Cercetătorii de la Institutul Ruder Boskovic (IRB) din Croația, în colaborare cu o echipă de oameni de știință din Regatul Unit, au descoperit noi detalii despre modul în care celulele de melanom, una dintre cele mai periculoase forme de cancer de piele, se atașează de țesutul înconjurător, dar și despre factorii care pot determina deplasarea acestora, transmite agenția de presă Hina.
Descoperirile sunt semnificative deoarece capacitatea celulelor canceroase de a se desprinde, de a migra și de a se răspândi în alte zone ale corpului reprezintă un pas cheie în dezvoltarea metastazelor.
Rezultatele, publicate în două articole din jurnalul științific Cell Communication and Signaling, arată că aceeași proteină poate să joace roluri diferite în interiorul unei celule, în funcție de locația sa, a indicat IRB.
'Această cercetare nu reprezintă o nouă terapie, însă oferă informații importante cu privire la mecanismele de adeziune din celulele de melanom. Cercetarea fundamentală suplimentară privind rolul proteinelor de adeziune ar putea contribui, în viitor, la o dezvoltare mai rapidă și mai de succes a medicamentelor care țintesc aceste molecule', a declarat doctor Nikolina Stojanovic de la IRB, autoare principală și autoare corespondentă în cazul ambelor articole.
Cercetarea s-a concentrat asupra proteinei KANK2, o moleculă care ajută celulele să-și organizeze structurile interne și să-și adapteze modul în care interacționează cu mediul înconjurător. Astfel de proteine sunt importante deoarece influențează comportamentul celular, inclusiv capacitatea de deplasare.
Studiul a descoperit că proteina KANK2 poate să îndeplinească funcții diferite, ba chiar opuse, în celulele de melanom, în funcție de locul în care este situată. Într-o anumită zonă a celulei, reducerea cantității de proteină a încetinit deplasarea celulară, în timp ce într-o altă zonă a sporit mobilitatea celulelor, ca și cum ar fi fost eliberată o frână.
Doctor Andreja Ambriovic Ristov din cadrul IRB, autoare corespondentă a celor două studii, a declarat că aceste rezultate arată că înțelegerea comportamentului celulelor canceroase necesită nu numai identificarea proteinelor prezente, ci și determinarea locului în care se află acestea și a modului în care interacționează cu alte molecule.
În cel de-al doilea articol, publicat în același jurnal două luni mai târziu, echipa a arătat că proteina KANK2 este prezentă și într-un al treilea tip de structură de adeziune, pe care celulele o utilizează pentru a se atașa de mediul înconjurător.
Aceste structuri de adeziune au fost descoperite relativ recent și rămân puțin înțelese. Cercetătorii cunosc faptul că ele joacă un rol important în timpul diviziunii celulare și că sunt deosebit de interesante deoarece, spre deosebire de alte tipuri de adeziune, nu sunt conectate direct la rețeaua structurală internă care conferă celulelor forma lor și le permite mișcarea.
Aceste descoperiri susțin concluzia că o singură proteină poate să îndeplinească multiple funcții, care se schimbă în funcție de localizarea și de interacțiunile sale în interiorul celulei.
'Următorul pas va fi să stabilim dacă același mecanism există și în celulele primare de melanom izolate de la pacienți, care seamănă mai mult cu melanoamele din corpul uman', a declarat doctor Marija Loncaric de la IRB. Ea studiază în prezent celulele de melanom primar pentru a stabili dacă acestea se comportă la fel ca și culturile celulare permanente și intenționează să efectueze experimente cu ajutorul unor modele tridimensionale de melanom. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Noi indicii referitoare la deplasarea celulelor de melanom, descoperite de o echipă de cercetători croați

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.
Compania Blue Origin a prezentat conceptul 'Power Tower' pentru furnizarea de energie unei baze selenare
Compania aerospațială fondată de miliardarul Jeff Bezos, Blue Origin, a prezentat 'Power Tower' (Turnul de Energie), un sistem conceput pentru a furniza energie solară unei viitoare baze selenare, transmite luni Space.com. Compania Blue Origin a publicat pe 25 septembrie o animație a turnului pe platforma X, ilustrând modul &icir
Dumitru Prunariu, recompensat cu Premiul Theodore von Karman, cea mai înaltă distincție a Academiei Internaționale de Astronautică
Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spațiul cosmic, a fost recompensat cu Premiul Theodore von Karman în cadrul galei anuale a Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), desfășurată în Antalya, Turcia, duminică, înaintea Congresului Internațional de Astronautică. Premiul Theodore von Karma








