Politic extern
4460 articole
Preluarea activelor franceze de către Rusia: Franța condamnă 'un act ostil'
Ministrul francez al economiei Roland Lescure a denunțat vineri recentele preluări de către Moscova a controlului asupra activelor unor companii franceze încă prezente în Rusia, precum Auchan și fostul Leroy Merlin, calificându-le drept un act 'ostil' la adresa Franței, transmite AFP. 'Este un act ostil la adresa Franței, a companiilor franceze care nu erau în sectoarele vizate de sancțiuni', a afirmat Roland Lescure la postul de televiziune France 2, exprimându-și dorința ca aceste preluări să fie 'anulate'. Autoritățile ruse au plasat săptămâna trecută sub 'administrare temporară' activele din Rusia ale filialei rusești Auchan și ale fostului Leroy Merlin, dar și ale companiei elvețiene Nestle, invocând apartenența lor la țări 'neprietenoase', care susțin Ucraina. 'Aceasta nu ne va împiedica în niciun caz să continuăm să punem presiune (...) asupra Rusiei' în războiul pe care aceasta îl duce în Ucraina, a insistat Roland Lescure, denunțând un 'șantaj economic'. La scurt timp după anunțul făcut săptămâna trecută de autoritățile ruse, Franța a cerut Moscovei 'să revină' asupra deciziei sale și a afirmat că este 'în contact strâns' cu companiile implicate. Dincolo de condamnare, ministrul Roland Lescure a menționat, ca posibilă cale de apel, 'tribunalele internaționale', recunoscând totodată că 'în acest stadiu, în mod evident, aceasta ne-ar putea face să zâmbim'. Activele vizate, aparținând Auchan, fostului Leroy Merlin (redenumit Lemana Pro în 2024 în Rusia) și Nestle, au fost încredințate companiei ruse 'L.E.V. Management', care, potrivit publicației de investigație Novaia Gazeta Europa, a fost fondată la sfârșitul anului 2025 și este condusă de Andrei Kraiușkin, un general din Ministerul rus de Interne. Activele au fost transferate către companie după un decret emis în septembrie de președintele Vladimir Putin. Decretul prezidențial menționează, de asemenea, transferul de active de la trei filiale rusești aparținând companiei franceze de logistică FM Logistic. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022 și primele sancțiuni economice impuse de țările occidentale, multe companii multinaționale au părăsit Rusia, altele și-au suspendat activitățile, iar activele lor au fost confiscate și transferate către companii rusești. Unele companii au continuat să fie prezente, ceea ce le-a atras uneori critici acerbe din partea Ucrainei - și nu numai - pe motiv că ar contribui astfel la finanțarea statului rus și, implicit, a efortului de război. Filiala rusă a unui alt gigant alimentar, Danone, a fost confiscată de statul rus în 2023 și vândută unui nepot al liderului cecen Ramzan Kadîrov. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
#Ucraina: Zelenski anunță că Trump a acceptat să acorde Kievului licențe pentru a produce rachete Patriot
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că omologul său american Donald Trump a luat ''decizia finală'' de a acorda Kievului o licență în vederea producerii de rachete interceptoare Patriot, de care Ucraina are nevoie urgentă pentru a face față atacurilor ruse, transmite AFP. ''în timpul ultimei noastre întâlniri, președintele Trump mi-a confirmat că a luat o decizie finală: Ucraina va primi licențe pentru producerea rachetelor Patriot'', a spus Zelenski într-o întâlnire cu presa, după întâlnirea avută cu Trump la New York în această săptămână. Anterior, șeful statului ucrainean a estimat că lansarea producției de Patriot în Ucraina ar putea dura ''între un an și un an și jumătate''. La începutul lui septembrie, secretarul de stat american Marco Rubio indicase că Washingtonul negociază cu Ucraina acordarea unei licențe pentru producerea de interceptoare Patriot, un dosar asupra căruia liderul de la Casa Albă a părut că și-a schimbat opinia de mai multe ori. Rubio subliniase, totuși, că acordarea licenței nu ar oferi o ''soluție imediată'' la problemele cu care se confruntă Ucraina. Chiar dacă Ucraina reușește să intercepteze majoritatea dronelor ruse, mai dificil de contracarat sunt rachetele balistice, pe care Rusia le utilizează tot mai frecvent, în special pentru a ataca marile orașe ucrainene. Potrivit Kievului, interceptoarele PAC-3 pentru sistemele Patriot sunt singurele capabile de a distruge rachetele balistice ruse. Ele sunt foarte costisitoare și dificil de obținut, iar penuria lor la nivel mondial este agravată de războiul dintre SUA și Iran izbucnit la finalul lunii februarie. în ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat loviturile cu rachete și drone. Apărarea contra rachetelor balistice a devenit o prioritate absolută pentru Ucraina. Kievul și alte nouă capitale europene anunțaseră în iulie crearea unei coaliții de apărare antiaeriană ce include dezvoltarea în comun a unui nou sistem de rachete antibalistice, ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Ucraina a suferit pierderi umane tot mai mari în războiul cu Rusia pe măsura epuizării stocurilor de rachete interceptoare. Șeful statului ucrainean a estimat că stocul de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot va ajunge anul acesta la 264, în scădere de la 675 în 2023 și 364 în 2025. Statele Unite, unde se produc rachetele antibalistice respective, au dificultăți în suplimentarea livrărilor, deoarece americanii și-au consumat masiv rezervele în războiul cu Iranul. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Marea Britanie avertizează Iranul că nu va tolera activități ostile pe teritoriul său
Ministrul britanic de externe Ed Miliband i-a comunicat omologului său iranian, Abbas Araqchi, că Regatul Unit nu va tolera '˜intimidări, amenințări sau activități ostile pe teritoriul britanic', în timpul unei întâlniri desfășurate la New York în marja Adunării Generale a ONU, relatează vineri EFE. Șeful diplomației britanice a reiterat determinarea guvernului său de a 'combate amenințarea grupurilor care au legătură cu Iranul', despre care se presupune că operează pe teritoriul Marii Britanii și cărora li se atribuie atacuri asupra mai multor ținte, inclusiv asupra comunității evreiești. Serviciile de informații britanice consideră că incendiul provocat în luna martie asupra a patru ambulanțe ale organizației evreiești Hatzola dintr-un cartier situat în nordul Londrei, care nu a provocat răniți, a fost orchestrat de o entitate care avea legături cu Iranul. De asemenea, li se atribuie unor agenți pro-iranieni și alte incidente, precum un atac cibernetic asupra unei centrale electrice a cărei identitate nu a fost dezvăluită, conform articolelor apărute în presă britanică în luna august. Potrivit comunicatului difuzat după întâlnire, Miliband i-a transmis de asemenea lui Araqchi mesajul că 'Iranul trebuie să opteze pentru dezescaladare și diplomație în loc să prelungească războiul' în Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Ministrul britanic de externe 'a subliniat importanța restabilirii libertății de navigație și a redeschiderii complete a Strâmtorii Ormuz și a menționat impactul pe care persistența întreruperilor îl are asupra securității mondiale și a stabilității economice', se arată în comunicat. în cadrul întrevederii bilaterale, Miliband a cerut de asemenea eliberarea cuplului Craig și Lindsay Foreman, cei doi britanici fiind arestați de autoritățile iraniene în ianuarie 2025, când traversau țara cu motocicleta, și care ispășesc o pedeapsă pentru presupuse acte de spionaj în închisoarea Evin din Teheran. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
#Ucraina a atacat instalații energetice și industriale din Rusia cu aproape 600 de drone
Ucraina a atacat cu aproape 600 de drone instalații energetice și industriale în 18 regiuni din Rusia, peninsula anexată Crimeea și Marea Neagră, lovind rafinării în regiunea sudică Rostov și în cea vestică Perm, conform autorităților locale și mass-media independente ruse și ucrainene, informează vineri EFE. 'Ca urmare a atacului aerian a fost avariată rafinăria Novoșahtinska. Nu există victime. Compania a încetat temporar operațiunile', a informat pe Telegram guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Slusar. El a precizat că apărarea antiaeriană rusă a doborât în această regiune aproximativ 50 de drone în Kamensk-Șahtinsk și Novoșahtinsk și în șase districte din Rostov. Potrivit unei postări pe Telegram a guvernatorului din Perm, Dmitri Manohin, 'a fost atacată o instalație industrială'. Manohin nu a precizat numele companiei atacate, identificată de canalul independent rus Astra ca fiind rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez, o unitate care a fost nevoită să își întrerupă activitatea în mai multe rânduri. în regiunea Ulianovsk, situată la peste 800 de kilometri est de Moscova, a fost atacată compania militară Iskra aparținând consorțiului Almaz-Antei, specializată în producția de componente pentru echipamente radioelectronice destinate rachetelor și altor sisteme de uz militar, potrivit canalului ucrainean Exilenova+. Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a anunțat pe Telegram că opt civili, inclusiv un minor, au fost răniți în urma acestui atac. în plus, în regiunea Voronej a fost atacată fabrica Voronejsintezkauciuk, specializată în producția de anvelope, potrivit Astra. Guvernatorul din Voronej, Aleksandr Gusev, a declarat că cel puțin patru civili au fost răniți în timpul nopții ca urmare a atacului. La rândul său, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a raportat pe rețeaua rusă de mesagerie MAX doborârea a 23 de drone ucrainene, precum și faptul că nu s-au înregistrat daune sau victime. Potrivit Ministerului rus al Apărării, în noaptea de joi spre vineri au fost 'interceptate și anihilate 592 de drone ucrainene cu aripă fixă'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Musk, Altman, Huang dar nu și Amodei, prezenți la cina oferită de Donald Trump lui Xi Jinping
O parte din cei mai puternici lideri din industria tehnologică americană, precum Elon Musk, Sam Altman, Jensen Huang și Tim Cook au participat joi la cina de stat oferită de președintele american Donald Trump la Casa Albă președintelui chinez Xi Jinping, de la care a lipsit însă directorul general al Anthropic, Dario Amodei, unul din principalii susținători al unui control mai strict asupra inteligenței artificiale (AI), relatează vineri EFE. Lista invitaților a reunit o bună parte din cei mai importanți actori ai cursei americane pentru AI: Huang de la Nvidia, Altman de la OpenAI, Pichai de la Alphabet, Bezos, fondatorul Amazon, Dell de la Dell Technologies și Elon Musk, care a revenit la Casa Albă după confruntarea publică avută anul trecut cu Donald Trump. Casa Albă l-a inclus de asemenea printre invitați pe Tim Cook, în prezent președintele executiv al consiliului de administrație al Apple. Absența lui Amodei contrastează în mod special cu prezența competitorilor săi și poate fi înțeleasă în contextul în care șeful Anthropic a susținut o supraveghere mai mare a sistemelor avansate de AI și controale mai stricte asupra tehnologiei americane care ar putea ajunge în China. Raportările anterioare despre cină indicau că Amodei nu a figurat pe lista invitaților, deși nu există o confirmare publică că nu ar fi fost invitat. Absența lui Amodei a fost remarcată de mass-media deoarece fondatorul Anthropic a cerut mai multă prudență în fața riscurilor modelelor avansate, în timp ce Huang a pus la îndoială avertismentele despre posibilele pericole. în ceea ce îl privește, președintele Donald Trump a refuzat să pună stavilă dezvoltării tehnologiei pe motiv că Statele Unite trebuie să își păstreze avantajul față de China. întâlnirea celor mai importanți directori de tehnologie la Casa Albă are loc, de asemenea, în timp ce AI a devenit unul din subiectele de pe agenda președinților Trump și Xi. Contrastul cu China a fost deosebit de vizibil chiar la cină, pentru că nu au fost reprezentanți ai companiilor chineze printre invitați, potrivit presei de la fața locului. Mai mulți directori chinezi de top au ajuns la Washington cu puțin înaintea summitului, dar au călătorit separat de delegația președintelui Xi Jinping, conform The New York Times. Ziarul a menționat că mai multe din principalele companii chineze de internet și automobile figurează pe liste de sancțiuni americane pentru legăturile lor cu armata chineză, ceea ce ar fi complicat prezența lor la un eveniment oficial găzduit de Casa Albă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Iranul le-a prezentat Statelor Unite un plan pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz
Iranul le-a prezentat Statelor Unite un plan de redeschidere a strâmtorii Ormuz, a anunțat ministrul de externe Abbas Araghchi în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, transmite vineri dpa. ''Le-am prezentat SUA, prin intermediari, un plan ce prevede că, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, strâmtoarea Ormuz va fi deschisă de la finalul celei de-a șaptea zi și discuțiile vor fi reluate'', a spus Araghchi. Un reprezentant al Casei Albe a declarat pentru postul de televiziune CNN că partea americană are ''discuții pozitive și constructive (cu Iranul) prin mediatori''. Aceste discuții între reprezentanții Washingtonului și cei ai Teheranului sunt primele de acest fel desfășurate în ultimele luni. Media de stat iraniene au relatat că ministrul Abbas Araghchi a transmis care sunt condițiile Iranului pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, printre care ridicarea imediată a blocadei navale impuse de SUA asupra porturilor iraniene, eliberarea tuturor activelor iraniene înghețate și încheierea războiului pe toate fronturile. Controlul asupra strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaz, rămâne unul dintre principalele motive ale disputei între SUA și Iran. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Inundațiile catastrofale din Nepal, 'un avertisment pentru întreaga lume' cu privire la pericolele schimbărilor climatice (premierul nepalez)
Inundațiile catastrofale care au lovit Nepalul au reprezentat 'un avertisment pentru întreaga lume' cu privire la pericolele schimbărilor climatice, a declarat joi la tribuna ONU premierul nepalez Balendra Shah, îndemnând comunitatea internațională să-și intensifice eforturile pentru a ajuta țara sa să se adapteze, a consemnat AFP. Statul himalayan a trecut printr-una dintre cele mai mari catastrofe din istoria sa la sfârșitul lunii august, când o viitură devastatoare - declanșată de prăbușirea unui ghețar de mare altitudine, situat la granița dintre Nepal și China - a făcut ravagii. Peste 1.400 de oameni și-au pierdut viața, iar mai mult de 5.700 sunt în continuare dați dispăruți. Pagubele economice se ridică la miliarde de dolari, amintește France Presse. 'Nepalul a contribuit cu mai puțin de 0,1% la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Nu noi am creat această criză, și totuși noi plătim prețul', a subliniat Shah în fața Adunării Generale a ONU. El a făcut apel la comunitatea internațională să contribuie la acoperirea costurilor de adaptare la schimbările climatice, insistând că 'Nepalul nu își poate construi singur reziliența în fața unei crize amplificate de eșecul guvernanței globale'. Premierul nepalez a propus crearea unui 'mecanism himalayan de reziliență climatică' - care să implice Nepalul, China și India - ce ar permite schimbul de date prin satelit și de expertiză, monitorizarea lacurilor glaciare și consolidarea sistemelor comune de avertizare timpurie. Fost rapper în vârstă de 36 de ani, Balendra Shah a preluat puterea în urmă cu șase luni, fiind propulsat de 'Generația Z' pentru a lupta împotriva corupției din țara sa; catastrofa climatică de luna trecută i-a dat însă peste cap agenda politică. Nepalul a solicitat 20 de milioane de dolari din Fondul ONU pentru pierderi și daune - suma maximă permisă, dar o fracțiune infimă din nevoile sale reale. Modul în care se va răspunde solicitării țării va fi urmărit cu mare atenție, întrucât fondul - creat în 2022 în urma unor inundații catastrofale din Pakistan - nu a efectuat încă nicio plată și se confruntă cu un deficit major de finanțare. în ce le privește, Statele Unite au anunțat un nou ajutor în valoare de 31 de milioane de dolari pentru reconstrucția de după inundații. Ministrul nepalez de externe, Shisir Khanal, a indicat pentru AFP că și statele din G7 și-au exprimat în mod informal sprijinul în cadrul unei reuniuni desfășurate miercuri, iar Regatul Unit s-a angajat de asemenea să ofere asistență.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)
Sprijinul pentru #Ucraina: Consiliul UE a aprobat plata a 3 miliarde de euro și salută contribuția financiară a Norvegiei
Kievul va primi în curând aproape 3 miliarde de euro, în urma aprobării de către Consiliul Uniunii Europene a celei de a opta plăți periodice în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina, sumă din care 800 de milioane de euro vor fi furnizate pentru prima dată din împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei, indică un comunicat difuzat joi pe website-ul consilium.europa.eu. Plata aprobată joi reflectă finalizarea cu succes de către Ucraina a zece etape-țintă. Ucraina a îndeplinit până în prezent 84 dintre cele 95 de etape-țintă necesare în cadrul planului, reprezentând aproximativ 88% din etapele care trebuiau parcurse până în prezent. Finanțarea în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina este concepută pentru a consolida stabilitatea macrofinanciară, redresarea și modernizarea Ucrainei, pentru a menține operațională administrația sa publică și pentru a sprijini eforturile sale de reformă. De asemenea, Consiliul UE a modificat joi Planul pentru Ucraina incluzând o binevenită contribuție financiară voluntară din partea Norvegiei în valoare de 1 miliard de coroane norvegiene (aproximativ 92 de milioane de euro) sub formă de sprijin nerambursabil. Mecanismul UE pentru Ucraina le permite statelor membre, țărilor terțe și organizațiilor internaționale să contribuie în mod voluntar. Suedia a adus deja contribuții voluntare suplimentare de peste 253 de milioane de euro în ultimul an. Norvegia este prima țară din afara UE care contribuie la pilonul I al Mecanismului pentru Ucraina ('Sprijin pentru Ucraina prin intermediul Planului pentru Ucraina'). Regatul Unit a contribuit recent cu peste 17 milioane de euro la pilonul II ('Cadrul de investiții pentru Ucraina'). Mecanismul UE pentru Ucraina a intrat în vigoare la 1 martie 2024 și prevede o finanțare în valoare de peste 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, menită să sprijine redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei pe parcursul anului 2027. Din acest total, peste 40 de miliarde de euro sunt alocate pentru reformele și investițiile prevăzute în Planul pentru Ucraina - foaia de parcurs a Ucrainei pentru redresare și aderarea la UE, plățile depinzând de îndeplinirea de către Ucraina a obiectivelor planului. Odată cu efectuarea celei de-a opta plăți, Ucraina va fi primit peste 32 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina de la jumătatea anului 2024 încoace. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Atacurile premierului Netanyahu asupra președintelui Erdogan sunt neîntemeiate, reacționează Ankara
Guvernul de la Ankara a calificat vineri drept neîntemeiate afirmațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care l-a acuzat joi, la New York, în fața Adunării Generale a ONU pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan, susținător al cauzei palestiniene, că ar fi un 'tiran', informează vineri AFP. Atacurile premierului Netanyahu sunt 'neîntemeiate' și nu pot 'face uitate masacrele sale, dezastrul umanitar din Gaza și urmăririle în justiție pornite conform dreptului internațional', a declarat Burhanettin Diran, directorul de comunicare al guvernului turc, citat de agenția de știri Anadolu. Relațiile dintre Israel și Turcia s-au deteriorat în mod evident după începerea războiului din Fâșia Gaza, declanșat de Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Marți, președintele turc i-a îndemnat pe cei prezenți la Adunarea Generală a ONU să înceapă 'imediat' reconstrucția Fâșiei Gaza, devastată de conflict. 'Copiii din Gaza trebuie să fie în siguranță. Când copiii palestinieni își ridică privirea spre cer ar trebui să vadă zmeie zburând liber, nu avioane de vânătoare, drone sau drone înarmate', a mai declarat el. Delegația israeliană a părăsit sala în momentul în care șeful statului turc a cerut tuturor țărilor care nu au recunoscut un stat palestinian să își reevalueze decizia. 'Iar acum, ultima țară care a devenit un super-propagator de minciuni antisemite este Turcia', i-a răspuns joi președintelui Erdogan, tot de la tribuna ONU, premierul Netanyahu. Turcia este prima țară cu majoritate musulmană care a recunoscut statul Israel, dar președintele Erdogan este un critic virulent al acestei țări și a permis prezența liderilor Hamas pe teritoriul turc. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
VIDEO/ONU: Într-un discurs de campanie electorală, Netanyahu îi pune la zid pe criticii săi
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, angajat într-o campanie dificilă pentru realegerea sa, a lansat joi un rechizitoriu împotriva numeroșilor detractori ai Israelului, într-un moment în care violențele se multiplică împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, relatează AFP. 'Ei acuză Israelul, minusculul Israel, de colonialism, care colonialism?', a exclamat Benjamin Netanyahu de la tribuna ONU. 'Printre ei se află indivizi din Marea Britanie și din Franța. Pe naiba, ei sunt cei care au inventat termenul!', a spus el. Netanyahu a declarat că, împreună cu Statele Unite, a împiedicat Iranul să pună la punct arme nucleare. 'M-am angajat să împiedic dictatura ucigașă iraniană să pună la punct bombe atomice, arme nucleare destinate distrugerii Israelului, arme nucleare capabile să amenințe întreaga lume', a subliniat el. De asemenea, el a prezis că regimul iranian va sfârși 'prin a cădea'. Ca și anul trecut, zeci de membri ai delegațiilor au părăsit sala în momentul discursului său, în semn de protest. Benjamin Netanyahu l-a atacat de asemenea pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzându-l că este un 'tiran' și numind Turcia un 'super-propagator de minciuni antisemite'. în cursul serii, Ankara a considerat afirmațiile premierului israelian ca fiind 'fără fundament': acestea nu pot 'face uitate masacrele sale, catastrofa umanitară din Gaza și procedurile judiciare demarate în temeiul dreptului internațional', a reacționat Burhanettin Duran, directorul de comunicare al guvernului turc. Altă țintă a lui Netanyahu: primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, vechi militant al cauzei palestiniene, pe care îl acuză că susține Hamas. 'De când ați fost ales în acest oraș, mulți evrei nu se mai simt în siguranță', i-a reproșat el. Mamdani, care face parte din aripa stângă a Partidului Democrat, îl acuză pe prim-ministrul israelian de 'genocid'. Mai devreme în acest an, edilul declarase că intenționează să îl aresteze pe Netanyahu în timpul summitului ONU, înainte de a admite că nu este în măsură să pună în executare un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) care îl vizează pe prim-ministru pentru crime de război și crime împotriva umanității. Joi, el i-a replicat lui Netanyahu că 'nicio minciună' din partea sa 'nu schimbă faptul că rămâne sub incidența unui mandat de arestare'. Zeci de manifestranți s-au adunat pe First Avenue, care se întinde de-a lungul sediului ONU din Manhattan, scandând: 'Netanyahu, nu te poți ascunde, ești căutat pentru genocid'. Mai multe persoane au fost reținute, printre care și actrița Susan Sarandon. Aflat în campanie electorală pentru alegerile legislative din 27 octombrie, prim-ministrul, aflat în fruntea celui mai de dreapta guvern din istoria Israelului, și-a lansat țara într-un război pe mai multe fronturi (Gaza, Liban, Siria și Iran) și a intensificat colonizarea în Cisiordania ocupată, unde violențele coloniștilor s-au multiplicat de la atacul sângeros condus de Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023. înaintea lui, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, constrâns să se exprime prin video după ce a fost privat de viză de către Statele Unite, declarase că politicile israeliene nu se mai limitează la a compromite soluția celor două state, ci amenință de acum 'însăși viața și existența' poporului său. Liderul palestinian a criticat, de asemenea, decizia Statelor Unite de a-i interzice, la fel ca anul trecut, să se deplaseze pe teritoriul american, denunțând 'măsuri punitive fără fundament legal'. Discursul lui Netanyahu intervine în contextul în care mai mulți lideri străini, printre care și președintele francez Emmanuel Macron, au profitat de tribuna ONU din această săptămână pentru a denunța politica guvernului israelian. Liderul israelian a respins aceste critici și a minimizat situația din Cisiordania. 'Ceea ce relatează presa este despre o mână de tineri delincvenți', a spus el, adăugând că sunt aproximativ 150 'care aruncă cu pietre și dezrădăcinează măslini'. Conform unui bilanț al AFP, bazat pe datele Ministerului palestinian al Sănătății, armata și coloniștii au ucis, începând cu 7 octombrie 2023, peste 1.100 de palestinieni, combatanți și civili, în Cisiordania. Potrivit cifrelor israeliene, în aceeași perioadă și în aceeași regiune, aproape 50 de israelieni - civili și membri ai forțelor de securitate - au fost uciși în atacuri palestiniene sau în timpul operațiunilor militare israeliene. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO/SUA sunt cele care trebuie să decidă dacă pun capăt războiului cu Iranul (interviu Pezeshkian)
Statele Unite sunt cele care trebuie să decidă dacă vor să oprească războiul, a estimat joi președintele iranian Massoud Pezeshkian, reamintind că nu Iranul a fost cel care a declarat războiul, notează AFP. 'Este de datoria Americii să decidă dacă vrea să pună capăt' acestui conflict, a declarat el într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU la care a participat. Aceste declarații vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja marii reuniuni a diplomației mondiale. în plus, președintele iranian a dat asigurări că Republica Islamică Iran nu dorește războiul, dar că este 'hotărâtă să se apere'. 'Nu am declanșat niciodată un război, dar dacă ei doresc să continue să lupte împotriva noastră, vom răspunde cu forță, cu determinare', a insistat Pezeshkian, deplorând 'presiunile' care 'urmăresc să ne oblige să capitulăm în afara oricărui cadru juridic al dreptului internațional, ceea ce este imposibil'. El a reamintit că Washingtonul și Teheranul ajunseseră la un acord de principiu în iunie. 'Acest acord a fost semnat și, pe această bază, suntem pregătiți și ne dorim în continuare să mergem înainte', a dat Pezeshkian asigurări. De asemenea, liderul a afirmat că scadența electorală de la jumătatea mandatului din Statele Unite nu schimbă nimic: 'Nu ținem cont de asta', a spus el, în timp ce președintele Trump a sugerat că iranienii așteaptă aceste alegeri înainte de a încheia un acord. Statele Unite și Israelul au atacat Iranul în februarie. Ca represalii, Iranul a blocat strâmtoarea strategică Ormuz prin care trece o mare parte din fluxurile petroliere ale lumii. Pe de altă parte, președintele iranian a indicat că s-a întâlnit cu liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei pentru ultima dată în urmă cu aproximativ o lună, timp de 'șapte ore'. întrebat dacă acesta se află într-o stare bună de sănătate, președintele iranian a răspuns: 'Cu siguranță'. în ceea ce privește dosarul delicat al sectorului nuclear, președintele iranian a reiterat că Iranul nu încearcă să obțină arma atomică, deși țara deține un stoc de uraniu înalt îmbogățit la 20% și 60% care depășește cu mult pragul util pentru o utilizare civilă. Statele Unite, Israelul și aliații lor occidentali suspectează Teheranul că vrea să se doteze cu arma nucleară. Acest lucru a justificat ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii Islamice. 'Nu, absolut deloc', i-a spus el jurnalistului de la Fox News care l-a întrebat dacă Iranul vrea să posede arma atomică. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Columbia, aliata Washingtonului, rupe relațiile diplomatice cu Iranul
Columbia a anunțat joi ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul, aliniindu-se la politica Statelor Unite, principalul său aliat regional, notează AFP. Această decizie răspunde orientărilor politicii externe columbiene 'în materie de securitate națională și în emisferă', adică în Americi, a indicat guvernul președintelui de dreapta dură Abelardo de la Espriella. Ruperea relațiilor a fost oficializată pe 19 septembrie, a adăugat cancelaria într-un comunicat pe X, precizând că relațiile consulare sunt menținute. Guvernul iranian întreține 'legături' cu 'grupuri narco-teroriste care amenință securitatea țării', a acuzat Ministerul de Externe, fără alte precizări. Bogota a subliniat, de asemenea, că acțiunile Teheranului în războiul din Orientul Mijlociu, printre care blocarea Strâmtorii Ormuz și atacurile împotriva unor țări din regiune, 'au deteriorat încrederea'. Traficul pe această cale maritimă, prin care tranzita înainte de conflict o cincime din hidrocarburile mondiale, este puternic perturbat de Teheran de la începutul războiului, declanșat pe 28 februarie de atacuri israeliano-americane asupra Iranului. Președintele american Donald Trump i-a oferite sprijinul său în timpul campaniei electorale candidatului de la Espriella care a acces la președinția Columbiei în august și nu își ascunde admirația pentru miliardarul republican. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Alegerea lui Trump pentru Agenția Americană a Medicamentului apără vaccinurile
Medicul pe care președintele SUA, Donald Trump, dorește să îl vadă la conducerea Agenției Americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) a apărat joi vaccinurile, inclusiv pe cel împotriva rujeolei, mergând împotriva curentului impus de liderul republican, relatează AFP. în timp ce Statele Unite se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimii 35 de ani, pe fondul scăderii ratelor de vaccinare, Donald Trump a acuzat recent vaccinul că ar fi 'potențial mortal'. Heidi Overton, numită pentru a conduce FDA după demisia din luna mai a primei opțiuni a miliardarului, a fost întrebată joi despre aceste afirmații în cadrul audierii sale de către o comisie senatorială. 'Vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) este în prezent omologat și aprobat de FDA. Este sigur și eficient și constituie, în acest moment, cel mai bun instrument al nostru pentru a combate epidemia de rujeolă', a dat ea asigurări. 'Există în prezent pe piața americană vaccinuri care nu sunt sigure?', a mai întrebat-o senatorul republican Bill Cassidy, la rândul său medic, împingând-o să se distanțeze de pozițiile președintelui, dar și de cele ale ministrului său al Sănătății, sceptic față de vaccinuri, Robert Kennedy Jr. 'Conform FDA, toate vaccinurile disponibile în prezent pe piața americană sunt sigure și eficiente', a replicat ea. Medicul, care activează în prezent în funcția de consilier la Casa Albă, a refuzat totuși să spună dacă președintele a greșit și nu a promis că se va opune ordinelor acestuia dacă ele ar merge împotriva binelui public, mulțumindu-se să asigure că îi va oferi 'cele mai bune sfaturi'. Senatorii, însărcinați cu aprobarea numirii sale în această funcție, au presat-o, de asemenea, cu întrebări privind pozițiile sale referitoare la avorturile medicamentoase, pe care în trecut le-a numit 'periculoase pentru femei', sau privind alimentația, domeniu pe care FDA este, de asemenea, responsabilă să îl reglementeze. Dacă va primi undă verde din partea Senatului, Heidi Overton, în vârstă de 37 de ani, va deveni cea mai tânără șefă a acestei puternice agenții federale, afectată de la revenirea lui Donald Trump la putere de reduceri drastice de personal, polemici și plecări ale unor înalți oficiali. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Criza carburanților: Macron își apără acțiunile și trimite 'mijloace militare' în Arabia Saudită
'Situația este gravă': Președintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi trimiterea de 'mijloace militare' în Arabia Saudită, apărându-și acțiunea internațională pentru a reduce prețurile la combustibil, fără a exclude totuși posibilitatea de a fi nevoit, pe termen lung, să reducă taxele pentru a evita o explozie a acestora, notează AFP. într-un interviu la jurnalul de la ora 20:00 al posturilor TF1 și France 2, președintele francez a subliniat importanța mizelor geopolitice. După ce a dat asigurări că autoritățile fac 'totul' pentru 'a evita' penuriile și că aprovizionarea 'cu motorină, gaz și păcură' este garantată 'până la sfârșitul anului', el nu a exclus complet apariția unor probleme la începutul anului 2027, 'dacă criza se va agrava'. De vină, a reafirmat el, sunt: războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile extreme din strâmtorile strategice Ormuz și Bab el-Mandeb, precum și războiul din Ucraina. Prin urmare, Emmanuel Macron a anunțat că mobilizează 'mijloace militare, adică soldați, radare, sisteme de apărare, pentru a proteja' situl din Yanbu, principalul terminal saudit de export de țiței de la Marea Roșie, dar și o țintă a rebelilor houthi din Yemen. El a subliniat, însă, cu fermitate că nu dorește să 'angajeze' Franța în conflictul dintre regat și acești rebeli pro-iranieni. Potrivit șefului statului, care nu a exclus recurgerea la avioanele de vânătoare Rafale 'în funcție de nevoi', impactul unei detensionări în acest punct-cheie se poate dovedi 'imediat asupra prețului la pompă'. El a evidențiat, de asemenea, 'discuțiile cu iranienii și omanezii pentru a redeschide' Strâmtoarea Ormuz. Franța, care 'are o diplomație puternică' și 'are greutate' în această regiune, poate, în opinia sa, 'să obțină rezultate' prin acțiunea sa internațională, deoarece cauzele exploziei prețurilor sunt 'geopolitice'. în fața numeroșilor opozanți care cer o reducere a taxelor pe carburanți, la fel ca majoritatea francezilor conform sondajelor, Emmanuel Macron s-a ferit să își interzică această opțiune. 'în funcție de evoluție, nu trebuie să excludem nimic', a recunoscut el. 'Nu vom lăsa prețurile să explodeze pentru francezi', a mai promis el, în condițiile în care motorina atinge deja un nivel record de aproximativ 2,40 euro pe litru. Șeful statului și-a relansat, de asemenea, propunerea de 'dublu moratoriu' în conflictul ucrainean, referitor la atacurile împotriva infrastructurilor energetice și civile din Ucraina și Rusia, precum și în Marea Neagră. însă s-a arătat pesimist cu privire la intențiile Moscovei: o nouă mobilizare rusă de 300.000 de oameni pentru a încerca să cucerească 'tot Donbasul', în estul Ucrainei, este 'un scenariu care ni se pare credibil', a declarat el. Macron a mai estimat că Franța ar putea, la rândul ei, să fie ținta unei tentative de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, așa cum s-a întâmplat pe aeroportul din Leipzig la începutul lunii august. Un atac pe care Germania l-a atribuit Rusiei. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Washingtonul transferă irakienilor centrul său diplomatic de la aeroportul din Bagdad
Statele Unite vor transfera autorităților irakiene centrul lor de sprijin diplomatic și logistic de la aeroportul din Bagdad, vizat în mod regulat de grupări pro-iraniene în timpul războiului din Orientul Mijlociu, a anunțat joi Ministerul irakian de Externe, relatează AFP. Un acord a fost semnat cu însărcinatul cu afaceri american, Steven Fagin, pentru 'a preda guvernului irakian centrul de sprijin diplomatic atașat ambasadei Statelor Unite de la aeroport', a indicat ministerul. Acest transfer are loc în contextul în care coaliția internațională anti-jihadistă condusă de Statele Unite își încheie misiunea în Irak la 30 septembrie, conform unui acord încheiat în 2024 între Bagdad și Washington. Trupele americane au evacuat deja situl, au declarat pentru AFP un oficial de securitate irakian și o sursă diplomatică. Prezența coaliției, în special după înfrângerea grupării Stat Islamic (SI), a alimentat tensiuni constante între autoritățile irakiene și grupările armate pro-iraniene care operează în țară. De la izbucnirea războiului regional la sfârșitul lunii februarie prin atacuri israeliano-americane împotriva Iranului, siturile americane din Irak, inclusiv centrul de la aeroport, au fost vizate de peste 600 de ori de rachete și drone lansate de aceste grupări pro-iraniene, atacuri care au fost în mare parte interceptate. Coaliția și-a început retragerea din Irak în 2025 și acum mai este prezentă doar la aeroportul din Erbil, înainte de plecarea sa completă până la sfârșitul acestei luni. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: U.S. Embassy Baghdad/facebook
VIDEO Italia interzice vălul în școli și limitează numărul elevilor străini dintr-o clasă
Guvernul italian a adoptat joi un decret-lege care interzice burqa și niqab în școli și stabilește un plafon pentru numărul de elevi dintr-o clasă care au o cunoaștere slabă a limbii italiene, transmite AFP. Acesta introduce 'un plafon de 30% pentru numărul de elevi dintr-o clasă care nu stăpânesc adecvat italiana, mai multe instrumente pentru învățarea limbii noastre și o interdicție de a purta burqa și niqab în școli', a rezumat premierul ultraconservator Giorgia Meloni pe rețelele sociale. Dacă un copil întâmpină dificultăți grave de integrare la școală, serviciile sociale vor fi sesizate, iar părinții vor fi obligați să urmeze cursuri gratuite de limba italiană. Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată cu o amendă de până la 1.000 de euro. Migranții și integrarea lor sunt teme fierbinți de campanie în contextul apropierii alegerilor legislative programate pentru 2027. ONG-ul Save the Children se teme că obligarea copiilor să schimbe școala sau să se înscrie într-o altă instituție decât colegii lor, pur și simplu din cauza naționalității sau a cunoștințelor limitate de italiană, 'creează elevi de «clasa întâi» și de «clasa a doua»'. însă, potrivit ministrului educației Giuseppe Valditara, 'o cunoaștere insuficientă a limbii (...) îngreunează parcursul școlar'. 'Implicarea părinților în parcursul educațional al copilului lor este fundamentală pentru succesul școlar', le-a declarat el jurnaliștilor. Potrivit acestuia, în Italia există 34.000 de clase în care peste 30% dintre elevi sunt străini. Totuși, majoritatea acestora nu ar fi afectate de noua lege, care îi vizează pe noii sosiți, mai degrabă decât pe elevii născuți în Italia sau pe cei care, de exemplu, au frecventat grădinița. Limita de 30% pentru numărul de elevi străini pe clasă fusese stabilită printr-o circulară ministerială în 2010, însă această limită era flexibilă: putea fi majorată în cazurile în care elevii străini aveau competențe lingvistice adecvate, cum ar fi elevii străini născuți în Italia, sau redusă atunci când elevii străini aveau o cunoaștere slabă a limbii italiene. Șefa Partidului Democrat (centru-stânga, opoziție), Elly Schlein, a acuzat guvernul că lansează 'o nouă vânătoare de vrăjitoare pe spatele copiilor'. Interdicția de a purta burka este 'o chestiune de securitate', a justificat premierul Giorgia Meloni într-un interviu televizat după ședința de guvern. Acest anunț vine în contextul în care o înăsprire a regulilor pentru a purta burka în școli fusese cerută în iulie de partidul de extremă dreapta Futuro Nazionale (FN), condus de generalul Roberto Vannacci. Acest partid, care nu face parte din coaliția guvernamentală, s-a impus ca un concurent de temut pentru Meloni, înregistrând o creștere puternică în sondaje de la lansarea sa în februarie. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Macron consideră posibil ca Franța să fie ținta unei tentative de atac rusesc ca cea de pe aeroportul Leipzig
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că Franța ar putea fi ținta unei încercări de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, similar tentativei de la aeroportul din Leipzig de la începutul lunii august, pe care Germania a pus-o pe seama Rusiei, relatează AFP. Franța nu a experimentat încă atacuri de acest tip, 'dar când îmi puneți întrebarea 's-ar putea întâmpla?', răspunsul meu este da', a spus președintele francez, intervievat la France 2 și TF1, adăugând că Rusia consideră 'Europa drept profunzimea strategică a Ucrainei'. Macron a afirmat, de asemenea, că CIA 'nu a informat serviciile de informații franceze' despre un posibil atac cu drone rusești care ar viza sudul Franței, contrar unor informații publicate în presa străină. în același timp, potrivit lui Macron, o nouă mobilizare rusă de 300.000 de soldați pentru războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei 'este un scenariu care ni se pare credibil'. 'într-adevăr, scenariul credibil astăzi, care este împărtășit de mulți, este de aproximativ 300.000 de soldați', a afirmat președintele francez. 'Semnalul pe care Rusia îl transmite astăzi este: suntem gata să facem și mai multe sacrificii pentru a lua tot Donbasul', a adăugat Macron, precizând că, de la invadarea Ucrainei, acest război a costat deja Rusia '1,2 milioane de soldați', răniți sau uciși.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Adunarea Generală a ONU: Netanyahu atacă Franța și Regatul Unit, foste puteri coloniale
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a atacat joi țările care critică politica de colonizare a Israelului, între care Franța și Regatul Unit, spunând că ele însele sunt foste puteri colonizatoare, relatează AFP. 'Ei acuză Israelul, micuțul Israel, de colonialism - ce colonialism?', a exclamat Benjamin Netanyahu la Adunarea Generală a ONU. 'Printre ei se numără și oameni din Marea Britanie și Franța. Dumnezeule, ei sunt cei care au inventat termenul', a spus el. 'Coloniile lor acoperă întreaga planetă', a adăugat premierul israelian. El a mai afirmat că 'ar trebui să le fie rușine' celor care acuză Israelul de genocid, inclusiv primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, conform Reuters. Netahyanu i-a mai transmis lui Mamdani că 'nu îl poate face să tacă'. în același timp, el l-a numit 'tiran' pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. 'Și acum, cea mai recentă țară care a devenit o mare sursă de propagare de minciuni antisemite este Turcia', a declarat liderul israelian. Totodată, prim-ministrul israelian s-a referit la coloniștii extremiști drept 'tineri delincvenți', acuzând presa internațională că le acordă o atenție disproporționată. 'Subiectul despre care relatează presa este o mână de tineri delincvenți', a declarat Netanyahu, adăugând că există aproximativ 150 dintre ei 'care aruncă cu pietre și dezrădăcinează măslini'.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Zeci de oameni au părăsit Adunarea Generală a ONU în timpul discursului lui Netanyahu
Zeci de persoane, membri ai diferitelor delegații reprezentate la Adunarea Generală a ONU, au ieșit joi din sală în semn de protest în timpul discursului premierului israelian Benjamin Netanyahu, informează AFP. 'Dacă încă mai sunt lași în această sală care nu au plecat, să o facă acum', a declarat prim-ministrul în timp ce lua cuvântul. Foto: (c) Brendan McDermid / REUTERS Sala, destul de puțin populată în cursul dimineții, se umpluse treptat înainte de discursul prim-ministrului israelian. Delegația palestiniană a cerut celorlalte misiuni să se alăture acestui protest, într-un mesaj transmis acestora și văzut de AFP.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
UPDATE / CNN, MS NOW și Politico au primit din nou acces la Casa Albă după o decizie a justiției
Jurnaliștii de la CNN, MS NOW și Politico au fost primiți din nou la Casa Albă joi, în urma unei hotărâri judecătorești care a restabilit accesul acestor trei instituții media, la șase zile după ce acesta le-a fost revocat de președintele Donald Trump, relatează AFP. Cele două posturi de televiziune și platforma online de știri solicitaseră anterior o audiere de urgență în instanță pentru a obliga Casa Albă să respecte hotărârea judecătorului federal din Washington, Timothy Kelly, acuzând administrația că a încălcat-o prin interzicerea accesului jurnaliștilor în cursul dimineții de joi. Judecătorul Kelly, care ordonase restabilirea accesului lor la Casa Albă joi dimineață, acordase administrației termen până la ora locală 12:30 (16:30 GMT) pentru a răspunde solicitării. Dar Casa Albă s-a conformat înainte de termenul limită. 'Bine ai revenit!', i-au spus mai multe colege jurnalistei CNN Betsy Klein, în timpul primei sale transmisiuni în direct de la reprimirea la Casa Albă. Jurnalista și-a exprimat surprinderea față de mulțimea de colegi jurnaliști din jurul ei, a observat un corespondent al AFP. Foto: (c) Kevin Lamarque / REUTERS Judecătorul Kelly a concluzionat în decizia sa că drepturile jurnaliștilor au fost încălcate, deoarece sancțiunea a fost impusă fără notificare prealabilă. în consecință, a ordonat administrației să le returneze imediat acreditările de presă până la o nouă notificare sau la expirarea ordinului său de două săptămâni. Donald Trump a surprins multă lume pe 18 septembrie anunțând că blochează CNN, MS NOW și Politico de la Casa Albă 'cu efect imediat', acuzându-le că răspândesc 'știri false'. Dar instituțiile media au întreprins acțiuni în justiție, denunțând un atac 'direct' asupra Primului Amendament al Constituției americane, care garantează libertatea presei. în timpul unei audieri care a durat mai puțin de o oră, miercuri, reprezentantul administrației, Michael Velchik, l-a îndemnat pe judecătorul Kelly să nu se pronunțe până vineri seară, termenul limită stabilit pentru ca instituțiile media interzise să își conteste excluderea în scrisori trimise de biroul de presă al Casei Albe. în aceste scrisori, CNN, MS NOW și Politico sunt criticate în mod specific pentru relatările lor din ultimele luni privind deficitul de muniții pentru forțele armate americane din cauza războiului împotriva Iranului, un deficit contestat de Donald Trump, dar confirmat de un raport al Pentagonului la mijlocul lunii septembrie. însă judecătorul Kelly a respins argumentele de securitate națională invocate de guvern, pe care avocatul celor trei instituții media le-a descris ca fiind justificări ulterioare pentru decizia lui Donald Trump. 'Nimic din dosar nu indică faptul că revocarea badgeurilor a fost motivată de preocupări legate de securitatea națională', a scris el, menționând că, atunci când a anunțat excluderea acestor trei instituții media, președintele Trump 's-a concentrat pe presupusa lor lipsă de veridicitate și pe relatările lor considerate negative'. Expulzarea CNN i-a determinat pe ceilalți patru membri ai grupului de televiziuni de la Casa Albă - CBS, ABC, NBC și Fox - să decidă să înceteze participarea lor la acest sistem crucial, într-o demonstrație de solidaritate fără precedent. în timpul primului său mandat, Donald Trump a revocat acreditarea de presă a unui jurnalist CNN după un schimb de replici tensionat. Sub presiunea unei hotărâri judecătorești, Casa Albă i-a restabilit badgeul după douăsprezece zile. într-un memoriu depus la instanță, Departamentul de Justiție a invocat dreptul președintelui Statelor Unite de a refuza accesul presei în anumite zone ale Casei Albe, la discreția sa exclusivă. 'Accesul la Casa Albă este un privilegiu, nu un drept', afirmă Departamentul de Justiție în document. Administrația Trump folosește aceleași argumente pe care le-a utilizat împotriva agenției de presă Associated Press, un pilon al jurnalismului american, căruia i s-a interzis accesul în Biroul Oval în 2025 pentru că a refuzat să redenumească Golful Mexic 'Golful Americii'. Asociația Corespondenților de la Casa Albă, împreună cu alte aproximativ cincizeci de instituții media, și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile întreprinse de CNN, MS NOW și Politico.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
UPDATE / CNN, MS NOW și Politico au primit din nou acces la Casa Albă după o decizie a justiției
Ştirile zilei - 6 octombrie 2026 Ştirile zilei - 5 octombrie 2026 Ştirile zilei - 2 octombrie 2026 Cele mai citite Legislatie Conducere Organigrama Declarații de avere și de interese Cariere Contact Transparență decizională Bilanțuri contabile Achiziții publice Solicitare informa
Belarus: Președintele Aleksandr Lukașenko a grațiat 13 prizonieri politici
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a grațiat 13 prizonieri închiși pentru 'crime extremiste', a anunțat joi biroul prezidențial, folosind termenul pentru cei descriși de opoziție și de apărătorii drepturilor omului drept prizonieri politici, relatează AFP. Lista celor eliberați nu a fost publicată. 'Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a semnat un decret de grațiere a 15 prizonieri condamnați, dintre care 13 persoane care au comis crime extremiste', a transmis biroul prezidențial, specificând doar că zece dintre cei grațiați sunt femei. Autoritățile belaruse au eliberat sute de persoane de anul trecut, în special în urma reluării dialogului cu Washingtonul, inițiat odată cu revenirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite. Săptămâna trecută, Belarusul a eliberat alți 25 de prizonieri politici în schimbul ridicării sancțiunilor americane împotriva a două companii din această țară aliată a Moscovei. Alte sute de persoane rămân încarcerate de la protestele masive din 2020 împotriva realegerii lui Aleksandr Lukașenko, care este la putere din 1994. ONG-ul Viesna, una dintre principalele organizații pentru drepturile omului din Belarus, afirmă că țara are încă 886 de prizonieri politici. Un termen pe care Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, îl respinge. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, aflată în prezent în exil, a avertizat luni Statele Unite împotriva reluării comerțului cu Belarusul, care se află de asemenea sub sancțiuni europene, subliniind că acest lucru ar servi, printre altele, la 'sprijinirea mașinii de război rusești' împotriva Ucrainei. Cu puțin timp înainte, Donald Trump anunțase pe rețeaua sa de socializare Truth Social că pregătește un acord 'masiv' de achiziție de potasiu cu Belarus, un mineral utilizat în principal ca îngrășământ, pe fondul unei dispute comerciale cu Canada, cel mai mare furnizor al Statelor Unite.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
O coaliție de 80 de țări solicită la ONU 'restaurarea drepturilor de navigație' în Golf
O coaliție formată din 80 de țări a cerut joi restabilirea libertății de navigație în Golf, condamnând atacurile comise de Iran și de rebelii houthi în Yemen, care perturbă transportul maritim global, relatează AFP. 'Solicităm restabilirea deplină și imediată a drepturilor și principiilor de navigație', a declarat reporterilor ministrul de externe din Bahrain, Abdullatif bin Rashid Al-Zayani, citind o declarație comună adoptată după o reuniune a Consiliului de Securitate. Ministrul a fost însoțit pentru această declarație de zeci dintre omologii săi, precum și de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. 'Condamnăm cu fermitate decizia rebelilor houthi de a reaprinde conflictul din Yemen, atacurile lor împotriva Arabiei Saudite și atacurile lor necugetate din Marea Roșie', a declarat ministrul din Bahrain, subliniind că avansul rebelilor houthi asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb nu va face decât să 'crească riscurile pentru transportul maritim internațional'. Arabia Saudită a declarat joi că a interceptat un atac cu rachete lansate din Yemenul vecin de către rebelii houthi pro-iranieni, pe fondul escaladării ostilităților dintre cele două părți. Conflictul s-a intensificat în septembrie, când luptătorii antiguvernamentali au preluat controlul asupra coastei Yemenului de la Marea Roșie, consolidându-și poziția asupra Strâmtorii strategice Bab el-Mandeb, care leagă Europa de Asia prin Canalul Suez. Acest pasaj este la fel de crucial pentru comerțul mondial ca și Strâmtoarea Hormuz, de cealaltă parte a Peninsulei Arabice, care a fost blocată de Iran de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Președintele sud-coreean: Zelenski a încălcat un acord prin dezvăluirea trimiterii unor prizonieri de război nord-coreeni în Coreea de Sud
Președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a acuzat joi Ucraina că a încălcat un acord de confidențialitate, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de forțele ucrainene în luptele din provincia rusă Kursk au fost trimiși în Coreea de Sud, relatează AFP. Dezvăluirea președintelui ucrainean se regăsește în discursul susținut de acesta miercuri la Adunarea Generală a ONU. 'Nu a fost ușor să fie capturați în viață' acești soldați nord-coreeni, a mai afirmat Zelenski. într-un mesaj postat joi pe rețeaua de socializare X, președintele Lee Jae Myung a răspuns criticilor opoziției din țara sa, care a întrebat de ce sud-coreenii au aflat de la un președinte străin despre sosirea unor soldați nord-coreeni prizonieri de război. 'Nu știu de ce partea ucraineană a încălcat acordul și a făcut publică chestiunea, dar este foarte dezamăgitor', a afirmat președintele Coreei de Sud. 'Problema transferului unor prizonieri nord-coreeni în Coreea de Sud este foarte sensibilă și ar putea avea un impact major asupra diplomației, securității și situației din peninsula coreeană', a subliniat el. Circa 15.000 de soldați nord-coreeni au participat alături de trupele ruse la luptele pentru eliberarea teritoriului din provincia rusă Kursk ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Cei doi soldați nord-coreeni transferați către Coreea de Sud au fost capturați de forțele ucrainene în timpul acestor lupte în 2025. Un deputat sud-coreean a declarat că acești soldați doresc acum să ducă 'o viață normală' în Coreea de Sud. Conform Constituției acestei țări, toți coreenii, inclusiv cei din Coreea de Nord, sunt considerați cetățeni ai Coreei de Sud. Oficiali de la Seul afirmă că această prevedere se aplică de asemenea soldaților nord-coreeni capturați în războiul dintre Rusia și Ucraina.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Abbas la ONU: Politica israeliană amenință 'însăși viața și existența' palestinienilor
Politicile israeliene nu se mai mulțumesc să submineze soluția cu două state, ci amenință acum 'însăși viața și existența' palestinienilor, a declarat joi președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, într-un mesaj către Adunarea Generală a ONU, relatează AFP. 'Pericolul nu se mai limitează la subminarea soluției cu două state și la împiedicarea înființării unui stat palestinian. Acum s-a ajuns la punctul de a amenința însăși viața și existența poporului palestinian în patria sa', a declarat Abbas, vorbind într-un mesaj video înregistrat către Adunarea Generală a ONU. 'Ceea ce se întâmplă în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est nu sunt incidente izolate, ci mai degrabă un proiect colonial rău intenționat care vizează îngreunarea vieții palestinienilor în patria lor și forțarea lor să plece', a continuat el. Intensificarea activității de colonizare 'vizează separarea nordului Cisiordaniei de sudul său, izolarea Ierusalimului de Est de împrejurimile sale palestiniene și prevenirea creării unui stat palestinian geografic continuu', a mai deplâns el. Gaza se confruntă în prezent cu 'cea mai gravă criză economică' din lume, conform Agenției ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). în Cisiordania, violența comisă de coloniștii extremiști israelieni a escaladat, determinând țări precum Regatul Unit, Franța și Canada să impună sancțiuni economice. întrucât 160 de țări recunosc acum statul Palestina, Mahmoud Abbas a cerut Consiliului de Securitate al ONU 'să intervină urgent și responsabil'. 'Astăzi, spunem lumii că salvarea soluției începe cu conservarea terenului pe care trebuie să fie stabilit statul palestinian și protejarea oamenilor care locuiesc acolo', a declarat el. De asemenea, Abbas a denunțat refuzul autorităților americane de a-i acorda o viză, împiedicându-l să susțină acest discurs personal la New York. 'Respingem acuzațiile și justificările' pe care s-a bazat refuzul vizei, a spus el. 'Afirmăm că ne-am îndeplinit obligațiile, am implementat un program național cuprinzător de reformă și ne-am respectat angajamentul față de dreptul internațional, renunțând la violență și terorism', a adăugat el. Mahmoud Abbas a mai dat asigurări că reforma sistemului educațional continuă 'pe baza standardelor internaționale și în cooperare cu UNESCO, pentru a promova valorile păcii, toleranței și respectului față de ceilalți, păstrând în același timp identitatea națională și drepturile' poporului său. Această reformă este inspirată în special de un raport al fostului ministru francez de externe Catherine Colonna, pregătit la cererea Secretarului General al ONU, care a identificat prejudecăți politice în conținutul unor manuale palestiniene.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Rutte dă asigurări că NATO este pregătită să facă față atacurilor hibride ale Rusiei
NATO este 'pregătită' să facă față atacurilor cibernetice rusești și altor forme de război hibrid, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, cerând un sprijin sporit pentru Ucraina ca răspuns la acțiunile Moscovei, relatează AFP. 'Rusia își intensifică acțiunile în domeniul cibernetic și de altă natură, dar NATO este pregătită pentru asta', a declarat Mark Rutte la o ceremonie de comemorare a atacurilor din 11 septembrie 2001 de la New York. 'Avem la dispoziție toate aceste opțiuni de răspuns pentru a contracara amenințările hibride, pentru a ne asigura că rămânem puternici', a declarat șeful NATO, cerând țărilor să ofere 'mai mult sprijin Ucrainei' dacă 'vor cu adevărat să trimită un semnal rușilor cu fiecare incident sau atac hibrid'. Țările europene sunt în alertă maximă în fața oricărei tentative de ingerință rusă, temându-se că Moscova ar putea viza aliații occidentali ai Kievului, în timp ce războiul din Ucraina intră în cel de-al cincilea an. Declarațiile lui Mark Rutte au loc după ce serviciul de informații militare danez a avertizat joi că Rusia va lansa probabil mai multe atacuri hibride împotriva țintelor occidentale, estimând totodată că o invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar rămâne 'improbabilă'. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat de asemenea săptămâna trecută asupra amenințărilor 'hibride' ale Rusiei, inclusiv atacuri cu drone și rachete, care vizează aliații Ucrainei. Polonia, țară membră NATO și UE situată pe flancul estic al Alianței, a acuzat în repetate rânduri Rusia de 'sabotaj' de la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dădârlat)
SUA și China 'împărtășeșc o responsabilitate istorică' pentru progresul uman, afirmă Xi Jinping la Casa Albă
Președintele Chinei, Xi Jinping a declarat joi, de la Casa Albă, că Beijingul și Washingtonul au o 'responsabilitate istorică' pentru progresul uman și trebuie să-și 'consolideze comunicarea', la începutul vizitei sale de stat în SUA, relatează AFP. 'în fața schimbărilor din lumea și din vremurile noastre, schimbări cu semnificație istorică, China și Statele Unite, ca două mari puteri, împărtășesc o responsabilitate istorică' pentru progresul uman, a spus el, adăugând că cele două țări trebuie să-și 'consolideze comunicarea'. De asemenea, el a făcut apel la o politică 'fără conflict' între Beijing și Washington. 'China și Statele Unite ar trebui să adere la politica de evitare a oricărui conflict și a oricărei confruntări între ele', iar 'cele două armate ale noastre ar trebui să mențină un dialog regulat și să îmbunătățească mecanismele de comunicare și prevenire a crizelor', a declarat liderul chinez. în același timp, Xi Jinping i-a spus lui Donald Trump că țările lor au responsabilitatea de a controla inteligența artificială (AI) astfel încât aceasta să rămână în slujba umanității. 'China și Statele Unite sunt ambele națiuni de prim-plan în domeniul inteligenței artificiale. Avem atât capacitatea, cât și responsabilitatea de a ne asigura că dezvoltarea acesteia rămâne întotdeauna sub control uman și servește bunăstării oamenilor', a declarat liderul chinez la începutul vizitei sale de stat la Casa Albă. Xi Jinping a anunțat, totodată, că o pereche de panda uriași, mamifere emblematice ale diplomației chineze, vor ajunge 'în câteva zile' la Grădina Zoologică din Atlanta, din sud-estul Statelor Unite. 'Panda uriașă a fost întotdeauna un simbol al prieteniei dintre China și Statele Unite', a afirmat președintele chinez. 'în câteva zile, doi panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la noua lor casă de la Grădina Zoologică din Atlanta și vor întâlni publicul american', a adăugat el. Acest transfer a fost anunțat oficial în aprilie, fără a fi oferită o dată specifică.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Albania aprobă trimiterea de trupe în forța de stabilizare a Fâșiei Gaza impulsionată de Consiliul de Pace al lui Trump
Parlamentul Albaniei a aprobat joi desfășurarea a cel mult 40 de militari în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) pentru Fâșia Gaza, inițiativă realizată în cadrul așa-numitului Consiliu pentru Pace impulsionat de președintele american Donald Trump și la care s-au mai angajat până în prezent să contribuie câteva țări, relatează agenția EFE. Moțiunea, propusă de guvernul socialist de la Tirana, a primit sprijinul tuturor celor 106 membri ai parlamentului prezenți, dintr-un total de 140, fără abțineri sau voturi împotrivă. Desfășurarea acestei forțe internaționale face parte dintr-o inițiativă a 'Consiliului pentru Pace' creat de președintele american Donald Trump și care ar urma, printre altele, să pregătească în enclava palestiniană perioada postbelică după conflictul dintre Israel și gruparea islamistă palestiniană Hamas, cu obiectivul de a supraveghea procesul de pace și reconstrucția. ISF și-a fixat ca misiuni să garanteze securitatea în Fâșia Gaza și să monitorizeze dezarmarea Hamas. Primele trupe străine s-au alăturat în iunie operațiunii odată cu sosirea forțelor marocane, dar nu în interiorul enclavei palestiniene, ci la un cartier general al Forțelor de Securitate ale Israelului în sudul acestei țări. în august, parlamentul statului african Uganda a autorizat desfășurarea unui contingent al armatei acestei țări în Fâșia Gaza, în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare (ISF). Indonezia, Kazahstan și Kosovo au anunțat la rândul lor desfășurări de trupe. Donald Trump a anunțat în luna iulie că Hamas a acceptat să depună armele în etape, în baza unei foi de parcurs în 15 puncte propuse de 'Consiliul pentru Pace'. Gruparea palestiniană a transmis că este de acord cu foaia de parcurs, adăugând însă că implementarea acesteia depinde mai întâi de respectarea de către Israel a propriilor angajamente, inclusiv oprirea atacurilor și retragerea din Fâșia Gaza. Dar premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins foaia de parcurs, insistând că Israelul nu se va retrage din Fâșia Gaza, cel puțin nu atât timp cât gruparea Hamas nu va fi dezarmată complet. în urma atacului lansat de Hamas pe 7 octombrie 2003 asupra părții de sud a Israelului, unde circa 1.200 de persoane au fost ucise și alte 250 au fost capturate de gruparea islamistă palestiniană, armata israeliană a lansat un asediu asupra Fâșiei Gaza care continuă și în prezent, în pofida unui armistițiu semnat în urmă cu un an, provocând moartea a peste 73.000 de palestinieni, majoritatea femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Carney a luat în considerare scenariul 'extrem' al unei anexări a Canadei de către SUA (New York Times)
Prim-ministrul canadian Mark Carney a luat în considerare 'riscul extrem' al unei acțiuni militare a Statelor Unite sub conducerea lui Donald Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a face din Canada cel de-al 51-lea stat american, conform unui interviu publicat miercuri seara de New York Times, citat de AFP. întrebat despre aceste amenințări, fostul guvernator al Băncii Centrale a sugerat, conform ziarului, că a analizat cu atenție posibilitatea unei acțiuni militare americane, dar a refuzat să detalieze ce ar fi însemnat acest lucru pentru Canada. 'Cred că, într-un astfel de post, ai responsabilitatea de a lua în considerare riscurile extreme', a declarat el pentru publicația citată. 'Este pur și simplu o chestiune de gestionare a riscurilor. Nu este un scenariu de bază, dar ar fi fost iresponsabil' să nu se facă acest lucru, a adăugat el, fără a oferi mai multe detalii. Conflictul comercial dintre Canada și Statele Unite, care și-au impus măsuri reciproce similare, a atins un nivel fără precedent de când Canada a întrerupt negocierile cu Casa Albă pe 21 august. Carney a acuzat Casa Albă că încearcă să impună țării sale un acord 'nedrept'.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Liderul nord-coreean Kim Jong Un, invitat din nou să efectueze o vizită în Rusia
Rusia l-a invitat din nou pe liderul nord-coreean Kim Jong Un să efectueze o vizită în această țară, a anunțat joi un viceministru rus de externe, Andrei Rudenko, relatează agenția EFE. 'Rusia va fi întotdeauna bucuroasă să-l primească pe liderul Coreei de Nord. Data vizitei va fi convenită prin canale diplomatice', a adăugat diplomatul rus, citat de agenția rusă TASS. Rudenko a subliniat că tratatul de parteneriat strategic cuprinzător, semnat de Rusia și Coreea de Nord în iunie 2024, a ridicat relațiile bilaterale la un nivel mai înalt și cele două părți lucrează intens pentru a consolida această cooperare. Ultima vizită a lui Kim Jong Un în Rusia a avut loc în septembrie 2023. Liderul nord-coreean a spus atunci că vizita sa a demonstrat importanța legăturilor bilaterale dintre Rusia și Coreea de Nord. Kim Jong Un și președintele rus Vladimir Putin s-au mai întâlnit ulterior în septembrie 2025, când au asistat amândoi la parada militară din capitala chineză Beijing la a 80-a aniversare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial. Prin tratatul de parteneriat strategic semnat în anul 2024, Rusia și Coreea de Nord s-au angajat să-și acorde reciproc asistență militară în caz de agresiune. în virtutea acestor relații speciale, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și de asemenea echipamente militare precum obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca ajutor în războiul cu Ucraina. Mai mult, circa 15.000 de soldați nord-coreeni au participat la luptele pentru eliberarea teritoriului din provincia rusă Kursk ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Armata ucraineană a observat în luna iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacurile asupra unor ținte în Ucraina, după ce ultima dată când Rusia a folosit astfel de rachete a fost în august 2025, iar precizia acestora a fost îmbunătățită. Potrivit Coreei de Sud, Moscova a oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul ajutorului militar pentru războiul din Ucraina.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)