Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
'Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit', se arată în comunicatul BNR.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Banca centrală menționează că rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost antrenat în principal de creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se ușor în ambele luni, până la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în mai 2026 la 9,7%, de la 9,0% în martie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,4% în mai 2026, de la 8,5% în martie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4% în mai 2026, de la 7,6% în martie 2026.
Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă.
Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în aprilie-mai 2026, iar cele auto-moto și-au reaccelerat ușor creșterea în prima lună a trimestrului II, pentru ca volumul serviciilor prestate populației să-și accentueze scăderea. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt în luna aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția față de perioada similară a anului precedent. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval.
Efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în aprilie 2026, însă mai lent decât în precedentele trei luni, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a menținut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,4% în trimestrul I 2026. La rândul lor, dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie comparativ cu trimestrul anterior, dar în condițiile atingerii unor niveluri joase din perspectivă istorică. Intențiile de angajare pe termen foarte scurt și-au accentuat însă semnificativ descreșterea pe ansamblul trimestrului II 2026, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție aproape liniară și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai. Totodată, raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, dată fiind accentuarea la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Conform BNR, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat noi mici creșteri în primele două luni ale trimestrului II 2026, până la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută - pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
