octombrie 2025 pentru a fi eliberat împreună cu alți 19 ostatici vii, în cadrul acordului de încetare a focului din Gaza care a intrat în vigoare pe 10 octombrie, sub presiunea Statelor Unite. Atacul fără precedent al grupării înarmate palestiniene Hamas împotriva Israelului s-a soldat cu 1.221 de morți, în majoritate civili, potrivit unui bilanț realizat de AFP. Ofensiva lansată ca răspuns de către Israel în Fâșia Gaza a făcut peste 73.000 de morți, conform Ministerului Sănătății din teritoriul palestinian, aflat sub autoritatea Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Adrian Dădârlat)
Seulul așteaptă scuze din partea Kievului pentru că a încălcat secretul privind prizonierii de război nord-coreeni
Președinția sud-coreeană a pretins duminică seară scuze din partea Kievului pentru că a încălcat secretul privind transferul către Seul a doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de Ucraina în timpul conflictului său împotriva Rusiei, notează AFP. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit această informație joi, în fața ONU, explicând că 'nu a fost ușor să fie capturați vii'. Omologul său sud-coreean, Lee Jae-myung, a deplâns imediat faptul că Kievul a rupt acordul de confidențialitate pe această temă. Dmitro Litvin, consilier al președintelui Zelenski, a replicat că Ucraina este 'o țară deschisă' și a considerat că ar fi fost ciudat ca acești soldați să fie predați în secret. 'Faptul că partea ucraineană a încălcat acordul de confidențialitate dintre cele două țări și a divulgat (informația) unilateral constituie în sine un fapt foarte grav', a afirmat duminică Seong Ghi-hong, secretar prezidențial sud-coreean pentru relații publice. Foto: (c) Kim Hong-Ji / REUTERS El a adăugat că 'declarația falsă a serviciului de presă prezidențial ucrainean, conform căreia nu ar fi existat niciun acord de confidențialitate (...) subminează grav încrederea dintre cele două guverne și aduce prejudicii grave relațiilor de prietenie dintre cele două țări'. Prin urmare, Casa Albastră (președinția sud-coreeană) cere în mod solemn 'o explicație și scuze oficiale', a continuat Seong, menționând că președinția analizează 'măsuri suplimentare care ar putea fi necesare', fără a oferi însă alte detalii. Cei doi soldați nord-coreeni au fost luați prizonieri de Ucraina în ianuarie 2025 după o desfășurare militară a Phenianului în sprijinul aliatului său rus. într-o scrisoare adresată unui ONG din Seul, ei și-au exprimat dorința de a avea o 'viață normală' în Coreea de Sud. Conform Constituției acestei țări, toți coreenii, inclusiv cei din Coreea de Nord, sunt considerați cetățeni ai Coreei de Sud. Oficiali de la Seul afirmă că această prevedere se aplică, de asemenea, soldaților nord-coreeni capturați în războiul dintre Rusia și Ucraina. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Adrian Dădârlat)
Venezuela: Manifestații pentru revenirea liderei opoziției, Maria Corina Machado
Susținători ai laureatei Premiului Nobel pentru Pace și lideră a opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, au circulat duminică în convoaie prin țară pentru a cere revenirea ei, după tentativele sale eșuate de a se întoarce în țara natală, transmite AFP. Deși autoritățile americane neagă acest lucru, mulți observatori consideră că există un veto american împotriva revenirii lui Machado, aflată în exil în Panama. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat, în repetate rânduri, satisfacția față de activitatea președintei interimare Delcy Rodriguez, aflată la putere de la capturarea, în ianuarie, a predecesorului său Nicolas Maduro de către armata americană. Potrivit partidului său, revenirea lui Machado, exilată în Panama, a fost împiedicată de șapte ori. 'Mă voi întoarce foarte curând în țara mea', a dat ea asigurări sâmbătă, în cursul participării sale la un forum virtual intitulat 'Unde se află și încotro se îndreaptă democrația în America?'. Partidul Vente Venezuela, pe care l-a fondat, a lansat duminică un apel la o mobilizare națională în cadrul căreia sute de persoane în caravane de vehicule au parcurs diferite orașe pentru a solicita revenirea ei. în timpul unei adunări în statul Barinas (sud), pământul natal al defunctului președinte Hugo Chavez (1954-2013), manifestanții s-au deplasat și la sediul autorității electorale locale pentru a cere organizarea de alegeri prezidențiale. 'Regina sosește astăzi pentru a domni', au scandat unii în timp ce claxonau, în timp ce alții fluturau pancarte. 'Ne vom lupta pentru ca următoarea președintă a Venezuelei, Maria Corina Machado, să ajungă la putere. O așteptăm. Vino, Maria Corina, poporul te așteaptă în statul Barinas!', a declarat pentru AFP Leandro Gonzalez, cizmar. în statul Miranda (centru), susținătorii săi, care purtau drapele ale Venezuelei, au străbătut orașul Los Teques. Pe mai multe pancarte se putea citi 'Calendar electoral clar și alegeri în 2027' sau 'Miranda se mobilizează pentru libertate!'. în San Cristobal (vest), locuitorii au ieșit în stradă cu aceleași sloganuri: 'Alegeri, acum'. Ruben Monasterios, membru al partidului Vente în regiune, a afirmat că revenirea lui Machado trebuie 'să se concretizeze într-un termen imediat'. Pe de altă parte, Vente Venezuela a denunțat reținerea lui Fernando Torrealba, membru al organizației politice în statul Zulia (est). Partidul a indicat că ofițeri ai gărzii naționale l-au arestat pe lider duminică dimineaâă, în timp ce acesta participa la o acțiune de mobilizare în Maracaibo, capitala statului Zulia. Tot în Maracaibo, Juan Pablo Guanipa, figură a opoziției, a pledat în favoarea unirii: 'Unitatea (opoziției) cere revenirea Mariei Corina și alegeri prezidențiale. Trebuie să continuăm până când vom obține țara liberă și democratică la care aspirăm'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Adrian Dădârlat)
VIDEO Franța: Număr record de aleși pentru extrema-dreaptă în Senat, cu șapte luni înainte de prezidențiale
Extrema dreaptă franceză a dat o lovitură puternică duminică la alegerile senatoriale, obținând 15 locuri în camera superioară și mărindu-și de patru ori numărul de senatori, un succes semnificativ cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile prezidențiale, transmite AFP. Adunarea Națională (RN), partidul lui Marine Le Pen care avea deja trei senatori, a înregistrat nouă noi aleși, iar aliații săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) au obținut trei locuri, în cadrul acestui scrutin în care a fost reînnoite puțin peste jumătate din cele 348 de mandate ale acestei adunări. 'Pentru prima dată în istoria sa, Adunarea Națională va constitui, împreună cu aliații săi (...) un grup în Senat', a scris pe X președintele partidului, Jordan Bardella. Ces résultats aux #Sénatoriales2026 marquent une étape dans l'enracinement du RN. Pour la première fois de son histoire, le RN va pouvoir constituer un groupe au Sénat ! C'est aussi une étape supplémentaire pour l'élection de Marine Le Pen dans quelques mois. @publicsenat pic.twitter.com/UeFWbxwqDP — Jordan Bardella (@J_Bardella) September 27, 2026 'Este o victorie istorică și o etapă majoră care a fost depășită', s-a felicitat pe aceeași rețea socială Marine Le Pen, marea favorită în intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, programat pe 18 aprilie. Ea a salutat un 'progres general' care confirmă 'accelerarea implantării Adunării Naționale pe întreg teritoriul' Franței. RN devenise deja cel mai mare partid ca număr de deputați în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului) în urma alegerilor legislative din 2024, având 119 aleși (și trei afiliați). Acest pas este simbolic, dar nu numai: având peste zece aleși, RN va putea constitui un grup parlamentar, ceea ce înseamnă un timp sporit pentru luări de cuvânt, resurse suplimentare și un sprijin valoros pentru candidatura lui Marine Le Pen la Elysee. Chiar dacă trece pe plan secund în umbra bătăliei din 2027, acest scrutin indirect, care reflectă alegerile municipale din luna martie a acestui an, va fi analizat cu atenție de conducerile partidelor, la mai puțin de șapte luni de prezidențiale. Se impun în special două constatări: prezența locală a RN este în clară progresie, după cum o arată scorurile care uneori au crescut de cinci ori față de ultimul scrutin din 2020. în schimb, cea a partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI) rămâne derizorie pentru mișcarea lui Jean-Luc Melenchon - un alt candidat la prezidențiale bine plasat în sondaje -, care reușește, totuși, să obțină un loc pentru prima dată. în ciuda unei ușoare erodări, controlul asupra Senatului deținut de partidul de dreapta Republicanii (LR), al cărui candidat Bruno Retailleau a fost reales, și de aliații săi centriști nu este, însă, dat peste cap de acest scrutin. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Presa israeliană informează că Netanyahu s-a deplasat în Emiratele Arabe Unite
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a deplasat duminică în Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru a discuta cu liderul acestei țări în cursul unei vizite care nu a fost anunțată de niciuna dintre cele două țări, au raportat mai multe instituții de presă israeliene, citate de AFP. Potrivit posturilor de televiziune 12 și KAN, precum și jurnalelor Haaretz și Jerusalem Post, Netanyahu a efectuat o călătorie dus-întors duminică și s-a întâlnit cu președintele EAU, Mohamed bin Zayed Al-Nahyan. Contactat de AFP, biroul său nu a reacționat imediat. Media israeliene au relatat despre această deplasare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, după apariția unor informații de presă care menționau un avertisment privind o posibilă operațiune a Hamas, pe care Emiratele l-ar fi transmis premierului Netanyahu cu puțin timp înainte de atacurile din 7 octombrie 2023, și pe care acesta din urmă nu l-ar fi împărtășit cu serviciile sale de securitate. Premierul israelian a negat existența unui astfel de avertisment. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Israelul va revoca acreditarea diplomaților olandezi la post în Cisiordania
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a anunțat revocarea în termen de șapte zile a acreditării diplomaților olandezi la post în Cisiordania ocupată, ca reacție la interdicția impusă de Haga importurilor de produse provenite din coloniile israeliene, relatează AFP. 'în urma intrării în vigoare, săptămâna trecută' a acestei decizii anunțate în iulie de Țările de Jos, 'diplomații olandezi care își desfășoară activitatea la Ramallah trebuie să returneze documentele lor diplomatice' în termen de șapte zile, a scris ministrul pe X. La expirarea acestui termen, 'privilegiile și imunitățile lor diplomatice acordate de statul Israel vor expira', a adăugat el. Guvernul olandez a anunțat în iulie că produsele provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate — ilegale din perspectiva dreptului internațional — nu vor mai putea intra în Țările de Jos începând cu 22 septembrie. Potrivit unui anunț publicat vineri pe site-ul Autorităților vamale olandeze, 'de la 22 septembrie 2026, această interdicție se aplică companiilor, dar și bagajelor personale ale călătorilor'. Presa israeliană a raportat în ultimele zile mărturii ale unor călători sosiți din Israel ale căror bagaje au fost inspectate la sosirea pe aeroportul Schiphol din Amsterdam. Ambasadorul Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, un susținător înfocat al coloniilor, s-a arătat de asemenea indignat pe X din cauza acestei interdicții. 'în această dimineață, la biserica noastră se aflau persoane din Țările de Jos care zboară înapoi mâine și care trebuie să își verifice cadourile', riscând în caz contrar o 'posibilă pedeapsă cu închisoarea de șase ani', a scris el. Regatul Unit, Franța și Canada au anunțat, la rândul lor, la începutul lunii că vor sancționa comerțul cu coloniile israeliene din Cisiordania, înăsprind tonul față de Israel, care a ripostat prin anunțarea închiderii consulatului britanic din Ierusalim. Israelul ocupă Cisiordania din 1967, unde trăiesc 500.000 de coloniști în mijlocul a trei milioane de palestinieni, reamintește AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, demisionează, deschizând calea alegerilor anticipate
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și-a anunțat demisia duminică, înainte de încheierea celui de-al doilea și ultim mandat de cinci ani, deschizând astfel calea pentru alegeri anticipate, relatează Reuters, DPA și AFP. 'Aceasta este ultima mea seară în această clădire', s-a adresat el simpatizanților săi adunați în fața palatului prezidențial, care fluturau steaguri și îi scandau numele. 'V-am slujit cu credință pe voi și patria mea, Serbia. ... Sunt mândru de ceea ce am realizat împreună', a spus el. Demisia lui Vucic, cu șapte luni înainte de încheierea mandatului său, intervine în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia de pe 25 octombrie și îi va permite să fie numit prim-ministru dacă Partidul său Progresist Sârb (SNS) va forma noul guvern. Conform Constituției Serbiei, Ana Brnabic, președinta parlamentului care își încheie mandatul, va îndeplini funcția de președinte interimar până la alegerea unui nou președinte. Alegerile prezidențiale trebuie să se desfășoare în termen de 90 de zile, campania electorală având o durată cuprinsă între 30 și 60 de zile. 'Până la sfârșitul lunii decembrie... vom avea primul tur al alegerilor prezidențiale', a declarat Vucic, care își anunțase intenția de a demisiona din funcția de președinte la începutul verii. Alegerile parlamentare anticipate de luna viitoare îi vor pune față în față pe SNS-ul lui Vucic și aliații săi cu 'Students Win', o mișcare anticorupție condusă de studenți, și cu 'Serbia Europeană', o alianță a partidelor de opoziție pro-occidentale. Students Win, Serbia Europeană și alte partide trebuie încă să-și nominalizeze candidații la prezidențiale. Experții cred că Aleksandar Vucic (56 de ani) speră că această mutare îi va consolida controlul asupra puterii. Mandatul său ca șef de stat se încheie anul viitor și după două mandate nu are voie să candideze din nou. El se confruntă cu o presiune internă semnificativă din partea unei mișcări de protest organizate în mare parte din studenți.AGERPRES/(AS-editor. Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru)
Volodimir Zelenski anunță rezultate importante pe frontul de la Liman
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat duminică 'rezultate importante' pe frontul de la Liman, în regiunea Donețk (est), după ce a fost informat de către comandantul-șef al armatei ucrainene, Mihailo Drapatîi, informează EFE. 'Trupele noastre au obținut rezultate importante pe frontul de la Liman, în regiunea Donețk, în cadrul operațiunii 'Vivaldi', la fel și grupul de trupe aeropurtate de asalt în cadrul uneia dintre celelalte operațiuni a noastre de apărare activă. Ocupanții continuă să fie eliminați, iar obiectivele stabilite sunt atinse', a scris el într-un mesaj pe X. Săptămâna aceasta, potrivit lui, în toate zonele de luptă activă de pe front, unitățile ucrainene au neutralizat 10.660 de soldați ruși, morți și răniți, și a subliniat că fiecare dintre aceste pierderi rusești este confirmată de dovezi video. El a precizat că cele mai intense lupte au loc în sectoarele Pokrovsk, Kostiantinivka și Liman, adăugând că se desfășoară operațiuni și în regiunile Zaporojie, Harkov și Sumî. Zelenski a adus un omagiu special luptătorilor Corpului III de armată și Brigăzii 68-a independente aeropurtate 'Oleksa Dovbuș' a Corpului 8 al Forțelor aeropurtate de asalt. Totodată, Volodimir Zelenski a declarat că, împreună cu Drapatîi, au decis asupra următorilor pași pe front. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto:www.wiadomosci.wp.pl
Liderul kurd din Irak critică retragerea forțelor americane
Prim-ministrul regiunii Kurdistan din Irak a calificat retragerea iminentă a forțelor americane din țară drept 'rușinoasă', relatează duminică dpa. 'Amenințarea este reală - suntem vulnerabili, suntem atacați', a declarat Masrour Barzani pentru Financial Times. 'Acum, să fii lăsat pe cont propriu fără niciun, să zicem, sistem defensiv adecvat, este rușinos', a spus el. Guvernul regional kurd nu a putut achiziționa sisteme proprii de apărare aeriană, a spus el. Doar guvernul central de la Bagdad putea face acest lucru. Retragerea trupelor americane din Irak ar urma să fie finalizată până pe 30 septembrie. Decizia a fost luată în 2024, după ce misiunea de luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic a fost declarată încheiată în 2021. Forțele SUA au invadat Irakul în 2003, când liderul irakian de la acea vreme Saddam Hussein a fost răsturnat de la putere. După ce misiunea s-a încheiat în 2011, trupele americane s-au întors în 2014 pentru a lupta împotriva Statului Islamic. De la începutul războiului în Iran, declanșat prin ofensiva americano-israeliană în februarie, regiunea kurdă din Irak a fost lovită de sute de rachete și drone, inclusiv un atac asupra biroului lui Barzani. Iranul consideră regiunea autonomă Kurdistan drept un aliat al Occidentului și al Israelului pe teritoriul irakian. Erbil găzduiește o bază multinațională unde staționează soldați americani și germani. Această bază a fost, de asemenea, atacată. Forțele americane au respins unele dintre atacuri. Kurzii sunt un grup etnic de circa 30 de milioane de persoane, care trăiesc în principal în Irak, Iran, Siria și Turcia. Au luptat timp de zeci de ani pentru a-și construi propriul stat și au fost mult timp persecutați și reprimați atât în Irak, cât și în Iran, notează dpa. Regiunea kurdă semi-autonomă din Irak a luat naștere după căderea lui Saddam Hussein în 2003.Până atunci, regiunea fusese protejată de o zonă de interdicție aeriană impusă de armata americană începând din 1991. Relațiile actuale dintre guvernul kurd, cu sediul la Erbil, și guvernul central de la Bagdad sunt marcate de dispute continue. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Masrour Barzani /facebook
VIDEO Incidentul de la baza aeriană britanică: Suspecții voiau să facă 'mari pagube', afirmă Trump, care menționează colaborare cu britanicii
Cei cinci bărbați arestați duminică de poliția britanică în apropierea unei baze militare utilizate de armata americană în vestul Angliei voiau să facă 'mari pagube', a declarat președintele SUA, Donald Trump, potrivit căruia suspecții erau în vizorul Statelor Unite 'de mult timp', relatează France Presse. 'Sunt anchetați. Voiau să facă mari pagube bazei noastre și colaborarea cu britanicii a funcționat excelent', a declarat președintele american presei la sosirea sa în Chicago pentru un turneu de golf. 'Am lucrat în strânsă colaborare cu prietenii noștri americani și am fost în contact în cursul zilei cu omologul meu Pete Hegseth', a indicat la rândul său ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, într-o intervenție la congresul anual al laburiștilor la Liverpool. Poliția antiteroristă britanică anchetează asupra unui 'incident major' survenit duminică în apropierea unei baze militare utilizate de aviația americană în vestul Angliei, lângă care au fost arestați cinci indivizi suspectați de 'pregătirea unui act terorist'. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru)
Noi atacuri rusești ucid alte opt persoane în #Ucraina
Lovituri rusești asupra Ucrainei au făcut opt morți, a indicat Kievul duminică, la o zi după promisiunea Moscovei de a-și desfășura războiul 'indiferent de circumstanțe', relatează France Presse. Trei bombe aeriene rusești au explodat duminică după-amiază în centrul orașului Sumî (nord), lovind un centru pentru copii și ucigând două persoane, între care o adolescentă de 16 ani,a anunțat ministrul ucrainean de interne Ivan Vîghivski. Lovituri rusești asupra Kievului și a periferiei sale au ucis încă o persoană și au rănit alte patru în capitala țării, potrivit autorităților locale, precizând că aceste bombardamente au avariat peste 16 clădiri în regiunea Kiev, atât rezidențiale, cât și industriale. Potrivit poliției ucrainene, un bărbat a fost ucis cu dronă rusească în districtul Bucea, tot în regiunea Kiev. Chiar în Kiev, sediul operatorului mobil Kyivstar, unul dintre principalele ale țării, a fost avariat de bombardamente,fără a face victime, potrivit presei locale. în ultimele zile, Moscova a bombardat centre de date, provocând probleme de acces la internet în unele zone. în cursul zilei de duminică,președintele Volodimir Zelenski indicase că trei persoane au fost ucise de lovituri nocturne în regiunea sudică Zaporojie. Autoritățile regiunii Odesa (sud) au informat despre un 'atac masiv' asupra sudului acestei regiuni de lângă Marea Neagră, soldată cu încă un mort. în cursul săptămânii care s-a scurs, Rusia a atacat Ucraina cu peste 2.200 de drone cu rază lungă de acțiune, 1.650 de bombe aeriene și 38 de rachete, a indicat Zelenski în rezumatul său săptămânal. în ultimele zile, Kievul a acuzat Moscova că provoacă o criză umanitară în localitate Oleșki, în partea regiunii Herson (sud) ocupată de Rusia, împiedicând furnizarea de ajutoare și evacuarea civililor printr-o blocadă de facto. Duminică, șeful administrației ucrainene a regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat că o mare operațiune de livrare de hrană prin drone permisese livrarea a patru tone de produse alimentare în acest oraș. Potrivit lui, circa 2.000 de persoane sunt 'ostatice' ale Moscovei în această localitate cu acces foarte dificil, fiind situată pe linia frontului, pe malurile Niprului. Kremlinul a recunoscut luni dificultăți de aprovizionare cu hrană și medicamente, aruncând responsabilitatea asupra Kievului și acuzând armata ucraineană că obstrucționează livrările de ajutoare. în partea regiunii ucrainene Zaporojie (sud), aflată sub ocupație rusă, un atac ucrainean cu dronă a ucis duminică o femeie în orașul Energodar, a afirmat Maksim Puhov, responsabil municipal numit de Moscova. Aceste atacuri survin în ziua următoare a declarațiilor ministrului rus de externe Serghei Lavrov, făcute în fața ONU, potrivit cărora Moscova intenționează să-și continue campania militară 'până la capăt'. în timp ce luptele continuă fără încetare pe front, fără progrese majore, negocierile conduse de SUA pentru a pune capăt conflictului lansat de invazia rusă pe scară largă în 2022, nu au permis deblocarea situației. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru)
Italia a expulzat un muzician moldovean care blocase o autostradă pentru a realiza un videoclip
Italia a expulzat un artist moldovean de muzică trap, acuzat că a blocat o axă rutieră majoră în apropiere de Milano pentru a înregistra un clip muzical, a anunțat duminică ministrul de interne italian, Matteo Piantedosi, citat de AFP. Incidentul s-a produs în septembrie, când muzicianul Nicolae Novacenko, al cărui nume de scenă este 'Bratan', a blocat autostrada mergând cu motocicleta împreună cu un grup de 30 de persoane. Videoclipul a fost difuzat apoi pe pagina sa de Instagram. 'Ținând cont de amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea publică, permisul de sejur i-a fost revocat și a fost instalat în primul avion care să-l ducă în țara sa de origine', a declarat ministrul pe X. Potrivit media italiene, muzicianul în vârstă de 32 de ani se află în Italia de la vârsta de 17 ani. Trăind în cuplu, el are un copil de un an. Guvernul ultraconservator condus de premierul Giorgia Meloni și-a înăsprit discursul cu privire la securitate și imigrație în perspectiva viitoarelor alegeri legislative din 2027. Executivul este la concurență cu noul partid de extrema dreaptă, Futuro Nazionale, aflat în creștere în sondaje. Acest partid, condus de ex-generalul Roberto Vannacci, a lansat un apel la expulzarea tuturor migranților fără acte în regulă și a migranților care au comis delicte. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Trac, editor online: Alexandru Cojocarui)