Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Raffel: Aderarea la OECD presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile
România a făcut progrese și ar fi foarte bine să le continue, iar aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile către sectorul public și privat, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România, la un eveniment al organizației. 'Ținta de acum, aderarea la OECD, presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile către sectorul public și privat. Guvernul care va veni ar trebui să facă reformele necesare', a spus Volker Raffel. Potrivit unui comunicat al AHK România, evenimentul estival al comunității de afaceri româno-germane, 'Sărbătoarea Verii', a reunit la București peste 650 de participanți, lideri din business, societate civilă și media, sub motto-ul 'A summer to connect. Building trust for tomorrow'. Comunitatea oamenilor de afaceri consideră că încrederea este fundamentul pe care se construiesc parteneriate durabile, investiții și dezvoltarea economică, în special în perioade ca cea pe care o traversăm acum, marcată de incertitudini și schimbări rapide. Temele pe care se concentrează activitatea AHK România în această perioadă sunt educația, apărarea și consolidarea comunităților regionale. 'Continuitatea, stabilitatea și situațiile de tip win-win pe care noi, mediul de afaceri, le avem împreună cu administrațiile locale, la nivel local și regional, sunt esențiale. Noi am construit la nivel local un pilon stabil pentru creșterea economică. Așadar, să nu privim mereu doar la nivelul central; nucleul continuității și al stabilității se află în comunitățile locale și cele regionale', a afirmat, la rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz. Germania și România au un lung istoric de schimburi economice, bazate pe legături socio-politice și culturale puternice și pe activități desfășurate în numeroase regiuni ale României, a remarcat ambasadoarea Republicii Federale Germane în România, Angela Ganninger. 'Deciziile importante pentru acest ecosistem nu se iau doar în capitale și la Bruxelles: este nevoie ca impulsurile și idei le din partea mediului de afaceri și a societății civile să pătrundă în politică și administrație,' a menționat aceasta. A fost organizată și tradiționala tombola caritabilă. Companiile membre AHK au pus la dispoziție peste 600 de premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor, de 32.410 lei, a fost donată Crucii Roșii România. Cu o tradiție de peste 20 de ani, 'Sărbătoarea Verii' AHK România reunește anual comunitatea de afaceri româno-germană, alături de reprezentanți ai mediului instituțional, societății civile și mass-media, consolidând dialogul și parteneriatele. AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. înființată în 2002, AHK numără peste 700 de membri și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. începând cu 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Procesul de vânzare a Combinatului Siderurgic Galați continuă; prețul la licitația de vineri a fost de 463 milioane de euro (consorțiu)
Runda de licitație pentru Combinatul Siderurgic Galați și secția Tubular s-a finalizat, vineri, fără vreun rezultat, iar prețul de pornire a fost de 463 de milioane de euro, informează administratorii concordatari, consorțiul Euro Insol și CITR, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Miruță: Am decis anularea creșterii biletului la metrou de la 5 la 7 lei; nu va crește prețul la metrou
Tariful la titlurile de călătorie la metrou nu va crește de la 1 iulie și nici în perioada următoare, întrucât am decis anularea ordinului care prevedea majorarea biletului de la 5 lei la 7 lei, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță. 'Am suspendat două luni această creștere a tarifului. Cele două luni se apropie să fie trecute și de la 1 iulie, adică peste câteva zile, dacă nu se ia nicio măsură, fără a se face vreo acțiune, tariful la metrou ar fi 7 lei. Am trimis Corpul de control. Din raportul preliminar care mi-a fost adus, lucrurile stau foarte prost în ceea ce privește cheltuirea banilor publici la metrou. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație de a recupera banii care sunt la prima mână și anume penalitățile de întârziere pe care diverse companii le au de plătit Metrorex. Sunt de zeci de milioane de euro. Se desfășoară aceste acțiuni, însă nu merge să tot amânăm din lună în lună ceva ce este evident nejustificat, motiv pentru care am decis anularea creșterii biletului la metrou de la 5 la 7 lei, care ar fi trebuit să se întâmple peste câteva zile', a afirmat Miruță, într-o conferință de presă. El a subliniat că în cazul în care alt ministru care va veni la MTI va dori să majoreze acest tarif, 'va avea un drum mult mai lung de făcut'. 'Nu se mai pune problema amânării încă o lună, încă o lună și am închis definitiv acest subiect. Nu va crește prețul la metrou nici acum, nici probabil în perioada imediat următoare. Dacă va veni un nou ministru care va vrea să decidă prost pentru oameni și să crească prețul la metroul fără să recupereze banii de care Metrorex are nevoie din alte părți, va avea un drum mult mai lung de făcut. Drumul până acum era decizia CA luată și schimbat doar ordinul de ministru. S-a schimbat și decizia CA și ordinul de ministru. Am pus în siguranță bătaia de joc cu creșterea biletului la metrou', a transmis șeful interimar de la Transporturi. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Arbitrajul în contractele de achiziții publice este o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor (director CCIB)
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București consideră că arbitrajul trebuie să rămână pe agenda publică a decidenților ca o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor, a declarat Gabriela Iftene, director executiv al CCIB, la un eveniment de profil. Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, CCIB a găzduit, joi, a treia ediție a conferinței cu tema 'Necesitatea clauzei de arbitraj în contractele de achiziții publice', organizată de Curtea de Arbitraj București (CAB), alături de Revista Club Antreprenor. 'Succesul investițiilor publice depinde nu doar de finanțare, ci și de existența unor mecanisme eficiente de gestionare și soluționare a disputelor care pot apărea pe parcurs. Din perspectiva mediului de afaceri, timpul este una dintre cele mai valoroase resurse. Litigiile care se prelungesc ani de zile generează costuri suplimentare, afectează fluxurile financiare, întârzie implementarea proiectelor și creează incertitudine. Tocmai de aceea, Camera București consideră că arbitrajul trebuie să rămână pe agenda publică a decidenților ca o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor', a declarat, în deschiderea conferinței, Gabriela Iftene. Evenimentul, moderat de av. Cosmin Marina, președinte CAB, și de conf. univ. dr. Carmen Todică, a avut loc în contextul în care, în ultimii ani, la nivelul celor mai multe autorități publice locale și centrale volumul de achiziții publice de lucrări, produse și servicii s-a menținut la un nivel ridicat. La conferință au luat parte: consilieri și directori juridici din instituții și din companii de stat și private; membri ai conducerii aparatului administrativ al primăriilor; economiști și directori financiari; avocați; arbitri; reprezentanți ai mediului de afaceri și ai unor organizații neguvernamentale interesați să apeleze la arbitraj, dar și aplicanți ai arbitrajului, ca alternativă la soluționarea în instanță a litigiilor în contractele de achiziții publice. 'înainte de contracția economiei, anual, pe rolul instanțelor de judecată se înregistrau circa 3,5 milioane litigii noi, conform rapoartelor oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii. Acum, în aceste condiții dificile din punct de vedere economic, numărul de litigii este în creștere. în acest context, includerea clauzei compromisorii în contractele de achiziție publică degrevează semnificativ instanțele statale. în plus, datorită celerității soluționării cauzei, contribuie la înscrierea în parametri bugetați a execuției contractului de achiziție publică. Astfel, se pot duce la bun-sfârșit proiecte de importanță publică, evitându-se pierderea finanțării, plata penalităților de întârziere, precum și deteriorarea imaginii părților implicate', a subliniat Marina. în prima parte a evenimentului, Geanina Atănasoaiei, director general adjunct, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Liviu Bostan, vicepreședinte Institutul Național de Administrație, Oana Zaharia, manager, Institutul Național al Patrimoniului și avocat dr. Ștefan Naubauer, reprezentantul Baroului București, au oferit participanților perspective interesante cu privire la arbitraj, ca alternativă la soluționarea litigiilor la instanța statală. în panelul tehnic, participanții au avut ocazia de a intra în dialog cu Mădălina Elena Grecu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Breden, director al Direcției Control Achiziții Publice din cadrul Curții de Conturi a României, Horațiu Pătrașcu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, actualmente arbitru în cadrul CAB, și cu Andrei Tinu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe subiecte utile, precum: considerații de drept comparat pe tema clauzei compromisorii în contractele de achiziție publică - abordarea Italiei, cadrul legal actual, remediile și căile de atac în contractele de achiziții publice, celeritatea procedurilor arbitrale, aspectele care ar trebui luate în considerare atunci când se optează pentru arbitraj în soluționarea unui litigiu într-un contract de achiziție publică. Horațiu Pătrașcu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, a subliniat necesitatea unei reglementări speciale în materia achizițiilor publice și în ceea ce privește convenția arbitrală/clauza compromisorie în materia achizițiilor publice. în context a vorbit pe larg despre prevederile HG nr.1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, exemplu de reglementare infralegală, cu depășirea competenței de reglementare și necorelare legislativă. Complementar, au fost discutate pe larg: avantajele soluționării litigiilor prin arbitraj; aspecte procedurale privind constituirea tribunalului arbitral; termenele procedurale; particularități în administrarea probelor; costurile arbitrajului, comparativ cu cele din instanța de drept comun. Specialiștii prezenți au atras atenția că la companii și instituții mari, apelarea la arbitraj este o practică curentă, însă la nivelul autorităților publice locale există încă reticență în a introduce clauza compromisorie. în acest context, a fost subliniată importanța creșterii gradului de conștientizare cu privire la avantajele arbitrajului, ca modalitate alternativă de soluționare a litigiilor. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Bozankaya a livrat înainte de termen 18 tramvaie pentru municipiul Iași
Bozankaya, companie specializată în dezvoltarea și producția de vehicule electrice pentru transport public, a anunțat livrarea celor 18 tramvaie de 20 de metri, cu trei module, destinate Municipiului Iași, în conformitate cu obligațiile contractuale și înainte de termenul stabilit. Potrivit unui comunicat, contractul de furnizare a fost implementat în cadrul proiectului 'Achiziție de mijloace de transport public - tramvaie de 22 m la nivelul Municipiului Iași' (Cod proiect C10-I1.1-657), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Finalizarea proiectului a fost marcată printr-o conferință de presă organizată la Palatul Roznovanu din Iași, în cadrul Iași Urban Mobility Summit 2026, în contextul proiectelor de mobilitate urbană implementate la nivel local cu finanțare prin PNRR. Iași Urban Mobility Summit 2026 este un eveniment dedicat mobilității urbane și metropolitane, transportului public modern, infrastructurii digitale și finanțării investițiilor în mobilitate. Summitul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, operatori de transport, experți din industrie și companii pentru a discuta provocările și oportunitățile care modelează viitorul mobilității urbane. în cadrul evenimentului, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, alături de partenerii implicați în proiect, a prezentat rezultatele investițiilor realizate prin PNRR și impactul acestora asupra dezvoltării orașului. Odată cu livrarea celor 18 tramvaie de 20 de metri, fiecare având o capacitate de transport de până la 200 de pasageri, numărul vehiculelor Bozankaya aflate în exploatare în Iași a ajuns la 34. 'Finalizarea cu succes a livrării celor 18 tramvaie pentru Municipiul Iași reprezintă un moment important pentru Bozankaya și confirmă capacitatea noastră de a implementa proiecte complexe de mobilitate urbană la cele mai înalte standarde de calitate și performanță. Suntem mândri că am finalizat acest contract înainte de termen și că am contribuit la modernizarea transportului public din Iași prin vehicule moderne, eficiente și sustenabile. Le mulțumim autorităților locale pentru colaborarea excelentă și pentru încrederea acordată pe parcursul întregului proiect', a declarat Aytunc Gunay, președintele Consiliului de Administrație al Bozankaya, citat în comunicat. în ultimii ani, Bozankaya a devenit unul dintre partenerii importanți ai administrațiilor locale din România în procesul de modernizare a transportului public. Compania dezvoltă și produce vehicule electrice pentru mobilitate urbană și contribuie la implementarea unor soluții de transport care răspund atât nevoilor actuale ale comunităților, cât și obiectivelor de sustenabilitate asumate la nivel european. 'România este o piață strategică pentru Bozankaya și una dintre țările în care observăm un angajament tot mai puternic pentru dezvoltarea unor sisteme moderne și sustenabile de transport public. Proiectele implementate la Iași demonstrează că investițiile în mobilitate urbană generează beneficii reale pentru comunități și contribuie la construirea unor orașe mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. Ne propunem să rămânem un partener de încredere pentru autoritățile locale și să contribuim activ la transformarea transportului public din România prin tehnologii inovatoare și soluții de mobilitate cu emisii reduse', a mai declarat Aytunc Gunay. Bozankaya este prezentă oficial în Iași din 11 noiembrie 2019, odată cu semnarea contractului inițial de achiziție, iar primele vehicule produse de companie au fost livrate începând cu septembrie 2021. Până în prezent, Bozankaya a livrat 34 de tramvaie Municipiului Iași, contribuind semnificativ la modernizarea transportului public local. Flota a fost dezvoltată în două etape importante: 16 tramvaie cu 5 module, livrate în perioada 2019-2023, și 18 tramvaie de 20 de metri, cu 3 module, finanțate prin PNRR, ale căror livrări au fost finalizate în aprilie 2026. Bozankaya își propune să își extindă prezența locală și participă în prezent la proceduri de achiziție pentru noi proiecte de mobilitate urbană în orașe precum București, Ploiești și Timișoara. Fondată în urmă cu 37 de ani și cu investiții de peste 50 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare, Bozankaya a devenit în 2018 prima companie din Turcia care a exportat trenuri de metrou, furnizând vehicule pentru proiectul Green Line din Bangkok. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
ELCEN a inițiat un program de măsuri privind refacerea instalațiilor electrice de la CET București Vest
Electrocentrale București (ELCEN) anunță derularea unui program de măsuri tehnice și investiționale pentru refacerea instalațiilor electrice afectate în urma incidentelor succesive produse în perioada aprilie, respectiv mai 2026, la CET București Vest. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis vineri AGERPRES, incidentele respective au determinat indisponibilizarea a două transformatoare și afectarea unor echipamente electrice auxiliare, iar obiectivul prioritar este readucerea centralei la schema normală de funcționare în intervalul 15 octombrie - 15 noiembrie 2026. 'Imediat după producerea incidentelor, ELCEN a mobilizat resursele tehnice și administrative necesare pentru evaluarea pagubelor, identificarea soluțiilor de remediere și lansarea procedurilor de achiziție în regim de urgență pentru refacerea instalațiilor afectate. în ceea ce privește lucrarea de refacere a instalațiilor electrice din stațiile de 6 kV și 0,4 kV, precum și a echipamentelor electrice învecinate afectate de avariile produse la CTE București Vest, ELCEN a inițiat o procedură de achiziție de urgență, la care au fost invitate să participe opt companii specializate. Două firme au depus oferte, iar una dintre acestea și-a asumat realizarea lucrărilor necesare pentru punerea în funcțiune a centralei până la data de 15 noiembrie 2026, cu livrarea echipamentelor în amplasament până la 15 octombrie 2026. Contractul aferent este în curs de semnare', se arată în comunicat. Reprezentanții companiei precizează că au fost demarate măsurile necesare pentru înlocuirea celor două transformatoare de 25 MVA indisponibilizate în urma avariilor. Astfel, unul dintre transformatoare se află deja în proces de reparație, iar compania se află într-un stadiu avansat al procedurii de achiziție de urgență pentru un transformator nou. 'Obiectivul este ca ambele transformatoare să fie puse în funcțiune în intervalul 15 octombrie - 15 noiembrie 2026, astfel încât centrala să poată opera în condiții normale pe durata sezonului de iarnă. Pentru creșterea nivelului de siguranță și verificarea integrității infrastructurii electrice, au fost contractate și sunt în curs de execuție lucrări de verificare a cablurilor electrice de medie și joasă tensiune din centrală. De asemenea, pentru asigurarea alimentării unor consumatori importanți în perioada de tranziție, ELCEN va achiziționa în regim de urgență trei grupuri electrogene, contractul fiind în curs de semnare. Termenul estimat pentru livrarea acestora este 20 iulie 2026', notează sursa citată. în paralel, compania elaborează documentația tehnică necesară pentru contractarea, în regim de urgență, a unor lucrări suplimentare de mentenanță, verificare și evaluare a tuturor instalațiilor electrice din centrală, astfel încât toate echipamentele să îndeplinească cerințele de siguranță și exploatare înainte de repunerea în funcțiune. ELCEN reamintește faptul că, imediat după producerea incidentelor de la CET București Vest, au fost implementate măsurile necesare pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică. în acest sens, sarcina termică aferentă consumatorilor deserviți de CET București Vest a fost preluată de CET Grozăvești, fiind asigurată, fără întrerupere, livrarea agentului termic către sistemul de termoficare al Municipiului București. Mai mult, această soluție este menținută și în prezent, astfel încât consumatorii finali beneficiază în continuare de apă caldă menajeră în condiții normale de furnizare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
INS: Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 2,9%, în primele patru luni ale anului
Comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piața internă și piața externă) au scăzut în termeni nominali cu 2,9% în primele patru luni ale anului în curs, raportat la perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, pe ansamblu, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut din cauza scăderilor înregistrate în: industria bunurilor de uz curent (-8,3%), industria bunurilor intermediare (-2,6%), industria bunurilor de capital (-2,5%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,3%). în luna aprilie, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piața internă și piața externă) au scăzut, în termeni nominali, atât față de luna martie 2026 cu 14,3%, cât și față de luna aprilie 2025 cu 3,4%. De asemenea, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, pe ansamblu, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (-18,4%), industria bunurilor de capital (-12,8%), industria bunurilor de uz curent (-10,3%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (-7,7%). Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor de uz curent (-13,8%), industria bunurilor de capital (-5,7%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,5%). Industria bunurilor intermediare a crescut cu 3,4%. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Afacerile din industrie au scăzut cu 1,8%, în primele patru luni (statistică)
Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în primele patru luni ale anului, cu 1,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, au fost consemnate scăderi ale afacerilor în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1,7%). Pe marile grupe industriale, rezultate negative au raportat: industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,2%), industria bunurilor de capital (-4,1%), industria bunurilor de uz curent (-1,1%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Singurul segment în care s-a înregistrat o creștere a activității a fost în industria energetică, respectiv un plus de 4% de la un an la altul. Datele INS relevă faptul că,la nivelul lunii aprilie 2026 vs aprilie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 1,1%, ca urmare a activităților derulate în industria prelucrătoare (-1,4%). La polul opus s-a situat industria extractivă, cu o creștere de 6,4%. în funcție de marile grupe industriale au fost rezultate negative în industria bunurilor de capital (-10,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,0%) și industria bunurilor de uz curent (-3,4%). în schimb, creșteri au înregistrat: industria energetică (+35,6%) și industria bunurilor intermediare (+3,5%). De la o lună la alta (aprilie - martie 2026), afacerile din industrie s-au diminuat cu 7,2%, pe fondul scăderilor din industria extractivă (-7,8%) și din industria prelucrătoare (-7,1%). Potrivit sursei citate, pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-13,6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-10,8%), industria bunurilor intermediare (-7,7%) și industria bunurilor de uz curent (-4,6%). în același timp, industria energetică a crescut cu 24,6%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Pîslaru: Peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare în județul Tulcea
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a semnat joi un contract de peste un miliard de lei pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată din Tulcea. 'Am semnat astăzi contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România: peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare în județul Tulcea. Este o investiție care va schimba viața oamenilor din 11 localități, de la Tulcea și Isaccea până la Sulina, Crișan și Chilia Veche. Peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate va ajunge la 100% în zonele vizate de proiect', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, vor fi investiți peste 205 milioane de euro în 133 km de rețele de apă noi sau modernizate, 112 km de rețele de canalizare, stații de tratare și epurare modernizate și soluții de eficiență energetică și reducerea emisiilor. 'Acest proiect are și o poveste importantă. în urmă cu doar câțiva ani, Comisia Europeană considera că documentația nu era suficient de matură pentru finanțare. Proiectul a fost retras, revizuit, îmbunătățit și pregătit din nou, cu sprijinul experților europeni și al tuturor instituțiilor implicate. Astăzi, după ani de muncă, semnăm contractul de finanțare. Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. înseamnă perseverență, profesionalism și capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiții reale pentru comunități. (...) Continuăm să investim în infrastructura esențială a României. Pentru că dezvoltarea durabilă începe cu lucrurile fundamentale: apă curată, servicii publice moderne și condiții mai bune de viață pentru oameni', a transmis Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Bursa de la București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi
Bursa de Valori București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi, iar rulajul total s-a cifrat la 69,8 milioane de lei (13,3 milioane de euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,09%, până la 30.887,29 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la Bursă, s-a majorat cu 1,06%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a crescut cu 0,87%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a înregistrat un avans de 1,32%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 1,10%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis în creștere cu 0,63%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO s-a apreciat cu 0,73%. Titlurile cele mai lichide au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacții de 9,787 milioane de lei, urmate de acțiunile Premier Energy - 78,014 milioane lei, și de cele ale OMV Petrom - 6,75 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Companiei Energopetrol (+12%), ale Transilvania Broker de Asigurare (+4%) și Digi Communications (+3,17%). Cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Bermas (-8,11%), ROCA Industry HoldingRock1 (-4,19) și Condmag (-3,64%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
ANSVSA contestă restricțiile Comisiei Europene și propune măsuri pentru salvarea exporturilor de ovine
Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, consideră 'disproporționată' decizia Comisiei Europene de a prelungi până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către țările terțe și afirmă că măsura adoptată de Bruxelles nu reflectă realitatea epidemiologică din teren. Acesta a anunțat un plan de urgență pentru ridicarea interdicției la exportul de ovine, bazat pe screening național, măsuri stricte de control și o posibilă vaccinare strategică, care urmează să fie prezentat Guvernului și Comisiei Europene. De asemenea, va iniția un dialog cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va propune identificarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru exploatațiile aflate sub restricții. 'Măsura impusă de Comisia Europeană este disproporționată în raport cu realitatea epidemiologică din teren și generează un impact economic nejustificat asupra sectorului ovin din România. Această decizie depășește ceea ce este necesar pentru controlul bolii și nu reflectă răspunsul prompt al serviciilor veterinare din România, care au aplicat imediat toate măsurile stricte de biosecuritate și control în zonele afectate. Credem în importanța unui dialog tehnic constructiv și solicităm Comisiei Europene aplicarea principiului regionalizării, metodă utilizată cu succes și în cazul altor state membre, pentru a proteja exporturile, eforturile crescătorilor români și sustenabilitatea fermelor', a declarat joi, pentru AGERPRES, Alexandru Bociu. în opinia sa, impactul economic al restricțiilor este major, având în vedere că România a devenit în 2026 cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, după un an 2025 în care exporturile au generat aproximativ 360 milioane de euro. 'Miza economică este uriașă, iar rezultatele noastre deranjează. în acest an, 2026, România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, înregistrând contracte și exporturi record către piețele strategice din afara Uniunii. Sectorul ovin nu reprezintă doar o tradiție, ci are o contribuție esențială și vitală la economia rurală a acestei țări. Instituția a fost pilonul din spatele succesului oieritului în ultimii 5 ani. în anul 2025, exporturile totale de ovine ale României au generat aproximativ 360 de milioane de euro, în timp ce pentru anul 2026 estimările oficiale inițiale indicau încasări de până la 300 de milioane de euro', a subliniat șeful ANSVSA. Unul dintre cele mai importante proiecte comerciale este acordul încheiat cu Algeria, care vizează exportul a aproximativ un milion de capete de ovine. Oficialul ANSVSA susține că piața algeriană a devenit strategică pentru sectorul ovin, iar blocarea exporturilor riscă să compromită contracte și relații comerciale construite în ultimii ani. 'Deschiderea pieței din Algeria reprezintă un succes istoric pentru zootehnia românească, materializat prin semnarea unui acord strategic de export ce vizează un milion de capete de ovine. Cea mai puternică dovadă a aprecierii lor este o decizie strategică fără precedent: Guvernul de la Alger și compania de stat ALVIAR (L'Algerienne des viandes rouges) au decis ca întreg necesarul de import de carne de ovine al țării pentru anul 2026 să fie asigurat în mod exclusiv din România', a explicat Bociu. Potrivit sursei citate, oficialii algerieni au motivat public această hotărâre prin 'calitatea excelentă a cărnii' și siguranța sanitar-veterinară garantată de fermele românești. 'Interesul partenerilor algerieni pentru șeptelul nostru este atât de mare, încât, pe lângă rutele maritime clasice, aceștia au apelat inclusiv la transporturi aeriene cargo de urgență, suportând integral costurile logistice pentru ca animalele să ajungă la destinație în doar două ore și jumătate. Deși transportul naval rămâne baza logistică, acest exemplu de transport aerian demonstrează o dorință extraordinară a pieței externe pentru ovinele românești și subliniază stabilitatea financiară pe care am reușit să o construim pentru crescătorii noștri înainte de restricțiile europene', a mai spus el. Președintele instituției consideră că 'performanța istorică' a fermierilor români pe piețele internaționale a pus presiune pe competitori. 'Măsurile de control trebuie să fie eficiente și proporționale. Protejăm sănătatea animalelor prin reguli clare, fără a pune însă piedici inutile fermierilor și comerțului internațional al României. în acest context, ANSVSA pregătește un plan clar de acțiune pentru a convinge Comisia Europeană să limiteze restricțiile doar la zonele afectate. Scopul este ca exporturile să fie reluate cât mai repede, iar documentul va fi prezentat la Bruxelles la începutul săptămânii viitoare', a precizat Alexandru Bociu. în prezent, ANSVSA finalizează radiografia epidemiologică completă a țării pentru a demonstra științific Comisiei Europene că restul României este o zonă sigură și curată. în paralel, specialiștii analizează din punct de vedere tehnic oportunitatea introducerii vaccinării strategice împotriva variolei ovine și caprine și vaccinarea împotriva PRM (Pesta Rumegătoarelor Mici) măsură ce va fi integrată în dosarul de negociere european ca o barieră imunitară suplimentară de securizare a efectivelor și de stopare a difuzării virusului. De asemenea, autoritatea propune înființarea unor centre de colectare pentru export, unde toate animalele vii destinate comerțului extern vor parcurge obligatoriu schema de vaccinare, dar și disponibilitatea totală pentru testarea riguroasă a animalelor înainte de sacrificare, în cazul exporturilor sub formă de carcasă. Șeful instituției a adăugat că își propune ca acest plan de acțiune să fie prezentat oficialilor europeni de către o delegație formată din specialiștii ANSVSA împreună cu reprezentanții crescătorilor și exportatorilor de ovine, care să susțină atât argumentele epidemiologice, cât și pe cele economice. 'Acest plan de acțiune este construit într-o colaborare cu reprezentanții exportatorilor și ai oierilor români. Ei cunosc realitatea din ferme, ei cunosc logistica navelor de transport, iar noi deținem autoritatea tehnică și științifică. Din acest motiv, dorința mea fermă este ca reprezentanții exportatorilor și ai oierilor să fie incluși direct în delegația oficială care va merge la Bruxelles. Mergem împreună să ne luptăm cu decizia Comisiei Europene. Vreau ca oficialii europeni să audă argumentele epidemiologice de la noi, dar și impactul economic devastator direct de la cei care gestionează fermele și contractele internaționale. Această delegație mixtă stat-mediu privat este garanția seriozității și credibilității planului nostru în fața Europei', a menționat Alexandru Bociu. în contextul criticilor formulate de unele organizații profesionale, inclusiv solicitări privind demisia conducerii ANSVSA, președintele instituției a făcut apel la cooperare între autorități și fermieri. Acesta a susținut că prioritatea imediată trebuie să fie apărarea intereselor sectorului în negocierile cu Bruxelles-ul și evitarea pierderii piețelor externe. 'înțeleg pe deplin deznădejdea, revolta și furia din spatele acestor solicitări. Când munca de o viață a unui fermier și stabilitatea financiară a întregii noastre economii rurale sunt puse în pericol de un blocaj comercial atât de dur, este absolut legitim ca oamenii să fie revoltați. De aceea am venit în mijlocul lor și de aceea răspund public fiecărei îngrijorări. Le transmit un mesaj de maximă responsabilitate națională. Dacă alegem să ne războim între noi în interiorul țării, comitem o eroare strategică majoră. Singura resursă pe care nu avem dreptul să o irosim acum este timpul. în timp ce noi ne blocăm în dispute administrative interne sau proteste în stradă, piețele internaționale din țările terțe nu stau pe loc, ele își caută alte surse de aprovizionare globale, iar România riscă să își piardă definitiv clienții istorici câștigați în acest an record', a atras atenția șeful ANSVSA. Bociu a afirmat că ar demisiona 'în această secundă, fără ezitare', dacă acest lucru ar rezolva criza majoră în care se află sectorul de ovine-caprine din România, însă realitatea tehnică este cu totul alta. 'Dacă această criză majoră sau decizia administrativă de la Bruxelles s-ar rezolva automat prin plecarea mea, aș semna demisia în această secundă, fără ezitare. însă realitatea tehnică este cu totul alta: un vid de conducere la ANSVSA exact în mijlocul celei mai dure negocieri europene ar însemna abandonarea definitivă a dosarului nostru de apărare. La Bruxelles nu se anulează decizii stricte prin demisii politice la București, ci prin planuri de acțiune riguroase și date științifice imbatabile. ANSVSA are datoria să conducă această bătălie tehnică, cot la cot cu oierii și exportatorii', a punctat președintele instituției. Nu în ultimul rând, acesta a transmis o propunere federațiilor din sector. 'Lăsați deoparte tensiunile administrative interne și veniți cu noi. Luăm planul de acțiune riguros pe care îl punem pe masa Guvernului, luăm rezultatele screeningului național obținute astăzi și mergem ca un bloc unit la Bruxelles. Să vadă Comisia Europeană că statul, crescătorii și exportatorii români au o singură voce tehnică și un plan imbatabil pentru ridicarea imediată a restricțiilor abuzive. Aceasta este singura cale reală prin care putem anula decizia și relua exporturile record', a concluzionat președintele ANSVSA. Reprezentanții Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine 'Romovis i-au cerut recent demisia președintelui din cauza gestionării defectuoase a crizei din sector, amenințând că vor ieși în stradă dacă acest lucru nu se va întâmpla până la data de 19 iunie 2026. Comisia Europeană a decis extinderea interdicției privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale UE. Hotărârea de la Bruxelles a fost luată pe fondul apariției focarelor de variolă ovină și a pestei micilor rumegătoare în județul Mureș. Oficialii europeni consideră că există un risc ridicat de răspândire a ambelor boli, motiv pentru care au fost impuse restricțiile actuale de mișcare și export. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Penuria de memorii pentru AI ar putea scumpi smartphone-urile, PC-urile și consolele (analiză)
Cererea tot mai mare de memorii de mare viteză pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale pune presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și ar putea determina scumpirea smartphone-urilor, computerelor personale și consolelor de jocuri, relevă o analiză eToro, publicată joi. Potrivit sursei citate, inteligența artificială a transformat memoria de mare viteză în principalul punct de blocaj al economiei digitale, iar disponibilitatea limitată a acestor componente începe să influențeze întreaga industrie tehnologică. 'Știrile din industrie confirmă că stocul de memorie cu lățime de bandă mare (HBM) pentru 2026 este practic epuizat, iar disponibilitatea resurselor de hardware, mai degrabă decât tehnologia, dictează acum cine își poate extinde capacitatea de AI. Ca urmare, atenția se mută de la dezvoltatori către companiile care susțin boom-ul AI, acestea devenind factorii principali în câștigarea cursei AI. Chiar și cei complet dezinteresați de dezvoltarea inteligenței artificiale vor resimți efectele acesteia deoarece oferta limitată de memorii va face ca telefoanele, consolele de jocuri sau computerele personale să devină mai scumpe', a explicat analistului eToro, Bogdan Maioreanu, citat în comunicat. Acesta subliniază că furnizorii de servicii cloud și producătorii de cipuri pentru inteligență artificială concurează pentru a-și asigura accesul la HBM4, cea mai nouă generație de memorie cu lățime mare de bandă, utilizată pentru acceleratoarele AI și sistemele de calcul de înaltă performanță. Conform unei analize TrendForce citate de eToro, prețurile contractuale pentru memoriile convenționale DRAM (memorie utilizată pentru procesarea rapidă a datelor în dispozitive electronice, n.r.) au crescut cu 90% - 95% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, în timp ce prețurile memoriilor NAND Flash (tehnologie de stocare a datelor utilizată în dispozitive electronice, n.r.) au avansat cu 55% - 60%. Totodată, TrendForce estimează pentru trimestrul al doilea din 2026 o nouă creștere de 58% - 63% a prețurilor DRAM (Dynamic Random Access Memory, n.r.) și de 70% - 75% pentru NAND Flash. Potrivit sursei citate, piața memoriilor HBM (High Bandwidth Memory, n.r.) este dominată de trei companii - SK Hynix, Samsung și Micron. Datele din primul trimestru al anului 2026 indică o cotă de piață de 58% pentru SK Hynix și câte 21% pentru Samsung și Micron. 'în practică, acest lucru înseamnă că o mână de fabrici coreene și americane controlează acum ritmul în care centrele de date AI pot fi dotate cu hardware de calcul. SK Hynix a semnalat că și-a epuizat practic capacitatea sa de producție de HBM, DRAM și NAND pentru 2026, în timp ce Samsung și Micron raportează condiții la fel de limitate', se arată în analiză. Bogdan Maioreanu subliniază că directorul general al Micron, Sanjay Mehrotra, a confirmat că întreaga capacitate HBM4 a companiei pentru 2026 este deja contractată, în timp ce Samsung avertizează că deficitul de memorii generat de AI va menține prețurile ridicate în întreaga industrie electronică cel puțin până în 2027. 'Producția de HBM pentru acceleratoarele de AI consumă aproximativ de trei ori mai multă capacitate de plăci de siliciu pe gigabyte decât DRAM-ul standard, potrivit unui director executiv al Micron, forțând producătorii de memorie să-și reorienteze producția de la produsele de larg consum către cele enterprise. Pentru a se concentra pe clienții din sectorul enterprise, Micron și-a închis divizia de produse de larg consum în februarie anul acesta. Asta arată că oferta de memorii, și nu proiectarea cipurilor, ar putea fi constrângerea limitantă pentru infrastructura de AI cel puțin până în 2027', explică analistul. în ceea ce privește impactul asupra consumatorilor, acesta apreciază că presiunile asupra pieței memoriilor se vor reflecta în costurile produselor electronice de larg consum. 'Pentru consumatori, această presiune se traduce prin smartphone-uri, console de jocuri și PC-uri mai scumpe. Potrivit analiștilor de la IDC, structura costurilor unui smartphone depinde în mare măsură de memoria utilizată. Pentru un dispozitiv din gama medie, memoria poate reprezenta 15-20% din costul total al materialelor (BOM), în timp ce pentru un dispozitiv de vârf din gama superioară, aceasta se situează în jur de 10-15%. Pe măsură ce prețurile memoriei continuă să crească, producătorii de telefoane mobile vor fi probabil nevoiți să majoreze semnificativ prețurile, să reducă specificațiile sau ambele', notează Bogdan Maioreanu. Potrivit analizei, și producătorii de PC-uri au început să avertizeze asupra unor majorări de prețuri în a doua jumătate a anului 2026, pe fondul creșterii costurilor componentelor. 'Lenovo, Dell, HP, Acer și ASUS și-au avertizat clienții cu privire la condițiile mai dificile care vor urma, confirmând majorări de prețuri de 15-20% și renegocierea contractelor ca răspuns la nivel de industrie', menționează sursa citată. în opinia analistului eToro, evoluțiile din piața memoriilor explică și evaluările ridicate ale companiilor care domină acest segment. 'Pentru investitori, această situație susține o evaluare bursieră de aproape 4 trilioane de dolari pentru cei trei lideri ai pieței memoriilor, la începutul lunii iunie. în era inteligenței artificiale, resursa critică și rară nu mai este doar puterea de calcul, ci și memoria ultra-rapidă care alimentează aceste cipuri, iar Micron, SK Hynix și Samsung continuă să profite de cererea extinsă și de oferta limitată', concluzionează Bogdan Maioreanu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Valoarea activelor din distress în România depășeste 1,5 miliarde euro în primele cinci luni (analiză)
Valoarea bunurilor scoase la vânzare în industria de distress din România a atins 1,766 miliarde euro la finalul lunii mai 2026, aproape dublu față de perioada ianuarie - aprilie 2026, indică o analiză consolidată a ofertei totale de active în dificultate din piața locală. Realizată de azitis.com, platformă de licitații online a bunurilor în distress, analiza se referă la activele scoase la licitație de companii aflate în procedură de insolvență, faliment sau executare silită. 'Numărul și valoarea anunțurilor din această piață sunt reflexia fenomenelor economice din urmă cu 4-5 ani. Deși am analizat aici active aflate în diverse proceduri legale, nivelul ofertei nu reflectă în niciun fel stadiul actual al economiei și nici nu prezice vreo eventuală criză. Explicația constă în diferența de timp dintre cauză și efect, adică între o situație de criză economică, urmată de ajungerea companiilor în dificultate și abia ulterior de scoaterea activelor în piață', explică Vasile Godîncă-Herlea, director general și fondator azitis.com. în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2026, s-au scos la vânzare în piața de distress peste 8.300 de anunțuri de vânzare unice cu valoare totală de aproximativ 1,766 miliarde euro. 48% din valoarea totală a pieței e reprezentată de trei active industriale majore, tranzacționate în această perioadă: Liberty Galați (combinatul siderurgic, 463 milioane euro), Romcab Mureș (200 milioane euro) și Damen Shipyards Mangalia (șantierul naval, 184 milioane euro). Activele cuprinse în doar 142 de anunțuri unice depășesc pragul de 1 milion euro, dar generează majoritatea valorii ofertei totale. Primele cinci societăți debitoare, ca valoare, cumulează active de circa 921 milioane de euro, adică 52% din valoarea ofertei. Piața insolvenței generează circa 80% din valoarea totală a ofertei activelor în distress, cu doar 36% din numărul de anunțuri unice; piața executărilor silite domină ca volum, preponderent prin anunțuri de vânzare din domeniul rezidențial și din piața terenurilor de valoare mică și medie. Cele mai multe anunțuri de vânzare în piața de distress conțin terenuri, de la parcele agricole modeste până la loturi urbane cu valoare mare: 2.858 anunțuri unice însumează terenuri în valoare totală de 250,7 milioane euro. Categoria rezidențial e dominată de apartamente și case în zone urbane și generează 2.357 anunțuri unice cu valoare însumată a activelor de 180,5 milioane de euro. Categoriile ce răstoarnă ierarhia valorică sunt proprietățile industriale (103 anunțuri unice, 576,3 milioane de euro - categorie ridicată decisiv de cazul Liberty Galați) și activele funcționale (61 anunțuri unice, 443,9 milioane euro - categorie marcată de Romcab și Damen Shipyards Mangalia). 'Analiza azitis.com arată că ritmul ajustărilor de preț diferă semnificativ de la o categorie la alta. Prețul mediu al terenurilor a scăzut puțin, cu doar 4,8%, în timp ce activele funcționale au cele mai ample ajustări, de până la 74,6%, ca efect al republicărilor succesive în cadrul procedurilor de licitație. Aceste diferențe confirmă că fiecare tip de activ are o dinamică proprie de valorificare și de întâlnire cu cererea din piață', susține Vasile Godîncă-Herlea. în ceea ce privește distribuția geografică, topul județelor cu cea mai mare valoare a activelor în distress e distorsionat de cazurile corporative mari. Galați, cu combinatul siderurgic (463 milioane euro) conduce ierarhia valorică, urmat de Constanța, cu Șantierul Naval Mangalia (184 milioane euro). Mureș este reprezentat de Romcab (200 milioane euro), Mehedinți de Termocentrala Romag Halânga (48,8 milioane euro), iar Hunedoara cu Parcul fotovoltaic Corvin (circa 9 milioane euro). Distribuția pe județe este însă relevantă în primul rând pe piața executărilor silite, unde Capitala conduce valoric cu 336 anunțuri unice și 52,4 milioane euro, urmată de Ilfov, Constanța și Cluj. Cele mai multe anunțuri unice (3.649, adică 44% din total) expun active cu valori între 5.000 și 50.000 euro și doar 1,7% (142) din totalul anunțurilor cuprind active care depășesc 1 milion euro. Doar 11 anunțuri depășesc pragul de 10 milioane euro fiecare, dar concentrează împreună aproape un miliard de euro din valoarea totală, conform analizei. în ceea ce privește comparația între oferta de active în distress provenită din insolvență și oferta provenită din executări silite, analiza remarcă 44% mai puține anunțuri unice din insolvență (2.967), însă cu o valoare de aproape patru ori mai mare (1.411 milioane euro). 'Diferența vine din mixul de categorii: pe piața executărilor silite predomină activele de uz curent, adică rezidențialul (166,9 milioane euro) și terenurile (108,7 milioane euro), care însumează aproximativ 78% din valoarea activelor provenite din executări. Pe piața insolvenței, în schimb, dominantele sunt proprietățile industriale (576,3 milioane euro), activele funcționale (443,9 milioane euro) și terenurile (142 milioane euro)', conform analizei. azitis.com este principala platformă digitală de licitații pentru bunuri 'in distress' la care are acces orice cumpărător interesat. înființată în 2024, platforma își propune să democratizeze accesul la oportunitățile de investiții și achiziții, prin simplificarea procesului de licitație, reunind active provenite din întreaga piață de distress. în 2025, platforma a înregistrat vânzări de peste 32,5 milioane euro. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
CFR Călători extinde vânzarea biletelor electronice și pentru deplasările dintre România și Germania
CFR Călători continuă dezvoltarea serviciilor digitale dedicate călătorilor și extinde vânzarea biletelor electronice pentru traficul internațional. Potrivit unui comunicat al companiei, din această lună, prin intermediul butonului ''Cumpără bilete de tren online'' din secțiunea trafic internațional, disponibil pe www.cfrcalatori.ro, călătorii pot cumpăra bilete electronice pentru deplasările dintre România și Germania. Biletul poate fi utilizat direct de pe telefonul mobil, fără a mai fi necesară tipărirea acestuia sau ridicarea lui din stațiile de cale ferată. Până în prezent, biletul electronic era disponibil doar pentru relațiile internaționale dintre România și Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Moldova și Ucraina. După finalizarea achiziției online și generarea biletului din contul de utilizator, călătorii primesc biletul electronic pe adresa de e-mail, sub forma unui document PDF. Acesta poate fi prezentat direct de pe un dispozitiv electronic (telefon mobil, tabletă, laptop) sau tipărit. Astfel, călătorii se pot prezenta direct la tren, fără alte formalități în stația de plecare. 'Biletele electronice sunt nominale. La verificarea legitimațiilor de călătorie în tren, călătorii trebuie să prezinte: biletul electronic afișat direct pe un dispozitiv electronic sau în format tipărit; documentul de identitate, în original (carte de identitate sau pașaport)', se arată în comunicat. Achiziționarea biletelor online pentru destinații internaționale este disponibilă pe www.cfrcalatori.ro, prin aplicația 'Cumpără bilete de tren online/Trafic internațional' sau direct la https://bileteinternationale.cfrcalatori.ro. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gheras, editor online: Anda Badea)
Pistol: A fost emis astăzi Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș
Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș a fost emis joi, iar documentația aferentă Studiului de Fezabilitate va fi înaintată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru analizare și avizare în cadrul Consiliului Tehnico-Economic, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'A fost emis astăzi Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș. Autostrada va avea o lungime de 49,3 kilometri, iar pe traseu vor fi realizate 3 noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia)', a notat Pistol. Tot pe traseul autostrăzii Brașov - Făgăraș au mai fost prevăzute 49 de poduri, pasaje și viaducte. De asemenea, vor fi realizate: un spațiu de servicii tip S3, o parcare de scurtă durată, un Centru de întreținere și Coordonare. în plus, vor fi realizate și trei structuri de tip cut and cover/galerie acoperită, cu o lungime cumulată de aproximativ 800 de metri, care vor avea și rol de ecoducte. 'Documentația aferentă Studiului de Fezabilitate va fi înaintată către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru analizare și avizare în cadrul Consiliului Tehnico-Economic. Ulterior, documentația va parcurge etapa de avizare în cadrul Consiliului Interministerial și cea necesară obținerii Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici', a precizat șeful companiei de drumuri. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Piața media din România a atins o valoare netă de 838 milioane de euro, în 2025 (raport)
Piața media din România a ajuns, în 2025, la valoarea netă de 838 milioane de euro, în creștere cu 5,4% față de anul anterior, conform raportului anual Media Fact Book 2026, publicat joi. Pentru 2026, estimările indică o evoluție stabilă a pieței generale, într-un context economic și politic care continuă să genereze prudență în rândul clienților de publicitate, se menționează în concluziile documentului. Raportul citat arată că pe zona de televiziune, în 2025, veniturile s-au situat la 415 milioane de euro, cu o creștere marginală față de anul anterior, în ciuda fragmentării audiențelor și a presiunii exercitate de platformele digitale. Prognoza pentru acest an mizează pe venituri similare, într-un context marcat de inflația costurilor media, de erodarea audienței și de competiția pentru inventarul premium. Pe zona de Digital, anul trecut, s-au consemnat venituri de 327 milioane de euro (+10%), canalul cu cea mai puternică dinamică de creștere, susținut de investițiile în video, social media și noile ecosisteme bazate pe AI și e-commerce. Pentru 2026, segmentul de Digital este estimat să ajungă la aproximativ 334 milioane de euro (+2%), cu o creștere estimată de 2%. Potrivit sursei citate, în publicitate outdoor (OOH), creșterea raportată în 2025 vs 2024 a fost de 8%, până la 50 de milioane de euro, peste estimările inițiale, datorită dezvoltării accelerate a formatelor digitale și cererii constante din partea advertiserilor. în privința datelor pentru 2026, piața este estimată în scădere la 48 milioane de euro, un accent pozitiv fiind pus pe formate premium și publicitate digitală (DOOH). Totodată, pe zona de radio, anul trecut s-au înregistrat venituri de 40 milioane de euro (+5%), în timp ce pentru anul în curs piața este estimată să rămână relativ constantă, pe fondul extinderii prezenței operatorilor radio în ecosistemele digitale și de conținut. Informațiile sunt extrase din Media Fact Book, raport publicat anual de Initiative începând din anul 1997 și una dintre principalele surse de referință pentru industria media și de publicitate din România. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
AMOFM București: 150 de persoane au beneficiat, în 2026, de programe de formare profesională finanțate din fonduri europene
Un număr de 150 de persoane au fost cuprinse, în primele cinci luni ale anului, în programe de formare profesională organizate prin proiecte finanțate din Fondul Social European (FSE) de către Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București. Potrivit unui comunicat al instituției de muncă, cursurile sunt oferite gratuit participanților și vizează dobândirea de competențe și calificări în ocupații solicitate pe piața muncii. AMOFM București continuă, astfel, implementarea măsurilor active de ocupare destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin programe de formare profesională și ucenicie finanțate din fonduri europene. Aceste măsuri urmăresc dezvoltarea competențelor profesionale, creșterea șanselor de ocupare și adaptarea pregătirii profesionale la cerințele actuale ale pieței muncii și la nevoile angajatorilor. în această perioadă, AMOFM București a demarat activitatea pentru opt grupe de formare profesională, în următoarele meserii/ocupații: electrician; coafor; lucrător comercial; manichiurist; frizer și operator introducere, validare și prelucrare date; manager proiect; manager resurse umane. Totodată, instituția derulează proiectele de ucenicie 'FORMACTIV- Formare și muncă activă' și 'START-Investeste in calificare pentru viitor!', prin intermediul cărora sunt susținute programe de ucenicie în calificări adaptate cerințelor actuale ale pieței muncii. în cadrul acestor proiecte, sunt în desfășurare programe de ucenicie pentru ocupațiile: coafor, manichiurist, electrician, agent curățenie clădiri și mijloace de transport, operator cameră comandă pentru fabrica de ciment, electrician în construcții și operator la mașini-unelte cu comandă numerică. în paralel, AMOFM București desfășoară activitățile necesare pentru organizarea programelor de formare profesională finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în conformitate cu etapele administrative și procedurale specifice. Prin programele derulate, instituția urmărește facilitarea integrării pe piața muncii a persoanelor aflate în evidență, precum și dezvoltarea competențelor profesionale solicitate de angajatori. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ANCOM: Utilizatorii trebuie să fie atenți la roamingul involuntar, care poate apărea în zonele de graniță
Conectarea automată la rețeaua unui operator dintr-o țară din afara Spațiului Economic European (SEE) poate genera costuri suplimentare, chiar dacă utilizatorii nu se află propriu-zis pe teritoriul acelui stat, iar pentru a preveni aceste situații se poate opta pentru selectarea manuală a rețelei din setările telefonului sau la dezactivarea serviciului de roaming, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Potrivit unui comunicat de presă al arbitrului pieței locale de telecomunicații, transmis joi AGERPRES, principiul 'Roam like at home' permite clienților să utilizeze resursele naționale de voce, SMS și date atunci când călătoresc în statele SEE (inclusiv Norvegia, Islanda și Liechtenstein) fără costuri suplimentare, ca și cum ar fi în România, în limitele unei utilizări rezonabile. 'Dacă limitele politicii de utilizare rezonabilă (PUR) sunt depășite, operatorii pot aplica suprataxe care sunt însă plafonate de reglementările europene', precizează instituția. începând cu data de 1 ianuarie 2026, zona de aplicare 'Roam Like at Home' s-a extins și include Republica Moldova și Ucraina. Pe de altă parte, în Marea Britanie, Monaco, Andorra și Elveția nu se aplică acest principiu. ANCOM atenționează asupra faptului că atunci când utilizatorii se conectează la rețeaua unui furnizor de comunicații electronice dintr-un alt stat, furnizorii din România au obligația de a transmite, de regulă prin SMS, informații cu privire la tarifele de roaming (inclusiv TVA). Excepție fac situațiile în care utilizatorul a informat furnizorul că nu dorește să primească aceste notificări. 'în zonele de graniță există riscul conectării automate la rețeaua unui operator dintr-un stat vecin. Acest fenomen poate genera costuri suplimentare dacă utilizatorii se conectează la o rețea dintr-un stat care nu este din SEE, chiar dacă utilizatorii nu se află propriu-zis pe teritoriul acelui stat. Pentru a preveni aceste situații, utilizatorii pot opta pentru selectarea manuală a rețelei din setările telefonului sau, dacă se află pe teritoriul României, pot dezactiva serviciul de roaming. Dacă au fost informați cu privire la tarifele aplicabile, utilizarea telefonului în roaming involuntar nu îi scutește pe cei care s-au aflat în această situație de plata facturii aferente! Pentru că tarifele în state non-SEE (precum Marea Britanie, Serbia, Turcia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Maroc sau Israel) nu sunt reglementate, este esențial să le verificați înainte de a călători. Tarifele standard pot atinge, de exemplu, valori de 2,61 euro/min pentru apeluri efectuate și 4,76 euro/MB pentru internet', se arată în comunicat. Reprezentanții reglementatorului menționează că mulți operatori folosesc tarife standard sub formă de pachete care se vor activa automat la prima utilizare a serviciilor în roaming, chiar dacă utilizatorii nu au solicitat explicit acest lucru, în măsura în care sunt prevăzute în contractele încheiate cu utilizatorii (de exemplu: 2 euro/10 minute pentru apeluri sau 18 euro/4000 MB de internet). 'în cazul tarifării la pachet, utilizarea unui singur minut de apel sau a unui singur MB atrage taxarea întregului preț al pachetului. Restul resurselor pot fi utilizate ulterior până la epuizare, înainte de a fi taxat din nou. Utilizatorii pot solicita din timp activarea unei (extra)opțiuni dedicate pentru a beneficia de tarife mai reduse. Furnizorii pot oferi și planuri tarifare (abonamente sau cartele preplătite) care sunt exclusiv naționale, fără roaming. Astfel, în cazul călătoriilor în afara României, este recomandat ca utilizatorii să verifice dacă planul tarifar achiziționat include sau nu acces la roaming', subliniază ANCOM. Utilizatorii care au o nemulțumire în legătură cu serviciul de roaming (sau cu politica de utilizare rezonabilă) trebuie să se adreseze în primul rând furnizorului lor. în cazul în care furnizorul nu a rezolvat problema sesizată, aceștia se pot adresa cu o reclamație către Autoritate. La ora actuală, InfoCentru ANCOM pune la dispozitia utilizatorilor informatii utile despre serviciile de comunicatii electronice (telefonie, internet si televiziune), serviciile poștale și serviciile digitale, pentru a-i sprijini in alegerea și folosirea acestor servicii. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
UPDATE Nazare: Am adoptat primul program major de relansare a producției locale; 5,313 miliarde lei pentru mari investiții
Guvernul a aprobat un program de ajutor de stat cu un buget de 5,313 miliarde de lei destinat investițiilor în industria prelucrătoare, care urmărește dezvoltarea capacităților de producție și stimularea investițiilor în economia reală, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Am adoptat primul program major de relansare a producției locale: 5,313 miliarde lei pentru mari investiții în producția din România. Primul instrument de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, dedicat industriei prelucrătoare, a fost adoptat în ședința de Guvern de azi. Este un pas major pentru susținerea și dezvoltarea unor noi capacități de producție în România și înseamnă, concret, o susținere financiară importantă pentru investiții de minimum 50 milioane lei; sprijin pentru fabrici, linii de producție, echipamente tehnologice și active necorporale noi; grant direct sau credit fiscal, în funcție de nevoile companiei; finanțare orientată către sectoare unde România importă mult, dar poate produce local și proiecte evaluate după impactul economic: producție internă, lanțuri valorice locale, automatizare și locuri de muncă. România are nevoie să producă mai mult aici, în țară', a menționat Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, România are nevoie de investiții care creează valoare adăugată, locuri de muncă și capacitate industrială. 'Avem nevoie de capital pus la lucru în economia reală. Și avem nevoie de instrumente concrete, nu doar de obiective declarate. Programul oferă, totodată, predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile vor fi făcute între 2027 și 2036. în fiecare an vor exista sesiuni de depunere, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte', a adăugat ministrul Finanțelor. Acest instrument a fost construit de Ministerul Finanțelor pentru companiile care vor să dezvolte producție în România și pentru sectoarele în care putem reduce dependența de importuri pe termen lung, a adăugat el. 'Este o direcție necesară pentru o economie mai solidă: mai multă producție locală, mai multe investiții productive, mai multă valoare adăugată în România. Consolidarea fiscală trebuie dublată de investiții solide. Nu putem avea o economie mai competitivă fără capacități moderne de producție, fără tehnologie și fără companii care cresc în țară. România trebuie să treacă mai hotărât de la consum la producție. De la vulnerabilitate la competitivitate. De la dependență de importuri la capacitate industrială construită aici, acasă', a mai scris Nazare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis joi AGERPRES, acesta este 'primul mecanism de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, aprobat prin OUG nr. 8/2026'. Conform sursei citate, programul vizează 'investiții în proiecte de producție în industria prelucrătoare, în sectoare economice care înregistrau un volum ridicat de importuri, cu scopul de a stimula producția internă și de a crea noi locuri de muncă'. 'Ministerul Finanțelor a elaborat și promovat instrumentul de finanțare pentru investiții adoptat astăzi de Guvern, prin care companiile pot primi sprijin pentru investiții inițiale de minimum 50 milioane lei. Banii pot fi folosiți pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale noi. Miza schemei este creșterea producției interne, dezvoltarea unor lanțuri valorice locale, reducerea dependenței de importuri și crearea de noi locuri de muncă', se menționează în document. Programul are un calendar multianual, conceput pentru a oferi predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile vor fi efectuate în perioada 2027-2036. Ministerul Finanțelor va organiza anual sesiuni de depunere a cererilor, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte de lansare. Un element de noutate al instrumentului îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitățile de capital și de modelul de dezvoltare, notează ministerul. Conform sursei citate, finanțarea este condiționată de realizarea unei investiții inițiale cu cheltuieli eligibile de minimum 50 milioane lei. Schema este accesibilă atât companiilor cu istoric, cât și start-up-urilor, sub rezerva îndeplinirii unor cerințe financiare și operaționale stricte. Pentru companiile aflate în activitate, accesul la fonduri este condiționat de deținerea unor capitaluri proprii pozitive și de înregistrarea unei rentabilități a cifrei de afaceri peste zero în unul din ultimele trei exerciții financiare, se mai arată în document. în cazul întreprinderilor nou-înființate, este obligatoriu un capital social minim de 100.000 lei, fiind excluse entitățile ai căror acționari dețin sau au deținut în ultimii doi ani companii care au desfășurat activitatea pentru care se solicită sprijinul. De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat. Cererile de acord pentru finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală. Acordurile de finanțare vor putea fi emise până în anul 2032, iar plata ajutoarelor de stat se va realiza până în anul 2036, oferind investitorilor un cadru predictibil și stabil pentru implementarea proiectelor. 'Proiectele vor fi ierarhizate pe baza unui sistem de punctaj care urmărește maximizarea impactului economic, cu accent pe reducerea importurilor, dezvoltarea lanțurilor valorice locale, creșterea gradului de automatizare și a capacităților de producție în sectoarele strategice, urmând a fi evaluate pe baza criteriilor de eligibilitate', se mai arată în document. Prin această măsură, Guvernul României reafirmă angajamentul de a susține investițiile productive, de a întări baza industrială națională și de a crea premisele unei creșteri economice sustenabile pe termen lung. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Tot mai multe companii mari, în colaps; semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru următoarele luni (analiză)
Economia României traversează o perioadă de reașezare structurală profundă, iar datele oficiale centralizate după primul trimestru al anului 2026 indică o volatilitate crescută în sectorul antreprenorial, cel mai grav fiind faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori, relevă o analiză realizată de Sierra Quadrant, dată joi publicității. Potrivit experților, această evoluție vine pe fondul unei corecții macroeconomice care a început să își arate efectele încă din a doua jumătate a anului trecut, iar trimestrul al II-lea din acest an va da dimensiunea reală a crizei din România. 'Numărul de companii care au intrat în incapacitate de plată în primele trei luni ale acestui an reflectă o presiune acumulată din cauza costurilor ridicate cu finanțarea și a contracției consumului pe anumite segmente cheie. Domenii tradițional vulnerabile, precum construcțiile, comerțul cu amănuntul și transporturile, continuă să domine topul procedurilor deschise la tribunalele comerciale. Cel mai grav este faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori', se arată în analiză. Privind pe ansamblu, datele de la Registrul Comerțului și Institutul Național de Statistică arată că 66 de companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în T1 2025. 'Asistăm la o adâncire a problemelor economice pe lanțurile de business, cu impact puternic în zone precum comerțul, energie, industrie și servicii. Sunt tot mai multe firme cu sute de angajați care, pe fondul problemelor economice, ajung să apeleze la soluțiile de salvare oferite de mecanismele insolvenței'', afirmă Ovidiu Neacșu, practician în insolvență cu aproape 30 de ani de experiență și partener coordonator Sierra Quadrant. Conform analizei, fenomenul s-a amplificat începând din luna martie, dovadă că din totalul celor 1.829 de insolvențe înregistrate în primul trimestru 738 (40%) au fost deschise în a treia lună din an. 'Dincolo de situația din comerț, din industrie și servicii, o amplă deteriorare a climatului investițional se remarcă în agricultură, unde rata insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an. Explicația este o suprapunere dureroasă de factori: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare'', spun specialiștii. Ovidiu Neacșu explică faptul că fermele și companiile agricole românești s-au confruntat simultan cu recolte compromise, credite scumpite și contracte de export instabile. Multe dintre ele au supraviețuit unui an dezastruos, așteptând ca 2026 să fie mai bun. 'Din păcate, nu se anunță vremuri prea bune'', atenționează acesta. Pe lista insolvențelor din 2026 se află foarte multe companii industriale. De la sectorul agroalimentar la construcții metalice și prelucrarea lemnului, sunt tot mai multe companii care se confruntă cu costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. în paralel, încetinirea economiei germane - principalul partener comercial al României - afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene. Analiștii de la Sierra Quadrant susțin că există o cauză profundă ce leagă toate aceste insolvențe și face situația din 2026 diferită de valurile anterioare, nefiind vorba doar de companii cu probleme structurale, ci de un blocaj de plată care s-a rostogolit ani la rând prin economie și a ajuns acum la nivelul actorilor care susțineau funcționarea ei. 'Blocajul financiar devine cea mai mare problemă pe lanțurile economice. Plățile se fac din ce în ce mai greu, iar întârzierile de plată se transferă din mediul de business până în cel de finanțare. Efectele sunt inerente. Proiectele de tip credit furnizor sunt tot mai limitate, iar infuziile de lichiditate din piețe devin tot mai reduse'', afirmă Neacșu. Situația este cu atât mai gravă cu cât creditul comercial, principala metodă de finanțare în economia românească, este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar. 'Efectele blocajelor din acest sistem se răspândesc rapid către tot lanțul economic', adaugă expertul. Semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru lunile următoare. Concentrarea insolvențelor în luna martie sugerează o accelerare a presiunii care se va resimți și în T2 2026. Prognozele din piață indică o posibilă revenire abia de anul viitor. Până atunci, testul real pentru sistemul bancar se mută în trimestrul al doilea: câte dintre companiile aflate acum în dificultate primesc aprobarea pentru concordat preventiv și câte intră în faliment operațional. Răspunsul va depinde, în parte semnificativă, de modul în care băncile - cel mai adesea principalii creditori - aleg să gestioneze expunerea. 'Adevărata maturitate a creditorului financiar nu se vede în viteza cu care închide o expunere, ci în luciditatea cu care recunoaște momentul în care graba de a recupera riscă să reducă tocmai șansa recuperării. Este o lecție veche. Datele din 2026 o fac din nou urgentă'', indică analiza. Sistemul bancar românesc se confruntă cu o dilemă strategică majoră în gestionarea creditelor corporative aflate în dificultate. O analiză profundă a comportamentului instituțiilor de credit arată că apetitul crescut pentru executări silite imediate blochează șansele de redresare ale companiilor. Această abordare rigidă tinde să diminueze considerabil valoarea activelor care pot fi efectiv recuperate, atrag atenția specialiștii. Presiunea exercitată de reglementările europene privind provizioanele forțează adesea băncile să aleagă calea celei mai rapide lichidări. Totuși, realitatea economică din teren demonstrează că o restructurare preventivă oferă randamente financiare net superioare pe termen lung. La nivel național, în prezent sunt în derulare 354 de proceduri de concordat preventiv, conform datelor ONRC. Problema rămâne, totuși, una de timing, arată analiza Sierra Quadrant. 'Eficiența concordatului este limitată de accesarea lui tardivă. Multe companii ajung la concordat prea târziu, când activele s-au erodat deja, când cheia valorii - oamenii, contractele, licențele - au început să se evapore. Iar unul dintre factorii care amână această decizie este tocmai presiunea bancară timpurie, care reduce spațiul de manevră al debitorului și îl împinge spre soluții reactive, nu proactive'', susține Neacșu. Expertul trasează o distincție esențială pe care practica bancară o ignoră adesea. Există companii care nu mai au nici piață, nici model de business viabil. Ele trebuie lichidate. Prelungirea artificială a procedurii nu ajută pe nimeni. însă, există o altă categorie - companii care păstrează produse vandabile, contracte, oameni, know-how și capacitate de funcționare, dar se sufocă într-o criză de lichiditate sau sub datorii acumulate cu scadențe prost structurate. Graba spre lichidare poate transforma o valoare funcțională într-una fragmentată, fiindcă o companie care funcționează valorează adesea mai mult decât suma activelor sale vândute bucată cu bucată. 'Raționamentul este simplu: o creanță are o valoare contabilă, o garanție are o valoare estimată, dar valoarea efectiv recuperabilă este cu totul altceva. Ea depinde de piață, de cumpărători, de momentul vânzării, de starea juridică a activului, de costurile de conservare și de funcționalitatea economică a companiei. Activele unei companii aflate în dificultate nu rămân neutre. Utilajele nefolosite se depreciază, stocurile devin greu vandabile, autorizațiile expiră, contractele comerciale se pierd. Oamenii-cheie pleacă, clienții își caută furnizori mai stabili, litigiile blochează tranzacții, iar costurile de pază, conservare, întreținere sau mediu curg mai departe, indiferent de ce se întâmplă în dosar. Concluzia este una incomodă: creditorul poate câștiga procedural și pierde economic în același timp. Poate bloca un plan de reorganizare, poate forța vânzarea unor active - și totuși, la final, suma recuperată să fie mai mică decât ar fi fost într-un scenariu controlat'', a precizat Neacșu, într-o analiză pe blogul său. Analiza Sierra Quadrant face diferența între o companie moartă și una sufocată, iar datele din T1 2026 sugerează că, dintre cele 19 companii mari intrate în insolvență, cel puțin o parte se încadrează în această a doua categorie. Opt dintre ele activează în industrie alimentară, prelucrare a lemnului și construcții metalice - sectoare cu active tangibile, piețe funcționale și personal calificat, nu sunt schelete corporative. în acest context, se impune reformularea întrebării fundamentale. Banca nu ar trebui să se întrebe dacă debitorul mai merită o șansă, ci dacă recuperează mai mult prin lichidare sau printr-o restructurare controlată. 'Această schimbare de perspectivă contează enorm, pentru că în insolvență răbdarea nu este o virtute morală. Este o decizie economică rațională. Duritatea nu este întotdeauna un semn de profesionalism. Uneori este doar un reflex care simplifică excesiv o realitate complicată'', spune Neacșu. La o privire retrospectivă asupra ultimilor zece ani, piața insolvențelor din România a parcurs un ciclu economic complet. Perioada 2016 - 2019 a fost marcată de o stabilizare și o scădere treptată a numărului de dosare noi. Acest trend a fost rezultatul direct al maturizării cadrului legislativ și al unei lichidități crescute în piață. Ulterior, anii de criză pandemică și post-pandemică au fost caracterizați prin măsuri de sprijin guvernamental care au amânat artificial declanșarea stărilor de default. Efectele acelei perioade de stimulare monetară și fiscală se resimt din plin acum. Practic, după primul trimestru din 2026, asistăm la o revenire la realitatea economică brută, unde companiile decapitalizate nu mai pot supraviețui fără restructurări operaționale severe, atrag atenția analiștii Sierra Quadrant. Compania este una dintre cele mai importante firme specializate în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Csaba Balint (BNR): Evoluția ROBOR pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune
Evoluția ROBOR este în concordanță cu cadrul politicii monetare și cu inflația, principalele repere economice care influențează dobânzile de pe piața monetară, susține Csaba Balint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat joi pe blogul Opinii BNR. 'ROBOR poate părea simpatic sau antipatic, prea mare sau prea mic, în funcție de poziția din care este privit. Dar, dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici - cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune', a menționat Csaba Balint, în articolul intitulat 'ROBOR între dezbatere publică și repere economice'. Potrivit acestuia, 'dobânzile de pe piața monetară - iar ROBOR, în mod special - pot fi privite din mai multe perspective'. 'Debitorii le privesc mai ales prin rata lunară. Băncile, prin costul finanțării. Juriștii, prin cadrul de reguli. Factorii de decizie publică, prin impactul social. Sunt doar câteva perspective posibile, dar fiecare este legitimă și importantă', a adăugat Csaba Balint. într-o dezbatere publică intensă, perspectivele diferite pot genera ușor impresii, emoții și etichete, consideră oficialul BNR. 'ROBOR ajunge astfel să fie perceput ca prea mare sau prea mic, uneori chiar ca simpatic ori antipatic. Dar aceste etichete spun mai mult despre felul în care ROBOR este resimțit decât despre factorii economici pe care ar trebui să îi reflecte. ROBOR rămâne, înainte de toate, un indicator al pieței monetare. întrebarea economică de pornire este una de coerență: în ce măsură reflectă reperele economice de bază? Dacă facem un pas înapoi și revenim la logica de bază din manualele și cursurile de economie, întrebarea devine mai clară', a mai scris Csaba Balint. în opinia sa, o dobândă de pe piața monetară nu poate fi citită în izolare, în condițiile în care 'ea reflectă, în bună măsură, costul banilor'. 'Acest cost depinde de multe principii economice, mecanisme de piață și condiții concrete - de la așteptări, lichiditate și riscuri până la contextul financiar mai larg. Dar, la nivelul celor mai simple repere economice, două elemente par esențiale: cadrul politicii monetare și evoluția inflației. Primul reper este cadrul politicii monetare. într-o economie de piață, dobânzile interbancare trebuie să reacționeze la orientarea politicii monetare', susține Csaba Balint. Altfel, politica monetară nu se mai transmite corespunzător în economie. în termeni simpli, dobânzile interbancare ar trebui să se afle, de regulă, în apropierea dobânzilor stabilite de banca centrală, a adăugat oficialul BNR. 'Dacă ne uităm la nivelurile medii din perioada T4 2018 - T4 2025 (pentru care este disponibil și IRCC), prima observație importantă este că toate ratele ROBOR și ROBID s-au aflat în interiorul coridorului de politică monetară. Interesant este că media simplă a acestor rate indică un nivel aproape identic cu cel al ratei de politică monetară (4,22% vs. 4,26%). Se observă și o ușoară pantă ascendentă a dobânzilor pe măsură ce scadența crește. O astfel de pantă are mai multe explicații posibile. Cea mai simplă este prima de termen: o scadență mai lungă poate include o primă, la fel cum și un depozit pe termen mai lung este, de regulă, remunerat cu o dobândă mai ridicată', a mai spus Csaba Balint. Potrivit acestuia, IRCC se află, la rândul său, 'în linie cu dobânzile de pe segmentul scurt al pieței'. 'Această poziționare este coerentă cu modul în care este calculat indicatorul: pe baza tranzacțiilor efective, concentrate în principal pe scadențe scurte. Al doilea reper este inflația. Lichiditatea, stresul financiar sau alți factori pot conta, mai ales pe termen scurt. Dar, dacă ne uităm la niveluri medii pe o perioadă mai lungă, inflația este probabil prima variabilă macroeconomică de la care ar trebui să pornim', consideră el. Din această perspectivă, ROBOR a avut un comportament similar cu ratele interbancare din regiune. Pe scurt, datele sunt în linie cu logica economică de bază: acolo unde inflația este mai ridicată, dobânzile tind să fie și ele mai ridicate, se mai precizează în document. în opinia oficialului BNR, un detaliu interesant al graficului este că, în acest eșantion, 'relația estimată este aproape unu-la-unu'. Cu alte cuvinte, în datele analizate, o inflație medie mai ridicată cu un punct procentual este asociată cu o dobândă medie mai ridicată cu aproximativ un punct procentual, a subliniat el. 'O altă observație este că, în medie, dobânzile au fost sub rata inflației. Acest lucru poate fi înțeles în contextul naturii șocurilor inflaționiste din acea perioadă. Nu doar în România, ci în întreaga regiune, inflația a fost alimentată în mare măsură de șocuri de ofertă: pandemia, blocajele din lanțurile de producție, criza energetică și tensiunile geopolitice majore, inclusiv războiul din Ucraina și episoadele de tensiune din Orientul Mijlociu din perioada analizată. în concluzie, ROBOR poate părea simpatic sau antipatic, prea mare sau prea mic, în funcție de poziția din care este privit. Dar, dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici - cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune', a adăugat oficialul BNR. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Parc fotovoltaic de 54 MW inaugurat la Titu, în județul Dâmbovița
Enery a inaugurat Parcul Fotovoltaic Titu, o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 54 MW situată în județul Dâmbovița, a informat, joi, compania. Proiectul reprezintă prima centrală fotovoltaică din România dezvoltată, construită și operată integral de Enery și constituie un pas important în strategia de creștere pe termen lung a companiei pe piața locală. Cu o producție anuală estimată de aproximativ 80 GWh de energie electrică din surse regenerabile, Parcul Fotovoltaic Titu va contribui la consolidarea capacității de producție de energie curată a României, la creșterea securității energetice și la accelerarea tranziției țării către un sistem energetic mai sustenabil. Proiectul evidențiază, de asemenea, rolul tot mai important al energiei regenerabile în sprijinirea decarbonizării industriei. Prin parteneriatul pe termen lung dintre Enery și Nokian Tyres, o parte din energia electrică produsă de proiectele regenerabile din portofoliul Enery din România contribuie la alimentarea primei fabrici de anvelope din lume, la scară industrială, cu emisii nete zero de CO2, situată în Oradea. Dincolo de producția de energie, Enery a investit și în inițiative dedicate comunităților locale din zona Titu-Potlogi, inclusiv prin instalarea de sisteme fotovoltaice pentru instituții de învățământ și sociale, implementarea de programe educaționale și desfășurarea unor activități de monitorizare a biodiversității. Parcul Fotovoltaic Titu are o capacitate instalată de 54,28 MWp în curent continuu (DC) și 42,60 MWac în curent alternativ (AC). Facilitatea include peste 88.000 de module fotovoltaice echipate cu sisteme de urmărire pe un singur ax (single-axis tracking), concepute pentru a maximiza producția de energie și eficiența operațională. Enery este un producător independent de energie, dedicat furnizării către clienții săi de soluții de energie verde fiabile, accesibile și sustenabile pe termen lung. Compania operează un portofoliu diversificat de proiecte aflate în construcție și în exploatare, cu o capacitate totală de 2 GW. Cu un portofoliu de proiecte aflat în dezvoltare de aproape 10 GW în zece țări din Europa Centrală și de Est, Enery joacă un rol important în accelerarea tranziției energetice în regiune. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România a fost lider în UE la creșterea lucrărilor de construcții în luna aprilie
Lucrările de construcții au înregistrat o creștere modestă în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna martie 2026, însă România a fost țara cu cel mai puternic avans la acest capitol, cu o creștere de două cifre de la o lună la alta, arată datele publicate, joi, de Eurostat. Conform acestor date, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în UE în luna aprilie 2026, comparativ cu luna martie 2026. în rândul statelor membre UE, cele mai importante creșteri au fost înregistrate în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). în cazul României, creșterea de 10,3% din luna aprilie vine după o scădere de 0,6% în luna martie. în ritm anual, luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, lucrările de construcții au crescut cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană. în rândul statelor membre, cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții în ritm anual au fost înregistrate în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). în cazul României, creșterea de 23,8% din luna aprilie vine după un avans de 8,3% în luna martie. Conform datelor prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), în România, în aprilie 2026 comparativ cu luna martie a acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale (+17,3%), lucrările de întreținere și reparații curente (+17,1%) și la lucrările de construcții noi (+12,6%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri astfel: clădirile rezidențiale (+15,8%), lucrările de construcții inginerești (+13,9%) și la clădirile nerezidențiale (+12,9%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 10,2%, creșterea fiind evidențiată la lucrările de construcții noi (+13,4%), lucrările de reparații capitale (+12,9%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (+6,3%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile nerezidențiale (+12,8%), construcțiile inginerești (+12,2%) și la clădirile rezidențiale (+8,6%). în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 20,7%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat la lucrările de construcții noi (+24,4%), lucrările de întreținere și reparații curente (+21,2%) și la lucrările de reparații capitale (+3,9%). Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la construcțiile inginerești (+27,5%), clădirile nerezidențiale (+17%) și la clădirile rezidențiale (+8,8%). Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut, pe total, cu 20,3%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat astfel: lucrările de construcții noi (+28%), lucrările de întreținere și reparații curente (+19,8%) și la lucrările de reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și la clădirile rezidențiale (+10,8%).AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare', lansat de BNR
Banca Națională a României (BNR) lansează, de luni, în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare'. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, setul de monetărie conține monedele românești aflate în circulație, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani - calitate proof like și o medalie din argint - calitate proof. Caracteristicile tehnice ale medaliei din argint sunt: titlu - 800 la mie; diametru de 28 mm; greutate de 15,5 g; formă rotundă, cantul neted. Aversul prezintă o imagine de ansamblu a Expoziției Generale Române, inscripțiile 'Expoziția Generală Română', '120 DE ANI' și anul '2026'. Reversul redă portretul și numele regelui Carol I, pavilionul Casei Regale din cadrul Expoziției și inscripțiile '40 de ani de domnie', '25 de ani de la proclamarea Regatului României' și anul '1906'. Setul de monetărie este prezentat sub formă de pliant introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 seturi. Prețul de vânzare, inclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 630 lei. Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare' se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Tanczos: CE a extins interdicția la exportul de ovine și caprine din România către țările terțe, până la 31 decembrie 2026
Comisia Europeană (CE) a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026 și a menținut, totodată, interdicția deja existentă pentru livrările către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), a anunțat joi ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele-membre ale UE. Decizia a fost motivată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de aprecierea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii. Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe', a scris oficialul într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit ministrului, România a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE, cu contracte și exporturi-record în 2026 către piețele din afara Uniunii. 'Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală. Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale', a menționat Barna. în context, demnitarul a subliniat că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune 'eficient, riguros și credibil', care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, în așa fel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Industria de apărare din Europa și România intră într-un nou ciclu economic (analiză)
Deciziile politice și strategice adoptate la nivelul NATO și al Uniunii Europene marchează începutul unui nou ciclu economic pentru industria de apărare, relevă o analiză realizată de compania EY România. Potrivit sursei, creșterea accelerată a bugetelor militare, asumarea unor ținte investiționale fără precedent și presiunea asupra capacităților de producție existente transformă apărarea dintr-o prioritate exclusiv militară într-un vector major de dezvoltare economică și industrială. Astfel, aceste angajamente se traduc direct în programe multianuale de înzestrare și investiții publice, care generează un nivel susținut de cerere pentru industrie. în cadrul summitului NATO de la Haga, în 2025, liderii NATO au convenit o majorare a cheltuielilor pentru apărare stabilind o țintă de 5% din PIB: 3,5% din PIB pentru capabilități militare și 1,5% din PIB pentru investiții conexe securității statelor, arată specialiștii. Conform analizei din raportul EY-Parthenon / DekaBank, The Path to European Sovereignty: Defense, pentru ca să poată atinge acest obiectiv, statele europene membre NATO sunt nevoite să crească cheltuielile de apărare până la aproximativ 320 de miliarde de euro anual pentru cheltuieli de apărare, la care se adaugă investiții suplimentare de 330 de miliarde euro pe an pentru investiții conexe securității. Analiza arată că investițiile militare necesare la nivelul țărilor membre NATO sunt concentrate în special în capabilități aeriene (35%), apărarea antiaeriană (23%), forțe terestre (22%), forțe navale (21%). Majoritatea investițiilor se concentrează pe zona de forțe aeriene și apărarea antiaeriană. La nivel național, aceste angajamente se materializează în programe concrete de înzestrare și investiții, iar raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie arată că România se înscrie în acest trend prin programe majore de înzestrare în zona apărării aeriene și antiaeriene. în ultimii ani, România a comandat 67 de avioane F-16, sisteme Patriot în valoare de aproximativ 4 miliarde USD și sisteme Mistral prin proiectul MANPAD, în valoare de peste 600 milioane euro. în plus, România a selectat deja un câștigător pentru programul Shorad - Vshorad, destinat apărării antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă, cu o valoare de peste două miliarde euro. Această orientare este în linie cu prioritățile NATO privind consolidarea capabilităților de apărare aeriană. în paralel, România își consolidează investițiile în apărarea antiaeriană și în stocurile de muniții aferente prin intermediul programului SAFE. Pentru România, susține EY, acest context geopolitic și dinamica investițională creează un dublu efect. Pe termen scurt, creșterea cheltuielilor de apărare pune presiune asupra priorităților bugetare, în timp ce pe termen mediu și lung programele de înzestrare creează premisele pentru dezvoltarea unei industrii de apărare mai competitive și mai tehnologizate, cu efecte de multiplicare la nivel economic. De asemenea, pentru guverne, aceste investiții consolidează capacitatea de descurajare, reduc vulnerabilitățile de securitate și conduc la dezvoltarea industriei atât pe verticală, cât și pe orizontală prin cooptarea diferitelor companii ce pot face parte din lanțul de aprovizionare, fie ele din sectorul public sau privat. Aceste companii pot varia de la companii din metalurgie, siderurgie, industria auto, companii software și nu numai. Rezultatul este formarea unui ecosistem industrial complex, caracterizat prin integrare tehnologică și standarde ridicate de calitate, care generează lanțuri de aprovizionare integrate și standarde stricte de calitate. Astfel, se generează locuri de muncă stabile și bine plătite, cu un grad înalt de calificare, de la ingineri, programatori până la tehnicieni specializați, care contribuie la dezvoltarea capitalului uman și la creșterea competitivității industriale. în plus, transferul de tehnologie și efectele de spillover către sectoarele civile amplifică impactul economic, consolidând reziliența și capacitatea de inovare la nivel național. Datele SIPRI analizate în raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie evidențiază că industria națională de apărare se confruntă cu un decalaj semnificativ, rezultat dintr-o perioadă prelungită de subfinanțare și lipsă de investiții relevante. România nu are în prezent nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor după venituri din industria de apărare. în același timp, Polonia, prin compania PGZ și Cehia, prin Czechoslovak Group, au câte o companie inclusă în acest clasament, ambele raportând creșteri semnificative ale veniturilor, de 48% în cazul PGZ și 186% pentru Czechoslovak Group. Aceste date oferă speranță pentru industria de apărare din România, prin prisma faptului că țări de pe flancul estic al NATO pot produce actori industriali relevanți, atunci când există continuitate industrială, capacitate de producție și colaborări în programe majore de apărare. Pentru România, beneficiile economice și tehnologice nu se vor materializa în mod automat, consideră analiștii. Beneficiile depind de politici publice stabile și coerente, de parteneriate strategice cu sectorul privat și de capacitatea de a transforma cererea militară într-un catalizator pentru dezvoltare, retehnologizare și crearea de competențe relevante la nivel local. 'în următorii ani, industria de apărare va fi un test al capacității statelor europene de a conecta securitatea cu dezvoltarea industrială. România este în situația în care poate transforma presiunea contextului geopolitic într-un avantaj economic, cu condiția să valorifice această fereastră de oportunitate printr-o viziune industrială clară, predictibilitate și colaborare reală între sectorul public și cel privat', se mai spune în analiză. EY este o companie de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari americani în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Raffel (ACUE): Prețul energiei în România este cel mai mare din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Prețul energiei în Europa e prea mare, iar în România este și mai mare, raportat la puterea cumpărare, a declarat, joi, la un eveniment de specialitate, Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON. 'Prețul energiei în Europa e prea mare, asta știm pe toți. Prețul în România e și mai mare. Am văzut recent statistici că în Germania producția industrială a scăzut cu 10%, în ultimii ani, dar producția energo-intensivă a scăzut și mai mult, cu 20%. Atunci vă puteți imagina ce înseamnă asta pentru mediul european. Producția industrială în România a scăzut și mai tare. Atunci, un preț al energiei prea mare este un risc uriaș pentru noi toți, pentru venitul bugetar, pentru bunăstarea economiei. Prețul energiei, în comparație cu puterea de cumpărare, este cel mai mare în România. în Germania, eu plătesc aproape 40 de cenți pe kWh, aici oferim prețul la sub 30 de cenți. Deci, în termen absolut, prețul aici e substanțial mai mic, dar în comparație cu puterea de cumpărare, media în România e cam cea mai mare din Europa, la consumatorii casnici. La industrie e similar. Dacă nu facem ceva, asta va continua cu tot ce am descris pentru industrie, energie intensivă, dar și restul. Nu suntem noi care creștem costurile facturilor', a menționat Raffel. Reprezentantul ACUE a subliniat, totodată, că România are un tarif de distribuție extrem de mic în comparație cu alte țări din Europa. 'Am zis acum trei ani că trebuie să investim în afara crizei. Și am propus să facem investiții în regenerabile, pentru să vedem că asta este ce putem să facem cel mai repede. Reactoarele nucleare sunt frumoase, dar nu se fac repede. Un panou fotovoltaic e montat foarte repede. Vă puteți imagina unde am fi fost azi dacă nu aveam investiții în regenerabile... Fără regenerabile ar fi fost un dezastru complet. Asta nu e tot: vedem că seara mai ales avem aceste vârfuri de preț, pentru că nu mai știm de unde să luăm energie. Soluția? Stocarea, dar asta înseamnă că nu mai continuăm să conectăm mii de consumatori în fiecare lună. Anul trecut am conectat 2.000 de consumatori pe lună, în rețeaua noastră. Acum conectăm 3.000 în fiecare lună. Asta înseamna costuri si avem nevoie acum s[ conectăm toate stocările de la prosumatori, care sunt cele mai mari. Dacă nu facem asta, vom continua cu vârfuri de preț incredibile, seara. Dacă avem șansa să avem tarife dinamice, contoare inteligente și, în sfârșit, baterii, putem să reducem 'price spikes', aceste vârfuri, și pe perioada serilor', a spus șeful E.ON. Acesta a susținut, pe de altă parte, că soluția cea mai scumpă 'este să nu continuăm să investim mai mult în rețele'. 'Soluția a doua cea mai scumpă este dacă doar conectăm regenerabile, dar nu mai avem bani să conectăm bateriile, prosumatori noi, consumatori noi, centre de date și riscăm asta. Am vorbit despre problemă, dar vin și cu o soluție pe care o propun. Dacă ajungem cu autoritățile la un pachet pentru a îmbunătăți situația, noi, ca sector privat, putem să mobilizăm și bani privați pentru a investi în afară crizei și în rețele. Foarte des aud: 'Dacă investiți mai mulți, astea sunt costuri. Nu vrem să avem costuri'. Ca și rețeaua de termoficare din București, nu vrea să aibă costuri, dar după aceea ajunge cu o rețea care pierde 40% din energia transportată. Propunerea este că dacă facem toate aceste conectări de stocare, de consumatori noi, lângă Autostradă în Moldova, care este în zona noastră, asta înseamnă un tarif de distribuție ținut sub control. în același timp, dacă evităm vârful de preț seara, putem să reducem prețul de piața angro de energie electrică în România cu mai mult de 42%, în 2035', a explicat specialistul. Reprezentanți ai autorităților centrale, companiilor din energie și asociațiilor de profil participă, joi, la o nouă ediție a evenimentului 'Energy road - Energie la tine acasă'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România pierde 12 poziții în clasamentul celor mai competitive economii din lume
România a coborât 12 poziții, până pe locul 61, în clasamentul celor mai competitive 70 de economii din lume, potrivit celei mai recente ediții a raportului anual al Institutului pentru Management și Dezvoltare /IMD/ din Lausanne /Elveția/, publicat joi. România este devansată de țări precum Polonia (locul 41), Ungaria (51) și Bulgaria (56), dar este în fața unor țări precum Mexic (locul 62) și Slovacia (locul 63). Rezultatele Anuarului Competitivității Mondiale 2026 arată că România trebuie să ia măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar; să accelereze investițiile în domenii precum cercetare, dezvoltare și inovare; să furnizeze sprijin companiilor pentru a implementa transformarea digitală însoțită de modernizarea competențelor digitale; să îmbunătățească sistemele de sănătate și educație și să modernizeze industria națională de apărare. La nivel global, Elveția și-a pierdut poziția de cea mai competitivă economie din lume în favoarea Singapore, alunecând pe locul trei în clasament, deoarece tarifele comerciale ale SUA și un franc elvețian puternic au afectat fluxurile de investiții. Deși Elveția a rămas țara europeană cu cel mai bun scor, ea a fost depășită și de Hong Kong în Clasamentul Competitivității Mondiale IMD 2026, publicat joi. Eficiența afacerilor a fost esențială pentru revenirea Singapore pe primul loc, o poziție pe care a deținut-o ultima dată în 2024. Studiul World Competitiveness Yearbook (WCY) este realizat anual, începând cu 1989, și analizează competitivitatea economiilor pe baza a aproape 350 de criterii. în studiul din 2026 sunt cuprinse 70 de țări. Indicatorii sunt grupați în patru categorii, respectiv performanțe economice, eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructura. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bitdefender se alătură DNSC în calitate de Presenting Partner la Bucharest Cybersecurity Conference 2026
Organizatorii Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026) anunță participarea companiei Bitdefender în calitate de Presenting Partner, alături de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), la evenimentul ce va avea loc în perioada 20-22 octombrie 2026, la HALO Conference Centre, în București. BCC2026 este unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate securității cibernetice, reunind reprezentanți ai autorităților publice, organismelor de reglementare, lideri din industrie și parteneri din ecosistemul de securitate cibernetică. Agenda conferinței va aborda teme de actualitate precum securitatea cibernetică, guvernanța și securitatea inteligenței artificiale, arhitecturile Zero Trust și managementul identității, securitatea lanțurilor de aprovizionare și a mediilor cloud, precum și cadrul legislativ european, de la NIS2 până la inițiativa Digital Omnibus. în calitate de Presenting Partner, Bitdefender, lider global în domeniul securității cibernetice, fondat și cu sediul central în România, își va aduce expertiza pentru a susține misiunea BCC2026 de a sprijini organizațiile în adoptarea și dezvoltarea transformării digitale într-un mod sigur și rezilient. Găzduit de HALO Conference Centre, BCC2026 este conceput ca un format diferit de conferință: un spațiu de dialog la nivel înalt, într-un mediu imersiv 360 grade, orientat către conținut relevant și schimb de expertiză pentru comunitatea de securitate cibernetică. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare', lansat de BNR
Banca Națională a României (BNR) lansează, de luni, în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare'. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, setul de monetărie conține monedele românești aflate în circulație, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani - calitate proof like și o medalie din argint - calitate proof. Caracteristicile tehnice ale medaliei din argint sunt: titlu - 800 la mie; diametru de 28 mm; greutate de 15,5 g; formă rotundă, cantul neted. Aversul prezintă o imagine de ansamblu a Expoziției Generale Române, inscripțiile 'Expoziția Generală Română', '120 DE ANI' și anul '2026'. Reversul redă portretul și numele regelui Carol I, pavilionul Casei Regale din cadrul Expoziției și inscripțiile '40 de ani de domnie', '25 de ani de la proclamarea Regatului României' și anul '1906'. Setul de monetărie este prezentat sub formă de pliant introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 seturi. Prețul de vânzare, inclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 630 lei. Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare' se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)