Cercetătoarea finlandeză Sara Wickström a fost recompensată cu premiul Körber European Science Prize pentru descoperirea capacității celulelor de a percepe forțele fizice, realizare ce ar putea oferi noi oportunități în tratarea cancerului, a fibrozei organelor și a altor boli asociate îmbătrânirii, a anunțat marți Fundația Körber, citată de agenția DPA.
Cercetările lui Wickström demonstrează 'modul în care celulele pot 'simți' forțe precum presiunea și întinderea și transmit aceste semnale până la ADN-ul lor', a precizat fundația într-un comunicat.
'Astfel, forțele fizice pot activa sau dezactiva gene, contribuind la determinarea modului în care se comportă celulele și a modului în care țesuturile se dezvoltă, îmbătrânesc sau se vindecă după o leziune', se arată în text.
Wickström a descoperit în 2016 acest mecanism necunoscut anterior. Până atunci, oamenii de știință presupuneau că celulele erau controlate în principal de programul lor genetic și de mesagerii chimici.
Sara Wickström, medic și biolog celular, este considerată unul dintre pionierii mecanobiologiei nucleare, care studiază influența forțelor fizice asupra celulelor.
Cercetătoarea, în vârstă de 50 de ani, intenționează să utilizeze suma de 1 milion de lire sterline care însoțește premiul 'pentru a investiga modul în care cicatricile de la nivelul organelor, precum pielea, plămânii și rinichii, pot fi prevenite sau tratate', a declarat fundația.
'Sara Wickström a schimbat ceea ce credem despre celule', a declarat specialistul în neuroștiințe Edvard Moser, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, președintele Comitetului Premiului Körber pentru Științele Vieții. 'Activitatea ei a dezvăluit modul în care fizica și biologia se îmbină în interiorul țesuturilor vii și a pus bazele unor viitoare progrese în medicină', a precizat el.
Wickström ocupă funcția de director al Institutului Max Planck pentru Biomedicină Moleculară din Münster, Germania, și este director de cercetare la Facultatea de Medicină a Universității din Helsinki.
Premiul Körber este acordat începând din 1985 pentru 'descoperiri științifice revoluționare în domeniul științei fizice sau a științei vieții (realizate) în Europa'.
Printre laureații anteriori se numără opt câștigători ai Premiului Nobel.
Premiul va decernat la Hamburg, în Germania, la data de 18 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Cercetătoarea Sara Wickström, recompensată cu Premiul Körber pentru descoperirea unui mecanism la nivel celular necunoscut anterior
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au descoperit cel mai îndepărtat și implicit mai vechi blazar, compus dintr-o gaură neagră supermasivă în erupție, care își țintește jeturile de plasmă direct spre Pământ, transmite joi
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'