Papa Leon al XIV-lea pleacă vineri într-o vizită de trei zile în Franța, unde speră să repare din imaginea Bisericii Catolice puternic afectată după scandalurile de abuzuri și de unde va reînnoi apelurile pentru reguli globale privind dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), prezentând în același timp o viziune pentru viitorul Europei, transmite Reuters.

Leon este probabil să atragă mulțimi mari în vizita sa din 25 până în 28 septembrie, care include opriri la Paris, la faimosul altar catolic din Lourdes, în sud-vest, și la Metz, un oraș de la granița cu Germania, central pentru fondarea Uniunii Europene.

Aproximativ 600.000 de persoane s-au înscris pentru a participa la o Liturghie oficiată sâmbătă de suveranul pontif în aer liber, în centrul Parisului, mulțimile fiind așteptate să se întindă pe faimoasa Avenue des Champs-Elysees.

'Vizita papei Leon în Franța a declanșat un adevărat val de interes', a declarat episcopul francez emerit Marc Stenger pentru Reuters.

Printre principalele teme ale agendei de vineri a lui Leo se numără discursurile adresate președintelui Emmanuel Macron și altor lideri francezi la Palatul Elysee și personalului de la sediul organismului ONU pentru cultură și educație, UNESCO, care se confruntă cu deficite bugetare după ce președintele american Donald Trump s-a retras din agenție în 2025.

Primul papă american a atras furia președintelui Trump la începutul acestui an, după ce a criticat războiul din Iran.

Papa Leon, care a făcut din riscurile generate de AI o preocupare majoră a papalității sale și a cerut liderilor mondiali reguli globale pentru supravegherea industriei, este așteptat să abordeze această problemă la UNESCO.

Într-un discurs susținut joi la Vatican, papa a declarat că AI ar putea fi benefică pentru umanitate, dar a introdus 'noi pericole pentru securitate și pace internațională'. El i-a îndemnat pe liderii globali să 'guverneze cu înțelepciune' în supravegherea tehnologiei.

Vizita lui Leon are loc în contextul în care liderii catolici din Franța au fost în conflict cu guvernul în legătură cu consacrarea în 2024 a dreptului la avort în Constituția franceză, o premieră mondială, și adoptarea unei legi la începutul acestui an care legalizează moartea asistată pentru adulții cu boli incurabile.

Biserica Catolică învață că toată viața umană este sacră și se opune avortului, morții asistate și pedepsei capitale.

Papa Leon va conduce, de asemenea, o slujbă de rugăciune la Paris, vineri, la catedrala Notre-Dame restaurată, fiind prima vizită a unui papă de când un incendiu devastator aproape a distrus capodopera gotică în 2019.

Leon al XIV-lea este primul papă care face o vizită oficială în Franța în aproape 20 de ani. Liderii bisericii locale speră că această călătorie apostolică va repara din imaginea Bisericii după ce un raport zdrobitor din 2021 a constatat că aproximativ 330.000 de copii francezi au fost abuzați de clerici catolici și lideri laici timp de șapte decenii.

Episcopii francezi au introdus ulterior măsuri de compensare și protecție, dar supraviețuitorii au continuat să facă presiuni asupra liderilor Bisericii pentru a da dovadă de responsabilitate.

'Leon poartă imensa responsabilitate de a declara că e de ajuns', a declarat pentru Reuters Alain Esquerre, în vârstă de 66 de ani, purtător de cuvânt al victimelor la instituția catolică Notre-Dame de Betharram.

Papa se va întâlni duminică, la Lourdes, cu șapte victime franceze ale abuzurilor comise de clerul catolic. Vaticanul, care de obicei publică declarații despre întâlnirile papei cu victimele abuzurilor doar după ce acestea au avut loc, nu a oferit mai multe detalii.

Turneul francez al lui papei Leon va culmina duminică, la Metz, cu un discurs despre 'rădăcinile Europei pentru pace și unitate'. Președintele francez Emanuel Macron a invitat lideri din toate cele 27 de state membre ale UE să participe, dar nu este clar cine va veni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea participa, potrivit relatărilor din mass-media. Biroul lui Zelenski nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)