Pe întreg teritoriul Uniunii Europeane (UE), 96% din apele pentru scăldat respectă standardele minime de calitate, 85% dintre acestea fiind 'excelente' și doar 1,5% 'de slabă calitate', niveluri care s-au menținut stabile pe parcursul unui an, a indicat marți Agenția Europeană de Mediu (AEM), informează AFP.
'În această vară, putem cu toții să culegem roadele bunei puneri în aplicare a normelor UE privind apele pentru scăldat', a declarat directoarea AEM, Leena Ylä-Mononen. Datorită acestora, 'marea majoritate a apelor noastre pentru scăldat sunt suficient de curate pentru a ne îmbăia', a adăugat ea.
Evaluarea, care vizează peste 22.000 de zone pentru scăldat din cele 27 de state membre ale UE, precum și din Albania și Elveția, clasifică calitatea apelor în diferite categorii: 'excelentă', 'bună', 'suficientă' sau 'de slabă calitate', în funcție de nivelul bacteriilor detectate, care indică o poluare cauzată în principal de apele reziduale sau de creșterea animalelor.
Apele de coastă sunt, în general, de o calitate mai bună comparativ cu apele din zonele interioare. În 2025, aproximativ 89% din zonele costiere din UE erau clasificate drept 'excelente', comparativ cu 78% din zonele cu râuri și lacuri.
Lacurile, fluviile și râurile sunt mai sensibile în comparație cu zonele de coastă la poluarea pe termen scurt cauzată de ploile abundente sau de secetele estivale.
Anumite țări se remarcă în mod deosebit prin calitatea apelor lor pentru scăldat - Cipru, Bulgaria, Grecia, Austria și Croația sunt țările cu cea mai mare proporție (95% sau mai mult) de ape pentru scăldat de calitate 'excelentă'.
În schimb, în Franța, procentul este de doar 74,4%.
Doar aproximativ 1,5% din apele pentru scăldat din UE sunt considerate de 'slabă calitate'. În Estonia, acest procent este de 4,5%, iar în Albania de 23,5%.
Zonele cu o apă de 'slabă calitate' timp de cel puțin cinci ani consecutivi trebuie să facă obiectul fie al unei interdicții permanente pentru scăldat, fie al unor recomandări, de asemenea permanente, împotriva acestei practici. Un număr de 57 de zone au fost incluse în această categorie între anii 2020 și 2024. Dintre acestea, 34 sunt în Italia, 16 în Franța, trei în Spania, două în Suedia și câte unul în Estonia și în Portugalia. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
În Europa, apa din zonele pentru scăldat este în continuare de bună calitate
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.
Compania Blue Origin a prezentat conceptul 'Power Tower' pentru furnizarea de energie unei baze selenare
Compania aerospațială fondată de miliardarul Jeff Bezos, Blue Origin, a prezentat 'Power Tower' (Turnul de Energie), un sistem conceput pentru a furniza energie solară unei viitoare baze selenare, transmite luni Space.com. Compania Blue Origin a publicat pe 25 septembrie o animație a turnului pe platforma X, ilustrând modul &icir
Dumitru Prunariu, recompensat cu Premiul Theodore von Karman, cea mai înaltă distincție a Academiei Internaționale de Astronautică
Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spațiul cosmic, a fost recompensat cu Premiul Theodore von Karman în cadrul galei anuale a Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), desfășurată în Antalya, Turcia, duminică, înaintea Congresului Internațional de Astronautică. Premiul Theodore von Karma