IBM a dezvăluit joi o nouă tehnologie care, potrivit companiei americane, ar trebui să conducă la noi cipuri în termen de cinci ani, care se vor lăuda cu performanțe duble și un consum de energie semnificativ mai mic în comparație cu microprocesoarele actuale, transmite AFP.
Acestea sunt așa-numitele cipuri de '0,7 nm' (nanometri), o scară teoretică de comparație care nu reflectă nici dimensiunea microprocesorului, nici numărul de tranzistoare pe care îl conține. Până acum, cel mai avansat model a fost cel de '2 nm', dezvăluit de IBM în 2021, a cărui producție în masă a început abia la sfârșitul anului 2025.
În termeni practici, cu cât dimensiunea este mai mică, cu atât numărul de tranzistoare de pe microprocesor este mai mare, ceea ce crește puterea de calcul.
Arhitectura de 0,7 nm permite plasarea a aproape 100 de miliarde de tranzistoare pe un cip de dimensiunea unei unghii, o densitate dublă față de procesul de 2 nm, potrivit unui comunicat de presă.
Tehnologia dezvoltată de IBM nu este încă gata pentru utilizare industrială, dar compania cu sediul în Armonk, New York, 'vede o traiectorie către producția de masă de (astfel de) cipuri în termen de cinci ani'.
Potrivit companiei, această nouă tehnologie ar trebui să ducă la 'un salt substanțial în capacități', și anume o putere de procesare cu 50% mai mare decât cea a procesului de 2 nm.
Cipurile fabricate folosind acest nou proces ar trebui, de asemenea, să efectueze de 1,7 ori mai multe calcule decât generația anterioară, la același consum de energie.
Pentru a realiza această descoperire, IBM a conceput o nouă arhitectură tridimensională, numită 'nanostack' (nano stacking), care cuprinde mai multe straturi de tranzistori în loc de unul singur.
Acest model ar trebui 'să permită companiei să continue progresul' miniaturizării pentru a ajunge la 0,1 nm (numit și angstrom, sau o zecime de nanometru) în jurul anului 2040, a explicat Huiming Bu, vicepreședinte al departamentului de Cercetare și Dezvoltare a Semiconductorilor, la o conferință de presă.
El a indicat că această arhitectură ar putea fi utilizată pentru procesoare, cel mai comun tip de procesor, și pentru GPU-uri, cele mai avansate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).
Arhitectura va fi aplicabilă și cipurilor de memorie SRAM, a căror performanță ar fi îmbunătățită cu 40%, un pas înainte 'pe care nu l-am mai văzut de decenii', a subliniat Jay Gambetta, directorul de cercetare al IBM, în cadrul briefingului de presă.
Întrebat despre parteneriatele cu producătorii în ceea ce privește procesoarele de 0,7 nm, el a declarat că IBM se concentrează în prezent pe implementarea celor de 2 nm.
Acestea sunt deja utilizate de compania taiwaneză TSMC, în timp ce compania japoneză Rapidus urmează să înceapă producția la scară largă în a doua jumătate a anului 2027. IBM nu produce cipuri în serie. Modelul său de afacere constă în licențierea tehnologiei sale către producători.
TSMC plănuiește deja să treacă la procesorul de 1,4 nm în 2028.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
IBM a prezentat o nouă tehnologie care mărește cu 50% puterea microprocesoarelor

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au descoperit cel mai îndepărtat și implicit mai vechi blazar, compus dintr-o gaură neagră supermasivă în erupție, care își țintește jeturile de plasmă direct spre Pământ, transmite joi
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'









