Un astrofizician din California, SUA, a prezentat luni o nouă teorie menită să explice de ce Venus, planeta cea mai asemănătoare cu Pământul din punct de vedere al dimensiunii, masei și structurii, nu are o lună proprie, un caz de 'canibalism' celest, relatează marți Reuters.

Viteza extrem de mică cu care Venus se rotește în jurul propriei axe ar fi condamnat orice satelit natural care ar fi putut orbita cândva această planetă să se apropie treptat, în spirală, de planeta-mamă și, în cele din urmă, să fie înghițit, într-o ciocnire cataclismică. Așa sună teoria propusă de o echipă de oameni de știință de la Universitatea California, Riverside, publicată luni în revista The Astrophysical Journal. Concluzia marchează o schimbare față de explicațiile anterioare cu privire la motivul pentru care Venus, a doua planetă de la Soare, nu are lună.

'Dacă ar fi avut o lună, și probabil că a avut la un moment dat, nu ar fi putut s-o păstreze', a declarat luni pentru Reuters astrofizicianul Stephen Krane, autorul principal al studiului.

'Acea lună s-ar fi prăbușit pe planetă într-un interval de timp relativ scurt', a precizat el.

Krane a afirmat că datele provenite din modele computerizate bazate pe fizica planetară și care simulează mecanica gravitațională a unor luni venusiene ipotetice de diferite dimensiuni au arătat că toate ar fi avut aceeași soartă, ciocnindu-se, mai devreme sau mai târziu, de planeta-mamă.

Un astfel de eveniment, de înghițire a lunii, s-a produs probabil în primul miliard de ani din istoria planetei Venus, care, la fel ca restul sistemului solar, datează de aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Krane.

Oamenii de știință au emis anterior ipoteza că Venus, cunoscută drept 'geamăna' Pământului, fie nu a avut niciodată o lună proprie, fie a avut, probabil, o lună care a fost distrusă în urma unui impact masiv cu un alt obiect celest.

Studiul realizat la Universitatea California, Riverside, care s-a concentrat asupra dinamicii Pământ-Lună, a constatat că viteza de rotație a planetei este factorul-cheie.

Spre deosebire de Venus, care are nevoie de 243 de zile terestre pentru a efectua o singură rotație - puțin mai mult decât durata orbitei sale în jurul Soarelui -, Pământul se rotește în jurul axei sale la fiecare 24 de ore, de peste 200 de ori mai rapid decât Venus, a notat Krane.

Transferul de energie provenit din rotația mai rapidă a Pământului împinge treptat Luna noastră tot mai departe, determinând-o să se îndepărteze de Pământ cu o viteză de 4 centimetri pe an - măsurată cu precizie de oglinzile lăsate pe suprafața selenară în 1969 de astronauții misiunii Apollo 11.

Venus, al treilea obiect ca nivel de strălucire de pe cerul nocturn, după Soare și Lună, ocupă un loc important ca obiect de studiu pentru oamenii de știință care doresc să afle mai multe despre istoria Pământului și despre viitorul său.

Similară prin structura sa stâncoasă, dar puțin mai mică decât Pământul, Venus este învăluită într-o atmosferă densă și toxică care a creat un efect de seră scăpat de sub control, încălzind suprafața sa până la temperaturi de 471 de grade Celsius, suficient de ridicate pentru a topi plumbul.

Deși nu există dovezi conform cărora ar fi existat vreodată o lună venusiană, este puțin probabil ca Venus, în stadiul său incipient, să fi reușit cumva să evite genul de coliziune devastatoare cu o altă protoplanetă, despre care se crede pe scară largă că ar fi dus la formarea lunii Pământului, potrivit lui Krane.

La începuturile sistemului solar interior, spațiul era aglomerat de obiecte stâncoase de mari dimensiuni care se năpusteau prin spațiu și se ciocneau între ele, Venus suferind probabil mai multe impacturi celeste decât Pământul, deoarece se afla mai aproape de Soare, notează Reuters.

Oamenii de știință speră să dezvăluie mai multe secrete ale planetei Venus cu ajutorul a două misiuni viitoare ale agenției spațiale americane, NASA, programate pentru lansare la sfârșitul anilor 2020 sau la începutul anilor 2030, denumite DAVINCI+ și VERITAS, menite să studieze atmosfera și caracteristicile geologice ale planetei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)