Euro, lira turcească și lekul albanez se află în topul preferințelor românilor atunci când vine vorba despre schimburi valutare în timpul vacanțelor de vară, arată o analiză de specialitate, publicată marți.

Conform datelor Tavex, cererea pentru valută în sezonul estival urmează principalele destinații de vacanță ale românilor: de la Grecia și Bulgaria până la Turcia și Albania. În acest context, cele mai cumpărate valute în lunile de vară sunt euro, lira turcească și lekul albanez, dar, în același timp, există o cerere mai redusă, dar constantă, și pentru valutele asociate destinațiilor îndepărtate, precum yenul japonez, wonul sud-coreean, rupia indoneziană și dongul vietnamez.

Cea mai mare cerere rămâne pentru euro, întrucât multe dintre destinațiile preferate de vacanță ale românilor se află în zona euro sau utilizează pe scară largă moneda europeană pentru plățile turistice, cum este cazul unor state ca Grecia, Italia, Spania, Muntenegru și Bulgaria.

'Lira turcească se numără, de asemenea, printre cele mai solicitate valute în sezonul estival. Lunile iulie și august sunt, în mod tradițional, cele mai active, în condițiile în care Turcia rămâne una dintre destinațiile de vacanță preferate de turiștii români. Potrivit observațiilor Tavex, cererea pentru lira turcească în ultimele sezoane de vară s-a menținut semnificativ mai ridicată decât în urmă cu câțiva ani, confirmând statutul Turciei ca una dintre principalele destinații din afara zonei euro, unde turiștii preferă să aibă la dispoziție moneda locală. O tendință similară se observă și în cazul lekului albanez. Albania continuă să se consolideze ca o destinație accesibilă și tot mai populară pentru vacanțele de vară. Cererea pentru această valută a atins un vârf în vara anului 2024, iar în sezonul următor a fost cu aproximativ 20% mai redusă. Chiar și în aceste condiții, interesul pentru lekul albanez rămâne un indicator important al dezvoltării Albaniei ca alternativă de vacanță pentru turiștii români', notează analiza citată.

Potrivit specialiștilor, principalele motive pentru care românii cumpără numerar în valută înainte de plecare sunt de ordin practic.

'În timpul vacanțelor de vară, turiștii tranzitează adesea mai multe țări și au nevoie de bani lichizi pentru a achita taxele de drum, a plăti parcarea, transportul local, cumpărăturile de mici dimensiuni, sau a face alte cheltuieli pentru suveniruri, restaurante sau servicii unde plata cu cardul nu este întotdeauna disponibilă ori convenabilă. Din acest motiv, mulți aleg să își pregătească din timp cel puțin o parte din buget în moneda locală a destinației. Deși plățile cu cardul sunt tot mai răspândite, numerarul nu își pierde relevanța. În destinațiile turistice populare, acesta rămâne util pentru cheltuielile de zi cu zi și pentru plățile neplanificate, în special în afara marilor hoteluri, centrelor comerciale și lanțurilor internaționale. Acest lucru este valabil mai ales în piețe, magazine mici, popasuri de pe traseu, pentru a achita taxiuri sau servicii de pe plajă ori în localitățile mai mici', se menționează în cercetare.

În opinia companiei de specialitate, una dintre cele mai frecvente greșeli înainte de plecarea în vacanță este amânarea schimbului valutar până în ultimul moment.

'Atunci când schimbă bani sub presiunea timpului - în aeroport, într-o zonă turistică sau abia după sosirea la destinație - turiștii au, de regulă, mai puține opțiuni și un control mai redus asupra condițiilor de schimb. O abordare mai eficientă este schimbarea din timp a cel puțin unei părți din suma necesară, în special atunci când destinația nu utilizează moneda euro (...) piața numerarului în valută devine tot mai sezonieră și este strâns legată de fluxurile reale de călătorie. Vara, această tendință este evidentă: Grecia, Bulgaria, Turcia, Italia, Spania și Albania se mențin printre cele mai populare destinații pentru români, iar cererea pentru valutele acestor țări urmează fidel aceste trasee de vacanță', conform sursei citate.

Tavex este un comerciant de aur de investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)