Politic extern
4438 articole
Marea Britanie: Incidentul de lângă baza utilizată de US Air Force, anchetat de poliția antiteroristă
Poliția antiteroristă a fost însărcinată cu ancheta asupra 'incidentului major' survenit duminică în apropierea unei baze militare utilizate de aviația militară americană în vestul Angliei, potrivit presei, după arestarea unor bărbați suspectați de infracțiuni legate de explozibili, relatează AFP. Geniști 'inspectează în prezent mai multe vehicule' din apropierea bazei Royal Air Force de la Fairford, iar locuințe din apropierea acesteia au fost evacuate, a indicat poliția din Gloucestershire într-un comunicat. Un perimetru de securitate a fost instalat, iar acest 'incident major' a fost 'pus sub control', au indicat forțele de ordine. Potrivit agenției britanice PA și BBC, poliția antiteroristă a fost însărcinată să ancheteze acest incident. Anterior, poliția din Gloucestershire anunțase arestarea mai multor indivizi 'pentru presupuse infracțiuni la legea referitoare la explozibili'. Premierul Andy Burnham a fost informat despre această situație, a indicat un purtător de cuvânt al guvernului. 'Suntem recunoscători serviciilor de urgență, care au acționat rapid pentru a reține mai mulți suspecți și a lua măsuri pentru a asigura securitatea populației', a mai spus el, fără a mai face alte comentarii. Ministrul apărării Wes Streeting a mulțumit 'echipelor de urgență și specializate' trimise la fața locului. 'Putem fi siguri că situația este sub control', a declarat el pe X. La Fairford se află baza britanică a Escadrilei 501 de sprijin în luptă, o unitate administrativă a US Air Force. Aceasta a declarat într-un comunicat că niciunul dintre membrii săi nu a fost implicat în incident. 'Ne continuăm coordonarea strânsă cu partenerii noștri britanici pentru a garanta securitatea militarilor noștri și a locuitorilor', se afirmă în comunicat. în martie, fostul premier laburist Keir Starmer aprobase ca SUA să utilizeze două baze britanice, între care cea de la Fairford, pentru acțiuni 'defensive' împotriva instalațiilor de rachete iraniene. Potrivit presei, importante mijloace de intervenție au fost desfășurate în zonă, îndeosebi o echipă specializată în acțiuni în zone periculoase. Mai multe locuințe au fost evacuate în satul vecin Whelford, a indicat poliția, locuitorii fiind dirijați spre un centru de recreere din apropiere, potrivit BBC. Acest incident survine în contextul îngrijorărilor crescânde privind acțiuni ale unor state străine pe teritoriul britanic. Ministrul de interne, Shabana Mahmood, a acuzat Iranul și Rusia că apelează la intermediari pentru a iniția acțiuni criminale în Regatul Unit. Situri militare britanice au fost vizate de drone de peste 300 de ori în ultimele 12 luni, potrivit datelor publicate la jumătatea lunii septembrie de ziarul The Independent. Ministerul britanic al Apărării nu a furnizat informații despre originea dronelor, dar aceste incidente intervin într-un moment în care țările europene denunță înmulțirea atacurilor hibride rusești pe teritoriile lor. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Marea Britanie: Incident major la baza aeriană Fairford, utilizată de forțele americane (poliție)
Spania: Pedro Sanchez dă asigurări că lucrează 'neobosit' pentru a rezolva criza locuințelor
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a asigurat-o duminică pe Maricarmen Abascal, o femeie în vârstă de 80 de ani evacuată din casă și devenită un simbol al crizei locuințelor din Spania, că guvernul său lucrează 'neobosit' pentru a prezenta un proiect de lege care protejează chiriașii, la următoarea ședință de cabinet, care va avea loc marți, relatează AFP. 'Ieri, Maricarmen a realizat un video și a cerut guvernului spaniol, și în special mie, să prezentăm marțea viitoare un decret-lege regal pentru a începe să atenuăm situația de urgență în domeniul locuințelor cu care se confruntă multe grupuri vulnerabile, persoanele în vârstă, dar și milioane și milioane de spanioli care suferă, de asemenea, din cauza crizei locuințelor', a declarat prim-ministrul la un miting organizat de Partidul Socialist în perspectiva viitoarelor alegeri municipale și regionale din 2027. 'Maricarmen, am un mesaj pentru tine. Guvernul lucrează neobosit pentru a prezenta decretul-lege regal privind locuințele marțea viitoare. Și le cer grupurilor parlamentare să depună un ultim efort pentru a asigura aprobarea acestuia de către Parlamentul național', a continuat el în timpul discursului său, criticând în repetate rânduri politicile Partidului Popular (de dreapta), care controlează în prezent consiliul orașului Madrid și regiunea. 'Nu este o chestiune de ideologie, ci o chestiune de umanitate', a afirmat el. Miercuri, imaginile evacuării lui Maricarmen Abascal din casa sa au șocat întreaga țară și au readus în centrul atenției criza locuințelor din Spania, pe măsură ce se apropie alegerile generale, programate tot pentru 2027. încă de sâmbătă seara, câteva sute de protestatari și activiști ocupă o parte din vasta piață din centrul turistic aglomerat al Madridului pentru a denunța evacuarea și, mai general, pentru a cere drepturi mai mari pentru chiriași. La următoarea ședință de cabinet, guvernul prim-ministrului socialist Pedro Sanchez urmează să aprobe o serie de măsuri cunoscute sub numele de 'Decretul Maricarmen', care includ reînnoirea automată a contractelor de închiriere și restricții mai stricte privind evacuarea. Cu toate acestea, este incert dacă aceste măsuri vor fi adoptate de Parlament, unde guvernul lui Sanchez nu are majoritate. Un proiect de lege similar a fost respins la începutul acestui an.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)
Migrație: Berlinul vrea o forță de intervenție rapidă în cadrul Frontex
Germania pledează pentru înființarea unei forțe de intervenție rapidă în cadrul agenției europene pentru frontiere Frontex, care să asiste statele membre în cazul unei presiuni migratorii bruște la granițele externe ale UE, cum ar fi situația din Ceuta din această vară, relatează AFP. Europa trebuie să stabilească un 'nou mecanism de sprijin pentru țările care se află sub o astfel de presiune la frontierele lor externe', a declarat sâmbătă ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Munchen. 'Cu alte cuvinte, o forță de intervenție rapidă Frontex, capabilă apoi, în termen de 24 de ore, să ofere sprijinul necesar țărilor situate la frontiera externă a UE', a adăugat ministrul conservator, vorbind înaintea unei întâlniri cu 16 dintre omologii săi din UE și cu comisarul european Magnus Brenner pe teme de migrație. Comisia Europeană va prezenta un mandat consolidat pentru Frontex 'în viitorul apropiat', permițându-i să 'acționeze mai rapid și mai flexibil, înainte ca evenimentele să escaladeze cu adevărat în crize', a declarat Brenner. Guvernul german al lui Friedrich Merz, care a făcut din înăsprirea politicii de migrație o prioritate pentru a stopa ascensiunea extremei drepte, este 'convins că putem utiliza mai mult Frontex în procedurile de returnare', în special prin intermediul țărilor terțe prin care tranzitează migranții, dar și pentru procedurile Dublin din cadrul UE, care stabilesc ce stat membru este responsabil pentru examinarea unei cereri de azil, a continuat Dobrindt. Frontex trebuie să aibă 'un rol mai semnificativ și mai intens în returnări', a adăugat comisarul Brenner. împreună cu Danemarca, Olanda, Austria și Grecia, Germania lucrează în prezent la înființarea de centre de returnare într-o țară din afara UE pentru expulzarea solicitanților de azil respinși. Dobrindt a reiterat obiectivul declarat al acestor cinci țări de a prezenta acorduri inițiale cu țări terțe 'până la sfârșitul anului'. Comitetul Internațional de Salvare (IRC) a denunțat joi aceste centre de returnare ca fiind o 'abordare crudă și costisitoare care privează oamenii de demnitatea și drepturile lor fundamentale'.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)
Trezoreria SUA susține că a avut succes în campania sa de izolare a Iranului
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat sâmbătă că a trimis emisari în întreaga lume pentru a cere măsuri de izolare economică a Iranului, salutând o serie de restricții care vizează bănci și companii aeriene, relatează AFP. 'La inițiativa mea, au fost trimise echipe în întreaga lume pentru a discuta cu diferite țări și a cere măsuri împotriva regimului iranian', a scris Bessent pe X. 'Aceste eforturi dau roade', a adăugat oficialul. El a menționat suspendarea zborurilor companiei aeriene private iraniene Mahan Air de către Turcia și Oman, precum și suspendarea la sol a tuturor zborurilor companiilor aeriene iraniene de către Emiratele Arabe Unite. Abu Dhabi a anunțat această măsură joi pentru a se conforma noilor sancțiuni americane care vizează sectorul aviației. Conform agenției de știri iraniene ISNA, care citează autoritățile aeroportuare, avioanele iraniene au acum interdicție de aterizare în Irak, Emirate, Oman, Azerbaidjan și Georgia. însă zborurile continuă să fie operate cu China - care a respins sancțiunile 'unilaterale ilegale' ale SUA - și cu Rusia, prin intermediul celor două companii aeriene principale, Iran Air (națională) și Mahan Air (privată). în Turcia, deși Mahan și-a suspendat într-adevăr zborurile, legătura dintre cele două țări continuă să fie menținută de mai multe ori pe zi, în ambele direcții, de către Iran Air sau de companii aeriene iraniene mai mici, conform site-urilor aeroporturilor din Teheran și Istanbul. Conform ISNA, Pakistanul, Afganistanul, Armenia, Belarusul, Tadjikistanul și Malaezia continuă să fie deservite. Bessent a afirmat luni că toate companiile aeriene iraniene vor fi suspendate 'la nivel mondial' începând cu 23 septembrie. De asemenea, el a evidențiat măsurile care vizează băncile iraniene. Banca Centrală din Emirate a interzis sucursalelor băncii de stat Melli Bank să efectueze orice tranzacții cu Iranul, acuzându-le că încalcă legile împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Autoritatea de reglementare bancară din Turcia a revocat licența băncii Mellat Bank în țară, invocând o prevedere din legea bancară referitoare la stabilitatea sistemului financiar. Secretarul adjunct al Trezoreriei, Jonathan Burke, care supraveghează finanțarea combaterii terorismului, a întreprins un turneu de două săptămâni în Orientul Mijlociu și Europa în această lună, iar Departamentul Trezoreriei SUA a purtat discuții cu reprezentanți din peste 50 de țări, conform Wall Street Journal.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)
Rusia și Putin reprezintă 'cea mai mare amenințare' la adresa securității Regatului Unit (ministrul apărării)
Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a calificat Rusia și pe președintele Vladimir Putin drept cea mai mare amenințare la adresa securității țării, avertizând totodată că Regatul Unit se confruntă cu 'cel mai mare risc de război' din timpul vieții sale, relatează PA Media și dpa. Streeting a precizat că această amenințare a stat la baza deciziei de a 'adopta cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece'. într-o declarație acordată publicației The Sun on Sunday înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool, el a afirmat că, 'dără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin'. 'Avem un război pe continentul nostru. Avem un președinte rus cu ambiții imperialiste, care pune constant la încercare capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și soliditatea alianțelor noastre. Prin urmare, realitatea care ne dă de gândit este că ne confruntăm cu un risc de război mai mare decât oricând în timpul vieții mele', a atenționat Streeting. El s-a declarat încrezător că țara dispune de resursele necesare pentru a-și menține securitatea, însă acest lucru nu ar mai fi valabil dacă sistemele de apărare ar 'stagna' timp de cinci ani. 'Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva', a afirmat el.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)
Marea Britanie: Incident major la baza aeriană Fairford, utilizată de forțele americane (poliție)
Poliția britanică a anunțat duminică arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației privind explozibilii, iar armata a inspectat mai multe vehicule după ce măsurile de securitate au fost intensificate la o bază aeriană britanică utilizată de forțele aeriene americane în sud-vestul Angliei, informează Reuters. Guvernul britanic a autorizat SUA să utilizeze baza RAF Fairford pentru a efectua lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacă nave în Strâmtoarea Ormuz. Un martor ocular citat de Reuters a relatat că polițiști înarmați blocau accesul la poarta principală a bazei. Aproximativ 30 de vehicule de intervenție - inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri - erau staționate în localitatea Fairford, situată în apropierea bazei. 'Mai multe imobile din zona Whelford sunt în prezent evacuate în urma declarării unui incident major. Măsura survine după arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea prevederilor Legii privind explozibilii', a anunțat poliția din Gloucestershire într-un comunicat, referindu-se la un sat situat în apropierea bazei aeriene. 'Echipa specializată a armatei pentru neutralizarea dispozitivelor explozive examinează în prezent mai multe vehicule', a adăugat poliția. Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ale SUA a declarat că nu va discuta despre măsurile specifice de protecție. 'Aripa 501 de Sprijin în Luptă (501st Combat Support Wing) și celelalte unități ale noastre staționate în Marea Britanie rămân vigilente și vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și securitatea personalului militar american, a civililor, a contractorilor și a familiilor acestora', a precizat purtătorul de cuvânt. 'Evaluăm în permanență o serie de factori care determină măsurile pe care le implementăm sau le modificăm pentru a ne proteja instalațiile, personalul și familiile acestuia', a adăugat sursa citată. în luna iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după ce Gardienii Revoluției din Iran au avertizat să nu se permită decolarea bombardierelor americane de la baza Fairford. De asemenea, miniștrii britanici i-au informat pe administratorii acestei infrastructuri esențiale cu privire la amenințarea reprezentată de Rusia, guvernul fiind tot mai preocupat de posibile operațiuni de sabotaj și atacuri cibernetice. Rusia neagă faptul că ar lansa atacuri hibride împotriva națiunilor occidentale.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)
Ungaria va taxa de la anul marile averi în condiții mai stricte decât cele plănuite inițial (premierul Magyar)
Ungaria va taxa marile averi începând cu 1 ianuarie 2027, în condiții mai stricte decât cele promise inițial de guvern, a declarat sâmbătă premierul Peter Magyar la Szolnok (centru-estul Ungariei), transmite MTI. Vorbind în cadrul celei de-a treia etape a turneului său național, premierul ungar a precizat că, peste un anumit prag de 500 de miliarde de forinți (1,37 miliarde de euro), cota de impozitare ar putea depăși un procent, adăugând că ministrul de finanțe, Andras Karman, va anunța detaliile. Magyar a menționat că impozitul pe avere a fost una dintre cele mai populare promisiuni ale Partidului Tisza, susținută inclusiv de alegătorii Fidesz. în același discurs, el a solicitat grupului parlamentar al formațiunii sale să voteze în unanimitate pentru ridicarea imunității sale parlamentare, măsură cerută marți de procurorul general al Ungariei, în legătură cu o anchetă pentru furt privind un incident din 2024 în care actualul premier este acuzat că a luat telefonul unui bărbat dintr-un club de noapte în timp acesta ce îl filma și l-a aruncat în Dunăre; Parlamentul European a refuzat anul trecut să-i ridice imunitatea de eurodeputat. Magyar a subliniat la Szolnok că nu are 'absolut nimic de ascuns' și că ar proceda la fel din nou pentru a-și apăra prietenii sau pe tineri, bărbați și femei, de hărțuirea exercitată de un 'provocator plătit'. 'Aș face-o din nou acum și, dacă trebuie, voi plăti prețul', a adăugat el.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Rusia acuză Europa că face 'totul' pentru a zădărnici planurile de pace în Ucraina
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat sâmbătă Europa că se opune în mod sistematic planurilor de pace pentru Ucraina - o poziție care, în opinia sa, contravine celei a Statelor Unite, a consemnat AFP. 'Europa face tot ce îi stă în putință pentru a zădărnici negocierile de pace dorite de administrația Trump', a declarat ministrul rus de la tribuna Adunării Generale a ONU. într-un discurs marcat de o retorică vehementă, Serghei Lavrov a susținut că Moscova își va atinge obiectivele militare în Ucraina 'indiferent de circumstanțe'. 'Obiectivele operațiunii militare speciale vor fi atinse, amenințarea la adresa securității Rusiei va fi eliminată, iar viața pașnică va reveni', a subliniat el. înainte de discurs, ministrul s-a întâlnit cu omologul său german, Johann Wadephul, în prima astfel de întrevedere de la începutul invaziei ruse în Ucraina, având în vedere statutul Berlinului de susținător major al Kievului. întâlnirea a avut loc pe fondul unor tensiuni ridicate, apărute în urma acuzațiilor Germaniei conform cărora Moscova ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibil către aeroportul din Leipzig, la începutul lunii august. De atunci, Germania și Rusia și-au închis reciproc consulatele. Wadephul a îndemnat Moscova 'să abandoneze calea periculoasă a escaladării în relația cu Germania, Europa și NATO', potrivit unor surse din cadrul delegației germane. 'Incidente precum recenta tentativă de atac de la Leipzig sau alte atacuri hibride nu pot clinti hotărârea Germaniei de a sprijini Ucraina în fața agresiunii', a adăugat aceeași sursă.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru)
Trump prezice că SUA și Cuba vor ajunge la un acord
Președintele american Donald Trump a anticipat sâmbătă că SUA și Cuba vor ajunge la un acord și a precizat că nu consideră necesară o intervenție militară, relatează Reuters. 'Aș spune că noi și Cuba vom ajunge la o înțelegere. Nu cred că vom avea nevoie de armată', le-a declarat Trump jurnaliștilor la Casa Albă. Administrația Trump și-a declarat deschis obiectivul de a schimba guvernul Cubei. O blocadă petrolieră impusă de SUA, instituită la începutul acestui an, a supus țara unei presiuni enorme, aceasta confruntându-se cu penurii de combustibil și întreruperi ale alimentării cu energie electrică, agravate de starea precară a infrastructurii, amintește Reuters. 'Vrem să ajutăm Cuba', a spus Trump înainte de a pleca spre Tennessee. 'Vrem să deschidem Cuba pentru cetățenii noștri.' într-un discurs susținut marți în fața Adunării Generale a ONU, Trump a calificat Cuba drept un stat eșuat și a afirmat că 'libertatea va veni' în această țară insulară. Delegația cubaneză a părăsit sala în timpul discursului respectiv. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a declarat ulterior, sâmbătă, la sediul ONU, că țara sa va rămâne mereu deschisă dialogului cu Statele Unite. El nu a făcut referire directă la comentariile lui Trump. 'Suntem deschiși la relații comerciale și de afaceri cu companii americane, la fel cum suntem și cu cele din orice altă țară', a spus Rodriguez, condamnând totodată cu fermitate embargoul comercial impus Cubei de către SUA. Statele Unite mențin embargoul asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile, după ce, în luna ianuarie, a recurs la armată în încercarea de a-l înlătura de la putere pe președintele venezuelean Nicolas Maduro.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Ministrul de externe rus s-a întâlnit cu omologul său german la ONU
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit sâmbătă, la sediul ONU, cu omologul său german, Johann Wadephul, fiind prima astfel de întrevedere de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, au transmis agențiile internaționale de presă. întâlnirea a avut loc pe fondul unor tensiuni ridicate, apărute după ce Germania a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibil către aeroportul din Leipzig, la începutul lunii august. De atunci, Germania și Rusia și-au închis reciproc consulatele. Serghei Lavrov, care urma să se adreseze Adunării Generale a ONU de la New York în cursul dimineții de sâmbătă (ora locală), s-a întâlnit ultima dată cu un ministru german de externe în ianuarie 2022, când a purtat discuții cu Annalena Baerbock, cu mai puțin de o lună înainte de începerea invaziei în Ucraina. întâlnirea de sâmbătă s-a desfășurat cu ușile închise, deși chestiunea Ucrainei s-a aflat, fără îndoială, pe ordinea de zi. Partea germană a insistat ca accesul presei la întâlnire să fie restricționat și ca discuțiile să nu fie înregistrate, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția de știri rusă TASS. Ea a adăugat că inițiativa întâlnirii a aparținut Berlinului.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru) Catură: Russian Foreign Ministry/facebook
Trump spune că nu vrea 'integrare' cu China în privința inteligenței artificiale
Președintele american Donald Trump a afirmat sâmbătă că, în ciuda unei 'discuții importante' avute în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping pe tema inteligenței artificiale (AI), SUA nu ar trebui să-și unească eforturile cu China în acest domeniu, relatează Reuters. 'Am avut o discuție importantă despre SI', le-a spus Trump reporterilor la Casa Albă, folosind termenul preferat de el, 'super-inteligență' (SI). 'Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans. Nu am petrecut foarte mult timp discutând despre asta', a adăugat el. Trump a insistat că nu vrea să 'integreze' inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, invocând poziția dominantă a SUA. 'Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil', a mai spus el, pentru a conchide că, atunci 'când ești lider, nu deschizi accesul reciproc'.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Alexandru Cojocaru)
Ceuta: Mii de oameni protestează împotriva guvernului de la Madrid
Mii de oameni s-au adunat sâmbătă la Madrid pentru a protesta față de modul în care a gestionat guvernul spaniol recentul aflux de migranți în exclava spaniolă Ceuta, acuzându-l că nu a reușit să protejeze frontierele țării și cerând organizarea de alegeri legislative anticipate, relatează AFP. Manifestanții, mulți dintre ei agitând steaguri spaniole în culorile roșu și galben, au scandat 'Ceuta nu este de vânzare, Ceuta trebuie apărată' în timp ce mărșăluiau prin centrul capitalei spaniole. Ceuta, un teritoriu spaniol din Africa de Nord, se confruntă cu o criză umanitară de la sosirea a peste 7.000 de migranți din Marocul vecin, în zilele de 30 și 31 iulie. Cei mai mulți au plecat în decurs de câteva ore, însă mii de persoane au rămas de săptămâni întregi - multe dormind pe străzi -, punând presiune pe resursele micului oraș și declanșând o criză politică pentru premierul socialist Pedro Sanchez. Protestul a fost organizat de grupul civic de dreapta Sociedad Civil Espanola și susținut de Partidul Popular (PP), de orientare conservatoare, și de partidul de extremă-dreapta Vox. Reprezentantul guvernului central la Madrid a estimat participarea la aproximativ 2.000 de persoane, în timp ce organizatorii au susținut că la eveniment au luat parte 180.000 de oameni. Un manifest publicat de grupul de dreapta solicită organizarea de alegeri generale anticipate până la data de 15 noiembrie, repatrierea în Maroc a tuturor migranților care au intrat în Ceuta și judecarea lui Sanchez pentru 'trădare'. 'Majoritatea spaniolilor cer alegeri chiar acum', a declarat jurnaliștilor Miguel Tellado, purtătorul de cuvânt parlamentar al PP, în timpul protestului. Următoarele alegeri generale sunt programate să aibă loc cel târziu în august 2027. 'Nimeni nu poate avea încredere în acest guvern în nicio privință', a afirmat la rândul său liderul partidului Vox, Santiago Abascal, în timpul protestului, rugat să comenteze știrea publicată sâmbătă de cotidianul El Pais conform căreia guvernul intenționează să aprobe marți un decret pentru a accelera repatrierea migranților din Ceuta în Maroc.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
Serbia speră să obțină o nouă prelungire a acordului de gaze cu Rusia
Serbia speră să obțină o nouă prelungire a acordului privind livrările de gaze din Rusia, a declarat sâmbătă președintele Aleksandar Vucic, după o convorbire cu Vladimir Putin, în timp ce Belgradul încearcă să ajungă la un acord pe termen mai lung, relatează France Presse. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, dar nu a reușit să încheie un contract pe termen lung după expirarea, în vara anului 2025, a precedentului acord pe trei ani, bazându-se în schimb pe prelungiri pe termen scurt. 'Acordul privind gazele expiră la 30 septembrie. Cred că, în urma discuției de astăzi, va fi prelungit și că vom asigura aprovizionări stabile cu gaze', a scris Vucic pe Instagram după convorbire. El a adăugat că Serbia va continua să beneficieze de un 'preț bun și scăzut' de 318 euro (362 de dolari) pentru 1.000 de metri cubi, în loc să plătească prețul pieței, care se ridică în prezent la 868 de euro (988 de dolari). în pofida aspirațiilor sale de a adera la Uniunea Europeană, Serbia rămâne una dintre puținele țări europene care mențin legături strânse cu Kremlinul după invazia rusă în Ucraina. Belgradul se confruntă, de asemenea, cu sancțiuni americane care vizează principala sa companie petrolieră, Petroleum Industry of Serbia (NIS), din cauza participației majoritare rusești. Pentru ridicarea sancțiunilor este necesară retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni au loc discuții privind vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră la 30 septembrie, aceeași dată până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. 'Am discutat, de asemenea, despre situația Petroleum Industry of Serbia, în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți', a declarat Vucic. Convorbirea s-a numărat printre ultimele contacte diplomatice ale lui Vucic în calitate de președinte, după ce acesta și-a anunțat demisia pentru 27 septembrie, pentru a candida la funcția de prim-ministru în cadrul alegerilor legislative anticipate declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
BTA/ Campania pentru alegerile prezidențiale din Bulgaria a început oficial
Campania pentru alegerea celui de-al șaptelea președinte al Bulgariei a început oficial la miezul nopții de 25 septembrie și se încheie cu 24 de ore înainte de începerea votării, pe 25 octombrie 2026. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat 27 de perechi de candidați pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. La aceste alegeri, votarea electronică va avea loc în toate secțiile de votare, cu excepția celor din țară cu mai puțin de 300 de alegători, a secțiilor în care se votează cu urna mobilă, a celor din unități medicale, cămine pentru persoane vârstnice și alte instituții specializate care oferă servicii sociale, a secțiilor de pe navele care arborează pavilionul bulgar, precum și a secțiilor din străinătate pentru care au fost depuse mai puțin de 300 de cereri sau în care la alegerile precedente au votat mai puțin de 300 de alegători. Adresele celor 11.778 de secții de votare din țară au fost publicate pe site-ul CEC. Până la ora 11:00, pe 23 septembrie, un total de 18.430 de cetățeni bulgari din 66 de țări se înregistraseră pentru a vota în străinătate la alegerile pentru președinte și vicepreședinte, a declarat Boriana Stoinova, reprezentantă a Ministerului Afacerilor Externe. Cererile pentru votul în străinătate pot fi depuse până pe 29 septembrie. Cel mai mare număr de cereri provine din Turcia - peste 7.000, urmată de aproape 3.000 din Marea Britanie, aproximativ 1.500 din Germania, peste 1.300 din SUA și mai mult de 700 din Spania, a explicat Stoinova. Campania se încheie la miezul nopții de 23 octombrie. Spre deosebire de alegerile care se încheie cu desemnarea unui câștigător din primul tur, alegerile prezidențiale din Bulgaria ajung, în mod tradițional, în turul al doilea; un eventual al doilea tur va avea loc pe 1 noiembrie. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Președintele Braziliei anunță o măsură de interzicere a pariurilor sportive și a cazinourilor online, cu nouă zile înaintea alegerilor
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a anunțat vineri o măsură de interzicere a pariurilor sportive și a cazinourilor online, cu nouă zile înaintea alegerilor prezidențiale și legislative, relatează EFE. Lula, însoțit de mai mulți membri ai guvernului, a făcut anunțul la Sao Paulo, unde a prezentat interdicția pentru
CNN, exclus de la deplasarea lui Donald Trump de sâmbătă în Tennessee
Jurnaliștii CNN care îl însoțesc pe președintele american Donald Trump au fost excluși de la deplasarea acestuia programată sâmbătă în Tennessee, într-o nouă escaladare a disputei dintre Casa Albă și marile instituții de presă americane, relatează France Presse și dpa. CNN urma să fie reprezentantul televiziunilor
Donald Trump acceptă invitația lui Xi Jinping de a vizita China în noiembrie
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că a acceptat invitația președintelui chinez Xi Jinping de a vizita China în noiembrie, după vizita de stat de trei zile a liderului chinez la Washington, relatează DPA. 'Ne vom întâlni din nou în noiembrie, în China, iar apoi la G20, în decembrie, la
Trump și Xi își încheie summitul în fața textelor fondatoare ale democrației americane
Președintele american Donald Trump l-a însoțit vineri pe președintele chinez Xi Jinping într-o scurtă vizită la Arhivele Naționale din Washington, unde sunt păstrate textele fondatoare ale democrației americane, în încheierea unei vizite de stat a liderului chinez marcată de mult fast, dar de puține rezultate concrete, relatează France Presse. La Arhivele Naționale din Washington, unde este păstrată, printre altele, Declarația de Independență, președintele american le-a declarat jurnaliștilor că a discutat cu omologul său chinez despre Iran, aliat al Beijingului. întrebat despre eventuale progrese privind redeschiderea strâmtorii Ormuz, el a răspuns: 'Cred că va merge foarte bine'. Donald Trump nu a oferit alte detalii, vorbind doar despre o 'întâlnire foarte pozitivă' în general cu Xi Jinping. Președintele american și Melania Trump i-au salutat pe liderul chinez și pe soția acestuia, Peng Liyuan, pe treptele impozantei clădiri în stil neoclasic, înainte ca aceștia să plece din Washington. 'Cred că am făcut progrese enorme, foarte pozitive pentru ambele țări', a declarat, de asemenea, Donald Trump de la Casa Albă, unde și-a primit invitații la un ceai mai devreme în cursul zilei. Președintele chinez a menționat posibilitatea a încă două 'ocazii' de a-l vedea pe Donald Trump până la sfârșitul anului 2026, la summitul APEC din China, la jumătatea lunii noiembrie, și la summitul G20 din Florida, în decembrie. Președintele american a confirmat ulterior. Acest lucru va duce la cinci numărul întâlnirilor lor de la revenirea republicanului la putere, în ianuarie 2025. Cu o zi înainte, Xi Jinping declarase că Washingtonul și Teheranul trebuie să își rezolve diferendele 'cât mai rapid posibil' prin negocieri, potrivit unor declarații relatate de agenția de stat China Nouă. Președintele chinez a fost primit cu onoruri deosebite de Donald Trump, care a vorbit despre o relație de 'mare prietenie' cu omologul său. Această vizită de stat de trei zile a atins joi apogeul monden printr-o cină de gală la care, din partea americană, au fost invitați șefii celor mai mari companii, cu un accent deosebit pe sectorul tehnologic. Din partea chineză a fost prezentă doar o delegație restrânsă de diplomați. în ansamblu, cele mai concrete rezultate ale acestei vizite de stat au fost modeste: prelungirea până la 10 ianuarie doar a armistițiului comercial dintre cele două țări și anunțul sosirii în curând a doi panda, simboluri ale diplomației chineze, în Statele Unite, comentează AFP. Xi Jinping a cerut Washingtonului 'prudență' în privința Taiwanului, pe care China îl consideră parte a teritoriului său, în timp ce Statele Unite sprijină militar insula. El a pledat, de asemenea, pentru o 'coexistență pașnică' între primele două puteri mondiale, angajate într-o rivalitate acerbă pe plan militar, tehnologic, diplomatic și strategic, și a apreciat că vizita sa la Washington a adăugat 'mai multă substanță' relației bilaterale. Cei doi lideri, și Donald Trump în special, au dorit să proiecteze o imagine armonioasă în timpul întâlnirii lor, conform sursei citate. Miliardarul în vârstă de 80 de ani s-a deplasat personal, lucru cu totul excepțional, pentru a-și întâmpina miercuri oaspetele la coborârea din avion. într-o înregistrare video difuzată de Casa Albă, acesta este văzut arătându-i liderului chinez un portret al celor doi, expus în apropierea Biroului Oval. Acest lucru i-a atras președintelui american noi acuzații din partea adversarilor săi privind apropierea sa de lideri autoritari, în condițiile în care la Casa Albă a expus și o fotografie realizată în timpul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin. Vizita președintelui chinez a coincis cu o criză acută privind accesul presei la Donald Trump. Principiul libertății presei este prevăzut în primul amendament al Constituției americane, unul dintre textele expuse la Arhivele Naționale. Nemulțumit de relatările acestora, pe care le considera prea negative, Donald Trump ordonase săptămâna trecută blocarea accesului a trei instituții de presă, printre care CNN, la Casa Albă, revenind asupra deciziei doar după o hotărâre judecătorească și mobilizarea altor mari posturi americane. Acest lucru a perturbat, de altfel, transmisiunile televizate ale vizitei de stat, spre nemulțumirea lui Donald Trump, un telespectator împătimit. Președintele american a lăudat joi, în fața lui Xi Jinping, amabilitatea jurnaliștilor chinezi. Organizația Reporteri fără Frontiere a clasat China pe locul 178 din 180 de țări în clasamentul libertății presei pentru anul 2025, amintește AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
SUA: Curtea Supremă autorizează administrația Trump să creeze o bază de date pentru a verifica cetățenia americană a alegătorilor
Curtea Supremă a SUA i-a oferit vineri o victorie președintelui Donald Trump, autorizând utilizarea unei baze de date federale pentru a verifica cetățenia americană a alegătorilor, relatează AFP. Deși instanța supremă îi dă astfel satisfacție președintelui republican în lupta sa împotriva presupuselor fraude electorale, această decizie este mult mai puțin semnificativă pentru alegerile intermediare din noiembrie decât eșecul său în restricționarea votului prin corespondență. Trump a semnat anul trecut un ordin executiv pentru limitarea votului prin corespondență și a mașinilor de vot, precum și pentru impunerea unor verificări riguroase a listelor electorale, demersuri despre care a spus că au rolul să 'aducă onestitate' la alegerile de la jumătatea mandatului. După ce a pierdut alegerile în fața democratului Joe Biden în anul 2020, când s-a votat masiv prin corespondență la scrutinul desfășurat atunci în condiții de pandemie, Trump a acuzat democrații că ar fi profitat de această situație pentru a influența rezultatul. în conformitate cu ordinul executiv emis de Trump, Departamentul pentru Securitate Internă a creat o bază de date încrucișată cu înregistrările Securității Sociale pentru a verifica dacă un alegător este într-adevăr cetățean american și are astfel drept de vot. Instanțe inferioare au respins dispoziția lui Trump de creare a acestei baze de date, dar în cele din urmă măsura a fost validată de Curtea Supremă, care însă a invalidat săptămâna trecută reglementarea mai strictă a votului prin corespondență. La alegerile de la jumătatea mandatului ('midterm') vor fi reînnoite întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din Senat, scrutin la care Trump se teme că ar putea pierde majoritatea republicană oricum fragilă în Congres.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Atacurile ucrainene din timpul alegerilor în Rusia au îndepărtat și mai mult negocierile de pace, afirmă Putin
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina, dar atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative ruse au îndepărtat și mai mult șansele reluării acestor negocieri, relatează agențiile AFP și EFE. 'în noaptea de 19 spre 20, adică în ziua principală a alegerilor, s-a încercat lansarea unui atac aerian masiv asupra Moscovei. Peste 1.600 de drone au intrat practic în zona Moscovei', a declarat Putin presei după ce a participat la Sankt Petersburg la Forumul Internațional al Culturii. Liderul de la Kremlin a acuzat de asemenea Ucraina că a lansat atacuri asupra unor secții de votare. Prin urmare, a indicat Putin, Rusia va reflecta bine dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor cu Ucraina. 'Propuneri privind reluarea discuțiilor, da, ele într-adevăr sunt pe masă (...), dar după tot ce au făcut ei (ucrainenii), vom reflecta bine la ceea ce noi ar trebui să facem în schimb', a spus președintele rus. în orice caz, a completat el, Rusia va lua decizii cu privire la posibila reluare a negocierilor 'pe baza propriilor interese'. Putin a abordat și relațiile cu Europa și a negat din nou orice planuri agresive față de țările europene. 'Mulți în Europa spun că se așteaptă la o agresiune din partea Federației Ruse și de aceea trebuie să se pregătească pentru luptă, pentru un război cu Rusia', a remarcat el. 'Dar aș dori să subliniez încă o dată că noi nu ne pregătim pentru niciun fel de luptă cu Europa', a asigurat liderul de la Kremlin. Potrivit președintelui rus, politicienii europeni folosesc pretextul amenințării ruse pentru a-și 'înșela' cetățenii și a continua să cheltuie banii în susținerea Ucrainei.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Justiția americană confirmă interdicția impusă de Pentagon startup-ului de IA Anthropic
Un tribunal federal din Washington a refuzat vineri să anuleze interdicția impusă startup-ului de Inteligență Artificială (IA) Anthropic de către Pentagon, care se teme că modelul Claude de IA al respectivei companii ar putea refuza anumite misiuni militare, relatează AFP și Reuters. în urma acestui verdict se menține interdicția pentru contractorii armatei americane de a utiliza Anthropic atunci când lucrează pentru Departamentul Apărării. Pentagonul a inclus în luna martie compania Anthropic pe lista celor care reprezintă un 'risc în lanțul de aprovizionare', un statut rezervat până atunci companiilor străine care au legături cu țări ostile Statelor Unite. într-o procedură judiciară separată, o judecătoare din San Francisco a anulat în august o serie de alte sancțiuni impuse de administrația președintelui Donald Trump împotriva Anthropic, inclusiv ordinul ca toate agențiile federale să înceteze utilizarea Claude. Respectiva judecătoare a considerat că invocarea securității naționale în această interdicție ar fi de fapt o sancțiune împotriva celor care critică administrația președintelui republican. Conflictul a izbucnit în februarie, după ce Anthropic a refuzat să permită armatei SUA să folosească modelul Claude pentru supravegherea în masă a populațiilor și automatizarea unui atac letal. Una dintre principalele companii americane dezvoltatoare de IA, Anthropic este evaluată la aproape un trilion de dolari și se pregătește pentru o listare la bursă în această toamnă. Relația acestei companii cu administrația Trump este însă tensionată. în iunie, cele mai avansate modele ale sale de IA au fost supuse controalelor la export timp de aproape trei săptămâni, blocând accesul la acestea pentru toți clienții care nu sunt din SUA, în timp ce Trump insistă că dorește să mențină avantajul SUA în fața Chinei în domeniul IA. De asemenea, Anthropic pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, în timp ce majoritatea celorlalte companii americane din sectorul înaltelor tehnologii se opun frânării ritmului de dezvoltare a IA, această opinie din urmă fiind și cea susținută de Trump.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Republica Moldova, printre țările cu cele mai importante progrese în procesul de aderare (comisarul european pentru extindere)
Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care înregistrează cele mai importante progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat France 24. Oficialul european a apreciat în mod special ritmul reformelor din Republica Moldova, pe care a numit-o 'cel mai bun elev din clasa mea', informează Moldpres și Radio Chișinău. Anul 2026 se conturează drept unul dintre cei mai activi ani pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, după o perioadă îndelungată în care blocul comunitar nu a mai primit membri noi. Croația a fost ultima țară care a aderat la UE, în 2013, a indicat Marta Kos, 'Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028', a afirmat ea. Comisarul european a menționat în acest context și Republica Moldova, Albania și Ucraina, afirmând că cele patru state reprezintă în prezent țările aflate în fruntea procesului de aderare. 'Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani', a spus Marta Kos. Referitor la Republica Moldova, oficialul european a făcut o distincție între țările care au început procesul de aderare în perioade diferite, subliniind că Chișinăul a recuperat rapid decalajul față de statele candidate din Balcanii de Vest. 'Moldova este cel mai bun elev din clasa mea', a afirmat Kos, referindu-se la progresele înregistrate de Republica Moldova, în condițiile în care aceasta și-a început procesul de aderare mai târziu decât unele dintre țările candidate din Balcanii de Vest. în iulie 2026, Republica Moldova a deschis negocierile pe clusterul 6, dedicat relațiilor externe, care include capitolele privind relațiile externe și politica externă, de securitate și apărare. în aceeași zi, Uniunea Europeană a organizat conferințe de aderare cu Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania. Comisarul european a vorbit și despre legătura dintre progresul în procesul de aderare și implementarea reformelor. în opinia sa, sprijinul financiar european pentru țările candidate este condiționat de realizarea reformelor asumate. Marta Kos a dat exemplul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, unde nivelul de implementare a reformelor diferă de la o țară la alta. Ea a menționat că, în cazul unor state cu rezultate slabe, o parte din fondurile europene ar putea fi realocate. 'Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru', a declarat comisarul european. în același interviu, Marta Kos s-a referit și la relația dintre Uniunea Europeană și Serbia, criticând anumite evoluții recente și subliniind că statele candidate trebuie să respecte principiile privind reconcilierea și condamnarea crimelor de război. 'Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii', a spus Kos. Comisarul european a afirmat că procesul de extindere a UE a căpătat un nou ritm în 2026. Datele oficiale ale Consiliului UE arată că, la 14 iulie, negocierile cu Republica Moldova și Ucraina au avansat prin deschiderea unui nou cluster, în timp ce Muntenegru și Albania au făcut pași înainte prin închiderea provizorie a unor capitole de negociere. Pentru Republica Moldova, Comisia Europeană a subliniat în repetate rânduri ritmul înregistrat în procesul de aderare. în iunie, în timpul vizitei sale la Chișinău, Marta Kos a discutat cu autoritățile despre progresele înregistrate în reforme, în special în domeniul justiției, precum și despre investiții și implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, notează Radio Chișinău. AGERPRES/ (AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Numele lui Silvio Berlusconi, adăugat în denumirea aeroportului internațional Malpensa din Milano
Numele aeroportului internațional Malpensa din Milano a fost schimbat vineri pentru a-l adăuga pe cel al fostului prim-ministru și miliardar italian Silvio Berlusconi, un omagiu criticat de opoziție, informează AFP și ANSA. Cu sprijinul guvernului de centru-dreapta - inclusiv al partidului Forza Italia, fondat de Berlusconi -, autoritatea aeronautică civilă ENAC a decis să redenumească aeroportul în 2024, la un an după decesul acestuia la vârsta de 86 de ani. Decizia a suscitat polemici, iar redenumirea sa a fost amânată din cauza contestațiilor juridice venite din partea administrației de centru-stânga a orașului Milano, condusă de primarul Beppe Sala. O ceremonie a fost organizată vineri în zona de sosiri a Terminalului 1, în prezența unor membri ai guvernului de extrema dreaptă, între care ministrul transporturilor, Matteo Salvini, și de externe Antonio Tajani (liderul partidului Forza Italia fondat de Berlusconi), precum și a unor apropiați. Apoi a fost dezvelit un panou cu noul nume al aeroportului 'Milan Malpensa International Airport Silvio Berlusconi'. 'Ce modalitate mai bună de a onora memoria lui Silvio decât să numim poarta către Europa și către lume după el?', a subliniat fratele său, Paolo. Foto: (c) MATTEO BAZZI / EPA Fiica cea mare a lui Silvio Berlusconi, Marina, a declarat pentru agenția italiană de știri ANSA că tatăl ei și-a petrecut viața 'privind înainte și în depărtare'. 'îmi place să cred că, de astăzi, numele său îi va primi pe cei care vin din alte țări și îi va însoți pe cei care pornesc spre noi destinații', a adăugat Marina Berlusconi, președinta holdingului familial Fininvest și șefa celui mai mare grup editorial italian Mondadori. Marele absent de la ceremonie a fost primarul de centru-stânga al orașului Milano, Giuseppe Sala, care a intentat acțiuni legale, în zadar, pentru a anula schimbarea numelui. Sala a declarat că ministrul transporturilor, o figură a extremei drepte, a accelerat procedura fără a consulta aleșii locali sau alte entități relevante. Opoziția italiană a susținut, de asemenea, că decizia a încălcat o lege care prevede că locurile publice nu pot purta numele persoanelor care au decedat de mai puțin de 10 ani. Vineri la jumătatea zilei, noul nume oficial al aeroportului nu apăruse încă pe site-ul său web. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Armata americană se pregătește pentru o posibilă acțiune militară împotriva Cubei, potrivit CBS
Armata americană se pregătește pentru o posibilă acțiune militară împotriva Cubei, a relatat vineri postul CBS News, care afirmă că a avut acces la un document intern, relatează agenția EFE. Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri pentru forțele de poliție, personal medical și alte unități de sprijin, potrivit documentului menționat. Solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, au declarat mai mulți oficiali americani pentru postul CBS, deși textul nu conține referiri directe la Cuba. Cu toate că documentul nu precizează efectivele de trupe necesare și nici nu menționează ca vreo unitate să fi primit ordin de desfășurare, în acesta se solicită comandamentelor din subordine informații despre disponibilitatea a șase unități care să fie pregătite pentru a fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud al SUA într-un termen de 90 până la 120 de zile. Printre aceste unități sunt menționate un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii, precum transporturile, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și de provizii, împreună cu un batalion de geniu. Documentul menționează și crearea unei brigăzi medicale pentru a comanda și coordonarea unităților medicale. Respectivul document, datat cu săptămâna trecută, apare într-un moment de presiuni intense din partea administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul de a impune în această țară o schimbare de regim politic. Cel mai recent conflict dintre Trump și guvernul cubanez a avut loc săptămâna aceasta la Adunarea Generală a ONU, când delegația cubaneză a părăsit sala după ce președintele american a descris Cuba drept 'un stat eșuat (...) care va cădea'. De asemenea, Trump a recunoscut faptul că administrația sa 'urmărește o schimbare fundamentală în Cuba', acțiune despre care a spus că este condusă de secretarul său de stat Marco Rubio, un politician de origine cubaneză. După ce l-a capturat în ianuarie pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, administrația președintelui Trump a sporit presiunea asupra Cubei, împotriva căreia, în plus față de embargoul comercial impus de SUA încă din anul 1962, a impus o blocadă petrolieră care a exacerbat criza economică și socială din insulă, concomitent cu amenințări repetate din partea liderului de la Casa Albă că ar putea 'prelua controlul' asupra acestei țări. Washingtonul și Havana au avut unele contacte pentru a negocia o ieșire din acest conflict, în timp ce Cuba afirmă că schimbările în țară pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză Statele Unite că pregătesc o agresiune militară.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
#Ucraina: Cinci morți în atacuri rusești cu drone în plină zi la Kiev
Atacurile rusești cu drone au ucis cinci persoane vineri în plină zi la Kiev, între care un adolescent de 14 ani, în timp ce Ucraina a anunțat că are aprobarea definitivă a președintelui american Donald Trump pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot pe teritoriul său, relatează AFP. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat vineri că omologul său american a luat 'decizia finală' pentru a oferi Ucrainei licențele de producere a rachetelor pentru sistemele Patriot, râvnite de ani de zile de Kiev. La scurt timp după aceasta, un atac cu dronă asupra unei clădiri de birouri în plină zi a făcut patru morți și șapte răniți, între care un copil, a indicat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Un jurnalist AFP a văzut trecători alergând pe stradă, uitându-se spre cer, pe fundalul sunetului făcut de o dronă cu reacție, care s-a auzit în centrul orașului. în cursul dimineții, în timp ce locuitorii Kievului se îndreptau spre serviciu, o altă dronă lovise un imobil rezidențial ucigând un băiat de 14 ani, potrivit primăriei. Peste 30 de persoane au fost rănite în aceste atacuri, a indicat Kliciko. La locul atacului produs în cursul dimineții, jurnaliștii AFP au văzut locuitori adunați în fața unei clădiri unde apartamentele de la etajele nouă și zece erau înnegrite de incendiul provocat de atac. într-o postare, Volodimir Zelenski a indicat că un depozit utilizat de McDonald's a fost atacat vineri, în apropiere de Kiev. Cu o zi în urmă, atacurile rusești cu drone și rachete uciseseră două persoane la Kiev. La rândul său, Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra Rusiei, vizând în primul rând instalațiile militare și energetice. în noaptea de joi spre vineri, armata ucraineană a lovit două rafinării rusești, o uzină militară și radare ale armatei în mai multe regiuni ruse, a afirmat Volodimir Zelenski pe Telegram. 'Ripostăm la atacurile brutale ale Rusiei împotriva civililor' noștri, a spus el. 'Președintele Trump mi-a confirmat că da, a luat o decizie finală: Ucraina va primi licențe pentru producția de rachete Patriot', a mai asigurat el într-un mesaj vocal adresat jurnaliștilor, după întâlnirea cu președintele american la New York, săptămâna aceasta. Dacă proiectul se va concretiza, aceasta ar reprezenta un pas important înainte pentru Kiev, care întâmpină dificultăți în a achiziționa suficiente interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot, singurele capabile să doboare proiectilele balistice. Acesta este însă un proiect pe termen lung, fără impact imediat asupra situației din Ucraina. Președintele ucrainean estimase anterior săptămâna aceasta că lansarea producției de rachete interceptoare pentru Patriot în Ucraina ar putea lua 'între un an și un an și jumătate'. El declarase în iulie că țara ar avea nevoie de cel puțin 300 de rachete Patriot pentru a trece peste iarnă, sezon în care Rusia țintește îndeosebi sistemul energetic, aruncând milioane de ucraineni în întuneric și frig. De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Ucraina și-a modernizat sistemul de apărare antiaeriană și a dezvoltat o gamă întreagă de drone interceptoare care îi permit să distrugă majoritatea dronelor de luptă rusești. în schimb, rachetele balistice, mult mai distructive, sunt și mult mai dificil de contracarat, iar Rusia le folosește din ce în ce mai des, în special pentru a ataca orașe importante din Ucraina. Or, interceptoarele PAC-3 sunt foarte scumpe și dificil de obținut, iar penuria lor la scară mondială s-a agravat după războiul între SUA și Iran în acest an. Donald Trump declarase în iulie că este de acord să ofere licențe pentru aceste rachete Ucrainei, după care a revenit asupra afirmațiilor sale și a declarat că SUA ar trebui să fie 'foarte prudente' înainte de a acorda o astfel de autorizație. Din vară, Rusia a început să utilizeze masiv drone cu reacție împotriva Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană întâmpină dificultăți în a le intercepta la fel de eficient ca pe predecesoarele lor clasice, notează AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Macron cere, de față cu Papa Leon, crearea unei organizații internaționale de reglementare a Inteligenței Artificiale
Președintele francez Emmanuel Macron a pledat vineri pentru crearea unei organizații internaționale care să reglementeze Inteligența Artificială (IA), declarație făcută în timp ce-l primea la Palatul Elysee pe Papa Leon al XIV-lea, pe care l-a asigurat că laicitatea Franței nu înseamnă o negare a religiei, relatează agenția EFE. 'Laicitatea franceză nu este nicidecum negarea religiei', a spus Macron în discursul susținut în sala festivă a Palatului Elysee și în care a apărat o concepție a statului laic bazată pe libertatea de a avea sau nu o credință și pe separarea între stat și confesiunile religioase. El a abordat în același timp provocările reprezentate de Inteligența Artificială (IA) și de noile tehnologii. Macron a avertizat că progresele tehnologice nu trebuie să rămână concentrate în mâinile câtorva și a pledat pentru crearea unui cadru internațional care să împace progresul tehnologic cu dreptatea și umanismul. Apelul președintelui francez vine în timp ce Uniunea Europeană, care a rămas în urma Statelor Unite în domeniul IA, cere încetinirea dezvoltării acestui domeniu, mai ales a modelelor cele mai riscante de IA, în opoziție cu SUA, unde președintele Donald Trump și majoritatea companiilor din sectorul înaltelor tehnologii se opun frânării ritmului de dezvoltare a IA. Potrivit lui Macron, este nevoie de 'o organizație internațională care să reconcilieze progresul tehnologic, dreptatea și umanismul', pentru a preveni ca 'modelele cele mai eficiente să ajungă în mâinile câtorva' și pentru ca 'progresele cele mai exponențiale să nu conducă la pierderea controlului', întrucât 'Inteligența Artificială trebuie să fie un slujitor, nu un stăpân'. Enciclica Magnifica humanitas (Măreața umanitate), prima enciclică a Papei Leon al XIV-lea, publicată în luna mai, a fost 'un mesaj esențial în fața puterii mașinăriei digitale', a continuat în discurs președintele francez, adăugând că IA 'antrenează o ruptură antropologică fără precedent' și 'lovește munca, creația, cercetarea, educația, informația și legăturile sociale'. De asemenea, el a plasat vizita Papei Leon al XIV-lea la Paris în contextul apărării păcii și respectării dreptului internațional, pe fondul războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu. 'Pacea este mult mai mult decât tăcerea armelor', a spus președintele francez, adăugând că aceasta necesită dreptate, securitate, respect pentru drepturile omului, suveranitate națională și dreptul popoarelor la autodeterminare.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
UPDATE UE ajunge la un acord asupra finanțării Ucrainei, după ani de blocaj
Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu privire la anvelopa de 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina, sumă deja transmisă Kievului, dar rambursarea căreia statele membre o așteptau de ani de zile, a anunțat vineri șefa diplomației UE, Kaja Kallas, citată de AFP. Aceste fonduri din cadrul Instrumentului european pentru pace sunt destinate rambursării către statele care au acordat asistență militară Ucrainei. Dar vetoul din partea Ungariei premierului Viktor Orban - apropiată de Moscova - a blocat mult timp procesul care necesită unanimitatea celor 27 de state membre în fiecare etapă. Victoria lui Peter Magyar în alegerile din Ungaria din aprilie a contribuit la deblocarea situației, ca și în alte dosare europene. Noi discuții au fost inițiate pentru a decide utilizarea acestor fonduri, pe baza unei propuneri a șefei diplomației europene pentru a permite rambursarea către statele respective. Aceasta deschide de asemenea calea către noi ajutoare financiare pentru a continua susținerea Ucrainei. în total, 4,7 miliarde de euro vor fi rambursate statelor membre, dar mai multe dintre acestea au declarat deja că vor folosi aceste fonduri pentru a finanța noi proiecte comune de armament cu Kievul. Aproximativ 900 de milioane de euro vor finanța misiunea de instruire a forțelor ucrainene condusă de UE, iar un miliard de euro va fi alocat unor noi proiecte comune de achiziție de armament, a precizat Kallas pe platforma X. 'Atacurile hibride ale Moscovei caută să intimideze Europa pentru a o face să-și reducă sprijinul pentru Ucraina. Europa face exact contrariul', menționează Kallas în postarea sa. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump spune că se vor întâmpla 'lucruri extraordinare' după întâlnirea sa 'foarte productivă' cu Xi Jinping
Președintele american Donald Trump a susținut vineri că se vor întâmpla 'lucruri extraordinare' după întâlnirea 'foarte productivă' avută cu omologul său chinez Xi Jinping, care încheie o vizită oficială de trei zile în SUA, relatează agenția EFE. 'O întâlnire foarte productivă cu președintele Xi, atât pentru Statele Unite, cât și pentru China. Se vor întâmpla lucruri extraordinare', a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social, unde a mai susținut că președintelui chinez pare să-i placă ideea ca numele de 'Inteligență Artificială' să fie schimbat în 'Superinteligență'. Trump a lansat săptămâna trecută un sondaj prin care propune schimbarea numelui Inteligenței Artificiale (IA), despre care a afimat că mulți oameni îl consideră 'imprecis și neelegant. 'O descriere mult mai elegantă și exactă a acestui nou fenomen ar fi Inteligența Superioară (IS), Inteligența Extremă (IE) sau Inteligență Supremă (IS). Care este cel mai bun nume pentru această 'revoluție' în creștere constantă ?', a întrebat el tot pe Truth Social. 'Toți au fost de acord și aseară' cu privire la schimbarea acestei denumiri, a scris în continuare Trump în mesajul său de vineri, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea președintele chinez și la care printre participanți s-au numărat de asemenea personalități din industria tehnologică americană, precum Elon Musk (xAI), Sam Altman (OpenAI), Jensen Huang (Nvidia), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai (Alphabet), Jeff Bezos (Amazon) și Michael Dell (Dell Technologies), dar printre absenții notabili s-a numărat directorul general al Anthropic, Dario Amodei, un susținător important al reglementării Inteligenței artificiale (IA). IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri și, cu toate că nu a fost anunțat niciun acord concret, a fost deschis un dialog într-un domeniu în care SUA și China sunt două superputeri rivale. Reacționând față de apelurile de încetinire a dezvoltării IA, apeluri venite în special dinspre Uniunea Europeană, Trump a sugerat joi că SUA și China intenționează să lase lucrurile așa cum sunt, adică să nu frâneze dezvoltarea IA. Trump se împotrivește încetinirea ritmului dezvoltării IA, având în vedere că SUA sunt în prezent 'în avangardă' în acest domeniu. în acest timp, China încearcă să depășească restricțiile care îi limitează accesul la cele mai avansate cipuri pentru a putea concura cu companiile americane. Pe de altă parte, SUA și China au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie, ceea ce le permite să suspende spirala de represalii reciproce cu taxe vamale și cu restricții în domenii precum comerțul cu pământuri rare și cu produsele de înaltă tehnologie.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Un oficial ucrainean invocă relocarea punctelor de trecere a frontierei în țările vecine pentru evitarea atacurilor rusești
Ucraina lucrează cu guverne ale unor țări aliate vecine pentru a reloca puncte de trecere a frontierei pe teritoriul acestora, o măsură destinată să minimizeze riscul unor atacuri rusești asupra respectivelor infrastructuri, lovite în repetate rânduri de drone rusești în ultimul timp, relatează vineri EFE. 'Lucrăm cu alte
Rusia: Comisia Electorală Centrală confirmă oficial majoritatea constituțională a partidului Kremlinului, Rusia Unită
Comisia Electorală Centrală a Rusiei (CEC) a confirmat vineri în mod oficial majoritatea constituțională a formațiunii politice Rusia Unită, care a obținut 349 din cele 450 de locuri din Duma de Stat (Camera Deputaților), cel mai bun rezultat al partidului Kremlinului, în pofida plângerilor opoziției privind fraudele, informează EFE. 'Rusia Unită a primit 349 de locuri, 140 prin circumscripția federală și 209 prin circumscripțiile cu mandat unic', a declarat președinta CEC, Ela Pamfilova, în cadrul unei conferințe de presă. Rezultatul indică cu șase locuri mai puțin decât cel comunicat de autoritățile electorale luni ca urmare includerii partidului Rusia Justă, care în cele din urmă a reușit să treacă pragul de 5% necesar pentru a intra în Duma, a partidului Patria (un loc) și a patru deputați independenți. Potrivit lui Pamfilova, Partidul Comunist va avea 37 de locuri, partidul ultranaționalist Partidul Liberal-Democrat al Rusiei 23 de locuri, iar Oameni Noi 19. Rusia Justă a reușit în cele din urmă să obțină 17 locuri, 13 dintre ele prin circumscripții federale și restul prin circumscripții cu mandat unic. Președinta CEC a subliniat că, pentru prima dată, au fost aleși în Dumă 46 de foști combatanți în războiul din Ucraina, adică peste 10% din totalul deputaților, o politică promovată de președintele Vladimir Putin. După anunțul CEC de luni al victoriei formațiunii politice Rusia Unită au apărut numeroase acuzații de fraudă. Mai mulți activiști au cerut autorizații pentru a organiza mitinguri împotriva fraudei electorale în orașe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm sau Ijevsk, care au fost însă respinse de către autorități. Experții citați de presă estimează că partidul Kremlinului, a cărui intenție de vot era în jur de 34% înainte de alegeri, a primit cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât a obținut efectiv la urne. Conform specialiștilor citați de publicații precum Historias Importantes, metoda frauduloasă folosită de data aceasta a fost în principal manipularea datelor privind participarea, de la 40% la aproape 60%. Atât singurul partid pacifist din Rusia, Iabloko, care a denunțat numeroase nereguli pe parcursul celor trei zile de vot, cât și comuniștii, a doua formațiune ca număr de voturi, consideră că rezultatul nu reflectă deloc starea de spirit a societății, unde două treimi dintre ruși își doresc încetarea rapidă a luptelor și începerea negocierilor de pace. Fostul prim-ministru rus Mihail Kasianov și magnatul Mihail Hodorkovski consideră că Kremlinul este foarte îngrijorat de numărul tot mai mare de ruși care se opun războiului din Ucraina, de lipsa progreselor pe front și de nemulțumirea populară față de situația socio-economică, motiv pentru care președintele Putin avea nevoie de o victorie incontestabilă asupra rivalilor săi. Experții consideră că aceasta este, posibil, mai mare fraudă electorală de când Vladimir Putin a ajuns la Kremlin în 2000, chiar mai gravă decât cea din 2011, care a dus la cele mai mari proteste anti-guvernamentale de la căderea URSS în 1991. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)