Deputații au adoptat, miercuri, proiectul privind voluntariatul militar, respectiv proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

S-au înregistrat 263 de voturi 'pentru', 11 voturi 'contra' și 13 abțineri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de 'soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale'.

Noul concept este o formă de îndeplinire, pe bază de voluntariat, a serviciului militar activ, pe timp de pace. Se adresează tuturor cetățenilor români - bărbați și femei - cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, și constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.

Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanții beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de o soldă lunară aferentă funcției de soldat.

După finalizarea programului, participanții primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, sunt luați în evidență de către centrele militare și introduși în rezerva operațională.

La instituirea stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, prevede un amendament.

Personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin doi ani sunt exceptați, cu excepția preoților militari.

Cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit. Cei care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale altor state (în afara celor menționate anterior) se iau în evidență cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin, prevede proiectul.

Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare. Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru: instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace; completarea forțelor destinate apărării; și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul fiind for decizional. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)