Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Consiliul Concurenței: Sancțiunile aplicate băncilor au fost pentru încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, naționale și europene
Sancțiunile care au fost aplicate băncilor vizează încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței, într-un răspuns la o solicitare AGERPRES. 'Consiliul Concurenței reamintește că decizia adoptată în cazul băncilor participante la stabilirea ROBOR este rezultatul unei investigații desfășurate potrivit legii, pe baza probelor administrate în cauză și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. Autoritatea de concurență consideră important ca discuțiile publice pe această temă să se desfășoare cu responsabilitate și rigoare, fără a crea confuzie și a ignora obligația legală a participanților la procedura de stabilire a indicelui de referință ROBOR de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți. Investigația a vizat comportamentul concret al participanților în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR, analizat din perspectiva legislației de concurență. Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Acesta reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani', au explicat reprezentanții autorității de concurență. Aceștia au subliniat că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Potrivit sursei citate, confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările 'sectoriale, naționale și europene. încălcarea acestor reguli permite coordonarea cotațiilor pentru obținerea unui nivel mai ridicat al ROBOR la maturitățile (3 luni, 6 luni) care influențează nivelul dobânzilor creditelor, generând astfel venituri suplimentare, fără riscurile normale asociate unor tranzacții comerciale. 'Faptul că o piață este reglementată nu exclude aplicarea regulilor de concurență. Dimpotrivă, în orice sector cu impact major asupra economiei și consumatorilor, respectarea acestor reguli este esențială pentru menținerea încrederii în funcționarea corectă a piețelor. Participarea la un mecanism reglementat presupune respectarea cadrului stabilit de reglementator, dar și respectarea normelor de concurență, care interzic schimburile de informații sensibile între concurenți. Consiliul Concurenței sprijină sectorul bancar în rolul său esențial în finanțarea economiei, în susținerea companiilor și în asigurarea stabilității financiare. Aplicarea legislației de concurență nu reprezintă o acțiune împotriva sistemului bancar, ci o garanție că piețele funcționează în mod corect, transparent și în interesul economiei reale. Aceasta este abordarea constantă la nivel european în cazurile privind piețele financiare: instituțiile financiare au un rol esențial, dar trebuie să respecte regulile de concurență la fel ca orice altă companie', au subliniat transmis reprezentanții Consiliului Concurenței. Totodată, autoritatea de concurență precizează că fiecare caz este analizat în funcție de perioada vizată, cadrul legal aplicabil în acea perioadă și probele existente, iar concluziile vor diferi când analiza se bazează pe fapte, probe și circumstanțe diferite. 'Decizia adoptată va fi comunicată părților potrivit legii și poate fi contestată la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Eventualele responsabilități individuale vor fi analizate de instituțiile competente, potrivit atribuțiilor prevăzute de lege. Prin decizie, Consiliul Concurenței impune măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile de concurență să fie respectate de către băncile participante în perioada procedurii de fixing. Obiectivul autorității este ca mecanismele cu impact major asupra economiei și consumatorilor să funcționeze pe baza unor reguli clare, aplicate în mod independent de fiecare participant la piață. Prejudiciile suferite de clienți pot fi solicitate și analizate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente, potrivit legii. Autoritatea de concurență nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor datorate unor persoane sau companii, dar constatarea unei încălcări a regulilor de concurență poate fi valorificată în cadrul procedurilor judiciare civile, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă', se mai arată în răspunsul autorității de concurență. Acesta mai menționează că Consiliul Concurenței 'nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va substitui dezbaterea juridică din fața instanțelor printr-o polemică publică' și că, în același timp, autoritatea are obligația de a informa publicul cu privire la deciziile adoptate, în limitele prevăzute de lege și cu protejarea informațiilor confidențiale. Precizările vin în urma anunțului Asociației Română a Băncilor (ARB) că respinge acuzațiile Consiliului Concurenței în dosarul privind stabilirea indicelui ROBOR și că solicită public instituției să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției. 'ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii. Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate. în vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. în condițiile în care Banca Națională a României are la dispoziție Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, considerăm că este necesară menționarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate', se arăta într-un comunicat al ARB din 11 iunie. ARB mai preciza că simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputației. 'Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă. De altfel, nu este pentru prima dată în ultimii ani când sectorul bancar este supus acuzelor puternic mediatizate ale unei autorități. într-un alt caz cu impact public ridicat, legat de modul de calcul al ratelor bancare, mai multe măsuri și sancțiuni aplicate instituțiilor bancare de ANPC au fost contestate și infirmate ulterior de instanțele de judecată. Reputația sectorului bancar românesc în ansamblu a fost încă o dată afectată. Sectorul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat, supravegheat și conformat. Considerăm că orice poziție a autorităților trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru și responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm față de principiile concurenței loiale, corectitudinii, transparenței și respectării reglementărilor în vigoare. Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societății românești, având un rol critic în susținerea creșterii gradului de bunăstare al populației, dezvoltarea mediului de afaceri și buna funcționare a statului român', se mai spunea în comunicat. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA. Urmează Banca Comercială Română SA, cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA, cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA, cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA, cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA, cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA, cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA, cu o amendă de 45,86 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cu o amendă de 28,1 milioane lei. Redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Avertizări Cod portocaliu de averse torențiale în zone din șase județe, luni după-amiaza
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, avertizări nowcasting Cod portocaliu de averse cu caracter torențial, valabile pe durata orei următoare, în zone din șase județe. Potrivit meteorologilor, până la ora 16:15, în județul Harghita (localitățile: Ciucsângeorgiu, Plăieșii de Jos, Sânmartin, Tușnad, Cozmeni și Băile Tușnad) se vor semnala averse torențiale, care vor acumula 20 - 40 litri/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1 - 2 cm). în zona avertizată, în ultimele, ore s-au acumulat cantități de 20 - 25 litri de apă pe metrul pătrat. Fenomene meteorologice similare se vor produce până la ora 16:30, în zona județului Sibiu (localitățile: Sibiu, Cisnădie, Săliște, Șelimbăr, Roșia, Orlat, Cristian, Șura Mare, Nocrich, Șura Mică, Poplaca, Porumbacu de Jos, Arpașu de Jos, Nocrich, Chirpăr, Cârța, Bruiu și Marpod), în județul Brașov (la Viștea, Ucea și Cincu), în județul Arad (la: Gurahonț, Bârzava, Petriș, Chisindia și Brazii) și în județul Hunedoara (la: Brad, Băița, Ilia, Șoimuș, Vețel, Luncoiu de Jos, Gurasada, Brănișca, Vălișoara și Vorța). De asemenea, până la ora 17:00, va fi în vigoare un Cod portocaliu de averse, ce vor acumula 25 - 40 litri/mp, însoțite de descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze de 70- 90 km/h) și grindină de dimensiuni medii (2 - 3 cm) în județul Sălaj (îndeosebi în localitățile: Șimleu Silvaniei, Șărmășag, Crasna, Pericei, Ip, Nușfalău, Măeriște, Valcău de Jos, Horoatu Crasnei, Marca, Bănișor, Camăr, Boghiș și Caraștelec). Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum șase ore, precizează ANM. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Ivan: Cred că se impune ca măsura de reducere a accizei la motorină să fie prelungită cel puțin încă trei luni
Măsura privind reducerea temporară a nivelului accizei la motorină se impune a fi continuată pentru o perioadă de cel puțin încă trei luni, a declarat ministrul propus al Energiei, Bogdan Gruia Ivan, la finalul audierilor din comisiile de specialitate reunite. 'Acel act normativ l-am inițiat ca ministru al Energiei și îl cunosc foarte bine. Din punctul meu de vedere, dată fiind situația din Orientul Mijlociu și faptul că acel conflict militar din strâmtoarea Ormuz nu a fost finalizat așa cum am sperat cu toții, cred că se impune ca această măsură să fie continuată pentru o perioadă de cel puțin încă trei luni', a spus Ivan. Executivul a adoptat la începutul lunii aprilie actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, declara la acel moment că acciza la motorina standard comercializată pe piața internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA. Conform OUG, începând cu data de 7 aprilie 2026, pe durata situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, pentru motorina standard comercializată pe piața internă, nivelul accizei a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 lei/tonă la 2.963,70 lei/tonă. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Barbu: Orice act pe care l-am propus în Guvernul României a fost respins de către premierul Bolojan
Ministrul desemnat al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat luni, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, că toate actele normative pe care le-a propus în Guvern pentru sprijinirea agriculturii au fost respinse de premierul Ilie Bolojan. El a precizat că fostul premier nu a susținut măsurile de finanțare și investițiile destinate fermierilor români. Afirmațiile au fost făcute după ce deputatul USR Andrei Plujar a afirmat că agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani și l-a întrebat pe ministrul desemnat ce măsuri concrete propune pentru perioada următoare. 'întrebarea este, domnule ministru desemnat Florin Barbu: ce măsuri concrete propuneți pentru perioada următoare pentru salvarea agriculturii românești, altele decât cele pe care ministrul Florin Barbu le-a luat în precedenții trei ani de mandat și prin ale căror efecte ați dus agricultura românească astăzi în pragul colapsului?', a afirmat Plujar. în răspunsul său, Florin Barbu a susținut că în 2024 Guvernul a acordat un sprijin semnificativ sectorului agricol. 'în 2024, când agricultura a traversat cea mai grea perioadă, Guvernul României, cu premier PSD, a alocat un miliard de euro pentru ca jumătate din suprafața agricolă a României să nu fie pârloagă în 2025. Ce s-a întâmplat ulterior, prin credite date cu dobândă fixă de 1,95%, prin Cadrul Ucraina, prin care am venit cu 100 de euro pe hectar, cu 100 de euro pe UVM în sectorul de porc, în sectorul avicol, în sectorul de vacă de carne?', a declarat ministrul desemnat. Acesta a susținut că măsurile adoptate au avut efecte pozitive asupra economiei. 'în anul 2025, PIB-ul României a crescut cu 200 de miliarde pe agricultură și industria alimentară. Și l-a salvat și pe domnul Bolojan de la deficit', a afirmat Barbu. Ministrul desemnat a acuzat apoi că propunerile sale ulterioare pentru sprijinirea fermierilor nu au fost acceptate la nivel guvernamental. 'Orice act pe care l-am propus în Guvernul României a fost respins de către premierul Bolojan', a spus acesta. Barbu a dat ca exemplu măsura privind acciza la motorină pentru fermieri. 'Dacă nu intervii prompt, într-o perioadă grea, așa cum s-a întâmplat în anul 2024, este fără precedent să dai, pentru 2,5 milioane de hectare calamitate, în același an, despăgubiri la secetă de 200 de euro pe hectar. Am avut 500.000 de hectare calamitate. M-am dus cu programul în fața domnului Bolojan. A refuzat tot. Acciza la motorină, astfel încât fermierii să poată achiziționa motorină fără acciză, prin mecanismul taxării inverse a TVA, aprobat și de Comisia Europeană. L-a respins. De ce? Pentru că avea nevoie de anumite fluxuri financiare din TVA și din acciză pentru a încerca să scadă deficitul bugetar, deficit care în momentul de față va crește. De ce? Pentru că n-a înțeles, din punct de vedere economic, domnul Bolojan că, într-o perioadă în care ai trei trimestre de recesiune, trebuie să iei trei măsuri esențiale', a subliniat Barbu. Ministrul a susținut că într-o perioadă de recesiune sunt necesare măsuri pentru stimularea consumului, susținerea investițiilor și finanțarea agriculturii. 'Unu: să crești consumul. A făcut invers, a crescut TVA-ul; doi: trebuie să vii să pompezi în investiții care aduc plus-valoare, iar aceste investiții cu plus-valoare nu sunt decât în agricultură și în industria alimentară, ca să înțelegem foarte bine. Iar al treilea lucru foarte important: nu a vrut să facă nicio schemă de finanțare, de creditare pentru fermierii români. Au fost acte normative depuse în Guvernul României și refuzate total de către premierul Bolojan. Asta a dus la recesiune, trei trimestre', a mai spus Barbu. Totodată, acesta a susținut că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a contribuit la limitarea creșterii prețurilor la alimente. 'Dacă nu veneam, și uitați-vă la Institutul Național de Statistică, cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, pentru că în luna mai inflația la alimente a fost de 7,2%, nu 10,2%, cât a fost inflația generală pe teritoriul României', a mai spus Barbu. La finalul intervenției, ministrul desemnat a lansat un atac la adresa fostului premier. 'Dar, din păcate, atunci când ești analfabet în economie, așa cum este domnul Bolojan, ar trebui să pleci acasă și lucrul acesta se va întâmpla astăzi', a afirmat Florin Barbu. Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, au loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Parlament-audieri miniștri/Ministrul desemnat pentru Ministerul Transporturilor, Cristian Pistol, aviz favorabil în comisiile reunte de specialitate
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Transporturi, Cristian Pistol, a fost avizat favorabil, luni, în comisiile de specialitate reunite, cu 18 voturi pentru, șapte împotrivă și trei abțineri. 'Infrastructura de transport nu este un capitol tehnic, ea este placa turnantă a dezvoltării economice, este coloana vertebrală a securității naționale și este pentru fiecare cetățean diferența dintre o oră și trei ore până la spital, la școală sau la locul de muncă. într-o regiune în care războiul este la granița noastră, fiecare kilometru de autostradă și fiecare coridor feroviar înseamnă și capacitatea României de a se apăra și de a se aproviziona. De aceea, miza acestui mandat este una singură: să transformăm finanțarea disponibilă în infrastructură reală, la timp', a transmis, luni, ministrul desemnat. Cristian Pistol a subliniat că își propune trei lucruri: să finalizeze proiectele începute, să le deblocheze pe cele blocate și să nu se piardă niciun ban din fondurile europene. 'îmi propun trei lucruri: să finalizez ce este început, să deblochez ce este blocat și să nu las România să piardă niciun euro din fonduri europene. Ministerul gestionează un portofoliu de circa 38 de miliarde de euro. Cel mai mare program, Programul de Transport, are 24 de miliarde, la care absorbția este astăzi de peste 50%, iar eu îmi doresc și îmi propun ca să ajungem la 100% până la finalul anului 2027. La acestea se adaugă cele 4,2 miliarde din SAFE, 2,7 miliarde din Fondul pentru Modernizare și 1,3 miliarde din mecanismul CEF, iar PNRR - 5,4 miliarde - trebuie cheltuiți acum, până la 31 august. PNRR se închide în vara aceasta, așa că prioritatea imediată este viteza de execuție și asigurarea cash-flow-ului pentru constructori', a susținut el. Avizul acordat în cadrul comisiilor de specialitate este consultativ. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Parlament-audieri miniștri/Nazare: Prioritatea următoarelor două luni este creșterea absorbției fondurilor din PNRR
Principalele priorități ale Guvernului în perioada următoare sunt accelerarea absorbției fondurilor din PNRR, prioritizarea proiectelor printr-o rectificare bugetară și pregătirea unui buget credibil pentru 2027, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlament, ministrul desemnat al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'în esență, e foarte important să ne concentrăm în următoarele două luni de zile pe absorbția cât mai bună și creșterea plăților pentru PNRR, după care o rectificare care să ia în calcul prioritizarea proiectelor din PNRR în așa fel încât ținta de 6,2% să fie credibilă, în paralel cu pregătirea unui buget credibil pentru anul 2027. Acestea sunt principalele ținte. Aș menționa faptul că nu avem în calcul în 2026 și nu luăm în calcul o creștere a TVA. Eliminarea IMCA prevăzută la sfârșitul anului 2026 se va întâmpla și este prevăzută în program, astfel încât avem predictibilitate pentru anul 2027 și investițiile private pe care vrem să le declanșăm pentru anul 2027, care reprezintă o sursă extrem de importantă în echilibrarea bugetară pe care o programăm în următorii ani, dat fiind că începând cu anul 2027 nu vom mai avea resurse din PNRR', a spus Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
CONAF: România, printre cele mai mici decalaje salariale de gen din UE, dar problemele persistă
România are unul dintre cele mai mici decalaje salariale de gen din Uniunea Europeană (UE), de 3,6% față de media europeană de aproximativ 12%, dar asta nu înseamnă că nu există o problemă legată de mecanismul din spatele ponderii și costul real al muncii, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'Un decalaj mic nu înseamnă o problemă mică. înseamnă o problemă pe care n-o vezi încă. Procentul 3,6% nu ne spune că femeile sunt plătite corect - ne spune doar că nu ne-am uitat destul de aproape. Directiva ne dădea lupa. Am ratat termenul de a o folosi', afirmă președinta CONAF, Cristina Chiriac, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. Potrivit organizației de profil, pe data de 7 iunie a expirat termenul european pentru legea care ar face vizibilă în profunzime măsurarea decalajului ajustat și auditul de remunerare. 'Un număr mic te face să crezi că nu ai o problemă. De aceea nimeni nu a discutat ratarea termenului: 3,6% pare aproape rezolvat. Dar 3,6% este o medie netă, agregată. Nu spune nimic despre mecanism. Cercetarea premiată cu Nobel a Claudiei Goldin arată că cea mai mare parte a decalajului nu apare între ocupații prost și bine plătite - apare în interiorul aceleiași firme, la aceeași muncă, și se deschide brusc la 12-24 de luni după nașterea primului copil. O medie de 3,6% poate ascunde fix acest mecanism, pentru că adună la un loc o traiectorie care se rupe cu una care nu se rupe. Directiva (UE) 2023/970 cere exact instrumentul care face vizibilă ruptura: măsurarea decalajului ajustat și auditul de remunerare. Nu este o formalitate de conformare cu Bruxelles-ul. Este aparatul de măsură care arată ce un singur procent agregat nu poate arăta. România a amânat tocmai instrumentul de diagnostic, convinsă de un procent care o liniștește. Aceasta este infrastructura invizibilă a unei economii: lucrurile pe care nu le contabilizezi pentru că pari să nu ai nevoie. Le vezi abia când le măsori. Iar dacă refuzi să le măsori, dispar - nu din realitate, ci din decizie', se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, mecanismul din spatele ponderii și costul real al muncii pe care economia românească nu o contabilizează fac obiectul raportului 'Starea economică a femeii române în 2026', aflat în curs de finalizare. CONAF a fost înființată ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația are în componența sa 33 sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați. Printre proiectele derulate de CONAF se regăsesc 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', Forumul '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' - seria de dialoguri deschise, și 'Turismul Românesc: între impas și oportunitate'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Parlament - audieri miniștri/Alexandru Nazare, aviz favorabil pentru funcția de ministru al Finanțelor
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Nazare pentru portofoliul de la Finanțe cu 22 de voturi 'pentru', 16 voturi 'împotrivă' 2 abțineri și 2 'prezent nu votez'. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, au avea loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Rețea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu, destructurată de ANAF
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat și destructurat o rețea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu (food delivery) formată din peste 50 de societăți, care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 23 de milioane de lei. 'în urma activităților de monitorizare a platformelor de curierat și a analizelor complexe de risc fiscal, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obținute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăți comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate și de a diminua obligațiile fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul estimat depășește 23 milioane de lei și este reprezentat de impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată', se arată într-un comunicat al ANAF. Investigațiile desfășurate au evidențiat existența unei structuri evazioniste organizată pe cinci paliere de societăți create și utilizate pentru disimularea traseului banilor și diminuarea obligațiilor fiscale. Schema frauduloasă era structurată pe cinci paliere de societăți, pentru ca încasările provenite din activitatea de livrare să fie transferate succesiv până la pierderea trasabilității beneficiarilor reali. Circuitul era conceput astfel încât fondurile să fie îndepărtate de societățile care generau veniturile și să fie retrase ulterior în numerar, în timp ce obligațiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea nelegală de TVA. Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat adrese din Timișoara și București, utilizate în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără existența unei activități economice reale la respectivele locații. Verificările efectuate au relevat că aceste societăți prezentau caracteristicile unor entități de tip 'fantomă', fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate a operațiunilor derulate. Documentele fiscale emise de societăți fără capacitate economică reală au fost utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic și obținerea unor avantaje fiscale necuvenite. Verificările au mai relevat totodată faptul că o parte semnificativă a activității de livrare a fost desfășurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, contribuind astfel la prejudicierea suplimentară a bugetului de stat prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Parlament-audieri miniștri/Pistol: Tunelul de la Margina - Holdea, vă spun realist, nu se finalizează anul acesta
Prima țintă strategică în domeniul rutier este finalizarea legăturii rapide între Marea Neagră și Europa Centrală, pe coridorul pan-european 4, unde mai avem două verigi de închis pe această axă, prima fiind tunelul de la Margina - Holdea, pe autostrada Lugoj-Deva, care, vă spun realist, nu se finalizează anul acesta, a afirmat, luni, ministrul propus pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Cristian Pistol. 'în domeniul rutier, prima țintă strategică este finalizarea legăturii rapide între Marea Neagră și Europa Centrală, pe coridorul pan-european 4. Mai avem două verigi de închis pe această axă. Prima este tunelul de la Margina - Holdea, pe autostrada Lugoj - Deva, ultimul tronson care desparte, practic, Banatul de Transilvania pe autostradă și care, vă spun realist, nu se finalizează anul acesta. A doua și cea mai grea sunt cele două secțiuni montane ale autostrăzii Sibiu - Pitești: Boița - Cornetu și Cornetu - Tigveni, pe aproximativ 80 km, cele mai dificile din toată țara, pe Valea Oltului, cu tuneluri și o geologie complicată, unde, fără deblocarea acordului de mediu revizuit, finalizarea lucrărilor alunecă spre 2030. Acestea sunt primele uși la care voi bate, inclusiv direct la Ministerul Mediului, pentru obținerea acordului revizuit', a spus Pistol, la audierile din comisiile de transporturi reunite, din Parlament. De asemenea, pentru anul acesta, prioritatea numărul 1 pentru ministrul desemnat este Autostrada Moldovei (A7), unde cinci loturi au fost mutate pe PNRR de pe componenta de împrumut pe cea de grant, 31 august fiind termenul până la care aceste proiecte pot fi finanțate. 'Prioritatea numărul 1 pentru acest an este Autostrada Moldovei A7. Și aici vreau să fiu transparent cu dumneavoastră. Cinci loturi au fost mutate de pe componenta de împrumut pe cea de grant, o decizie luată înainte ca eu să preiau acest mandat. Ea a adus o finanțare 100% nerambursabilă, dar și un termen rigid, 31 august, dincolo de care banii europeni se pierd. Eu moștenesc acest calendar și mi-l asum. Realist, până la Săbăoani, termenul din august este foarte strâns, iar Săbăoani - Pașcani poate aluneca în 2027. Acolo concentrez resursele și, în paralel, voi merge la Comisia Europeană pentru a discuta soluții, inclusiv ca evaluarea să țină cont de progresul tehnic real al lucrărilor, nu doar de ce poate fi recepționat la o dată fixă. Obiectivul meu este unul singur: niciun euro pierdut', a transmis Cristian Pistol. Viitorul șef de la Transporturi a menționat că restul axei, până la Siret și frontiera cu Ucraina, împreună cu Autostrada Unirii (A8), între Târgu Neamț și Ungheni, vor fi finanțate prin SAFE, respectiv nouă loturi, peste 220 km. 'A7 și A8 sunt parte a Coridorului 9 pan-european și ne leagă atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova. Nu sunt doar autostrăzi, sunt artere de securitate', a subliniat el. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruștei) Citeşte şi: * LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Premiul de 1,487 milioane de lei, la categoria I, la Loto 5/40 a fost câștigat
Premiul de categoria I în valoare de 1,487 milioane de lei a fost câștigat la Loto 5/40, la extragerea de duminică, biletul norocos fiind jucat la o agenție loto din București, sector 3, informează Loteria Română. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică Loteria Română a acordat peste 24.450 de câștiguri în valoare totală de peste 3,74 milioane de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 34,79 milioane de lei (peste 6,64 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 7,30 milioane de lei (peste 1,39 milioane de euro). La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 668.500 de lei (peste 127.600 de euro). La categoria a II-a este în joc un report de peste 136.000 de lei și la categoria a III-a reportul este în valoare de peste 45.600 de lei. La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report de peste 319.200 de lei (peste 60.900 de euro). La Loto 5/40, la categoria a II-a, se înregistrează un report în valoare de peste 65.400 de lei. La Super Noroc este un report cumulat în valoare de peste 280.100 de lei (peste 53.400 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Parlament-audieri miniștri/ Ministrul propus al Energiei, Bogdan Ivan, a primit aviz favorabil în comisiile reunite din Parlament
Candidatul la funcția de ministru al Energiei, Bogdan Ivan, propus de către premierul desemnat, Adrian Veștea, a primit, luni, aviz favorabil din partea Comisiilor de specialitate reunite din Parlament. Astfel, din totalul deputaților și senatorilor prezenți în sală și online, 35 au votat 'pentru', 17 'împotrivă', la care s-a adăugat o abținere. Avizul acordat în cadrul comisiilor de specialitate este consultativ. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, vor avea loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Parlament - audieri miniștri/ Florin Barbu, aviz favorabil pentru funcția de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. înainte de votul final asupra avizului, reprezentanții AUR au părăsit sala. 'Faptul că AUR părăsește sala, nu este altceva decât un vot pentru aviz favorabil', au afirmat reprezentanți ai Comisiei. Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Barbu pentru portofoliul de la Agricultură cu 18 de voturi 'pentru', 11 voturi 'împotrivă' și 2 abțineri. 'Eu, în calitatea mea de ministru, dacă voi fi votat de Parlamentul României, voi merge la Comisia Europeană și voi susține în continuare ca politica agricolă comună să fie separată de fondurile de coeziune, astfel încât, și vorbim pe Pilonul I, FEGA, plățile directe, dar și partea de FEADER de dezvoltare să se realizeze de către Ministerul Agriculturii prin agențiile pe care le are, agenții care au avut o performanță foarte mare. Și vorbim de programul pe care l-am închis cu o absorbție pe FEADER, pe partea de dezvoltare, de peste 99% și același lucru s-a întâmplat și la APIA, pe plăți directe, pe subvenții. La fel, programul a fost închis cu peste 99% fonduri atrase de la Uniunea Europeană și vorbim de 15 miliarde de euro. Tot ceea ce s-a întâmplat la Ministerul Agriculturii în anul 2025, cu ajutorul colegilor din Ministerul Agriculturii, a fost fără precedent, pentru că este pentru prima oară când, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a atras fix 5 miliarde de euro. Practic, era bugetul acordat pentru anul 2025 Ministerului Agriculturii', a menționat Florin Barbu la audieri. Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii, în anul 2025, a utilizat zero fonduri de la bugetul de stat. 'Prin aceste fonduri europene am acoperit inclusiv salarizarea, inclusiv dezvoltarea în zootehnie a schemelor de ajutor de stat și vorbim de sectorul de porc și sectorul de pasăre. Sigur, și alte proiecte pe care noi le-am avut, ajutoarele de minimis în sectorul legumicol din România, dar și în sectorul de zootehnie, vorbind de ajutorul național tranzitoriu', a adăugat Florin Barbu. în opinia sa, 'tot ceea ce înseamnă vegetal în momentul de față trebuie să aibă o abordare corectă și unitară și în următorii ani'. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, au loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru.AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Parlament-audieri miniștri/ Bogdan Ivan: O reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes
O reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes și nu consider că o companie va fi mai profitabilă sau că va fi condusă mai bine dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni nu va mai fi al statului, ci al altor companii, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlament, ministrul desemnat al Energiei, Bogdan Ivan. 'Referitor la guvernanța corporativă, am avut în ultima perioadă o dezbatere publică în care atât zona parlamentară, cât și cea guvernamentală au avut poziții diferite. Personal, consider că o reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes. Nu consider că o anumită companie va fi mai profitabilă, va fi condusă mai bine, va avea rezultate mai bune dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni al acelei companii nu va mai fi a statului, ci va fi al altor companii. în momentul de față, atât în cazul Electrica, cât și în cazul Romgaz, la ultimele emisiuni prin care am început să atragem capital pentru investiții au fost subscripții și de 13 ori mai mari decât pachetul pe care l-am scos în piață, ceea ce înseamnă că există apetit pentru a investi în aceste companii fără să fim nevoiți să vindem pachete majoritare de acțiuni', a precizat Ivan. în viziunea demnitarului, o prioritate în cazul acestor companii, este nevoia de clarificarea a tot ceea ce înseamnă indicator de performanță, cu 'evaluări anuale, nu formale', care să aibă un impact direct asupra componentei variabile a tuturor celor din structura de management. 'îmi doresc să se știe foarte clar că, odată ajunși acolo, trebuie să răspundă față statului român, care este reprezentat de această dată prin Ministerul Energiei. Pentru că fiecare acțiune pe care o au aceste companii, fiecare plan de investiții va trebui să fie un coerent și sincronizat cu interesul pe care îl are astăzi Guvernul României și România, prin care vrem să creștem capacitățile în soluția energiei electrice în bandă, precum și capacitățile de stocare', a susținut oficialul. Potrivit sursei citate, în privința programului de guvernare, 'prioritățile sunt extrem de clare și cred că nu au neapărat o amprentă politică'. 'Din punct de vedere al programului de guvernare în materie de energie, prioritățile sunt extrem de clare și cred că nu au neapărat o amprentă politică, și anume creșterea capacităților de producție energiei electrice în România, creșterea capacității de energie în bandă, creșterea capacității de stocare în țara noastră și creșterea capacității de extragere a gazelor naturale. Toate acestea cu un obiectiv foarte simplu și clar, care impactează la nivel național întreaga noastră economie și industrie, și anume reducerea prețului final la energia electrică și la gaze naturale pentru consumatorul casnic și pentru consumatorul industria (...) Orice variație a prețului energiei se regăsește automat în fiecare produs sau serviciu pe care noi și cetățenii României ajung să-l plătească. Din punct de vedere al obiectivelor pe termen scurt, cel mai important este ca, până în 31 august 2026, să reușim să ducem la capăt acele proiecte din PNRR, acele jaloane care trebuie închise, acele reforme pentru care trebuie să fie adoptate acte normative', a punctat Bogdan Ivan. în opinia ministrului desemnat, la capitolul investiții, prioritatea zero este creșterea capacității producției de energie electrică nucleară. 'Din punct de vedere al programelor de investiții principale, cel mai important mecanism din producția de energie electrică în bandă, aici putem să spunem că avem ca și prioritate zero creșterea capacității producției de energie electrică nucleară la Cernavodă, unde avem deja un acord pentru reactorul numărul unu în valoare de 3 miliarde de euro, care va asigura retehnologizarea acestui reactor care, odată cu implementarea proiectului, va putea să genereze energie electrică curată, cu impact de CO2 foarte redus începând cu 2030. De asemenea, avem discuții avansate și proceduri stabilite pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care ar trebui să aibă o durată de aproximativ 5 ani de zile până când vor deveni funcționale. Odată intrate în producție, vor reuși să dubleze capacitatea de producție a energiei de la 1400 de megawați la 2800 de megawați', a afirmat oficialul. Acesta a făcut referire și la contractele în materie de producție a energiei electrice regenerabile, în urma cărora va fi generată o putere instalată de aproximativ 5000 de megawați pe fotovoltaic și eolian. Totodată, Ivan a vorbit despre finalizarea investițiilor blocate în domeniul hidrocentralelor. 'Mă bucur foarte mult că, la nivelul acestor comisii, indiferent de culoarea politică, există oameni care iubesc România și care sunt convinși că, indiferent de ideologie, e extrem de important ca aceste hidrocentrale care au început să fie construite încă de acum 30 de ani, care au ajuns la un stadiu fizici de 98%, să poată să fie duse la capăt, să producă energie ieftină, în bandă pentru Sistemul Energetic Național, fără a fi blocate de tertipuri ale diferitelor entități private care încearcă să blocheze aceste proiecte extrem de importante. Din acest punct de vedere există și un proiect de lege depus de colegii noștri de la Senat', a menționat ministrul propus. în același timp, referitor la Centrala de la Mintia, Bogdan Ivan a punctat faptul că aceasta poate să aducă în Sistemul Energetic Național peste 1.800 de megawați, echivalentul a peste 25% din consumul de energie al României. 'Acest lucru este evident că va duce la o scădere a prețului final al energiei electrice prin echilibrarea sistemului energetic și printr-o producție mult mai mare', a spus Ivan. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30. Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, au loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
România, singura țară membră UE unde motorina s-a scumpit în luna mai față de luna precedentă
Prețul combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 20,7% în luna mai 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, după un avans de 20,8% în aprilie și unul de 12,9% în martie, arată datele publicate luni de Eurostat. în ritm anual, în luna mai 2026 prețurile combustibililor și lubrifianților au crescut în toate țările UE, iar în patru din statele membre creșterile de prețuri au fost de peste 30%: Bulgaria (33,9%), Luxemburg (32,2%), Lituania (30,8%) și România (30,4%). Cea mai mică majorare anuală de prețuri a fost înregistrată în Ungaria (3,5%), iar în restul țărilor creșterile de prețuri au variat între 12,7% în Polonia și 29,2% în Franța. Pe categorii de combustibili, prețurile la motorină în UE au crescut cu 29% în luna mai 2026 comparativ cu luna mai 2025, în timp ce prețurile la benzină au crescut cu 16,2%. Aceasta după ce în luna aprilie 2026, prețurile la motorină s-au majorat cu 33,7% în ritm anual, iar cele la benzină au crescut cu 13,6%. Cu toate acestea, de la o lună la alta, prețurile la motorină în UE au scăzut cu 5,8%, în timp ce prețurile la benzină au crescut cu doar 0,8%. în luna mai 2026 comparativ cu luna precedentă, prețurile la motorină au crescut doar în România (1,6%) și au scăzut în restul țărilor UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Germania (minus 11,9%), Grecia (minus 8,5%), Estonia (minus 8,4%) și Irlanda (minus 8,1%), în timp ce scăderile cele mai mici au fost consemnate în Bulgaria (minus 0,7%), Ungaria (minus 0,9%) și Cipru (minus 1,5%). La benzină, prețurile au urcat în 23 de țări UE între aprilie și mai 2026, creșterile variind de la un avans 0,1% în Croația și Ungaria și unul de 6,9% în Italia. în România, prețurile la benzină au înregistrat un avans de 6,2% de la o lună la alta. Pe de altă parte, în trei țări membre UE prețurile la benzină au scăzut în luna mai față de luna precedentă: Germania (minus 5,6%), Irlanda (minus 2,0%) și Suedia (minus 0,7%). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Folcuț (ARB): România se situează la jumătatea mediei europene în privința competențelor digitale de bază
România se află, în prezent, încă la jumătatea mediei Uniunii Europene (UE), în privința competențelor digitale de bază, cu o pondere de 31,8%, dar în creștere de 27,7% comparativ cu datele anterioare disponibile, a declarat, luni, la în cadrul conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale', directoarea executivă a Asociației Române a Băncilor (ARB), Gabriela Folcuț. 'O pondere de 0,9% dintre români se pregătesc pe tot parcursul vieții 'live-long learning', în timp ce media europeană era de 11% și ne dăm seama de diferență. E o statistică mai veche, dar nu cred că sunt aspecte fundamental schimbate. E extrem de relevant să ne pregătim în direcția aceasta. M-am uitat, ieri de dimineață, peste cifrele Eurobarometrului Agendei Digitale sau Deceniul Digital 2026, publicat recent de către Comisia Europeană, ce relevă în dreptul României faptul că 64% dintre români consideră că atunci când se reglementează Inteligența Artificială ar trebui să se facă de o asemenea manieră încât să fie asigurată siguranța, indiferent că acest lucru limitează dezvoltatorii. Deci, e foarte important semnalul dat de percepția românilor vizavi de acest aspect. în ceea ce privește Inteligența Artificială, sunt relevate trei îngrijorări principale și o să încep cu cea legată de lipsa competențelor adecvate pentru utilizarea Inteligenței Artificiale, cu 28% dintre răspunsuri, confidențialitatea și protecția datelor personale (26%) și teama privind pierderea locurilor de muncă (26%). în ceea ce privește competențele de bază, studiul Eurobarometru relevă o creștere a competențelor digitale de bază până la 31,8%, față de o medie europeană de 60,4%. Suntem în continuare aproape la jumătatea mediei Uniunii Europene, dar trebuie să vă spun că s-a înregistrat o creștere comparativ cu ultima cifră disponibilă, de 27,7%', a explicat Folcuț. Potrivit sursei citate, în România există o creștere a utilizării Inteligenței Artificiale, concomitent cu o creștere a educației digitale. 'în ceea ce privește utilizarea Inteligenței Artificiale, România trebuie privită ca un constat aparte în ceea ce privește digitalizarea și adoptarea Inteligenței Artificiale. De ce? Pentru că trebuie să recunoaștem că trebuie să recuperăm anumite decalaje. (...) Din perspectiva incluziunii financiare, măsurată ca deținerea a cel puțin a unui cont curent, este la 75% aproximativ în România, în pofida faptului că avem introdusă încă din anul 2017 o lege care permite un cont de plăți de bază gratuit. în ceea ce privește apetitul pentru cash, îl cunoaștem foarte bine. Am văzut că de câte ori s-a încercat o eficientizare a activității și o limitare a economiei informale, am avut opoziție din partea celor care sunt fani ai numerarului. Cash-ul este regele în România, din păcate, cu toate că avem o creștere accelerată a plăților digitale. Economia informală este estimată undeva la 29% ca pondere în Produsul Intern Brut', a menționat reprezentanta ARB. Reprezentanți ai autorităților și asociațiilor profesionale au participat. luni, la cea de-a X-a ediție a conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Rus (Senat): România poate fi un exemplu pentru Europa pe zona digitalizării; e important să avem un Minister al Transformării Digitale
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
Bularda (ECCC): Peste 200 de proiecte pe securitatea cibernetică sunr în curs de implementare, multe pe componenta de AI
Peste 200 de proiecte pe securitate cibernetică sunt în curs de implementare, la nivelul Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind pe componenta de Inteligență Artificială (AI), a declarat, luni, în cadrul conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale', Daniela Bularda, responsabilă de programe la Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC). 'Centrul ECCC are rolul de a îmbunătăți securitatea cibernetică la nivelul întregii Uniunii Europene. Este un organism european cu sediul în România. Suntem în campusul Politehnicii, cu 40 de persoane, și cumva definim Centrul ca pe un motor care ajută la implementarea strategiei Uniunii Europene în ceea ce privește cercetarea, inovarea și politica industrială a Uniunii în materie de securitate cibernetică. E important de menționat și faptul că Centrul nu funcționează singur, ci cu o rețea solidă de Centre naționale de coordonare. Există un centru în fiecare stat-membru. Cel din România funcționează în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României(...) Concret, avem un portofoliu de peste 200 de proiecte în curs de implementare. Multe dintre acestea au o componentă de Inteligență Artificială. Cumva, Inteligența Artificială și dezvoltarea acesteia amplifică atât oportunitățile, cât și riscurile. Implementăm un program de lucru pentru 2025-2027 în cadrul Europa Digitală. Acest program de lucru definește prioritățile de investiții, priorități care au fost definite împreună cu statele-membre. Avem un total de 355 milioane de euro pentru cei trei ani', a afirmat Bularda. Potrivit reprezentantei ECCC, apelurile de proiecte sunt deschise entităților private și publice. 'în acest moment, peste o mie de beneficiari implementează aceste proiecte la nivelul întregii Uniuni. Cam jumătate sunt entități private, urmate de organisme publice, dar și entități cu un profil educațional, cum ar fi universități. Important de menționat este faptul că aproape 40% din acești beneficiari sunt IMM-uri și cumva este încurajator. Pentru noi, acest lucru denotă faptul că IMM-urile sunt capabile și se descurcă să navigheze diferitele proceduri pentru a obține finanțări europene', a subliniat Daniela Bularda. Reprezentanți ai autorităților și asociațiilor profesionale participă. luni, la cea de-a X-a ediție a conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Dumitrașcu (ARSC): Avem nevoie de o entitate care să gestioneze ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice
Anul 2026 va fi un an care poate crea următorul ciclu din punct de vedere al transformării digitale la nivel național și avem nevoie de o entitate care să gestioneze ceea ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice sau în România surselor de finanțare, a declarat, luni, în cadrul conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale', președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC), Eduard Dumitrașcu. 'Când vorbim de digitalizare, va trebui să dăm dovadă de această capacitate de a ne plia pe agenda publică. în primul rând, trebuie să recunoaștem că la nivelul Ministerului Economiei și Digitalizării, că vorbim despre această componentă, s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, asta este clar. Asta nu înseamnă că suntem mulțumiți, asta nu înseamnă că nu știm că se poate mai repede și mai bine și mai mult... Eu cred că 2026 va fi un an, sper eu, care poate crea următorul ciclu din punct de vedere al transformării digitale la nivel național. Avem atât de multe surse de finanțare, avem atât de multe proiecte și mă refer inclusiv la cele ale autorităților locale, atât de multe proiecte începute. Din păcate, autoritățile centrale nu comunică între ele, nu cunosc aceste proiecte. Deci, avem nevoie de o capacitate de integrare și inter-instituțional, și intra-instituțional', a spus Dumitrașcu. Acesta a adăugat că trebuie să existe o entitate, precum Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) sau 'poate o altă entitate nou creată', care 'cumva să gestioneze ceea ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice sau în România surselor de finanțare'. 'Vorbim despre aceste ecosisteme extrem de dinamice care vin din zona autorităților centrale, publice, dar și a mediului de business. Vorbim despre aceste noi competențe, despre investiții, despre programe care sunt dedicate foarte multor entități. Eu nu cred că ne putem văita astăzi, când noi vorbim, că nu avem surse de finanțare. Va trebui să învățăm cum să facem această distincție foarte importantă între idei și proiecte. Ideile sunt bune, dar nu prea pot fi finanțate. Proiectele sunt cele mai primesc finanțare', a punctat reprezentantul ARSC: Reprezentanți ai autorităților și asociațiilor profesionale participă. luni, la cea de-a X-a ediție a conferinței 'Digitalizare și siguranță cibernetică - amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Program de guvernare/Profitul companiilor din energie, repartizat într-un fond de investiții; legislația ce obligă companiile de stat să emită, anual, dividende se abrogă
Profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond de investiții în domeniul energetic și va fi abrogată legislația prezentă care obligă companiile de stat să emită dividende anual, conform programului de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea. Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, va iniția și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung. 'Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii', se menționează în document. Astfel, în ceea ce privește restructurarea și optimizarea companiilor și instituțiilor din subordine, Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii. Va continua optimizarea costurilor și managementului și se va stopa angajarea nespecificată. Sunt prevăzute și fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia. Potrivit programului de guvernare, se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare și va continua reforma guvernanței corporative, urmând să se asigure profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și să fie implementat un tablou de bord cu indicatori de performanță. 'Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate', precizează sursa citată. Un alt obiectiv prevăzut în programul premierului propus este continuarea reducerii risipei, prin introducerea de normative de cheltuieli, implementarea unui tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu își ating indicatorii de performanță. Se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate și se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu excepția investițiilor). Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei - S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). în această privință, documentul prevede renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare, restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova). Un act punct din programul de guvernare face referire la creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic. în acest sens, România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică. Pe partea de energie nucleară se are în vedere retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția unităților 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare, construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud), soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional. în sectorul de petrol și gaze, prioritățile sunt valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027 și construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80 MW și Mintia - 1734 MW). La capitolul energie regenerabilă (eoliană și solară) se are în vedere instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM, dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare, construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere, finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene. Referitor la energie hidroelectrică, obiectivele vizează finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani) și construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial. în ceea ce privește energia din cărbune, vor fi implementate tehnologiile BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative (acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune), vor fi modernizate centralele pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară și se vor pune în conservare unele exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare. Programul de guvernare mai prevede investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice, dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica. Alte obiective sunt: dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei); creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale; continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau anunțate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul național 'Anghel Saligny'; modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (de exemplu: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea). Pe de altă parte, Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori. Pentru aceasta, vor fi dezvoltate mecanisme astfel încât consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri, va fi stimulată concurența prin implementarea mecanismului de piață tip market maker, va fi realizată o reformă a componentelor de cost, cu propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (de exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție, achizitor unic pentru CPT). Totodată, vor fi consolidate reglementările care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor,vor fi prioritizate investițiile în stocare pentru prosumatori și vor fi adaptate legislația și actele normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili. Se mai propune și digitalizarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Soluțiile includ platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări. Măsurile de debirocratizare, digitalizare și guvernanță vizează digitalizarea proceselor prin dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) și pentru luarea deciziilor strategice, urmând să fie implementată o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice, simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă și digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă și migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental. în vederea securității cibernetice în energie va fi înființat un Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și vor fi create echipe SOC (Security Operations Center) și CSIRT (Computer Security Incident Response Team ) la nivelul companiilor naționale, vor fi utilizate de soluții disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche. De asemenea, va fi implementată o soluție de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral *Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri *Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale *Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro, prin componenta de împrumut aferentă PNRR, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'Mai mult, aceste resurse vor fi suplimentate și prin mandate specifice, conform O.U.G. nr 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică și creșterea investițiilor productive și a competitivității precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar. Astfel, în bugetul de stat sunt prevăzute sume de 1 miliard de lei care vor putea fi acordate în nume si cont stat de către BID prin instrumente de garantare și creditare (inclusiv prin structurarea de instrumente prin preluarea activității în nume și cont stat de la Exim Banca Româneasca precum si scheme de ajutor de stat atat pentru sprijinirea investitiilor romanilor din Diaspora in Romania cât și pentru sprijinirea creșterii competitivității economice', se menționează în document. Potrivit sursei citate, BID va avea un rol central în tranziția de la finanțarea bazată predominant pe granturi către instrumente financiare moderne, cu efect de multiplicare: garanții, cofinanțare, blended finance, co-investire, partajarea riscului, finanțări combinate cu granturi și asistență tehnică. în perspectiva Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, BID va funcționa ca platformă națională pentru instrumentele financiare aferente programelor europene, continuării PNRR, Fondului European de Competitivitate, InvestEU și altor inițiative dedicate competitivității, tranziției verzi, securității economice și dezvoltării industriale. 'în etapa actuală, BID implementează sau pregătește instrumente relevante pentru economie: Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri, cu plafon alocat de 6,16 miliarde lei și peste 95% cotă de piață acoperită prin intermediari financiari; garanții individuale pentru proiecte publice și companii subordonate, cu 2,2 miliarde lei disponibili; creditare directă pentru sectorul public și infrastructură, cu portofoliu în pregătire de peste 450 milioane lei; instrumente din fonduri europene pentru IMM-uri și investiții regionale, cu alocări de aproximativ 233 milioane euro prin Fondul de Participare Regional și aproximativ 189 milioane euro prin Fondul de Participare Tranziție Justă', se precizează în programul de guvernare. Acesta mai prevede că, în baza OUG nr. 8/2026, BID va implementa, în numele și contul statului, programe de finanțare, garantare și investiții pentru reducerea constrângerilor de finanțare în sectorul public și privat. Printre acestea se numără 'Diaspora Investește Acasă', cu buget de 100 milioane euro pentru perioada 2026-2029, programul pentru creșterea competitivității și convergenței regionale, cu buget de 500 milioane euro pentru perioada 2027-2032, instrumente dedicate agriculturii, autorităților locale, operatorilor de servicii publice și proiectelor finanțate din fonduri europene. BID va avea un rol important și în utilizarea Fondului de Modernizare, prin instrumente financiare dedicate eficienței energetice, securității energetice, decarbonizării industriei, modernizării rețelelor de distribuție și stocare și reducerii consumului energetic. De asemenea, va contribui la instrumentul combinat grant-credit din Fondul Social pentru Climă, cu o alocare estimată de 300 milioane euro pentru microîntreprinderi vulnerabile. Pe lângă finanțare și garantare, BID va dezvolta servicii de asistență tehnică pentru IMM-uri, autorități locale și regionale, companii de utilități publice și proiecte strategice, pentru creșterea maturității și bancabilității proiectelor și accelerarea absorbției fondurilor europene. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral *Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri *Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale *Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Totodată, noul Executiv intenționează să sprijine dezvoltarea a 45 de afaceri incluzive de tip unitate protejată autorizată, prin programul 'START antreprenoriat dizabilități'. Programul de guvernare prevede și investiții în serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune dezvoltarea a 93 de centre de zi și de recuperare neuromotorie și construirea a cel puțin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilități. O altă măsură vizează acordarea de vouchere pentru achiziționarea de dispozitive asistive și tehnologii de acces, prin programul 'TECH ASSIST'. Potrivit documentului, 4.307 persoane ar putea beneficia de sprijin financiar de până la 8.000 de euro fiecare pentru creșterea gradului de autonomie și incluziune socială. Guvernul mai propune înființarea unui cluster național și a șapte huburi regionale dedicate dezvoltării și promovării tehnologiilor, produselor și serviciilor adresate persoanelor cu dizabilități, precum și constituirea a 47 de echipe mobile pentru sprijin în luarea deciziilor și tranziția către o viață independentă. La nivel legislativ, programul include revizuirea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap pentru copii și adulți, în vederea aplicării unor standarde unitare la nivel național. De asemenea, se propune lansarea programului 'Localitate accesibilă', care urmărește adaptarea instituțiilor și clădirilor publice, precum și a transportului public, pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități. La capitolul 'Familie și demografie', noul Guvern își propune să oprească declinul demografic și să stimuleze natalitatea printr-o strategie națională dedicată creșterii populației, care va include măsuri de sprijin pentru familii, extinderea accesului la educația timpurie și consolidarea sistemului de protecție a copilului. Potrivit programului de guvernare, viitoarea Strategie națională pentru creștere demografică are ca obiectiv stabilizarea și, ulterior, creșterea populației României, prin politici care să susțină familiile, îmbunătățirea stării de sănătate a populației, stimularea natalității și crearea unui mediu socioeconomic atractiv. Una dintre principalele măsuri propuse în programul de guvernare vizează extinderea rețelei de creșe și grădinițe. în aceste scop, autoritățile intenționează să crească numărul de creșe și grădinițe la nivel central și local prin reabilitarea și transformarea unor spații neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educație timpurie. în domeniul protecției copilului, programul prevede digitalizarea proceselor și modernizarea sistemului de intervenție în cazurile de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, prin dezvoltarea unor platforme inteligente și extinderea funcționalităților numărului unic național 119. De asemenea, se propune asigurarea unui mecanism de coordonare eficient pentru Strategia Națională 'Copii Protejați, România Sigură' și pentru Planul național pentru garanția europeană pentru copii, dar și creșterea calității și stabilității resursei umane din sistemul de protecție specială a copilului, prin formare continuă, supervizare și măsuri de motivare și retenție adaptate nevoilor din practică. Capitolul dedicat tinerilor include finanțarea proiectelor organizațiilor de tineret; realizarea de studii, cercetări și analize în legătură cu nevoile și aspirațiile tinerilor; participarea tinerilor desemnați delegați de tineret la ONU lamproiecte interne și internaționale în legătură cu activitatea Organizației Națiunilor Unite; consultarea tinerilor în elaborarea, dezvoltarea și implementarea politicilor, strategiilor și inițiativelor la nivel local, regional, național și european. Programul mai prevede lansarea campaniei 'Pregătiți pentru viață', destinată pregătirii tinerilor instituționalizați pentru viața de adult. Totodată, autoritățile propun înființarea unui comitet de monitorizare a Strategiei Tineret, cu participarea organizațiilor reprezentative din domeniu.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral *Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri *Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale *Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective *Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'Măsurile pentru piața de capital vor include stimularea investițiilor persoanelor fizice în acțiuni, inclusiv prin mecanisme de deducere a investițiilor, precum și sprijin pentru companiile care se listează la bursă. Miza este mobilizarea capitalului privat și a capitalului românesc în investiții productive, printr-o piață de capital mai adâncă, companii listate și economisire pe termen lung pusă la lucru în economie', se menționează în document. Potrivit sursei citate, pilonul II trebuie privit ca parte a arhitecturii de economisire pe termen lung, deoarece oferă protecție suplimentară pentru viitorii pensionari și constituie o sursă importantă de capital intern pentru economie. Astfel, dezvoltarea Pilonului II și diversificarea investițiilor vor fi corelate cu stabilitatea regulilor, administrarea prudentă și dezvoltarea pieței de capital. 'Sustenabilitatea sistemului public de pensii depinde de dinamica demografică, de numărul persoanelor active în economie și de lărgirea bazei contributive. Soluția structurală este creșterea ocupării, reducerea excepțiilor nejustificate, corelarea cu reforma salarizării și predictibilitate fiscal-bugetară. Rolul Ministerului Finanțelor în politica de pensii este să asigure sustenabilitatea financiară, compatibilitatea cu bugetul și credibilitatea angajamentelor pe termen lung', se precizează în document. Acesta mai prevede dezvoltarea unor mecanisme moderne de economisire și investiții pe termen lung pentru populație, inspirate din modelele internaționale de succes, prin introducerea de stimulente fiscale și financiare care să încurajeze direcționarea economiilor către piața de capital, fonduri de investiții, instrumente de pensii private și alte vehicule investiționale reglementate. Obiectivul este creșterea gradului de participare a populației la finanțarea economiei reale, consolidarea culturii investiționale și mobilizarea capitalului autohton în sprijinul dezvoltării economice sustenabile. O altă măsură vizează promovarea și dezvoltarea unui cadru legislativ și fiscal favorabil constituirii și listării vehiculelor de tip Real Estate Investment Trust (REIT), în vederea stimulării investițiilor în sectorul imobiliar, diversificării instrumentelor disponibile pe piața de capital și facilitării accesului populației și investitorilor instituționali la active imobiliare generatoare de venituri. Se mai are în vedere continuarea și extinderea programelor de finanțare și asistență tehnică destinate companiilor românești care urmăresc accesarea finanțării prin piața de capital, stimularea emisiunilor de obligațiuni corporative și municipale prin crearea unui cadru legislativ și fiscal care să faciliteze utilizarea obligațiunilor corporative și municipale ca sursă alternativă de finanțare a investițiilor, simplificarea procedurilor de acces la finanțare prin piața de capital pentru IMM-uri prin reducerea costurilor administrative și simplificarea cerințelor de conformare pentru întreprinderile mici și mijlocii care accesează piața de capital și extinderea programelor de educație financiară și investițională prin dezvoltarea unor programe naționale de educație financiară pentru creșterea gradului de înțelegere a instrumentelor de economisire și investiții. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral *Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri *Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin proiectele curente, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native, automatizări de fluxuri ca bază a modernizării tehnologice a Ministerului Finanțelor, ANAF și AVR, permițând gestionarea volumelor mari de date și implementarea unor procese de business moderne, ce pot fi automatizate cu ușurință', se menționează în document. De asemenea, va fi lansat un nou portal ANAF și SPV, ca mediu aplicativ integrat nativ cu noua platformă informatică, și vor fi consolidate bazele de date importante în noul mediu rezilient și capabil să utilizeze mecanisme performanțe de replicare, transformare, partajare și protejare a datelor, înlocuind platforme vechi de peste 20 de ani. Aplicațiile utilizate de peste 20 de ani vor fi actualizate către medii aplicative moderne, care permit interconectări prin servicii web și tehnologii moderne de dezvoltare și prelucrare, inclusiv inteligență artificială. 'Bazele de date și aplicațiile care procesau datele la nivelul celor aproximativ 500 de agenții, dintre care orientativ 240 unități de trezorerie și peste 250 de agenții ANAF, vor fi centralizate în centrele de date ale Ministerului Finanțelor/instituțiilor subordonate, asigurând redundanță, siguranță în procesare și stocare. Platformele de analiză avansată a datelor vor permite realizarea analizelor de risc, calculul scorului de risc aferent fiecărui contribuabil și identificarea fraudelor. Se vor dezvolta continuu noi indicatori de risc, pentru adaptarea la metode noi de fraudă', se precizează în program. Potrivit acestuia, finalizarea soluției informatice eBuget va modifica modul de realizare a bugetului național, de la o abordare top-down realizată de Ministerul Finanțelor la una bottom-up realizată de ordonatorii de credite în baza limitelor stabilite de Guvern. O altă măsură avută în vedere vizează îmbunătățirea relației cu contribuabilul și sprijin pentru mediul de afaceri prin: implementarea calendarului actual de eliminare a IMCA în anul 2027; regândirea portalului ANAF în funcție de nevoile contribuabililor, astfel încât accesul la informații, declarații, plăți, situații fiscale și solicitări administrative să fie simplu, intuitiv și integrat într-un singur punct digital de interacțiune cu statul; introducerea unor mecanisme permanente de feedback din partea contribuabililor, pentru evaluarea calității interacțiunii cu ANAF, identificarea blocajelor administrative și îmbunătățirea continuă a serviciilor fiscale; digitalizarea și simplificarea formularelor fiscale, în special a celor care presupun încă un grad ridicat de completare manuală, inclusiv Declarația Unică, prin precompletarea datelor disponibile, reducerea câmpurilor redundante și oferirea de ghidaj digital contribuabililor; simplificarea plăților către buget prin utilizarea instrumentelor moderne de plată, inclusiv prin soluții similare internet banking, astfel încât stingerea creanțelor fiscale să fie validată într-un termen cât mai scurt după efectuarea plății. în acest scop, vor fi utilizate scheme de plată existente și vor fi promovate modificările legislative necesare pentru reconcilierea rapidă a plăților. Totodată, se are în vedere monitorizarea timpurie a obligațiilor fiscale restante, astfel încât contribuabilii care depășesc scadența să fie contactați rapid, înainte ca datoriile să se acumuleze, îmbunătățirea comunicării între administrația fiscală și sistemul bancar, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor și secretul bancar, pentru actualizarea rapidă a situației obligațiilor fiscale și pentru gestionarea mai eficientă a contribuabililor care înregistrează debite restante, trecerea de la o relație predominant sancționatorie la una preventivă și predictibilă, în care contribuabilul corect primește sprijin, clarificări și instrumente simple de conformare, iar intervențiile ferme sunt concentrate asupra neconformării deliberate și a evaziunii fiscal. Guvernul Veștea mai propune reintroducerea în sfera de aplicare a Legii prevenirii a unor contravenții fiscale cu caracter formal și declarativ, precum depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale sau alte neconformări administrative care nu generează prejudicii bugetare, în scopul promovării conformării voluntare, reducerii sarcinilor administrative și orientării activității de control către abaterile cu impact fiscal semnificativ, realizarea unei analize cuprinzătoare a cadrului legislativ și a funcționării sistemului RO e-Transport, în vederea evaluării eficienței acestuia în atingerea obiectivelor de combatere a evaziunii fiscale și asigurării unui echilibru adecvat între necesitățile de control și costurile administrative și financiare suportate de operatorii economici, consolidarea echilibrului dintre drepturile și obligațiile contribuabililor și cele ale administrației fiscale, prin instituirea unor termene clare și obligatorii de acțiune și răspuns atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Un alt obiectiv vizează digitalizarea serviciilor vamale pentru cetățeni și operatori economici prin crearea unei platforme digitale integrate pentru gestionarea principalelor servicii vamale. Ministerul Finanțelor își propune digitalizarea proceselor de autorizare, gestionarea electronică a garanțiilor financiare și a deciziilor vamale, înregistrarea online a operatorilor economici, reducerea birocrației și creșterea accesibilității serviciilor publice vamale - Dezvoltarea și integrarea unor soluții bazate pe inteligență artificială pentru sprijinirea modernizării serviciilor vamale, consolidarea securității frontierelor, creșterea capacității de control și accelerarea transformării digitale a Autorității Vamale Române. Alte măsuri suplimentare de simplificare și interoperabilitate avute în vedere se referă la: pregătirea unui set de măsuri de simplificare și debirocratizare, cu efect real în activitatea contribuabililor și mediului de afaceri; inițierea demersurilor pentru înlocuirea Registrului unic de control cu o platformă digitală integrată, care să permită gestionarea transparentă și eficientă a interacțiunii dintre contribuabili și toate autoritățile cu atribuții de control și inspecție; simplificarea obligațiilor declarative, prin eliminarea raportărilor redundante și reducerea sarcinilor administrative suportate de contribuabili, inclusiv prin renunțarea la raportarea financiară semestrială, la declarații redundante din domeniul TVA și la notificarea separată a autorităților statului în cazul unor modificări apărute în situația contribuabililor, informațiile urmând să fie comunicate automat între instituții, extinderea utilizării declarațiilor fiscale precompletate, în special a celor cu grad mare de manualitate și a celor cu date repetitive și redundante, și a mecanismelor automate de validare a datelor, pentru creșterea conformării voluntare și reducerea erorilor de raportare. Asistența acordată contribuabililor va fi consolidată prin ghiduri, materiale explicative, instrumente digitale și soluții interactive care să faciliteze înțelegerea modului de aplicare corectă a legislației fiscale, canalele digitale de comunicare și interacțiune cu contribuabilii vor fi diversificate, inclusiv prin diseminarea informațiilor de interes public prin platforme de social media și alte instrumente moderne de informare publică. Creșterea gradului de interoperabilitate între sistemele informatice ale instituțiilor publice va fi dezvoltată astfel încât schimbul de informații să se realizeze cât mai automatizat, fără solicitarea către cetățeni și contribuabili a unor documente deja deținute de alte autorități ale statului. Programul de guvernare mai prevede finalizarea și operaționalizarea cadrului național de aplicare a Regulamentului MiCA, inclusiv prin clarificarea regimului de autorizare, supraveghere și fiscalizare a activităților din domeniul criptoactivelor și scăderea evaziunii prin valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declarații și alte seturi prin platforme de analiză avansată și dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor, un sistem de atenționare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanți care să sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului, introducerea obligației de publicare a tuturor informațiilor/autorizațiilor, date de identificare a societății care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor și de înregistrare a rezidenței fiscale pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerț în România, trasabilitate financiară pentru tranzacțiile efectuate prin platforme online cu corelație între sistemul bancar, firmele de curierat și sistemul vamal, precum și declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Eficientizarea și reorganizarea structurilor subordonate și/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția a 100% din granturi și a minimum 60% din credite din cadrul PNRR și implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea ministerului și a autorităților subordonate, în coordonare sau sub autoritate sunt obiectivele generale în domeniul Mediului ale Guvernului Veștea. Potrivit programului de guvernare publicat duminică noaptea, Guvernul propus urmărește alinierea României la standardele OCDE în materie de mediu și climă. în acest sens, își propune continuarea implementării măsurilor din planurile de acțiune aferente Comitetelor OCDE pentru închiderea procesului de aderare la termenul stabilit (2026); îmbunătățirea colaborării instituțiilor subordonate sau aflate în coordonarea ministerului cu alte instituții și autorități ale statului (IGSU, Poliția Română, Jandarmeria etc.), precum și cu alte entități care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării, respectiv institute de cercetare, universități, organizații neguvernamentale, agenți economici etc.; management sustenabil și transparent al pădurilor, precum și dezvoltarea durabilă a acestora, inclusiv prin combaterea eficientă a tăierilor ilegale de arbori și creșterea suprafețelor acoperite de păduri; dezvoltarea și operaționalizarea SUMAL 3. Pe agenda noului Executiv se află și utilizarea rațională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deșeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale prin reintroducerea deșeurilor în economia circulară, dar și întărirea structurilor instituționale care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenții, autorități locale și pregătirea continuă a funcționarilor publici cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice și politicilor din acest domeniu. La capitolul reforme/reorganizări, programul de guvernare prevede restructurarea și eficientizarea activității Administrației Naționale 'Apele Române'. 'Continuarea procesului de modernizare instituțională a Administrației Naționale 'Apele Române' prin optimizarea structurilor administrative, consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale și creșterea eficienței procesului investițional. Reforma va urmări întărirea capacității de gestionare a resurselor de apă, îmbunătățirea activităților de prevenire și răspuns la riscurile generate de schimbările climatice și accelerarea implementării proiectelor strategice din domeniul gospodăririi apelor', se arată în document. Programul de guvernare face referire și la acțiuni pentru companii/instituții subordonate, cum ar fi: reconfigurarea sistemului de colectare a datelor de mediu, raportarea la timp către instituții europene (Comisia Europeană) și internaționale (OCDE), transparentizarea informației de mediu; continuarea procedurilor transparente, conform legislației în vigoare, privind selecția consiliilor de administrație; transparența va fi un principiu de bază al activității ministerului și al autorităților sub autoritate, în coordonarea sau subordonate ale ministerului (de exemplu, publicarea contractelor colective de muncă, cheltuielilor, bugetelor etc.). 'Vor fi transparentizate datele privind calitatea apei, aerului și solului. Vor fi trasați indicatori clari de performanță și măsuri ferme pentru neîndeplinirea lor. Va fi realizat un audit al activelor ministerului și al autorităților sub autoritate, în coordonarea sau subordonate ale ministerului', conform documentului. De asemenea, se are în vedere eficientizarea activității agențiilor/companiilor de stat care au pierderi cronice și comasarea celor care își dublează activitatea; analiza programelor realizate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) până la acest moment pentru a stabili impactul acestor proiecte, precum și prioritizarea lor pentru următorii ani; transferul terenurilor neutilizate din proprietatea publică a statului român care sunt în evidența ministerului sau structurilor subordonate, condiționat de dezvoltarea infrastructurii locale rutiere, educaționale, utilități publice și spitale; aprobarea planului de management al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și redefinirea rolului și atribuțiilor Consiliului Științific, respectiv Consiliului Consultativ; consolidarea legislației privind deșeurile și trasabilitatea fluxurilor de materiale reciclabile; actualizarea legislației privind biodiversitatea, precum și actualizarea legislației privind fauna cinegetică. 'Evaluarea eficienței economice și sociale a diferitelor scheme de sprijin în vederea prioritizării acordării acestora către rezolvarea problemelor de mediu. Accesarea fondurilor europene pentru închiderea depozitelor de deșeuri municipale și analiza pentru identificarea surselor de finanțare pentru închiderea depozitelor de deșeuri industriale', mai conține programul de guvernare. în ceea ce privește capitolul digitalizare/debirocratizare, Guvernul propus ia în calcul analizarea și evaluarea documentelor de mediu și a actelor de reglementare pentru a elimina procese care se dublează, pentru a eficientiza relația dintre operatorii economici și autoritățile de reglementare; redactarea unui ghid unitar pentru uniformizarea emiterii și uniformizarea conținutului actelor de reglementare. 'Operatorii economici trebuie să aibă o predictibilitate mult mai mare și o serie unitară de obligații și condiții de îndeplinit în orice județ ar ajunge să depună cererea de obținere a actelor de reglementare', transmite noul Executiv. în plus, se are în vedere creșterea eficienței controlului în domeniul protejării mediului prin întărirea capacității autorităților de control prin digitalizarea sistemelor de control, dar și implementarea de tehnologii inovative (de exemplu, imagini satelitare, drone cu senzori, lidar, camere video inteligente, radarul balastierelor); transparentizarea calității apei, împreună cu alte instituții cu atribuții - dezvoltarea unui portal și a rețelei naționale de monitorizare a calității apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calității apelor bazat pe principiile enunțate de directivele europene, dar și îmbunătățirea cadrului actual și dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanți în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE. în acest context, Guvernul Veștea își propune: adoptarea și implementarea Strategiei naționale pentru gospodărirea apelor 2026-2035, a Planului Național de Dezvoltare și Investiții în sectorul de apă și apă uzată și a instrumentelor necesare creșterii rezilienței infrastructurii de apă în contextul schimbărilor climatice; continuarea proiectelor de reabilitare și modernizare a barajelor și acumulărilor din categoriile de importanță A și B; modificarea normelor tehnice din silvicultură pentru adaptarea domeniului silvic la noile realități generate de schimbările climatice (formule de împădurire mai flexibile, regenerarea pădurilor cu speciile cele mai adaptate scenariilor climatice, climate smart forestry etc.); combaterea tăierilor ilegale de arbori prin utilizarea tehnologiilor inovative (imaginilor satelitare, dronelor, a sistemelor de inteligență artificială, a camerelor video de monitorizare și a sistemelor de măsurare digitală a volumului); asigurarea continuității IFN (Inventarul Forestier Național); modificarea legislației, astfel încât să fie susținută crearea perdelelor forestiere de protecție și implementarea la nivel național a centurilor verzi; adoptarea unei legi specifice pe zona de valorificare/reciclare a deșeurilor din construcții. Alte măsuri avute în vedere vizează: consolidarea programului SGR și publicarea datelor referitoare la cantitățile reciclate per tip de ambalaj la nivelul fiecărui UAT; dezvoltarea și optimizarea Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA) și a rețelei naționale de supraveghere a radioactivității; adoptarea măsurilor necesare pentru integrarea datelor satelitare pentru monitorizarea atmosferică; adoptarea legislației necesare pentru ca operatorii economici care dețin/administrează depozite de deșeuri să fie obligați să aibă instalați senzori de monitorizare a calității aerului amplasați în perimetrul lor și să ofere transparent aceste date colectate 24/24 online; modernizarea și adaptarea programelor de finanțare pentru tranziția verde. 'Revizuirea periodică a programelor de finanțare gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu, inclusiv Programul Rabla, programele dedicate stocării energiei, eficienței energetice și dezvoltării infrastructurii verzi, astfel încât acestea să răspundă evoluțiilor tehnologice, cerințelor pieței și obiectivelor naționale de mediu. Reforma va urmări creșterea eficienței utilizării fondurilor publice, simplificarea accesului beneficiarilor la finanțare și orientarea investițiilor către domeniile cu cel mai mare impact economic, social și de mediu. Suplimentarea Programului Rabla', se mai arată în programul de guvernare. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document *Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral *Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari și dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Potrivit documentului, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va implementa un sistem informatic integrat care va permite digitalizarea completă a serviciilor pentru pensionari, inclusiv prin introducerea 'eTalonului'. Totodată, autoritățile intenționează să digitalizeze arhivele CNPP și să dezvolte instrumente avansate de analiză și predicție pentru deciziile strategice în domeniul pensiilor - analiză date pentru decizii strategice și scenarii 'what-if' pentru condiții date. în paralel, programul prevede investiții în infrastructura tehnică a CNPP, prin implementarea unui sistem de tipărire în cadrul instituției care va avea echipamente de imprimare și scanare, software de management și integrare cu soluția ECM, servicii de mentenanță. în domeniul asistenței sociale, una dintre cele mai importante măsuri este lansarea proiectului 'Autostrada asistenței sociale rurale', care urmărește dezvoltarea a 2.000 de servicii integrate medicale, sociale și educaționale în comune. Programul include și reforma sistemului de asistență socială, cu accent pe simplificarea accesului la beneficii și servicii, dezvoltarea centrelor de zi și a serviciilor de îngrijire pentru vârstnici, precum și sprijinirea persoanelor fără adăpost. De asemenea, guvernul Veștea își propune să finalizeze, până la termenul-limită din PNRR (31 august 2026), 124 de centre de zi pentru copii și 41 de centre de zi pentru persoane vârstnice, precum și operaționalizarea a 50 de servicii comunitare și 28 de servicii noi comunitare în acest context. Documentul prevede și modernizarea serviciului de urgență pentru copii '119', prin introducerea unui sistem digital de alertare 'NextGen 119', precum și elaborarea unei noi Strategii naționale privind drogurile și adicțiile pentru perioada 2027-2031, o nouă viziune echilibrată sănătate-justiție în coordonare, prin Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA). Programul mai include măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie, programe de formare adaptate pentru specialiștii și îngrijitorii informali care lucrează cu persoanele vârstnice și dezvoltarea unor centre de reabilitare pentru persoanele dependente, cu accent pe cu accent pe incluziune și combaterea stigmatizării. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi *Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică. Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibilitatea eficientizării programelor, în contextul pachetului de flexibilități pus la dispoziție de Comisia Europeană, în contextul evaluării intermediare (mid-term review) și ReArm - creșterea prefinanțărilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor priorități (apărare, locuințe sociale etc.); transformarea fondurilor europene într-un instrument de stabilizare și accelerare a investițiilor publice, prin utilizarea lor prioritară pentru proiectele mature, cu impact economic ridicat, care pot susține formarea brută de capital, creșterea productivității și reducerea presiunii asupra bugetului național. De asemenea, se mizează pe: crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea și contractarea proiectelor mature și fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice; reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent și predictibil al investițiilor; simplificarea și digitalizarea completă a proceselor de evaluare, verificare, autorizare și plată, cu obiectivul reducerii duratei procedurilor, a sarcinii administrative asupra beneficiarilor și a resurselor umane alocate activităților repetitive. Se are, totodată, în vedere, corelarea fondurilor europene cu strategia fiscal-bugetară a României, astfel încât investițiile europene să devină principalul instrument de modernizare și convergență, reducând presiunea asupra bugetului național și contribuind la menținerea unui nivel ridicat, dar sustenabil, al investițiilor publice. Programul de guvernare pune preț pe consolidarea descentralizării în implementarea Programelor Regionale și sprijinirea coordonării acestora. Astfel, Guvernul va continua procesul de descentralizare a implementării fondurilor europene, prin întărirea rolului regiunilor și al autorităților de management responsabile de Programele Regionale. Obiectivul este ca deciziile privind dezvoltarea regională să fie mai aproape de nevoile reale ale comunităților, iar investițiile să răspundă mai bine specificului economic, social și teritorial al fiecărei regiuni. în același timp, descentralizarea trebuie însoțită de coordonare strategică, reguli clare și sprijin tehnic constant. MIPE va avea rolul de a asigura coerența națională a Programelor Regionale, corelarea acestora cu prioritățile Guvernului, complementaritatea cu PNRR, Politica de Coeziune și celelalte programe naționale, precum și menținerea unui dialog unitar cu Comisia Europeană. Un alt obiectiv general este evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente Fondului pentru Tranziție Justă (FTJ) și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizare și tranziție justă la nivelul celor șase județe eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova). Conform programului de guvernare, România va susține activ, în negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual, menținerea Politicii de Coeziune ca principală politică europeană de investiții structurale, convergență și reducere a disparităților dintre regiuni. Pentru România, coeziunea nu este doar o sursă de finanțare, ci un instrument esențial de modernizare, competitivitate și stabilitate economică. Principalele direcții de acțiune sunt: lansarea unui proces coordonat de consultare interministerială și interregională, pentru agregarea nevoilor și propunerilor de reforme și investiții relevante pentru perioada 2028-2035; constituirea unui mecanism național de guvernanță pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanți ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale și regionale. Se mai precizează că menținerea unei alocări consistente pentru Politica de Coeziune - România va susține păstrarea unui nivel semnificativ al Politicii de Coeziune în cadrul bugetului european, de aproximativ o treime din viitorul Cadru Financiar Multianual. Reducerea decalajelor de dezvoltare rămâne o prioritate europeană, iar regiunile mai puțin dezvoltate au nevoie de resurse predictibile, multianuale și suficiente pentru investiții structurale; asigurarea unui nivel de co-finanțare suficient pentru a multiplica efectele finanțărilor europene. Premierul desemnat Adrian Veștea a depus, duminică, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare. Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se vor reuni pentru a stabili calendarul dezbaterii și votării Guvernului Veștea. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă *Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Consilii de Administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare, publicat duminică seara. 'Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Păstrarea unui ritm constant al acestor investiții reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocare și o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă', se arată în document. De asemenea, Guvernul Veștea intenționează să continue restructurarea TAROM, astfel încât compania să devină 'un actor important în spațiul aerian european și internațional'. 'Vom continua restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional', conform sursei citate. La capitolul reforme/reorganizări/comasări, programul de guvernare cuprinde: prioritizarea contractelor CNAIR; plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine; liberalizarea transportului județean; reforma Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, Registrului Auto Român (RAR), Autorității Rutiere Române (ARR), Autorității Aeronautice Civile Română (AACR), TAROM, Aeroportului Otopeni și a celorlalte companii din subordinea ministerului; Consilii de Administrație formate din profesioniști; transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.); indicatori de performanți - demiteri pentru neîndeplinire; reducere subvenții și creșterea eficienței, audit active. Alte puncte vizează: sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian - condiționat de cadrul legislativ european (soluții alternative - taxă fixă/bilet outgoing); testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat; revizuire contracte colective de muncă; optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare; optimizarea structurii organizaționale (structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane); automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni; reforma sistemului de taxare a transportului. Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile, dar și continuarea îndeplinirii tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109) sunt alte măsuri prevăzute la capitolul reforme/reorganizări/comasări. Programul de guvernare face referire și la măsuri de accelerare a absorbției de fonduri europene, respectiv: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru modernizare; stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză - autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program finanțat prin Fondul pentru modernizare; stații de reîncărcare mediul privat, finanțate prin Fondul pentru modernizare; instalarea stațiilor de reîncărcare/încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru modernizare; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje și echipamente cu emisii zero; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero. Noul Guvern vine și cu propuneri de măsuri de debirocratizare/digitalizare în domeniul transporturilor, precum: integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței, automatizarea prin robotic process automation (RPA) și inteligență artificială (AI); investiții în tehnologii inovative - sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu, finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control. De asemenea, se propune înființarea Biroului Unic pentru înmatricularea Autovehiculelor (RAR), iar în cazul spațiilor de servicii concesionate, programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne. 'Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute', prevede planul de guvernare. în ceea ce privește sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, noul Guvern va ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale. 'Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. în sprijinul funcționării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobiliății militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea albă comuna privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor 'Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații' și 'Mobilitatea militară', dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene', se menționează în document. La capitolul dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene, Guvernul Veștea dă asigurări că va continua implementarea programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028 vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și vor crește calitatea vieții cetățenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale. Prioritizarea transportului feroviar metropolitan este un alt punct pe agenda noului Executiv. Deoarece în jurul marilor aglomerări urbane transportul feroviar metropolitan este o necesitate majoră, vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. 'Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane', susțin autorii planului de guvernare. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate pentru Guvernul Veștea. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune. Potrivit sursei citate, investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele: Rutier - Autostrada A1 Sibiu-Pitești și Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanța și a Capitalei la vestul Europei; autostrada de centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre Capitală; Autostrada A7 Ploiești - Pașcani - Suceava; autostrada A3 Transilvania Târgu Mureș - Cluj - Oradea; autostrada Ploiești - Brașov (parte din A3); autostrada A8 Unirii Târgu Mureș - Iași - Ungheni; autostrada Timișoara - Moravița; autostrada A4 Sud 'Alternativa Techirghiol'; autostrada Craiova - Lugoj cu ramificația spre Târgu Jiu; autostrada Făgăraș - Brașov - Bacău (parte din A13); drumurile expres Arad - Oradea, Bacău - Piatra Neamț, Focșani - Brăila, Suceava - Siret; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu - Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2). în sectorul feroviar, prioritățile sunt: Magistrala Predeal - Brașov - Sighișoara - Simeria - Deva - Arad; Magistrala Arad - Timișoara - Caransebeș - Craiova - București; Magistrala Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor; Magistralele Giurgiu - Videle și Constanța - Mangalia; stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București-Cluj-Budapesta; îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța; modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară. Pe zona de material rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028. La metrou, în atenția noului Guvern se află: Magistrala 6 Aeroport Otopeni - 1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord - Gara Progresu, Magistrala 5 Eroilor - Iancului - Pantelimon, dar și extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 și viitorul T2 - Aeroport Henri Coandă. în sectorul aerian, Guvernul propus are în vedere dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și dezvoltarea terminalelor cargo, iar pe naval proiectul Fast Danube - decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj pe sectorul comun România - Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor în cea mai mare parte a anului, precum și parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an *Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Documentul mai prevede obiective ce vizează compensarea efectelor inflației asupra persoanelor cu venituri reduse, mamelor, veteranilor și persoanelor cu dizabilități, alături de modernizarea serviciilor publice de ocupare, stimularea angajării tinerilor, combaterea muncii nedeclarate prin actualizarea legislației muncii în acord cu realitățile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective. De asemenea, se are în vedere digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficiență și acces facil la servicii, promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități prin angajare asistată și tehnologii adaptate, dar și asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educație, locuire și inițiative antreprenoriale. Un alt obiectiv vizează consolidarea protecției copilului prin intervenții digitale, prevenție și profesionalizarea personalului. în zona de reforme, documentul prevede realizarea și implementarea noii legi a salarizării unitare în sectorul public, 'cu respectarea principiilor echității, transparenței, sustenabilității financiare și a dialogului social în conformitate cu cerințele din Planul Național și Redresare și Reziliență'. Alte reforme prevăzute în document vizează: implementarea și monitorizarea Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2026-2030 și elaborarea Strategiei Naționale Anti-Sărăcie pentru perioada 2028-2034, cu 3 milioane de euro din fonduri europene. în document se mai menționează tot la capitolul reforme: transpunerea și implementarea Directivei UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor în ceea ce privește munca pe platforme digitale; clarificarea muncii dependente și combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate; transferul unor atribuții și competențe în domeniul tineretului, către consiliile județene și consilii locale, precum și a resurselor necesare exercitării acestor atribuții, resurse umane financiare și materiale și elaborarea Legii tineretului, respectiv crearea unui cadru juridic unitar și coerent care să reglementeze drepturile, responsabilitățile și sprijinul acordat tinerilor. în domeniul ocupării sunt prevăzute șase măsuri, prima dintre ele vizează o subvenție de 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni dacă angajează părinți cu trei sau mai mulți copii. De asemenea, sunt prevăzute prime 1.000 lei/lună pentru mame active pe piața muncii, respectiv pentru femei cu trei sau mai mulți copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni); posibilitate legală pentru bunici angajați de a beneficia de concediu în locul părinților. 'Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special în contextul în care părinții revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează și valorizarea rolului activ al bunicilor în viața copilului și în echilibrul familial', se arată în document. O altă măsură în domeniul ocupării vizează revenirea părinților în muncă part-time cu păstrarea indemnizației 50% - contract maximum patru ore pe zi cu jumătate din indemnizație, pentru stimularea inserției pe piața muncii și asigurarea unui echilibru adecvat între viața profesională și responsabilității de părinte. Documentul mai prevede și extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro, precum și implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET. în domeniul muncii și dialogului social, se prevede reorganizarea ANC și consolidarea rolului comitetelor sectoriale e conform OCDE, combaterea hărțuirii la locul de muncă prin armonizarea cu Convenția OIM 190/2019 și aplicarea mecanismului predictibil de stabilire a salariului minim adecvat, prin implementarea Directivei UE 2022/2.041 transpuse în legislația din România. De asemenea, o altă măsură vizează combaterea muncii la negru/gri prin eliminarea formelor mascate de angajare. 'Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor', se precizează în document. Potrivit documentului, se dorește adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajați, la nivel național, prin regândirea sistemului de facilități pentru angajați pentru a permite mobilitatea forței de muncă în țară și integrarea tinerilor pe piața muncii, respectiv acordarea de sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri și reveniți. în domeniul muncii și dialogului social se menționează și un audit participativ la cheltuieli publice cu implicarea sindicatelor, patronatelor și societății civile. Documentul face referire la crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele și propune corecții, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Măsura răspunde atât cerințelor de responsabilitate fiscală, cât și celor de implicare activă a comunității în deciziile care le afectează direct viața. Alte măsuri prevăzute: revederea regimului sancționator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaților și de relaxare a regulilor de autorizare și funcționare a companiilor, echilibrarea relației stat-angajator printr-un sistem de sancțiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaților, dar să nu sufoce mediul privat cu birocrație excesivă; consolidarea negocierii colective la nivel național; modernizarea Inspecției Muncii pentru consolidarea protecției salariaților, creșterea conformării cu legislația muncii și eficientizarea activităților de control și prevenție.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat *Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody's și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de timp de maximum un an, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'O perspectivă stabilă a ratingului va reprezenta o ancoră puternică din perspectiva reducerii costurilor de finanțare atât la nivel suveran cât și al altor emitenți de datorie, respectiv la nivelul autorităților publice locale sau corporațiilor. Acest obiectiv este strâns corelat cu continuarea ajustării fiscale conform Planului fiscal pe termen mediu agreat cu CE cât și cu o implementare eficientă a programelor PNRR și SAFE și o absorbție adecvată a fondurilor de coeziune. O planificare a procesului de adoptarea bugetului pentru anul 2027 mai devreme în acest an coroborată cu un buget credibil care să continue consolidarea fiscală în conformitate cu angajamentele asumate cu Comisia Europeană ar favoriza obținerea unei perspective stabile a ratingului', se menționează în document. Potrivit sursei citate, pe termen mediu, Ministerul Finanțelor va urmări în continuare îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2025-2027, respectiv: asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung; limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. 'Politica Ministerului Finanțelor este de a crește în mod gradual finanțarea în moneda națională, în contextul reducerii deficitului, care să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar. Pe măsura materializării trendului dezinflaționist așteptat, coroborat cu consolidarea fiscală, curba randamentelor ar trebui sa se ajusteze semnificativ conducând la reducerea costurilor de finanțare', se precizează în program. în scopul diversificării bazei de investitori, se vor continua emisiunile de titluri de stat pentru populație în cadrul celor două programe dedicate: TEZAUR (titluri de stat emise prin unități ale Trezoreriei Statului, oficii poștale ale Companiei Naționale 'Poșta Română' S.A. cât și canalul electronic prin Ghișeul) și FIDELIS (titluri de stat emise prin intermediul sistemului bancar și brokeri). Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea emiterii de obligațiuni verzi în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi, ceea ce determină importanța continuării prioritizării cheltuielilor eligibile verzi, în condițiile în care în scurt timp urmează să fie publicat primul raport de impact al emisiunilor de euroobligațiuni verzi, realizate în anul 2024. Din perspectiva optimizării costurilor de finanțare, se subliniază că este foarte importantă utilizarea surselor de finanțare rambursabilă foarte ieftine și disponibile pentru maturități ultra-lungi (40/45 de ani cu 10 ani perioadă de grație) în cadrul componentei de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență pentru anul 2026, cât și a Programului SAFE pentru perioada 2026-2030 dar și a împrumuturilor contractate de la IFI-uri (BIRD, BEI etc.) și care pot fi disponibilizate pentru asigurarea finanțărilor de proiecte. De asemenea, utilizarea plasamentelor private, în condiții de cost cel puțin la fel de avantajoase ca și emisiunile de euroobligațiuni creează premisele reducerii ofertei de emisiuni de euroobligațiuni și implicit a reducerii marjelor de risc de credit aferente acestora. Pentru evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea politicii de menținere a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare. în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică se estimează că ponderea acestora în PIB se va situa la cca 2,9% în PIB pentru fiecare din anii 2026 și 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor - priorități în Justiție *Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială *Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române *Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor *Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare *Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE - prioritate în politica externă *Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii *Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră *Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei *Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne) *Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale *Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE *Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat