Specialiști de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse au început recuperarea și transportarea aici a rămășițelor de mamut descoperite miercuri pe malul Dunării, în apropierea satului Riakovo, regiunea Ruse. Descoperirea a fost posibilă datorită nivelului scăzut al apei fluviului. După finalizarea lucrărilor pe teren, rămășițele vor fi conservate și examinate la muzeu.

Descoperirea a fost semnalată inițial de un localnic care a adus în atenția autorităților fotografii ale oaselor neobișnuite. După notificarea reprezentanților municipali de mediu și a Muzeului Regional de Istorie din Ruse, specialiștii au inspectat locul miercuri.

Primarul satului Riakovo, Hristina Ivanova, a declarat că zona este deosebit de interesantă din punct de vedere istoric.

'De-a lungul anilor, aici au fost descoperite diverse vestigii, inclusiv rămășițe de animale, vase și alte obiecte', a spus ea.

'Vestea s-a răspândit foarte repede. La început nu am vrut să creăm așteptări inutile înainte de a fi siguri despre ceea ce fusese descoperit. După ce specialiștii au efectuat inspecția inițială, informația a ajuns rapid în presă. Acum întregul sat știe despre acest lucru - iar în acest caz, știe și toată Bulgaria', a declarat Ivanova.

Lucrările pe teren pentru recuperarea rămășițelor au început joi. Krasimir Kirov, curator în cadrul Secției de Natură a muzeului, a spus că există posibilitatea ca rămășițele să fi fost aduse acolo de fluviu.

'Zona din apropierea localității Riakovo reprezintă probabil un fel de depozit în care curentul Dunării a transportat și a acumulat rămășițele diferitelor animale, nu doar ale mamuților. Caracteristicile terenului au dus probabil la acumularea lor aici, creând un fel de «bancă de depozitare». Desigur, este posibil și ca unele dintre rămășițe să fi aparținut unor animale care au trăit în această zonă', a explicat Kirov.

Ipoteza preliminară de lucru este că rămășițele aparțin unui mamut lânos (Mammuthus primigenius).

'Animalul avea dimensiuni impresionante - atingea aproape cinci metri înălțime și cântărea peste șapte-opt tone. Un model al aceleiași specii poate fi văzut la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, unde vizitatorii își pot face o idee despre dimensiunile sale', a spus Kirov.

Până acum, specialiștii au identificat o mandibulă inferioară, colți, o omoplată, coaste și alte fragmente osoase. Este posibil ca o parte semnificativă a scheletului să fie încă îngropată în sol.

'Datarea animalului este dificilă, dar specia despre care credem că este vorba a existat până acum aproximativ 7.000-10.000 de ani și a apărut în urmă cu aproximativ 500.000-800.000 de ani. A fost o specie răspândită, care a trăit într-un climat radical diferit de cel actual - mult mai rece', a precizat expertul.

Potrivit lui Kirov, oasele nu se află într-o stare bună deoarece, după o perioadă îndelungată petrecută în mediul acvatic, ele încep să se degradeze atunci când sunt expuse la aer. Din acest motiv, procesul de recuperare este realizat cu grijă, pentru ca rămășițele să poată fi transportate și conservate cu succes.

'Mai există o caracteristică interesantă. Culoarea oaselor poate oferi informații. Dacă acestea sunt foarte închise la culoare, aproape negre sau maro închis, acest lucru sugerează adesea că animalul a murit într-un mediu mlăștinos. Vorbim despre evenimente petrecute cu mii de ani în urmă, iar colorarea se datorează efectului nămolului. Am observat caracteristici similare la alte fosile descoperite în zonă. Deocamdată însă, aceasta rămâne doar o teorie de lucru', a adăugat Kirov.

Anterior, directorul Muzeului Regional de Istorie, Nikolai Nenov, a declarat pentru BTA că locuitorii din zonă au alertat autoritățile cu privire la descoperire, iar specialiștii de la Muzeul Eco al instituției au identificat inițial o mandibulă inferioară, doi colți și ceea ce era probabil o coastă de mamut.

Nenov a spus că dovezile preliminare indicau faptul că rămășițele s-ar putea să nu fi fost transportate acolo de fluviu. Numeroase descoperiri similare au fost făcute anterior în zonă și recuperate din sedimentele fluviului cu ajutorul echipamentelor de dragare. Descoperirea actuală este însă diferită, deoarece rămășițele au fost concentrate într-un singur loc, ceea ce ridică posibilitatea ca animalul să fi murit acolo.

Oamenii de știință au indicat anterior că zona ar putea conține descoperiri similare. O ipoteză este că locul era, cu mii de ani în urmă, o mlaștină în care animalul și-a găsit sfârșitul.

După conservare și examinare, rămășițele vor fi expuse la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, dacă starea lor va permite acest lucru.

Kirov a spus că o altă caracteristică interesantă a zonei o reprezintă copacii fosilizați, dintre care unii au o vechime de câteva milioane de ani.

'Cel mai des găsim fragmente de palmieri și alte specii asociate ecosistemelor mlăștinoase, dar nu trunchiuri întregi. Sunt foarte deosebite - pot fi confundate ușor cu pietre obișnuite. Am avut odată un caz în care o companie implicată în lucrări de dragare a folosit un astfel de copac fosilizat pentru a sprijini o ușă, fără să își dea seama ce era. În cele din urmă, acesta a ajuns parte din colecția muzeului', a spus specialistul.

Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)