Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Cîmpean (DNSC): Noile tehnologii vin la pachet cu probleme și cu o mulțime de vulnerabilități
Noile tehnologii, inclusiv Inteligența Artificială (AI), vin la pachet cu probleme și cu o mulțime de vulnerabilități, a declarat, marți, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, la Forumul România Digitală. 'Observăm o transformare digitală, o transformare în ceea ce privește utilizarea de noi tehnologii extrem de brutală și accelerată. Se întâmplă, fie că o vrem, fie că nu o vrem. Este alimentată de nevoia de a crește eficiență, de a optimiza, de a reduce costuri și de nevoia de competitivitate în economie, în general. Evident, tehnologiile acestea digitale vin la pachet cu probleme, cu o mulțime de vulnerabilități, iar comparativ cu acum 15, 10, 5 ani, ritmul în care sunt puse pe piață, sunt implementate, sunt transmise către utilizatori, către companii, către organizații de toate felurile este unul foarte, foarte accelerat. Ne aducem aminte că înainte dura ani de zile până când o soluție, o platformă, o aplicație era dezvoltată, testată, validată și revalidată și apoi începea să fie implementată. Ciclul acesta s-a scurtat acum la luni, săptămâni chiar. AI-ul a accelerat dezvoltarea de soluții (...), deci dezvoltatorii juniori au o mare problemă la acest moment, pentru că AI-ul le cam face treaba și le cam impactează potențialul joburilor și al carierei. AI-ul, la rândul lui, dezvoltă soluții cu probleme, cu vulnerabilități (...) Pe de altă parte, cred sincer că nu avem altă soluție decât să mergem înainte accelerat și foarte hotărât pe partea asta de digitalizare și transformare, transformare digitală ar fi termenul cel mai bun', a spus Cîmpean. Acesta a adăugat că sunt multe companii de dimensiuni mici care dezvoltă soluții importante, dar pe care nu le prezintă suficient pentru a fi cunoscute. 'Sunt foarte bucuros să văd că sunt foarte multe firme, foarte mulți experți din România, din București, Cluj, Timișoara etc., care s-au adaptat foarte rapid și am un singur lucru să le reproșez. Vă spun foarte sincer: nu vorbesc destul și nu prezintă suficient de vizibil soluțiile pe care le-au dezvoltat. Deci, avem o modestie prost înțeleasă cumva și ne temem să explicăm ce am realizat. Am discutat cu foarte multe firme, mai ales cu cele mici. Cele mari fac o treabă bunicică, dar cele mici încă au această reținere: poate soluția mea nu este suficient de bună, poate mai trebuie să mai testez, poate mai trebuie să validez. Din moment ce furnizorii de tehnologie la nivel global pun aceste soluții în piață imediat pentru a fi folosite instantaneu, cu o grămadă de vulnerabilități cunoscute, mi se pare cumva contraproductiv ca soluții care vin în întâmpinarea acestor îngrijorări, care îți rezolvă foarte multe probleme, îți închid vulnerabilități, îți creează reziliența infrastructurii, mi s-ar părea foarte normal ca și aceste soluții să fie adoptate mult mai repede. Vedem o dinamică foarte, foarte interesantă', a susținut șeful DNSC. Dezvoltarea industriei în contextul Revoluției tehnologice și competitivitatea companiilor românești în era digitală sunt două dintre subiectele ce vor fi abordate, marți, la cea de-a opta ediție a evenimentului Forumul România Digitală, organizat de publicația Financial Intelligence. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Cea de-a opta ediție a evenimentului Forumul România Digitală, organizată marți la București
Dezvoltarea industriei în contextul Revoluției tehnologice și competitivitatea companiilor românești în era digitală sunt două dintre subiectele ce vor fi abordate, marți, la cea de-a opta ediție a evenimentului Forumul România Digitală, organizat de publicația Financial Intelligence Potrivit organizatorului, la dezbatere sunt așteptați, printre alții: Dan Cîmpean - directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Corneliu Mănescu - director general adjunct la Direcția Generală Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare din Ministerul Economiei, Pavel Popescu - vicepreședinte Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Cătălin Giulescu - președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Mădălin Borș - vicepreședinte Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Ciprian Rus - președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat, Ana Maria Bușoniu - directoare generală OIPSI și NCC RO din cadrul ADR, și Remus Vulpescu - director general al Bursei de Valori București. Pe agenda discuțiilor se regăsesc teme, precum: transformarea digitală a României, România digitală în noua economie geopolitică, Europa între SUA și China - unde se poziționează România digitală, guvernanța platformei de cloud guvernamental, platformele de servicii digitale oferite de stat, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, securitatea cibernetică în era AI, digitalizarea serviciilor din domeniul energiei/sănătății/educației/agriculturii, implicațiile transformării digitale în sectorul financiar-bancar. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Evoluție mixtă a indicilor BVB, în ședința de luni
Indicii Bursei de Valori București (BVB) au avut o evoluție mixtă în ședința de luni, iar rulajul total s-a cifrat la 109,286 milioane de lei (20,86 milioane de euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,64%, până la 30.169,88 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la Bursă, a scăzut cu 0,63%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a crescut cu 0,12%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a înregistrat un regres de 0,52%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat o scădere de 0,49%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis în creștere cu 0,63%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO a coborât cu 0,31%. Titlurile cele mai lichide au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacții de 18,58 milioane de lei, urmate de acțiunile Hidroelectrica, cu 14,13 milioane lei, și Nuclearelectrica, cu aproape 8,95 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Companiei Energopetrol (+13,77%), Bermas (+5,71%) și Impact Developer & Contractor (+3,8%). Cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Sinteza (-10,61%), Artego (-6,48%) și Condmag (-5,36%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
BNS cere și propune măsuri urgente în contextul noii Strategii Europene privind echitatea între generații
Blocul Național Sindical (BNS) consideră că actualul model economic românesc este bazat pe mai multe inegalități și trage un semnal de alarmă pe baza datelor Eurostat și INS, care demonstrează această realitate. Potrivit unui comunicat, BNS aduce în atenția opiniei publice și a decidenților politici lansarea de către Comisia Europeană a Strategiei privind echitatea între generații. Această inițiativă solicită statelor membre să nu mai transfere costurile economice, fiscale și de mediu actuale către generațiile viitoare și să asigure o distribuție corectă a resurselor între categoriile de vârstă. 'România se află într-o poziție critică în Uniunea Europeană, caracterizată printr-o tranziție demografică accelerată și dezechilibre acute pe piața muncii care riscă să devină ireversibile', arată confederația sindicală. Strategia definește echitatea între generații ca un criteriu orizontal obligatoriu în calibrarea politicilor publice. Pilonii centrali vizează: sustenabilitatea finanțelor publice și separarea investițiilor pe termen lung în capitalul uman de cheltuielile curente; adaptarea sistemelor de educație și formare continuă la tranziția digitală și ecologică; promovarea îmbătrânirii active și combaterea discriminării pe criterii de vârstă. Eurostat și INS relevă că România înregistrează cea mai mare rată din UE a tinerilor (15-29 de ani) care nu sunt nici angajați, nici în educație - 19,4%, aproape dublu față de media UE (11%). Deși există un deficit cronic de personal, circa 20% din forța de muncă autohtonă este inactivă (cel mai mare nivel din UE). 'în loc să activăm această resursă, statul apelează masiv la lucrători din state terțe', subliniază sindicaliștii. Aceștia susțin, de asemenea, că raportul național de opt pensionari la zece salariați vulnerabilizează sistemul de pensii și crește fiscalitatea pe muncă. Rata de ocupare a celor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani rămâne mult sub media UE. Drept urmare, BNS propune completarea documentului european cu o acțiune extrem de importantă: monitorizarea echității prin intermediul Semestrului European. 'Solicităm introducerea unui Indice de egalitate între generații în Semestrul European, cu Recomandări Specifice de Țară. în caz de nerespectare, acesta trebuie să funcționeze ca o macro-condiționalitate legată direct de alocările bugetare europene pentru România. Nu mai putem permite decizii politice pe termen scurt care amanetează viitorul tinerilor', a declarat conducerea BNS. BNS propune și amendamente pentru introducerea unor acțiuni noi în textul strategiei europene privind consolidarea capacității sindicatelor de a recruta tineri. Comisia Europeană trebuie să finanțeze și să sprijine structural organizațiile sindicale pentru a aduce tinerii la masa negocierilor, reechilibrând astfel baza de reprezentare orientată spre viitor. De asemenea, BNS propune mecanisme comune de dialog social și civic inter-generațional. Stimularea participării și asocierii tinerilor și vârstnicilor în cadre comune, eliminând separarea lor actuală, pentru a construi politici publice legitime și a întări reziliența democratică. 'Tradițional, agenda publică a sindicatelor este ancorată în interesul imediat al celor care muncesc. Prin aceste propuneri, BNS își asumă extinderea conceptului de solidaritate. Trebuie să spargem barierele formale și să ne asigurăm că vocea tinerilor NEET și a pensionarilor nu mai este ignorată doar pentru că nu au instrumente de reprezentare', a transmis președintele BNS, Dumitru Costin, citat în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Monitorul Social: Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în ultimii 15 ani, cel mai rapid din UE
Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, avansând cu 160% în perioada 2010-2025, însă România rămâne în continuare sub media europeană și cu inegalități de venit relativ ridicate, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Conform datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, în intervalul 2010-2025, valoarea mediană a veniturilor reale ale europenilor a crescut, în medie, cu 25%, în timp ce România a consemnat cea mai accelerată evoluție, cu un avans de 160%. Venitul median, diferit de salariul median, include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale. în România, venitul median net anual a urcat de la 2.448 euro în 2016, nivel de 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene, la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Deși decalajul față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. în aceeași perioadă, inflația cumulată din România a fost de 65%. Analiza arată că diferențele dintre veniturile mici și cele mari s-au redus ușor. Astfel, pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro pe an, respectiv circa 2.100 lei pe lună, de patru ori peste nivelul din 2016. în același timp, pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a crescut de aproape trei ori, la 11.894 euro anual, echivalentul a aproximativ 5.000 lei pe lună. în acest context, raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, nivelul inegalității rămâne peste media Uniunii Europene, unde raportul este de 2,2 la 1. Totodată, decalajul dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022. în 2025, venitul median anual în orașele mari a fost de 10.032 euro, aproximativ 4.200 lei pe lună, în timp ce în mediul rural s-a situat la 6.543 euro pe an, respectiv circa 2.750 lei pe lună. Diferența s-a redus astfel la un raport de 1,5 la 1, de la 2 la 1 în 2021. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Andrei (INS): În România, într-un orizont mediu de timp, populația rezidentă va fi sub pragul de 19 milioane și mai îmbătrânită decât în prezent
România ar putea înregistra, într-un orizont mediu de timp, o populație rezidentă sub pragul de 19 milioane și mai îmbătrânită decât în prezent, arată președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în analiza 'Ce devoalează trecutul despre viitorul economic al țării?'. 'Evoluția populației unei țări într-un orizont mare de timp se înscrie pe o traiectorie relativ uniformă. Mai mult, dinamica populației, depinzând într-o mare măsură de două fenomene naturale, nașteri și decese, are un pronunțat caracter inerțial. Folosirea de date statistice, colectate an de an, atât la nivel național, cât și local, pentru caracterizarea evoluției populației, reprezintă un important avantaj în anticiparea a două caracteristici importante ale populației: numărul și structura acesteia pe grupe importante de vârstă (sub 14 ani, între 15-64 ani și peste 65 ani). Astfel, pentru a anticipa ce se va întâmpla în dinamica și structura populației României într-un orizont mediu de timp, fără a recurge la metode sofisticate de proiecție demografică, avem în vedere, cel puțin, următoarele: numărul anual de născuți-vii, care oscilează în jurul a 150.000, iar cel al deceselor în jurul a 250.000 persoane; durata medie a vieții, care a crescut la peste 77 ani (în anul 1990 a fost 69,6 ani); vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la peste 27,6 ani, în timp ce la începutul tranziției era puțin peste 22 ani; în ultimii ani, populația rezidentă s-a menținut peste pragul de 19 milioane persoane datorită fluxurilor anuale pozitive ale migrației internaționale', scrie Tudorel Andrei, în analiza publicată în buletinul lunar al instituției. El menționează că acești parametri demografici permit conturarea câtorva caracteristici ale populației României într-un orizont mediu de timp, ce ar putea fi rezumate calitativ astfel: populație rezidentă sub pragul de 19 milioane și mai îmbătrânită decât în prezent. 'Aceste evoluții demografice nu trebuie privite în termeni pozitivi sau negativi. Pe termen scurt este imposibil de schimbat caracteristicile demografice ale populației, dar putem anticipa evoluțiile în perioada următoare, situație în care ar trebui întărită capacitatea anticipării. Ori, tabloul în care ne vom afla, din punct de vedere economic, nu peste foarte mulți ani, depinde considerabil și de capacitatea noastră de a anticipa efectele evoluțiilor demografice din prezent asupra economiei și societății din viitor', susține Tudorel Andrei. Potrivit acestuia, procesele demografice nu sunt aspecte abstracte, ci ele se manifestă concret prin aspecte economice dintre cele mai diverse. 'Dacă în cazul declinului demografic, cel puțin pe termen scurt, este dificil de găsit soluții viabile într-o societate democratică, caracterul inerțial al dinamicii populației poate oferi un mare avantaj în anticiparea dimensiunii și structurii cheltuielilor publice din viitor, ce sunt generate de caracteristicile evoluțiilor demografice. Ponderea cheltuielilor sociale în Produsul Intern Brut și structura acestora într-un orizont mediu de timp depind în foarte mare măsură de evoluțiile demografice la care asistăm în prezent. Cele două caracteristici ale cheltuielilor sociale depind de deciziile politice pentru corectarea unor inegalități sociale, dar și de transferul de resurse publice între generații (copii, adulți și persoane vârstnice). Ori, pentru a anticipa ce anume ar fi necesar să se întâmple cu volumul și structura cheltuielilor sociale, se cuvine să urmărim cum au evoluat doi indicatori demografici: indicele de îmbătrânire demografică și raportul de dependență demografică. Sunt doi indicatori care par abstracți, dar care devin concreți și cu mare impact în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor publice pentru servicii sociale adresate celor trei grupe importante de vârstă (copii, persoane adulte și persoane în vârstă)', precizează Tudorel Andrei. Conform președintelui INS, pentru a menține pe cale naturală dimensiunea populației la nivelul actual, indicele conjunctural al fertilității (numărul mediu de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile) trebuie să fie egal cu 2,1 copii/femeie. 'Ce se întâmplă dacă valorile anuale se îndepărtează mult de această valoare? într-un orizont mediu de timp vom asista la schimbări structurale majore la nivelul populației rezidente. Este ceea ce s-a întâmplat în România la finele anilor șaizeci, când valoarea indicatorului a fost 2,9 copii/femeie în datele din 1970. La mai mult de jumătate de secol se văd încă consecințele. Acum, sistemele publice de pensii și de sănătate vor trebui să răspundă cerințelor unei populații de peste 65 de ani cu mult mai numeroasă decât cea existentă în perioada trecută. în ultimii trei ani, valoarea indicatorului s-a situat sub nivelul de 1,5 copii/femeie, iar schimbările structurale pe grupe de vârstă vor fi profunde în perioada care urmează, iar impactul va fi unul important în domenii de activitate precum educație, sănătate și, nu peste mulți ani, la nivelul pieței forței de muncă. Declinul demografic este un fenomen de fond care nu poate fi oprit într-o perioadă scurtă de timp, dar, în schimb, poate fi dezvoltată capacitatea de anticipare a efectelor acestuia în plan economic și social. Dacă datele demografice, atât la nivel național, dar în egală măsură la nivel local, vor fi analizate cu multă atenție, atunci vor fi anticipate efecte majore în plan economic și social ce vor fi generate în perioada următoare de schimbările majore din demografia României', a mai scris Tudorel Andrei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
CNAIR prelungește perioada de înscriere la concursul dedicat siguranței rutiere pentru elevi
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prelungește, până pe 30 iunie, perioada de înscriere la concursul dedicat siguranței rutiere pentru elevi, în urma interesului mare din partea elevilor și a unităților de învățământ, informează luni compania de drumuri. 'în urma interesului ridicat manifestat de elevi, profesori și unități de învățământ din județele vizate de proiect, precum și a numărului mare de materiale și mesaje primite la adresa dedicată concursului, CNAIR anunță prelungirea perioadei de transmitere a propunerilor în cadrul concursului de idei și creativitate organizat prin proiectul pilot: 'Campanie națională de creștere a siguranței rutiere prin informarea și educarea elevilor din județele tranzitate de DN 1 și DN 2 pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR', proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, termenul limită pentru transmiterea materialelor se prelungește până la data de 30 iunie 2026, oferind unui număr cât mai mare de elevi oportunitatea de a participa la această inițiativă dedicată promovării siguranței rutiere. Comunicarea rezultatelor se va face luni, 6 iulie 2026', se arată într-un comunicat al CNAIR. Potrivit sursei citate, elevii de gimnaziu și liceu pot transmite în continuare materiale creative, idei și propuneri privind îmbunătățirea siguranței rutiere, sub forma referatelor sau prezentărilor sintetice (2-4 pagini), planșelor desenate și materialelor grafice cu tematică specifică domeniului siguranței circulației și prevenirii accidentelor rutiere. Materialele vor fi transmise electronic la adresa de e-mail dedicată proiectului: campanie.elevi@andnet.ro. 'Prin această competiție, CNAIR dorește să încurajeze participarea unui număr cât mai mare de elevi și să ofere tuturor celor interesați timpul necesar pentru elaborarea unor propuneri creative și relevante pentru creșterea siguranței rutiere', precizează reprezentanții companiei. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
DGAF a aplicat amenzi de aproape 472 milioane lei în perioada 2023 - martie 2026;circa 8% au fost contestate
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 472 milioane de lei în perioada 2023 - martie 2026, din care au fost încasate aproximativ 169 milioane de lei, iar circa 8% din procesele-verbale de contravenție întocmite au fost contestate, conform datelor transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea AGERPRES. Deși numărul amenzilor aplicate de inspectorii DGAF a scăzut de la peste 18.000 în 2023 la mai puțin de 13.000 în 2025, valoarea acestora a crescut de la 136,3 milioane de lei la 154,8 milioane de lei. în primul trimestru din 2026 au fost aplicate sancțiuni în cuantum de 36,6 milioane de lei. în ceea ce privește încasările din amenzile aplicate de DGAF, acestea au crescut constant în ultimii ani, de la 30,8 milioane de lei în 2023, la 56 milioane de lei în 2024 și 68,2 milioane de lei în 2025. în primul trimestru din 2026, acestea au totalizat 13,7 milioane de lei, susțin reprezentanții instituției. Potrivit ANAF, circa 8% dintre procesele-verbale de contravenție întocmite de inspectorii DGAF în perioada ianuarie 2023 - martie 2026 au fost contestate. Anul 2024 a consemnat cea mai ridicată pondere a contestațiilor, de aproape 12%, notează sursa citată. Totodată, instanțele au soluționat până în prezent 884 de litigii privind procese-verbale de contravenție contestate, admițând integral plângerile în 105 cazuri și parțial în alte 329. Instanțele au anulat sancțiuni în principal din cauza pericolului social redus al faptei, a disproporționalității sancțiunii în raport cu contravenția săvârșită sau a nedovedirii contravenției. Instituția precizează, totodată, că nu au fost identificate tipare recurente de anulare a sancțiunilor. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)