Președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, i-a reproșat, joi, președintelui Nicușor Dan că a hotărât să se opună Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, fapt ce ar fi avut 'un impact direct, major și negativ atât asupra evreilor din țara noastră, cât și asupra societății în general'.
'Recent, mai ales ca urmare a tentativelor de reabilitare a Mișcării legionare și a impactului pe care aceste tentative le-au avut în societate, a riscului pe care îl are radicalizarea individuală, a promovării fără limite a mesajelor antisemite în spațiul public, am inițiat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, denumită generic de presă 'Legea Vexler'. Vă mulțumesc pentru acest lucru! Pentru cei dintre dumneavoastră care nu știu acest aspect deja, în România este legală promovarea persoanei lui Adolf Hitler și a lui Corneliu Zelea Codreanu, spre exemplu, datorită unui vid legislativ care ar fi fost corectat prin actul normativ menționat anterior. Domnule președinte Dan, ați hotărât să vă opuneți acestei legi, menționând printre altele, într-o conferință de presă, că - și o să-mi permit să folosesc un citat - 'Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu'. Sigur, vă refereați la o organizație care se referă și la cei care au luptat împotriva comunismului', a spus Vexler, la ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului organizată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'.
Menționând că legea a fost adoptată de către Parlament cu susținerea unanimă a partidelor parlamentare democratice, iar Curtea Constituțională a constatat că această lege este 'clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii', președintele FCER a accentuat că declarațiile șefului statului 'au avut un impact direct, major și negativ atât asupra evreilor din țara noastră, cât și asupra societății în general'.
'Aceste gesturi au fost, din păcate, subliniez din nou acest lucru, interpretate ca o încurajare extraordinară de către acel segment din societate care își dorește în esență să distrugă democrația din România. Au perceput-o ca pe o încurajare pentru promovarea în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism. Pare că, într-o clipă, peste 30 de ani de eforturi ale României s-au năruit', a susținut Vexler.
El și-a exprimat convingerea că nu aceasta a fost intenția președintelui.
'Sunt convins că nu aceasta a fost intenția dumneavoastră, dar așa arată realitatea pe care noi și comunitățile evreiești o trăiesc în fiecare zi. Cuvintele și gesturile sunt mai puternice, mult mai puternice decât armele. Și nu pot să nu mă întreb dacă un supraviețuitor al Holocaustului ar sta acum în fața noastră, ar putea merge cineva să se uită în ochii lui și să-i explice că au existat legionari și naziști buni sau legionari și naziști răi? Nu cred. Ironia istoriei face că, într-unul din cele mai celebre texte ale sale, Păstorel Teodoreanu spunea câteva cuvinte pe care le-am înțeles mult, mult mai târziu: 'Căpitane, nu fi trist! Garda merge înainte, prin Partidul Comunist'. Cât adevăr în aceste vorbe', a arătat Silviu Vexler.
Pe de altă parte, președintele FCER a atras atenția că 'antisemitismul a ajuns în întreaga lume la un nivel care nu a mai existat de la Holocaust'.
'Evident, România nu a fost ocolită. Negaționismul Holocaustului a devenit o practică curentă. Ura a devenit o atitudine normalizată. Oricât am încercat să nu vedem aceste lucruri, oricât am încercat să ne uităm în altă parte, ele vor continua. Am avut deja exemple recente. Comemorările Holocaustului, care au o importanță simbolică fundamentală și care sunt atât de necesare, se transformă uneori într-un formalism automat, într-o formă fără fond, deoarece nu sunt dublate de măsurile necesare pentru a pune în practică cuvintele rostite. Statistic, în timp ce noi rostim aceste discursuri aici, cel puțin încă un alt supraviețuitor al Holocaustului se stinge. Și o întrebare m-a urmărit permanent. Avem oare noi dreptul astăzi să reconciliem memoria victimelor Holocaustului cu a acelora care le-au distrus viața? Avem oare dreptul să uităm în numele celor care nu mai există? Sau avem obligația absolută tocmai de a le apăra memoria și adevărul cu orice preț? Indiferent de răspuns, știu că memoria nu poate fi apărată prin acceptarea transformării criminalilor în eroi, indiferent de situație și indiferent de context', a subliniat deputatul.
Referindu-se la situația dintre Israel și Gaza, Silviu Vexler a anunțat că ultimii ostatici în viață răpiți de organizația teroristă Hamas au fost eliberați.
'Și pentru că minunile există cu adevărat și Dumnezeu ne arată din nou și din nou acest lucru, simt o bucurie în acest moment care nu poate fi descrisă în cuvinte pentru anunțul făcut de prim-ministrul Statului Israel, domnul Benjamin Netanyahu, și președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, privind eliberarea ultimilor ostatici în viață răpiți de organizația teroristă Hamas în cadrul atacurilor din 7 octombrie 2023. Fie ca memoria tuturor victimelor Holocaustului să fie cu adevărat binecuvântată de Dumnezeu', a încheiat Silviu Vexler.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' a organizat, joi, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului. La ceremonia depunerii de coroane de la Memorialul Victimelor Holocaustului din București au luat parte președintele Nicușor Dan, reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităților evreiești și rome și elevi din București.
* În iulie, Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, precum și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
În esență, Curtea Constituțională spune că legea criticată atunci de Nicușor Dan este clară, precisă și predictibilă, iar într-o societate democratică europeană 'nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare'.
În sesizarea trimisă la Curte, Nicușor Dan spunea că statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel, însă, dacă nu o face într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar.
'Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități', preciza el.
De asemenea, președintele indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
