Politic extern
4506 articole
Trump susține că atât SUA, cât și China se opun oricăror reglementări privind inteligența artificială
Președintele american Donald Trump a afirmat joi că Beijingul și Washingtonul se opun oricăror reglementări privind inteligența artificiale, înainte de summitul său cu președintele chinez Xi Jinping de la Casa Albă, relatează AFP. 'Super-inteligența (termenul pe care îl folosește Trump pentru AI - n.r.) va fi un subiect major de discuție, dar vreau să mențin lucrurile exact așa cum sunt acum. Aceasta este și poziția Chinei', a scris președintele SUA pe platforma sa Truth Social. El a susținut că sistemul juridic american este suficient pentru a controla această tehnologie. 'Garanția noastră este Departamentul de Justiție!', a adăugat el. Donald Trump a adoptat în mod deliberat termenul 'super-inteligență', pe care Statele Unite îl vor folosi acum pentru a se referi la inteligența artificială (AI), deoarece, așa cum a explicat marți în fața ONU, consideră că 'sună mult mai bine'. Cele mai mari nume din tehnologia americană au fost invitate să participe la cina de gală organizată în cadrul vizitei președintelui chinez de joi: șefii OpenAI, Sam Altman, și Nvidia, Jensen Huang, dar și Elon Musk (Tesla, SpaceX și X). Statele Unite și China sunt angajate într-o competiție acerbă în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. în discursul său adresat Adunării Generale a ONU, președintele american a respins 'orice încercare de a construi un proiect globalist' pentru a reglementa această tehnologie.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
ONU/Zelenski afirmă că ar ajunge la Moscova doar pe 'o rachetă', răspunzând la întrebările jurnaliștilor ruși
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins o propunere a omologului său rus Vladimir Putin de a purta discuții la Moscova despre încheierea războiului, afirmând că ar ajunge în capitala rusă doar pe 'o rachetă', ca răspuns la întrebările insistente lansate de un jurnalist rus în marja Adunării Generale a ONU de la New York, relatează joi dpa. întrebat de mai multe ori un jurnalist de la un post de televiziune public rus când va merge la Moscova, Zelenski i-a răspuns în treacăt: 'Pe o rachetă', blyat!'. Cuvântul 'blyat' este folosit în limba rusă pentru a exprima furie, surpriză sau frustrare, și poate fi tradus prin 'la naiba', în funcție de contextul în care este utilizat. Clipul video a fost distribuit masiv de presa ucraineană și rusă. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, membră a delegației ruse la New York, a ironizat clipul video cu Zelenski, sugerând că acesta se teme de un sfârșit fatal dacă ar călători la Moscova. Zelenski s-a întâlnit miercuri cu președintele american Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU, pentru a discuta despre eforturile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, lansat în februarie 2022. Așa cum era de așteptat, nu au fost publicate rezultate concrete ale întâlnirii dintre cei doi lideri. Zelenski a subliniat în repetate rânduri că dorește să se întâlnească cu Putin pentru a discuta despre soluționarea conflictului. Președintele rus a declarat însă că ar accepta o întâlnire doar la Moscova, o condiție pe care Zelenski o respinge, nu doar din motive de securitate, ci și pentru a evita să creeze impresia că Kievul se supune Moscovei.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise)
Invitarea lui Putin la summitul G20 ar putea încuraja agresiunea rusă în #Ucraina, consideră premierul polonez
Invitarea președintelui rus Vladimir Putin la summitul G20, care va avea loc în decembrie în SUA, la Miami, ar putea încuraja Rusia să-și continue agresiunea împotriva Ucrainei, a susținut joi premierul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat miercuri public această invitație, după o întrevedere cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU la New York. Șeful diplomației americane și-a exprimat speranța că președintele rus va accepta invitația, mai ales că aceasta ar fi o ocazie de a se întâlni cu președintele american Donald Trump și cu alți lideri. 'Pentru a soluționa problemele, trebuie să te întâlnești cu oamenii cu care ești în dezacord sau cu care ai putea avea divergențe. Din acest motiv, l-am invitat pe președintele Putin la G20', a explicat Rubio. Dar, premierul liberal polonez Donald Tusk se declară împotriva participării lui Putin la summitul G20, deși Polonia nu face parte din acest grup, în care Rusia se numără printre membri. 'Dacă invitarea lui Putin la (summitul) G20 ne-ar putea apropia de o pace justă, aș fi în mod absolut favorabil', a spus Tusk la o conferință de presă. 'Totuși - și aceasta este deopotrivă îngrijorarea mea și ceea ce experiența îmi spune -, în stadiul actual Rusia ar putea vedea în aceasta o încurajare să-și continue politicile agresive. De asta mă tem', a motivat Tusk. Kremlinul a transmis joi că va 'studia' invitația adresată de Donald Trump omologului său rus Vladimir Putin de a participa la summitul G20. 'încă nu a fost luată nicio decizie', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferința sa de presă zilnică, dar a adăugat că președinția rusă acordă o 'mare importanță' acestei invitații. 'O vom studia și apoi vom lua o decizie în consecință', a mai menționat Peskov. Summitul G20 va avea loc la Miami, în Florida, pe 14 și 15 decembrie. Statele Unite dețin anul acesta președinția rotativă a acestui forum de cooperare economică între principalele țări dezvoltate și emergente.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Statele baltice impun sancțiuni proprii împotriva a doi oligarhi ruși
Cele trei state baltice - Letonia, Estonia și Lituania - au impus măsuri punitive împotriva oligarhilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman în urma ridicării controversate a sancțiunilor UE împotriva celor doi, informează joi dpa. Estonia 'nu a considerat justă scoaterea acestor doi oameni de afaceri ruși proeminenți de pe lista cu sancțiuni a UE și nu a susținut decizia', a declarat ministrul eston de externe Margus Tsahkna, citat într-un comunicat. Rusia nu arată 'nicio disponibilitate de a pune capăt' războiului în Ucraina, iar Usmanov și Fridman au continuat să sprijine agresiunea Rusiei, a spus el, fără a detalia măsurile specifice împotriva celor doi oligarhi. Anterior, Letonia a impus restricții financiare și interdicții de intrare împotriva lor. Lituania a luat, de asemenea, măsuri similare. Uniunea Europeană a ridicat sancțiunile împotriva lui Usmanov și Fridman marți, în urma unei lungi dispute în cadrul blocului comunitar. Unele state membre ale UE au insistat ca sancțiunile să fie ridicate. Surse UE au declarat pentru dpa că Franța spera să obțină în schimb eliberarea unor cetățeni francezi încarcerați în străinătate. Președintele azer Ilham Aliev, considerat un lider autoritar, a dispus miercuri grațierea unui cetățean francez, alături de 19 azeri și alți cetățeni străini. Letonia, în special, s-a opus acestei decizii. Ucraina a criticat, de asemenea, ridicarea măsurilor punitive, calificând decizia drept 'rușinoasă'. în același timp, restricțiile împotriva a aproximativ 3.000 de alte persoane, entități și companii au fost prelungite cu 36 de luni. Toți actorii menționați sunt acuzați că sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei sau că beneficiază de politica Kremlinului. Statele baltice sunt parteneri apropiați și susținători ai Ucrainei, care se apără împotriva invaziei ruse de mai bine de patru ani. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
O invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar 'improbabilă' (serviciul de informații militare danez)
O invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar rămâne improbabilă, a estimat joi serviciul de informații militare danez (FE) într-o nouă evaluare a amenințării ruse, informează AFP. 'Există un risc scăzut, dar în creștere ca Rusia să lanseze atacuri militare limitate împotriva unei țări NATO vecine cu Rusia', a explicat Thomas Ahrenkiel, șeful FE, într-o conferință de presă. 'Continuăm să considerăm drept improbabil ca Rusia să vadă vreun interes în a invada o țară NATO, dar nu putem să excludem' această posibilitate, a adăugat el. în noua sa evaluare a amenințării ruse, serviciul de informații militare danez consideră o invazie, la fel și intensificarea atacurilor hibride drept acte 'disperate' din partea Moscovei. Referitor la posibilitatea unei invazii, FE estimează că aceasta 'ar putea potențial să se întâmple în lunile care urmează' pentru a-i deturna pe europeni de la angajamentul lor față de Ucraina. Totuși, ar fi nevoie de 'cel puțin șase luni' la Moscova pentru a o pregăti și a aduna forțele necesare. Printre scenariile menționate de FE: Rusia ar putea să efectueze lovituri limitate asupra infrastructurii care sprijină Ucraina sau să desfășoare o operațiune sub steag fals, folosind, de exemplu, drone de fabricație ucraineană. Potrivit lui Ahrenkiel, dacă 'voința crescută a Rusiei de a-și asuma riscuri are consecințe asupra situației de securitate în Danemarca', în special prin atacuri hibride, aceasta nu înseamnă că Rusia va ataca Danemarca. 'Nu ne așteptăm la un atac militar convențional rusesc împotriva Danemarcei', a insistat el. Cu toate acestea, serviciul danez de informații militare anticipează ca Rusia să escaladeze războiul hibrid în lunile următoare, potrivit Reuters. Războiul hibrid și actele de sabotaj pe teritoriul european au revenit în atenție după ce Germania a acuzat recent Rusia pentru o tentativă de atac cu dronă pe aeroportul Leipzig/Halle, determinând statele membre ale Uniunii Europene să solicite noi sancțiuni împotriva Rusiei. 'Serviciul danez de informații în domeniul apărării apreciază că, în lunile următoare, Rusia își va intensifica și mai mult războiul său hibrid prin desfășurarea unor atacuri mai frecvente împotriva Occidentului și a NATO, cu consecințe mult mai grave pentru țările vizate decât în trecut', estimează FE în evaluarea sa. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)
Kremlinul afirmă că transferul către #Ucraina al unor venituri din activele rusești înghețate în UE este ilegal
Kremlinul a declarat joi că decizia Uniunii Europene de a transfera Ucrainei venituri din active rusești înghețate este ilegală și reprezintă un furt, transmite Reuters. La începutul lunii august, Comisia Europeană a anunțat că blocul comunitar va trimite Kievului încă 1,4 miliarde de euro din profiturile extraordinare generate de dobânzile la activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei (RSB), ca urmare a sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru invadarea țării vecine. Plata reprezintă veniturile acumulate în primul semestru al anului 2026. Deși activele rusești rămân înghețate, executivul UE a subliniat că 'dobânzile generate de soldurile de numerar nu aparțin Rusiei' și, prin urmare, a propus alocarea acestora pentru a sprijini Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că transferul de 1,4 miliarde de euro 'va sprijini rezistența continuă a Ucrainei împotriva războiului ilegal al Rusiei'. 'Rusia trebuie să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat. Și folosim veniturile din activele rusești înghețate pentru a ne asigura că o va face', a adăugat ea. Comisia Europeană a precizat că 95% din venituri vor fi utilizate pentru a sprijini Kievul prin intermediul Mecanismului de Cooperare pentru împrumuturi către Ucraina și 5% prin intermediul Facilității Europene de Sprijin pentru Pace. Mecanismul oferă asistență nerambursabilă pentru a ajuta Ucraina să returneze împrumutul de asistență macrofinanciară al UE, precum și împrumuturile bilaterale din partea țărilor G7. Executivul comunitar a estimat sprijinul total sub formă de împrumuturi prin intermediul acestui mecanism la 45 de miliarde de euro. De la înghețarea lor, activele rusești au generat un total de 8 miliarde de euro în profituri excepționale. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
#Ucraina: Șase persoane, ucise într-o lovitură rusă asupra unei întreprinderi agricole din regiunea Harkov
Șase persoane au murit într-un atac rus cu dronă efectuat joi asupra unei întreprinderi agricole în regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, a anunțat premierul ucrainean Serghi Korețki, potrivit AFP. ''în această dimineață, o dronă a lovit o întreprindere agricolă'', a indicat șeful guvernului de la Kiev pe Telegram. Șase persoane au fost ucise, a precizat serviciul său de presă, care a revizuit bilanțul inițial de șapte morți anunțat de premier. Serviciile de salvare regionale au evocat de asemenea șase decese. Potrivit Parchetului din Harkov, armata rusă a efectuat această lovitură în jurul orei locale 07:35 locale asupra unei întreprinderi de prelucrare a fructelor și legumelor aparținând unei ferme situate în satul Stara Gnylytsia. Victimele ''triau legume'' în momentul atacului, potrivit serviciilor de salvare regionale, care au publicat imagini ce arată interiorul unui hangar distrus. ''Conform informațiilor preliminare, inamicul a utilizat o rachetă de croazieră de dimensiuni mici Banderol'', a indicat Parchetul. Banderol este o armă hibridă ce combină caracteristici ale rachetei de croazieră cu cele ale dronei cu reacție. în ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat loviturile aeriene, soldate cu numeroase victime civile, la peste patru ani și jumătate de la declanșarea invaziei ruse de mare amploare în țara vecină. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
Zelenski insistă pe lângă secretarul general al NATO asupra necesității urgente a rachetelor antibalistice pentru Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că armata ucraineană are nevoie urgentă de rachete interceptoare capabile să doboare rachetele balistice rusești la care Ucraina este în prezent extrem de vulnerabilă, informează joi EFE. 'Am învățat să interceptăm rachete de croazieră și drone. Căutăm soluții pentru a contracara 'shahed'-urile (drone kamikaze) cu motor cu reacție și avem deja rezultate bune. Dar împotriva rachetelor balistice, deocamdată, singura soluție eficientă sunt interceptoarele Patriot de care avem nevoie aproape în fiecare zi', a spus președintele Zelenski pe X, raportând despre întâlnirea cu Rutte. Președintele ucrainean a amintit, de asemenea, că Rusia a lansat săptămâna aceasta 'trei valuri de atacuri balistice' împotriva Ucrainei. 'Este imposibil să facem față de unii singuri acestei terori împotriva vieții', a mai spus Zelenski, care l-a apreciat pe Rutte pentru 'disponibilitatea de a căuta soluții' la lipsurile Ucrainei în domeniul apărării aeriene. 'Vom păstra calmul, vom continua să ne creștem capabilitățile și vom continua să sprijinim Ucraina', a spus politicianul olandez pe X, într-un mesaj mai scurt decât cel al lui Zelenski. întâlnirea a avut loc la reprezentanța Ucrainei pe lângă ONU de la New York, unde săptămâna aceasta are loc reuniunea Adunării Generale a ONU. Rusia a atacat joi dimineața Kievul cu rachete balistice, atac în care cel puțin două persoane și-au pierdut viața și mai multe infrastructuri rezidențiale, de afaceri și energetice au fost avariate, conform rapoartelor oferite de partea ucraineană. Odesa a fost un alt obiectiv al atacurilor Rusiei. în plus, o dronă lansată de Rusia împotriva unei ferme din regiunea Harkov a ucis cel puțin șapte persoane, conform autorităților ucrainene. în timp ce Ucraina se concentrează pe multiplele ținte civile vizate de aceste atacuri, Rusia obișnuiește să prezinte rapoarte în care sunt menționate ca ținte companii de producție de armament și alte infrastructuri legate direct de efortul de război ucrainean. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Comuniștii ruși susțin că le-au fost luate 'aproape jumătate de milion de voturi' la recentele alegeri parlamentare
Comuniștii ruși au declarat joi că la alegerile legislative în regiunea Krasnodar (sud), unde partidul Kremlinului, Rusia Unită, a câștigat majoritatea, ca și în restul țării, 'le-au fost furate aproape jumătate de milion de voturi', relatează EFE. Frauda a fost denunțată de Aleksandr Safronov, secretarul comitetului din Krasnodar al Partidului Comunist din Rusia, citat de publicația independentă rusă Meduza, deși Comisia electorală declarase mai devreme că în această regiune, pe ansamblu, nu s-a înregistrat nereguli. Faptul că alegerile s-au desfășurat timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, a deschis calea pentru falsificarea rezultatelor scrutinului, a afirmat Safronov, denunțând o serie de încălcări în secțiile de votare din regiune în timpul numărării voturilor. Partidul de guvernământ Rusia Unită a obținut aproape 60% din voturi în Krasnodar - a câștigat atât pe liste, cât și în cele nouă colegii uninominale -, în timp ce comuniștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 16 % din sufragii. în Krasnodar, una dintre cele mai dezvoltate regiuni din țară, aproape 70% - peste 3 milioane - dintre alegătorii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea, cu 10% mai mult decât media națională. Liderul comuniștilor ruși, Ghennadi Ziuganov, lansase un apel autorităților 'să nu manipuleze rezultatele', după ce Comisia Electorală Centrală anunțase că Rusia Unită a obținut cea mai mare victorie din istoria sa cu 355 din 450 de locuri în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal). Președintele rus, Vladimir Putin, a susținut miercuri că alegerile legislative care s-au încheiat duminică au demonstrat sprijinul majoritar al rușilor pentru războiul din Ucraina, în pofida acuzațiilor opoziției de fraudă. 'Vreau să mă adresez soldaților și comandanților noștri de pe front. Vreau să știți, că acest vot este pentru voi. Oamenii cred în voi, în victoria noastră, în eroismul vostru și în loialitatea voastră față de patrie', a spus Putin. El a salutat rata ridicată de participare la primele alegeri parlamentare din timpul războiului: 'Numărul record de persoane care s-au prezentat la urne arată că poporul rus susține eforturile noastre de consolidare a țării'. Mai mulți activiști au solicitat autorizație pentru a organiza în weekend mitinguri împotriva fraudei electorale în orașe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm sau Ijevsk. Experții citați de presă estimează că Rusia Unită, care acumula în jur de 34% în intențiile de vot înainte de alegeri, a primit cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât a obținut efectiv la urne. Atât singurul partid pacifist rus, Iabloko, exclus de la alegerile naționale și care a denunțat numeroase nereguli în cele trei zile de vot, cât și comuniștii, consideră că rezultatul nu reflectă în niciun fel starea de spirit din societate, unde două treimi dintre ruși doresc încetarea rapidă a luptelor și începutul negocierilor de pace, potrivit EFE. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)
Pakistan: Capitala se baricadează înaintea unei manifestații prevăzute în susținerea fostului premier Imran Khan, aflat în închisoare
Autoritățile pakistaneze au intensificat arestările și au blocat joi principalele căi de acces către capitala Islamabad, în perspectiva unui protest programat pentru acest weekend de către susținătorii fostului premier Imran Khan, aflat în prezent în închisoare, relatează AFP. Autoritățile au mobilizat 22.000 de membri
Președinta Republicii Moldova și șeful legislativului condamnă noua incursiune de drone în spațiul aerian al republicii
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și șeful forului legislativ de la Chișinău, Igor Grosu, au condamnat joi noua incursiune ilegală de drone în spațiul aerian al republicii. Războiul Rusiei pune în pericol întreaga Europă, a afirmat Maia Sandu, indicând că dronele care au încălcat spațiul aerian al republicii sunt de proveniență
Ministrul israelian al apărării îl califică pe Erdogan drept un 'sultan de hârtie'
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a reacționat joi la criticile aduse Israelului de către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, de la tribuna Adunării Generale a ONU, calificându-l drept un 'sultan de hârtie', relatează EFE. 'Erdogan este un 'sultan de hârtie': puternic în discursur
Andrius Kubilius, în turneu european pentru pregătirea planului de acțiune privind accesul la spațiu
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, se află într-un turneu european menit să pregătească un plan de acțiune privind accesul european la spațiu, relatează joi Euractiv. Obiectivul acestui turneu al înaltului demnitar european este de a identifica blocajele existente cu privire la producție și inovare '
SUA: Un judecător federal dispune restabilirea accesului CNN, MS Now și Politico la Casa Albă
Un judecător federal a dispus joi ca președintele SUA, Donald Trump, să restabilească accesul la Casa Albă pentru jurnaliștii de la CNN, MS Now și Politico, afirmând că interdicția impusă celor trei instituții media este probabil neconstituțională, relatează Reuters și AFP. într-o lovitură majoră pentru Trump în cadrul uneia dintre cele mai importante confruntări ale acestuia cu presa, judecătorul districtual american Tim Kelly a emis această decizie în urma unui proces intentat de organizațiile de știri, care au contestat interdicția anunțată de președintele republican pe 18 septembrie. Kelly a ordonat administrației Trump să restituie imediat legitimațiile de presă ale acestor instituții și a blocat aplicarea interdicției pentru o perioadă de 14 zile. Judecătorul a respins argumentul guvernului conform căruia interdicția ar fi fost motivată de preocupări legate de securitatea națională. 'Dosarul nu conține dovezi care să susțină afirmația pârâților potrivit căreia revocarea permiselor reclamanților ar proteja, de fapt, securitatea națională sau că securitatea națională ar fi pusă în pericol dacă instanța ar dispune restabilirea acestor permise pe durata procesului', a explicat el, adăugând că Trump însuși a afirmat că interdicția a fost impusă din cauza 'lipsei de veridicitate și a caracterului negativ' al relatărilor acestor instituții. Casa Albă și reprezentanții instituțiilor media vizate nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta. Trump a scris pe rețelele de socializare că cele trei organizații media 'nu ar trebui să aibă posibilitatea de a scrie sau de a relata constant FICȚIUNI și MINCIUNI', iar avocații Departamentului de Justiție au încercat să justifice interdicția invocând motive de securitate națională. Cele trei media i-au dat în judecată pe Trump și pe alți membri ai administrației sale la o instanță federală din Washington, luni, susținând că interdicția încalcă prevederile Primului Amendament al Constituției SUA privind libertatea de exprimare și libertatea presei, precum și dreptul lor la o procedură legală echitabilă. Această bătălie juridică are loc cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parțiale 'de la jumătatea mandatului' (midterm) din 3 noiembrie, scrutin la care colegii republicani ai lui Trump luptă pentru a-și păstra controlul asupra Congresului. Cotele de popularitate ale lui Trump se situează la minime istorice în sondajele de opinie, pe fondul preocupărilor cu privire la probleme ca războiul cu Iranul și inflația.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
Rusia atacă Kievul cu rachete balistice
Rusia și-a continuat atacurile asupra capitalei ucrainene Kiev, lansând mai multe valuri de rachete balistice în noaptea de miercuri spre joi. Cel puțin două persoane au fost ucise, iar alte șase rănite în urma acestui nou atac, a indicat primarul Kievului, Vitali Kliciko, citat de dpa. Mai multe explozii puternice au fost auzite în tot orașul după ce au sunat sirenele de raid aerian. Canalele Telegram legate de armată au numărat cel puțin 14 rachete în primele trei valuri ale atacului. Kliciko a spus că echipe de urgență au fost trimise în mai multe cartiere ale Kievului. într-un cartier, fragmente de rachetă au spart geamurile și avariat fațada unei maternități, dar nimeni din interiorul spitalului nu a fost rănit, a afirmat edilul capitalei ucrainene. Totuși o persoană a fost ucisă în parcarea spitalului, a indicat el. într-un alt cartier, o clădire rezidențială a fost avariată, iar unii dintre locatari ar putea să fie prinși sub dărâmături, potrivit lui. Presa locală a relatat despre mai multe incendii în oraș. Acest nou atac a început la scurt timp după orală locală 01:00 (22:00 GMT miercuri), după o zi în care Kievul fusese confruntat cu 11 alerte aeriene. Drone rusești cu motor cu reacție au atacat în mod repetat orașul. Apărarea antiaeriană ucraineană dispune de puțin mijloace eficiente de a le contracara, în timp ce Kievul duce, de asemenea, lipsă de muniție pentru a intercepta rachetele balistice. Două persoane au fost ucise, iar alte 45 rănite în atacuri asupra Kievului miercuri, a indicat Kliciko. După o întâlnire cu congresmeni americani la New York, unde se află pentru Adunarea Generală a ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat pe X:'Din nou, principalele ținte ale atacurilor au fost Kievul și infrastructura civilă, clădiri prezidențiale, o maternitate, infrastructura energetică și logistica'. El și-a reiterat apelul la sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și a celor care susțin Moscova și a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe rachete interceptoare pentru a se apăra de atacurile cu rachete balistice rusești. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)
Trump va găzdui o cină de stat la Casa Albă pentru Xi Jinping la care vor participa lideri ai tehnologiei
Președintele american Donald Trump urmează să îl primească joi, la Casa Albă, pe președintele chinez Xi Jinping, iar tensiunile comerciale dintre cele două țări se așteaptă să fie un subiect principal pe agenda întâlnirii, informează dpa. Este, de asemenea, planificat un dineu oficial joi seara, la care Xi și Trump vor susține discursuri. Se așteaptă ca la acest dineu să participe, de asemenea, directori din domeniul tehnologiei, inclusiv directorul executiv Tesla, Elon Musk, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, directorul executiv Google și Alphabet, Sundar Pichai, și directorul executiv Apple, Tim Cook, potrivit unui oficial guvernamental american de rang înalt. Competiția dintre cele două mari economii ale lumii în domeniul inteligenței artificiale ar putea fi un subiect cheie al vizitei de stat a președintelui Chinei având în vedere prezența la dineu a liderilor din domeniul tehnologiei. Președintele Xi Jinping a sosit la Washington miercuri seara și va rămâne în SUA până vineri. Aceasta este prima vizită a președintelui chinez în SUA din 2023, când a participat în California la summitul economic APEC și s-a întâlnit cu președintele Joe Biden. Trump l-a invitat pe Xi la Casa Albă în timpul vizitei întreprinse la Beijing la mijlocul lunii mai. Analiștii chinezi au interpretat joi primirea pe pistă de către președintele american a omologului său chinez și prelungirea armistițiului comercial ca semnale că Washingtonul și Beijingul urmăresc să înceapă vizita de stat a liderului chinez într-un climat favorabil, în pofida tensiunilor bilaterale, relatează EFE. Președintele Xi Jinping a sosit miercuri după-amiază la baza aeriană Andrews din apropierea Washingtonului, unde a fost întâmpinat de președintele Donald Trump și de prima doamnă, Melania Trump, într-o ceremonie cu covor roșu, imnuri, salut militar, 21 de salve de artilerie și zborul a două bombardiere B-1. Potrivit agenției de stat Xinhua, Xi Jinping a afirmat la sosire că China și SUA trebuie să fie 'parteneri, nu rivali' și a menționat că 'marea revitalizare a națiunii chineze' și obiectivul președintelui Trump de a 'face din nou America măreață' pot progresa în paralel și se pot întări reciproc. Wu Xinbo, decanul Institutului de Studii Internaționale din cadrul Universității Fudan, a declarat pentru ziarul local The Paper că primirea reflectă importanța pe care președintele Trump o acordă vizitei și 'respectul' său față de președintele chinez. Potrivit lui Wu, Trump ar putea considera că vizita lui Xi îi aduce 'puncte' înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, într-un context de presiuni interne și externe. în plus, în opinia sa, prin această primire, liderul american urmărește să 'compenseze' imposibilitatea de a-i oferi omologului chinez o primire fastuoasă în noua sa sală de banchete, un proiect afectat de întârzieri ale lucrărilor de construcție. Gestul a coincis cu anunțul secretarului Trezoreriei americane, Scott Bessent, conform căruia ambele țări au convenit să extindă până pe 10 ianuarie armistițiul comercial încheiat anul trecut în orașul sud-coreean Busan și care urma să expire pe 10 noiembrie. John Gong, profesor de economie la Universitatea de Afaceri Internaționale și Economie din Beijing, a declarat pentru cotidianul South China Morning Post din Hong Kong că, deși prelungirea de două luni este 'mai scurtă' decât se aștepta, reprezintă un 'semn pozitiv' că ambele părți 'pot să își gestioneze diferențele'. La rândul său, Diao Daming, profesor la Universitatea Renmin, a declarat pentru același ziar că primirea este un semn al priorității pe care Washington o acordă summitului și a considerat că prelungirea armistițiului păstrează o 'fereastră de oportunitate' pentru a avansa în dialog. 'Comunitatea internațională așteaptă, fără îndoială, ca China și Statele Unite să continue să caute puncte comune și, în cele din urmă, să ajungă la un acord comercial pe termen lung', a asigurat Diao. în pofida tonului amical inițial al vizitei președintelui Xi Jinping, vizita are o agendă încărcată de fricțiuni, de la tarife și metale rare până la Taiwan, inteligența artificială și războaiele din Iran și Ucraina. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Phenianul afirmă că dorește să-și păstreze armele nucleare 'pentru totdeauna'
Coreea de Nord își va păstra armele nucleare 'pentru totdeauna', a afirmat șefa diplomației nord-coreene, după ce președintele sud-coreean a pledat pentru o 'Peninsulă Coreeană liberă de arme nucleare', relatează joi AFP. 'Reafirm și reconfirm, cu cea mai mare fermitate, voința neclintită a statului nostru de a-și păstra armele nucleare pentru totdeauna', a declarat lidera Ministerului de Externe de la Phenian, Choe Son Hui, într-un comunicat difuzat joi de agenția oficială de presă a Coreei de Nord (KCNA). Statutul nuclear al țării este 'ireversibil în orice circumstanțe și va rămâne neschimbat pentru totdeauna', a insistat ea. Totodată, Coreea de Nord a anunțat joi că a testat pe 22 septembrie 'lansatoare multiple de rachete ghidate, modernizate, de calibru 240 mm', capabile să țintească la o distanță de 115 kilometri. Declarațiile ministrei Choe Son Hui au venit la o zi după ce președintele sud-coreean Lee Jae Myung s-a adresat Adunării Generale a ONU afirmând că Seulul cere stoparea 'oricăror progrese suplimentare în capacitățile nucleare și balistice ale Coreei de Nord', pentru a se ajunge, în cele din urmă, la o 'Peninsulă Coreeană liberă de arme nucleare'. El și-a exprimat în același timp sprijinul pentru reluarea dialogului dintre Phenian și Washington, menționând că președintele american Donald Trump a declarat în august că dorește să se întâlnească din nou cu Kim Jong Un înainte de sfârșitul anului. Cei doi s-au întâlnit personal de trei ori în cursul primului mandat al lui Trump. Coreea de Nord și Coreea de Sud rămân, din punct de vedere tehnic, în stare de război, întrucât conflictul dintre ele din perioada 1950-1953 s-a încheiat cu un armistițiu, nu cu un tratat de pace. Statutul Coreei de Nord de putere nucleară - după ce a efectuat primul său test nuclear în 2006 și a dezvoltat ulterior o gamă largă de rachete balistice - este consfințit în constituția țării din anul 2023.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
Șeful diplomației americane spune că vânzarea de arme Taiwanului depinde de nevoile defensive ale SUA
Secretarul american de stat Marco Rubio a afirmat miercuri că vânzările de arme către Taiwan depind de nevoile Statelor Unite, în contextul incertitudinii legate de aprobarea unui pachet de armament pentru Taipei, evaluat la 14 miliarde de dolari, transmite joi EFE. 'Orice vânzare de arme pe care o facem către orice țară de pe planetă, și acesta este valabil și pentru Taiwan, trebuie să se echilibreze cu ceea ce ne spun comandanții noștri de luptă din întreaga lume că sunt cerințele lor minime în caz de conflict în regiunea lor', a declarat Marco Rubio într-o conferință de presă. El a afirmat că 'acesta este procesul pe care îl urmăm nu doar cu Taiwanul, ci în cazul fiecărui angajament pe care l-am asumat'. 'Acesta este răspunsul pe care l-am dat anterior și este cel care ne ghidează acum, nu doar în cazul Taiwanului, ci și al vânzărilor militare către orice altă țară', a adăugat secretarul de stat al SUA. Marco Rubio s-a pronunțat astfel în legătură cu un pachet de armament pentru Taipei care, dacă se va concretiza, ar fi cel mai mare din istoria Taiwanului, dar care încă nu a primit aprobarea administrației republicane. De fapt, furnizarea de arme către Taipei este unul din subiectele ce vor fi discutate de președintele chinez Xi Jinping și omologul său american, Donald Trump, care vor aborda în următoarele zile la Washington principalele teme de pe agenda bilaterală, printre care și situația Taiwanului. Donald Trump, care de la revenirea sa la Casa Albă a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul istoric al Washingtonului pentru apărarea insulei, a recunoscut după călătoria sa la Beijing din mai că Xi Jinping a vorbit cu el despre Taiwan 'toată noaptea' și a calificat vânzarea de arme către Taipei drept o 'foarte bună carte de negociere' a SUA în relația cu China. într-o scrisoare adresată secretarului de stat Marco Rubio și secretarului apărării Pete Hegseth, senatorii republicani Mitch McConnell, John Cornyn, Lisa Murkowski și Thom Tillis au cerut miercuri administrației să deblocheze peste 15 miliarde de dolari ca ajutor pentru securitate națională destinat Taipeiului, inclusiv pachetul de arme menționat anterior. 'Ne îngrijorează că președintele Trump a descris Taiwanul ca 'o foarte bună carte de negociere' în contactele sale cu Xi Jinping și cu Partidul Comunist Chinez. Este greu de imaginat cum ar putea Statele Unite să își proiecteze influența în mod credibil în Indo-Pacific dacă prețul menținerii aparențelor diplomatice este să le negăm partenerilor noștri capacități de descurajare esențiale', au subliniat senatorii americani. China consideră Taiwanul drept o 'parte inalienabilă' a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra insulei, o poziție respinsă categoric de executivul taiwanez, care susține că insula este deja, de facto, o țară suverană și independentă. De mai bine de șapte decenii, SUA se află în mijlocul disputelor dintre cele două părți deoarece Washingtonul este principalul furnizor de arme al Taiwanului și, deși nu menține relații diplomatice cu acest teritoriu, ar putea să intervină în apărarea sa în cazul unui conflict între Beijing și Taipei. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)
Alegeri legislative în Maroc: Partidul Autenticității și Modernității, pe prima poziție, cu 97 de locuri (rezultate provizorii)
Partidul Autenticității și Modernității (PAM), membru al actualei coaliții guvernamentale de la Rabat, se află pe prima poziție după alegerile legislative desfășurate miercuri în Maroc, cu 97 din cele 395 de locuri în parlament, indică rezultatele provizorii anunțate de ministrul de interne marocan Abdelouafi Laftit, transmit joi AFP și Reuters. Formațiunea Adunarea Națională a Independenților (RNI), care conduce coaliția guvernamentală în exercițiu, se plasează pe poziția secundă, cu 66 de locuri, cu unul mai mult decât Partidul Istiqlal (dreapta). Pe locul patru s-a clasat Partidul Justiției și Dezvoltării (opoziția islamistă), cu 54 de locuri, față de numai 13 la alegerile din 2021, schimbare provocată în special de revenirea fostului premier Abdelilah Benkirane. Partidele de stânga USFP, PPS și FGD au obținut 26 de locuri, 19 locuri, respectiv 8 locuri, în viitorul parlament. Prezența la vot a fost de 38,02%, față de 50% la alegerile de acum cinci ani, și este considerată un barometru privind angajamentul și încrederea cetățenilor marocani în instituțiile alese. Conform Constituției adoptate în 2011, regele Marocului îl desemnează pe prim-ministru din partidul care obține cele mai multe locuri în parlament în urma alegerilor. Dacă regele Mohammed al VI-lea o numește premier pe lidera actuală a PAM, Fatima Ezzahra El Mansouri, aceasta ar deveni a doua femeie aflată la șefia guvernului din regiunea arabă, după tunisianca Najla Bouden. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
Xi afirmă că Statele Unite și China ar trebui să fie 'parteneri, nu rivali' (presa de stat)
Președintele chinez Xi Jinping a lansat un apel la cooperare cu Washingtonul, au raportat media de stat de la Beijing, la câteva ore după ce a fost primit miercuri seară în capitala americană de către omologul său Donald Trump, notează AFP. 'Cele două țări ale noastre ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât rivali', a declarat Xi într-o notă publicată de agenția oficială de presă Xinhua, adăugând că 'popoarele chinez și american beneficiază de mult timp de schimburi amicale, iar interesele noastre sunt strâns legate'. Aceste declarații vin în ajunul unor discuții foarte așteptate între liderii chinez și american, care și-au strâns mâna la sosirea lui Xi Jinping la Washington. Aceste discuții urmează să abordeze comerțul, concurența tehnologică - în special în domeniul inteligenței artificiale - și sprijinul acordat de Beijing Iranului. Președintele chinez a mai declarat că așteaptă cu nerăbdare 'să aibă schimburi aprofundate cu președintele Trump pe probleme majore privind relațiile noastre bilaterale și situația mondială', a raportat Xinhua. Cele două țări ar trebui să 'lucreze împreună pentru a favoriza o relație stabilă, având cooperarea ca pilon principal, o concurență în limite rezonabile, divergențe gestionabile și perspective pașnice', a mai afirmat Xi. Făcând trimitere la sloganul preferat al lui Donald Trump, el a adăugat că 'marea renaștere a națiunii chineze și obiectivul de a reda Americii măreția pot merge perfect mână în mână'. 'Cred că, prin eforturile comune ale ambelor părți, această vizită va avea rezultate fructuoase, va îmbunătăți bunăstarea celor două popoare ale noastre și va aduce o nouă speranță pentru pacea mondială', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO UPDATE Președintele chinez Xi a sosit în Statele Unite pentru o întâlnire cu Trump
După ce s-a deplasat miercuri pentru a-l întâmpina pe Xi Jinping la coborârea din avion, Donald Trump va fi din nou extrem de atent joi cu președintele chinez, a cărui vizită și-a îndeplinit deja principalul obiectiv: prelungirea armistițiului comercial dintre Washington și Beijing, comentează AFP. Liderul chinez, care călătorește împreună cu soția sa, Peng Liyuan, va avea parte de o primire foarte solemnă la Casa Albă, cu o paradă militară și un survol al avioanelor de luptă, precum și de o cină de gală organizată de Prima Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump. Fapt extrem de rar, președintele american a mers personal să dea mâna cu omologul său după aterizarea acestuia în apropiere de Washington. El a organizat în onoarea sa o primă ceremonie de primire pe pistă, cu covor roșu, militari în uniformă de ceremonie, fanfară, flori și deja un survol de bombardiere - un spectacol de care miliardarul în vârstă de 80 de ani este mare amator. De obicei, revine în sarcina unor oficiali americani de rang inferior să primească oaspeții de seamă la aeroport, fără o ceremonie deosebită. 'Cred că le-a făcut plăcere', a comentat Donald Trump cu privire la Xi Jinping și Peng Liyuan, în timpul unui schimb de opinii cu presa la Casa Albă. El a indicat că războiul împotriva Iranului, țară aliată a Chinei, se va afla pe agenda discuțiilor. 'Voi aborda acest subiect și multe alte lucruri, dar totul se prezintă bine, inclusiv asta', a spus președintele american care tocmai a anunțat o reluare a dialogului cu Teheranul. Observatorii nu se așteaptă, totuși, la mari progrese în urma acestei vizite de trei zile, dincolo de anunțul deja făcut miercuri. După cum era așteptat, Statele Unite și China au decis să prelungească armistițiul lor comercial până pe 10 ianuarie, a spus secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent. 'Am convenit astăzi să prelungim (...) detensionarea economică dintre țările noastre care urma să se încheie pe 10 noiembrie (...) pentru a ne lăsa mai mult timp să vedem ce putem face pe plan economic', a declarat el la postul Fox News. Cele două superputeri au decis în octombrie 2025 să pună capăt unei escaladări a tarifelor vamale și a măsurilor comerciale restrictive care a zguduit întreaga economie mondială. Acest armistițiu nu a rezolvat toate diferendele dintre cele două superputeri, angajate într-o rivalitate pe toate planurile: economic, tehnologic, militar și strategic. Scott Bessent a apreciat că China ar putea da dovadă de 'puțin mai mult zel' în ceea ce privește respectarea termenilor acestui acord, menționând că aceasta este 'puțin în urmă cu achizițiile de produse agricole americane. Beijingul și Washingtonul au numeroase alte motive de fricțiune: Iranul, dar și Taiwanul pe care Beijingul îl revendică, dar pe care Washingtonul îl susține militar, accesul la rezervele chinezești de minereuri strategice sau cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Cu această vizită, Donald Trump speră, fără îndoială, să treacă pentru o perioadă în plan secund marile sale dificultăți politice, satisfăcându-și în același timp gustul pentru fastul protocolar. Președintele republican, în scădere în sondaje din cauza costului vieții și a unui conflict în Orientul Mijlociu tot mai nepopular, riscă să piardă controlul Congresului după alegerile legislative din noiembrie. Casa Albă a recrutat cele mai mari nume din tehnologia americană pentru cina de gală de joi: șefii OpenAI, Sam Altman, și Nvidia, Jensen Huang, sau chiar Elon Musk (Tesla, SpaceX și X). Acesta din urmă a apreciat, într-un interviu acordat televiziunii chineze, că Xi Jinping este 'un mare lider'. 'Sub conducerea sa, China a prosperat enorm', a dat el asigurări. Vineri, Donald și Melania Trump își vor primi invitații la un ceai la Casa Albă, iar apoi vor vizita împreună cu aceștia Arhivele Naționale din Washington. Aceasta este prima vizită a lui Xi Jinping la Casa Albă în mai bine de zece ani și a treia sa întâlnire cu Donald Trump de când acesta din urmă a revenit la putere anul trecut. Alte două întâlniri ar putea urma înainte de sfârșitul anului, în cursul summitului APEC din China și al G20 din Florida. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO #Ucraina: Aproximativ zece explozii puternice s-au auzit la Kiev (jurnaliști AFP)
Aproape zece explozii puternice au răsunat la primele ore ale zilei de joi la Kiev, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului, în timpul unei alerte de rachete emise de autorități. Aceste explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate, au fost precedate de o alertă lansată de forțele aeriene ucrainene care au avertizat că rachete balistice rusești se îndreptau spre regiunile Kiev și Cernihiv (nord). Miercuri, o serie de atacuri rusești au făcut cel puțin șapte morți în Ucraina și au provocat incendii la Kiev. Capitala ucraineană, care are aproximativ trei milioane de locuitori, este de câteva zile ținta unor atacuri deosebit de intense cu drone, în contextul unei intensificări clare a atacurilor cu rază lungă de acțiune de ambele părți ale frontului. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat miercuri în Consiliul de Securitate al ONU că țara sa 'nu va face nicio pauză' în războiul împotriva Ucrainei. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO/ONU: Rusia respinge apelurile de încetare a focului în #Ucraina
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins din nou miercuri, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, apelurile pentru o încetare a focului în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, scrie dpa. Lavrov a acuzat Europa că urmărește o pauză în lupte pentru a 'reaproviziona' arsenalele militare ale Ucrainei. în schimb, Moscova dorește un 'acord de pace pe termen lung' pentru a pune capăt conflictului, așa cum a subliniat anterior președintele rus Vladimir Putin, a declarat Lavrov. El a prezentat invazia Rusiei, pe care Moscova o numește o 'operațiune militară specială', ca fiind necesară pentru a-și proteja interesele de securitate și drepturile rușilor din Ucraina. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a răspuns reiterând că Kievul este pregătit pentru o încetare a focului imediată și completă, fără condiții prealabile, cu condiția ca și Moscova să o respecte. Ucraina este, de asemenea, pregătită pentru încetări parțiale ale focului care să vizeze instalațiile energetice sau exporturile de cereale, a spus Sîbiga, adăugând că 14 din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate susțin astfel de propuneri, inclusiv Statele Unite și China. Administrația Trump a lansat recent ideea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra instalațiilor energetice, însă Moscova a respins în mod repetat propunerea. Contrar așteptărilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a participat la reuniunea Consiliului de Securitate. El urma să se adreseze Adunării Generale a ONU mai târziu în cursul zilei de miercuri. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO La ONU, Zelenski denunță 'nebunia' lui Putin care târăște lumea în războiul său
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri, de la tribuna ONU, 'nebunia' ucigașă a omologului său rus Vladimir Putin, îndemnându-și aliații să mențină sancțiunile împotriva Moscovei, singura modalitate de a opri robinetul războiului, notează AFP. 'Este o nebunie', a lansat el. 'El este pacientul zero, cel de la care această idee de război continuă să se propage', a denunțat liderul ucrainean, atrăgând atenția comunității internaționale asupra sorții zecilor de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord, trimiți alături de soldații ruși. 'Mai există cineva care să creadă că este rezonabil și moderat?', a continuat el. Prin contrast, Zelenski a menționat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și care au fost trimiși în Coreea de Sud. în fața acestei spirale, 'ținta noastră este capacitatea Rusiei de a finanța acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal și mai distructiv', a subliniat el. 'Când Rusia are bani, spune întotdeauna nu, nu diplomației, iar aceasta este și o formă de veto împotriva păcii, nu un drept oficial, ci unul foarte real', a continuat Zelenski. Președintele ucrainean a criticat, de asemenea, Franța, care a făcut presiuni la Bruxelles pentru ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov, un apropiat al lui Vladimir Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. 'Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin', a spus Zelenski. 'Veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă', a insistat el. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Platoul Golan va fi al Israelului 'pentru totdeauna', îi răspunde președintelui sirian ministrul israelian al apărării
Platoul Golan va rămâne 'pentru totdeauna' sub suveranitatea Israelului, a afirmat miercuri ministrul israelian al apărării Israel Katz, după ce președintele sirian Ahmed al-Sharaa a afirmat, în discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, că această zonă înaltă ocupată de Israel la granița cu Siria va rămâne 'un teritoriu sirian', relatează agențiile AFP și EFE. 'Răspunsul meu către președintele sirian (...) este clar: înălțimile Golan, aflate sub suveranitate israeliană, vor fi pentru totdeauna o parte inseparabilă a Statului Israelului', a spus ministrul Israel Katz într-un videoclip. Mai mult, ministrul israelian a adăugat că țara sa își va menține pozițiile pe Muntele Hermon și în zona de securitate 'atât timp cât există o amenințare jihadistă' la adresa frontierei și a comunităților israeliene din partea forțelor de securitate siriene sau a altor grupări armate. 'Dacă atacă forțele noastre sau teritoriul Statului Israel dinspre Siria, va trebui să acționăm și să răspundem', a indicat ministrul Israel Katz, susținând că orice teritoriu pe care Israelul l-ar ocupa într-un astfel de scenariu 'va rămâne al nostru pentru totdeauna, conform legilor războiului'. Referindu-se la fosta administrație siriană a președintelui Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în 2024 de rebelii conduși de actualul președinte Ahmed al-Sharaa, același ministru israelian a afirmat că Siria a încălcat termenii acordului de dezangajare din 1974 și a devenit o 'bază iraniană' și o amenințare pentru Israel. Reacția sa vine după ce președintele Ahmed al-Sharaa a cerut de la tribuna ONU retragerea Israelului din teritoriile ocupate și a reafirmat suveranitatea Siriei asupra înălțimilor Golan. Președintele sirian a cerut de asemenea retragerea forțelor israeliene pe pozițiile lor din 2024, de dinaintea înlăturării de la putere a lui Bashar al-Assad, și a semnalat că în perioada scursă de atunci Israelul a efectuat aproximativ 500 de atacuri aeriene, peste 1.200 de incursiuni și circa 300 de arestări în Siria. Israelul a ocupat cea mai mare parte a înălțimilor Golan în timpul Războiului de Șase Zile din iunie 1967 și a anexat acest teritoriu în 1981, o anexare pe care o rezoluție a ONU a declarat-o nulă și fără efecte. Statele Unite au fost singura țară care a recunoscut această anexare până luna trecută, când Columbia a făcut același lucru.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Marco Rubio: Războiul ruso-ucrainean se poate extinde în alte țări prin atacuri hibride, sabotaje sau o neînțelegere
Secretarul american de stat Marco Rubio și-a exprimat miercuri îngrijorarea că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde către alte țări în urma unor incidente provocate de atacuri hibride ori sabotaje, sau chiar de o simplă neînțelegere care să declanșeze un conflict armat direct, relatează agenția dpa. 'Una dintre îngrijorările noastre, printre multe altele, în legătură cu războiul dintre Rusia și Ucraina este că acesta s-ar putea metastaza și extinde în alte locuri', a declarat Rubio în fața presei, după o întrevedere în marja Adunării Generale a ONU cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Acest război 'ar putea crește în altceva, fie printr-un atac hibrid, fie printr-un sabotaj, fie printr-o neînțelegere - știți cum, un pilot a mers în direcția greșită și așa deodată ajungem la o confruntare activă', a explicat șeful diplomației americane. 'Ne preocupă aceste lucruri. Le-am adus în discuție la reuniuni multiple cu mai multe țări, întrucât reprezintă o preocupare reală', a subliniat Rubio. El a dat acest răspuns după ce a fost întrebat de un jurnalist despre o presupusă tentativă de sabotaj pe care Germania o atribuie Rusiei în urma descoperirii unei drone explozive pe aeroportul german Leipzig în apropierea unui avion de transport ucrainean, dar Rubio nu a abordat direct acest caz în răspunsul său mai amplu.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Președintele Argentinei descrie ONU drept o 'organizație inutilă' care hrănește 'o castă de paraziți'
Președintele ultraliberal al Argentinei, Javier Milei, a lansat miercuri de la tribuna Adunării Generale a ONU un atac virulent împotriva acestei organizații, despre care a afirmat că este 'o organizație inutilă, care doar hrănește o castă de paraziți' și este prea timorată în fața Inteligenței Artificiale (IA), relatează AFP. 'Aceia care ar trebui să garanteze securitatea colectivă și drepturile omului au eșuat în misiunea lor și au permis în schimb haos, violență și terorism internațional', a afirmat președintele argentinian, un aliat al președintelui american Donald Trump, reluând critici pe care le-a mai exprimat în trecut la adresa organizației mondiale. Milei a acuzat în mod special ONU că a 'întors privirea în partea cealaltă' în chestiunea care privește revendicările istorice ale Argentinei față de Insulele Falkland, arhipelagul administrat de Regatului Unit, și a criticat abordarea prudentă a ONU față de Inteligența Artificială (IA). El a dedicat IA o parte considerabilă a discursului susținut la Adunarea Generală a ONU, lăudând 'această super-inteligență, cum o numește președintele Donald Trump, care ne poate multiplica productivitatea în dimensiuni pe care încă nu le înțelegem'. De asemenea, președintele ultraliberal argentinian a dezaprobat temerile manifestate față de IA și 'scenariile distopice la care se face referire de obicei pentru a semăna teamă și a favoriza controlul statului'. Deși nu a menționat-o explicit, Javier Milei pare să fi făcut astfel aluzie la apelurile lansate de ONU în ultimele luni prin intermediul secretarului general Antonio Guterres pentru o 'coordonare globală' sau chiar o 'guvernanță (globală) gândită și organizată' în fața amenințărilor IA. Pe de altă parte, reluând o critică exprimată anterior, Javier Milei a denunțat poziția ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), poziție despre care el a susținut că ar fi apărat 'un experiment global de control social deghizat în știință'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Trump l-a invitat pe Putin la summitul G20 în SUA
Președintele american Donald Trump l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin la summitul G20, care va fi găzduit de SUA la Miami în luna decembrie, în timp ce Washingtonul face eforturi să convingă Rusia și Ucraina să pună capăt războiului, a anunțat miercuri secretarul de stat american Marco Rubio, după o întrevedere în marja Adunării Generale a ONU cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, relatează AFP. 'Pentru a soluționa problemele, trebuie să te întâlnești cu oamenii cu care ești în dezacord sau cu care ai putea avea divergențe. Din acest motiv, l-am invitat pe președintele Putin la G20', a declarat Rubio presei. 'Considerăm că aceasta este o ocazie pentru el să discute nu doar cu președintele (Trump), ci și cu alți lideri mondiali', a adăugat șeful diplomației americane, exprimându-și speranța că liderul de la Kremlin va accepta invitația. Pe de altă parte, Rubio a îndemnat Moscova și Kievul să convină un armistițiu energetic și a subliniat că Washingtonul face eforturi pentru atingerea acestui obiectiv. Un astfel de armistițiu, a explicat el, nu ar pune capăt războiului din Ucraina, însă ar putea servi drept 'platformă' pentru un acord mai amplu. 'Cele două părți și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să implice energia. Desigur, nu este ușor, dar ameble părți au spus că sunt interesate', a menționat secretarul de stat al SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de mai multe luni un armistițiu complet sau un armistițiu parțial care să presupună încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ruse și ucrainene, solicitări respinse constant de Kremlin, care a transmis marți că dorește un acord de încetare definitivă a conflictului, nu un armistițiu 'inutil'. Kievul și Washingtonul 'doresc să vadă acest război absurd desfășurat de Rusia încheindu-se înainte de iarnă', a afirmat Zelenski după o întâlnire avută marți cu Trump în marja Adunării Generale a ONU, întâlnire despre care el a mai menționat că a abordat 'măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea diplomației'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Marco Rubio s-a întâlnit cu Serghei Lavrov la New York, în marja Adunării Generale a ONU
Secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit miercuri cu omologul său rus Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, în condițiile în care Statele Unite încearcă să ajungă la un acord de pace între Ucraina și Rusia, relatează AFP. întâlnirea a avut loc în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Rubio și Lavrov s-au întâlnit la un mare hotel din New York și nu au dorit să răspundă la întrebările jurnaliștilor, în special în legătură cu posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva instalațiilor energetice. Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la doar câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu omologul său american Donald Trump pentru a discuta despre eforturile de pace. Kievul și Washingtonul doresc ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se încheie 'înainte de iarnă', potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. 'Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă', a scris Zelenski care a precizat că a discutat cu Trump despre 'măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație'. în cursul unei conferințe de presă în marja Adunării Generale a ONU, liderul ucrainean a indicat, de asemenea, că i-a transmis președintelui american intenția sa de a opri atacurile asupra instalațiilor energetice rusești, cu condiția ca Moscova să facă același lucru cu atacurile sale masive în Ucraina. 'Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic', a declarat marți șeful statului ucrainean.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Polonia vrea să realizeze un 'scut subteran' pentru protejarea populației în caz de război
în subsolul unei școli din cartierul Nowa Huta al orașului polonez Cracovia se află un adăpost de pe vremea Războiului Rece construit în anii '50 și care nu a fost niciodată modernizat, la fel ca majoritatea celor peste 10.000 de adăposturi antiaeriene din Polonia, pe care guvernul de la Varșovia dorește acum să le extindă și să le renoveze pentru a crea un așa-numit 'scut subteran', relatează miercuri agenția EFE. în curtea, pe holurile și pe scările acelei școli au rămas indicatoarele care direcționează spre adăpostul ce are o suprafață de aproximativ 140 de metri pătrați și care este prevăzut și astăzi cu aceeași ușă blindată, cu sistemul de ventilație și chiar cu aceeași mașină manuală de purificare a apei instalată în urmă cu aproximativ 70 de ani. în cartierul Nowa Huta sunt peste 250 de adăposturi construite sub blocuri de apartamente și clădiri publice. în timp ce dronele și rachetele rusești atacă Ucraina vecină și unele au intrat accidental în spațiul aerian al Poloniei, această țară a lansat un plan de urgență pentru modernizarea și extinderea rețelei sale de adăposturi pentru populație. O psiholoagă din Cracovia, Kamila Boguszewska, mărturisește că în ultimul an a observat o anxietate majoră în rândul pacienților săi de teama unui eventual război. Conform datelor pompierilor, în Polonia există în prezent 85.739 de adăposturi, dar marea majoritate sunt 'adăposturi temporare', adică subsoluri și garaje private, numărul 'adăposturilor de înaltă protecție' fiind de numai 1.903, iar alte 8.719 de adăposturi sunt considerate că oferă un anumit grad de protecție. Pe ansamblu, rețeaua poloneză de adăposturi antiaeriene este insuficientă, învechită, slab echipată și oferă numai aproximativ 1,43 milioane de locuri, din care numai 300.000 de locuri în adăposturi antiatomice, pentru o populație de circa 38 de milioane de locuitori. Anul acesta a intrat în vigoare în Polonia 'legea adăposturilor', ce impune amenajarea acestora și a unor ieșiri de urgență aferente în toate clădirile nou construite. Planul guvernului include adaptarea stațiilor de metrou, a parcărilor subterane și a clădirilor publice, cu obiectivul pe termen mediu de a fi create circa 32.000 de adăposturi la nivel național. Extinderea sistemului este finanțată printr-un program de 8 miliarde de euro. Ministerul de Interne cere ca adăposturile să fie prevăzute cu cel puțin trei litri de apă de persoană pe zi, cu alimente neperisabile, lanterne, instalații pentru telefonia fixă și mobilă, extinctoare și zone de odihnă pentru jumătate dintre ocupanți. Pentru a pregăti populația înainte să vină momentul folosirii acestor adăposturi, autoritățile poloneze au distribuit un manual celor circa 17 milioane de gospodării ale țării, cu instrucțiuni de urmat în caz de atacuri aeriene sau chimice, inclusiv sfaturi despre constituirea unor rezerve de alimente pentru o perioadă de trei zile și a unui kit de urgență. De asemenea, Ministerul de Interne polonez a lansat o aplicație de telefon mobil și website-ul web 'Unde să te ascunzi' pentru localizarea adăposturilor din apropiere.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)