Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Migranți/ONG-uri cer UE să-și suspende cooperarea cu Tunisia din cauza 'încălcărilor grave ale drepturilor omului'
Aproape 50 de ONG-uri au cerut joi Uniunii Europene să-și suspende cooperarea cu Tunisia în materie de control al migrației din cauza 'gravelor încălcari ale drepturilor omului' la care sunt suspuși migranții în această țară, relatează AFP. Apelul a fost lansat cu ocazia marcării a trei ani de la semnarea acordului încheiat în iulie 2023, în baza căruia UE s-a angajat să ofere sprijin financiar Tunisiei în schimbul unor controale mai stricte asupra plecărilor migranților către țărmuri europene prin Marea Mediterană. Apelul este semnat de 46 de organizații pentru drepturile omului și ajutor umanitar, între care Amnesty International, Human Rights Watch (HRW), SOS Mediterranee și Sea-Watch. Potrivit acestor organizații, 'memorandumul de înțelegere' din 16 iulie 2023 dintre UE și Tunisia 'a alimentat și normalizat' încălcările drepturilor migranților de către autoritățile tunisiene. 'Măsurile de control la frontieră finanțate în cadrul memorandumului, precum și legătura lor cu încălcări documentate ale drepturilor omului, inclusiv în timpul interceptărilor pe mare susținute de UE, ridică îngrijorări serioase cu privire la riscul ca Uniunea Europeană să fie complice la încălcări grave ale dreptului internațional privind refugiații', scriu ele. Astfel, ONG-urile cer 'Comisiei Europene și statelor membre ale UE să-și suspende imediat sprijinul acordat Tunisiei în ceea ce privește controlul frontierelor și gestionarea migrației, inclusiv sprijinul acordat forțelor de securitate tunisiene responsabile de aceste încălcări grave'. Organizațiile semnatare condamnă, de asemenea, 'retorica rasistă a președintelui tunisian, a înalților oficiali guvernamentali și a parlamentarilor împotriva africanilor subsaharieni, inclusiv a cetățenilor tunisieni de culoare'. Tunisia a fost țara de unde a pornit scânteia ce a aprins seria revoluțiilor arabe în 2011, odată cu înlăturarea președintelui Ben Ali. însă, de la preluarea puterii de către președintele Kais Saied în iulie 2021, prin care acesta și-a acordat puteri depline, ONG-urile locale și internaționale au denunțat constant degradarea situației drepturilor omului și a statului de drept.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)
#Ucraina: Zelenski numește un responsabil din serviciile secrete ca ministru interimar al apărării
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit joi ministru interimar al apărării pe Evgheni Khmara, care a activat până în prezent în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), decizie ce urmează înlăturării fostului ministru Mihailo Fedorov, intrat în conflict cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, transmite AFP. 'L-am însărcinat pe Evgheni Khmara să-și asume funcția de ministru interimar, să continue reforma în sectorul apărării', a scris Zelenski pe rețeaua socială X. în același mesaj, președintele ucrainean a lăudat 'experiența solidă' pe care noul ministru a dobândit-o în cadrul serviciului secret SBU și a cerut validarea acestei numiri de către parlamentul de la Kiev, care a aprobat mai devreme noul executiv condus de premierul Serhii Korețkii, cu excepția miniștrilor apărării și de externe, care sunt desemnați direct de Zelenski. Anterior, Zelenski a cerut menținerea 'unității' în cadrul comandamentului militar, în timp ce se confruntă cu critici și chiar cu proteste de stradă după demiterea popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov, care se afla în conflict cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. 'Sincer, un președinte în timp de război nu ar trebui să fie nevoit să aleagă într-o asemenea situație', a declarat Zelenski, referindu-se la conflictul dintre Fedorov și Sîrski. 'Doresc foarte mult unitate. Cele două părți nu au reușit să o găsească', a adăugat Zelenski, justificând astfel înlăturarea din funcție a ministrului apărării. Ministrul demisionar a ținut joi o conferință de presă la care a explicat divergențele sale cu comandantul-șef al armatei, pe care l-a acuzat că încearcă să 'divizeze țara'. Printre reproșurile lui Fedorov la adresa generalului Sîrski el a menționat stilul autoritar și specific militarilor de formație sovietică refractari la schimbare, respingerea unor reforme, precum cea a sistemului de mobilizare dominat în prezent de practici de mobilizare forțată, sau incapacitatea de a se adapta rolului esențial pe care dronele au ajuns să-l joace în războiul cu Rusia. Fedorov a subliniat că el și generalul Sîrski au concepții incompatibile și că i-a cerut lui Zelenski să-l demită pe comandantul-șef al armatei, solicitare pe care președintele a respins-o. Fostul ministru a mai spus la conferința de presă - în timpul căreia a primit sprijinul mai multor deputați critici față de Zelenski - că președintele i-a oferit funcția de consilier al său ca alternativă la cea de ministru al apărării, dar a refuzat propunerea. De partea sa, generalul Sîrski și-a apărat activitatea, într-un mesaj pe Telegram. 'Trebuie să ne concentrăm asupra războiului și asupra unei strategii eficiente care să dea rezultate tangibile', a subliniat comandantul-șef al armatei ucrainene.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea) '
Guvernul Franței vrea să țină sub control cheltuielile în 2027, în încercarea de a redresa finanțele publice
Guvernul Franței intenționează să îngrădească sever creșterea majorității cheltuielilor publice în 2027, sporirea cheltuielilor din domeniul apărării și a costurilor de împrumut consumând o pondere mai ridicată din buget, arată datele publicat joi privind limitele de cheltuieli, transmite Reuters. Conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile statului și ale agențiilor guvernamentale vor ajunge la 708,4 miliarde de euro (812,2 miliarde de dolari) anul viitor, iar miniștrii au fost instruiți să țină creșterea majorității cheltuielilor departamentale sub nivelul inflației. Instituția se așteaptă ca anul viitor cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor să crească la 74,2 miliarde de euro, de la 64,8 miliarde de euro în 2026, în timp ce cheltuielile din domeniul apărării vor crește cu 6,4 miliarde de euro, în linie cu legea planificării apărării din Franța. Excluzând apărarea, bugetele ministerelor vor crește cu doar 1,5 miliarde de euro, a informat Ministerul de Finanțe, subliniind eforturile Guvernului Franței de a ține sub control cheltuielile, în încercarea de a redresa finanțele publice, după ce în 2025 s-a înregistrat un deficit de 5,1% din PIB și o datorie de 115,9% din PIB. 'Acesta reprezintă un efort considerabil pentru Guvern. Dacă nu facem nimic, deficitul se va adânci semnificativ în 2027', a afirmat ministrul pentru Buget, David Amiel, la postul de radio franceinfo. Pe lângă sporirea cheltuielilor din domeniul apărării, cresc ușor cheltuielile din domeniul educației, mediului, securității și justiției. Cheltuieli pentru politicile de ocupare a forței de muncă sunt reduse cu 2,8 miliarde de euro iar cheltuielile cu ajutorul de dezvoltare sunt de asemenea în declin. Ca mai mare presiune asupra bugetului o reprezintă cheltuielile pentru protecția socială. Acestea ar urma să crească cu 17 miliarde de euro‚ la 838,3 miliarde de euro în 2027. Presiunile asupra finanțelor publice complică sarcina Guvernului de a publica proiectul de buget pe 2027, pe fondul sporirii temerilor că povara datoriei Franței, de 3.500 miliarde de euro, ar putea continua să crească. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Rusia: Majorarea cheltuielilor va adânci deficitul bugetar mai mult decât se estima
Cheltuielile federale și deficitul bugetar al Rusiei ar putea depăși planurile oficiale cu peste 1.000 miliarde de ruble (12,85 miliarde de dolari) în 2026, conform datelor din portalul bugetar al Guvernului, transmite Reuters. Portalul, care însumează datele de la Ministerul Finanțelor și Trezorerie, nu a dat un motiv pentru această majorare, deși cheltuielile militare ale Rusiei sunt în creștere, în urma războiului din Ucraina. Datele vin în momentul în care Banca Centrală a Rusiei analizează dacă va continua reducerea dobânzilor sau le va menține nemodificate, la reuniunea de săptămâna viitoare. în mod repetat, Banca Rusiei a identificat deficitul bugetar masiv ca un risc inflaționist major. Conform datelor, cheltuielile federale ar urma să ajungă la 45.110 miliarde de ruble în 2026, comparativ cu 44.070 miliarde de ruble în proiectul de buget. Veniturile proiectate rămân nemodificate, la 40.280 miliarde de ruble, cea ce implică un deficit bugetar de 4.830 miliarde de ruble, versus 3.790 miliarde de ruble, sau 1,6% din PIB, în actualul buget. în primul semestru al anului, deficitul bugetar al Rusiei a fost de 5.730 miliarde de ruble, sau 2,5% din PIB, conform Ministerului Finanțelor, de 1,7 ori mai ridicat decât în perioada similară din 2025. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a spus că deficitul va crește 'oarecum' comparativ cu ținta oficială. în plus, deficitul rămâne mai ridicat decât era planificat anterior în următorii doi ani. Instituția a amânat obiectivul de a ajunge la un deficit zero până în 2029. în 2025, deficitul bugetar a depășit ținta oficială de aproape cinci ori, ajungând la 5.700 miliarde de ruble, sau 2,6% din PIB, cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei, în 2020. Economia Rusiei s-a contractat cu 1,4% în 2022, dar a crescut cu 4,1% în 2023 și cu 4,9% în 2024. Anul trecut, PIB-ul Rusiei a înregistrat un avans de doar 1%, iar previziunile oficiale ale Moscovei pentru acest an indică o expansiune de 1,3%. Anterior, o sursă apropiată Guvernului rus a declarat pentru Reuters că situația bugetară a Rusiei se deteriorează brusc. Prețurile globale ale petrolului au crescut în urma atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, dar chiar și după această creștere este în continuare sub ceea ce ar fi necesar pentru a echilibra bugetul Rusiei, conform calculelor Reuters. în 2024, Rusia a avut un deficit egal cu 1,7%. în 2025, Guvernul de la Moscova a majorat de două ori ținta de deficit față de ținta inițială de 1.200 miliarde de ruble, sau 0,5% din PIB, din cauza scăderii veniturilor din energie și a unei ruble puternice. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Filmul biografic regizat de Danny Boyle despre Rupert Murdoch deschide Festivalul de Film de la Veneția 2026
Cel mai recent film al regizorului britanic oscarizat Danny Boyle, 'Ink', o dramă despre achiziționarea de către Rupert Murdoch a tabloidului The Sun, va deschide Festivalul de Film de la Veneția din 2026, au anunțat joi organizatorii, informează agențiile Reuters și AFP. Filmul, în care joacă Jack O'Connell, Guy Pearce și Claire Foy, va avea premiera în cadrul secțiunii competiționale, la Sala Grande de pe Lido. Cea de-a 83-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția se va desfășura în perioada 2-12 septembrie, iar programul complet va fi anunțat la sfârșitul lunii iulie. 'Ink' este regizat de Boyle, printre ale cărui realizări se numără 'Slumdog Millionaire', 'Trainspotting' și '28 Years Later', iar scenariul este semnat de dramaturgul și scenaristul britanic James Graham, cunoscut pentru 'Dear England', 'Sherwood' și 'Brexit'. Conform unui sinopsis publicat de Bienala de la Veneția, filmul relatează povestea achiziționării The Sun de către Murdoch, în 1969 și a deciziei sale de a încredința conducerea ziarului redactorului-șef Larry Lamb, o mișcare care l-a transformat în cel mai bine vândut tabloid din Marea Britanie și a remodelat peisajul media din această țară. 'Am fost de multe ori la Bienală, însă acesta este botezul meu la acest festival de film', a declarat Boyle, citat într-un comunicat. 'Este o onoare imensă să mă aflu într-un oraș cu o artă atât de remarcabilă și să deschid acest festival minunat cu noul meu film, 'Ink'', a adăugat regizorul. Directorul Festivalului de Film de la Veneția, Alberto Barbera, a declarat că James Graham a adaptat scenariul după piesa sa de teatru omonimă și a lăudat jocul actoricesc al lui O'Connell, Pearce și Foy. Magnatul mass-media, născut în Australia, este interpretat de Guy Pearce ('Memento', 'The Hurt Locker'), iar redactorul-șef al The Sun, Larry Lamb, este interpretat de Jack O'Connell ('Sinners'). Danny Boyle a fost primit premiul Oscar pentru cel mai bun regizor ('Slumdog Millionaire'). Festivalul de Film de la Veneția este cel mai vechi festival de film din lume și este considerat o rampă de lansare pentru producțiile care concurează pentru marile premii din cinematografie. Vedetele hollywoodiene George Clooney și Ellen Burstyn ('The Exorcist'', 'Alice Doesn't Live Here Anymore', 'Interstellar') vor primi un Leu de Aur pentru întreaga carieră cu prilejul celei de-a 83-a ediții a Festivalului de Film de la Veneția. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea) Sursa foto: La Biennale di Venezia/x.com
Epidemia de Ebola din RDC se răspândește 'mai rapid' decât cele anterioare, avertizează OMS
Epidemia de Ebola declarată în urmă cu două luni în Republica Democratică Congo (RDC) se răspândește 'mai rapid decât toate epidemiile precedente', a avertizat joi directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), citat de AFP. 'Aceasta este acum a treia cea mai mare epidemie de Ebola înregistrată vreodată - în ultimele luni, s-a răspândit mai rapid decât toate epidemiile precedente', a declarat în fața presei, la Geneva (Elveția), directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. 'Până în prezent, au fost semnalate 2.003 cazuri, dintre care 796 de decese. în comparație, epidemia de Ebola din 2018 din RDC a avut nevoie de peste zece luni pentru a atinge pragul de 2.000 de cazuri confirmate', a explicat el. Ebola a provocat aproape 2.300 de decese din totalul de 3.500 de bolnavi înregistrați între 2018 și 2020 în țară. Directorul OMS a precizat că 'cea mai mare preocupare' a OMS vizează în prezent transmiterea bolii în provincia Ituri (nord-estul RDC), focarul acestei a 17-a epidemii, unde, potrivit declarației sale, 'peste 80% dintre cazurile noi sunt detectate în afara listelor de contacte cunoscute'. Acest lucru 'arată că lanțurile de transmitere continuă să scape supravegherii', a avertizat directorul OMS, precizând că aproximativ două treimi dintre decese au avut loc în cadrul comunităților, 'la persoane care nu au primit niciodată îngrijiri într-o unitate sanitară'. Tedros Adhanom Ghebreyesus a remarcat câteva progrese, printre care o capacitate de îngrijire a bolnavilor care depășește în prezent 800 de paturi 'și care continuă să crească', o sporire a capacității de testare, cu 60 de laboratoare înființate, și o rată de monitorizare a contactelor care 'a crescut până la aproape 80%'. în prezent nu există niciun vaccin și niciun tratament împotriva variantei Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă de epidemia actuală, însă OMS a indicat că a lansat la începutul acestei luni studiile clinice pentru două tratamente: terapia cu anticorp monoclonal MBP134 și antiviralul remdesivir, administrate separat sau în asociere. Directorul OMS a menționat, de asemenea, că săptămâna aceasta a început primul studiu pentru evaluarea siguranței în cazul vaccinului ChAdOx1, sub coordonarea Universității din Oxford (Regatul Unit). Un alt studiu clinic a început marți, menit să evalueze eficacitatea profilaxiei post-expunere (PEP) cu antiviralul obeldesivir la pacienții care au intrat în contact cu cazuri confirmate de infectare cu Bundibugyo. 'Chiar și în absența vaccinurilor și a tratamentelor aprobate, 377 de persoane s-au vindecat, ceea ce demonstrează că, printr-un diagnostic precoce și o îngrijire adecvată, această boală poate fi depășită, iar răspândirea ei poate fi oprită', a declarat directorul OMS. Uganda, țara vecină, care a înregistrat două decese din 20 de cazuri de infectare confirmate, a anunțat la rândul său, joi, că nu mai are niciun bolnav de Ebola. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
#Ucraina și Rusia au făcut încă un schimb de corpuri ale soldaților uciși
Moscova a predat Kievului corpurile a 501 soldați ucraineni uciși în luptele din Ucraina, care a predat în schimb Rusiei corpurile a 31 de soldați ruși, relatează joi agențiile AFP și dpa, citând o declarație oficială ucraineană și presa rusă. 'în urma eforturilor de repatriere, 501 de cadavre au fost returnate Ucrainei. Potrivit părții ruse, acestea ar putea fi ale unor soldați ucraineni', a transmis Centrul ucrainean pentru prizonierii de război, care nu recunoaște corpurile predate ca fiind ale soldaților ucraineni decât după un lung proces de identificare. Kievul nu a precizat numărul cadavrelor soldaților ruși predate Moscovei în acest nou schimb, număr care potrivit presei ruse este de 31. Astfel de schimburi au loc cu regularitate între Ucraina și Rusia. De la începutul anului 2025, Ucraina a recuperat corpurile a circa 21.000 de soldați uciși, iar Rusia a primit în schimb aproximativ 660 de cadavre ale soldaților săi. Această diferență majoră ar putea fi atribuită înaintării constante a trupelor ruse, care a limitat posibilitatea trupelor ucrainene de a-și recupera morții de pe câmpul de luptă. Ambele tabere mențin secrete datele despre propriile victime în războiul declanșat prin invazia rusă din 2022, dar le exagerează pe cele ale inamicului. Pe baza informațiilor publice disponibile, precum necrologuri, date oferite de familiile militarilor, știri publicate în mass-media sau documente ale autorităților locale, numărul militarilor ucraineni uciși în acest război ar fi de circa 200.000, iar cel al militarilor ruși de circa 350.000, notează agenția dpa.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Secarea lacului Velența din Ungaria, un simbol al crizei apei care afectează țara
Plajele din zona lacului Velența din Ungaria, în trecut foarte aglomerate, sunt pustii în această vară, turiștii fiind descurajați de căldură și de seceta prelungită, care au condus la o scădere periculoasă a nivelului apei, relatează joi AFP. 'Ne rugăm să plouă, dar știm bine că toată țara suferă din cauza lipsei de apă', a declarat György Simon, a cărui companie de agrement din Gárdony, situată pe malul lacului, a fost nevoită să-și suspende croazierele, la sfârșitul lunii iunie. în multe locuri nu a mai rămas decât o suprafață de pământ noroios sau crăpat. Un golfuleț puțin adânc, unde copiii obișnuiau să se bălăcească, s-a transformat într-un teren pustiu, acoperit de buruieni. în timp ce lacul atrăgea mulțimile venite să se scalde sau să se bucure de răcoarea malurilor sale, bicicliștii care parcurg cei 33 de kilometri în jurul lacului, situat la 45 de kilometri sud-vest de Budapesta, constituie acum esența activității turistice. 'întregul sector turistic suferă, pescuitul sportiv se confruntă cu cel mai slab an din ultimele decenii', a declarat Imre Palinkas, din cadrul asociației naționale de pescuit MOHOSZ. Situată în bazinul Carpaților, Ungaria se numără printre țările cele mai afectate de episoadele recurente de secetă din Europa Centrală, despre care oamenii de știință susțin că sunt agravate de schimbările climatice provocate de activitățile umane. Attila Szegi, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Naționale pentru Gestionarea Apei (OVF), a subliniat că 'în ultimii cinci ani, țara a acumulat echivalentul unui an de deficit de precipitații'. Potrivit specialistului, autoritățile încearcă să stopeze fragmentarea lacului Velența, al treilea ca suprafață din țară, în mai multe corpuri de apă, pe măsură ce evaporarea estivală continuă să scadă nivelul apei, ceea ce ar constitui o catastrofă pentru viețuitoare. Risc de dispariție Săptămâna trecută, OVF a măsurat un nivel al apei de 41 de centimetri, cel mai scăzut de la începutul înregistrărilor, în 1931. Recordul anterior datează din 2022, cu 53 de centimetri. Lacul a mai secat în trecut, ultima dată în 1866, 'din cauza adâncimii sale reduse și a legăturii cu rețeaua de ape subterane', după cum a explicat pentru AFP hidrogeologul Anita Eross, de la Universitatea ELTE din Budapesta. Potrivit specialistei, afluxul de noi locuitori în regiune din ultimele decenii a contribuit la secarea progresivă a lacului. 'Mulți dintre acești nou-veniți au instalat fântâni pentru a-și uda plantele sau pentru a-și umple piscinele, prelevând astfel apă din pânzele freatice care, altfel, ar alimenta lacul'. Activistul de mediu Tibor Horanyi, din cadrul Asociației Marilor Lacuri și a Zonelor Umede, atribuie această situație și politicilor care, de zeci de ani, au favorizat drenarea terenurilor și evacuarea apei, în locul reținerii acesteia. 'Cred că trebuie să ne regândim abordarea', a spus el, exprimându-și teama că, în caz contrar, lacurile din țară vor dispărea. Guvernul anterior al naționalistului Viktor Orban a cheltuit 142 de milioane de euro pentru construirea unei academii de caiac pe malul nordic în 2024. Acest centru urma să găzduiască o competiție de canotaj sub egida Federației Internaționale a Sportului Universitar (FISU) în luna august, însă evenimentul a fost relocat. Echilibru ecologic Guvernul pro-european al lui Peter Magyar, care a preluat funcția în luna mai, a făcut din refacerea lacului o prioritate, a declarat pentru AFP Viktoria Bogi, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului. Ea a menționat o nouă reglementare aflată în curs de elaborare, care va aduce un control mai strict pentru extragerea apei. 'Obiectivul este de a reface sursele naturale de realimentare înainte de a lua în considerare orice intervenție artificială', a explicat ea. Mai multe opțiuni sunt luate în considerare, precum deversarea apelor uzate tratate sau construirea unui canal de la Dunăre, situată la aproximativ 15 kilometri distanță. Totuși, numeroși experți au avertizat că aducerea apei din alte bazine hidrografice ar putea modifica echilibrul ecologic al lacului, care este în mod natural alcalin. Zsombor Boromisza, de la Universitatea de Științe Agricole (MATE), a avertizat împotriva tentației de a lua în calcul realimentarea drept o strategie viabilă atunci când există riscul ca apa să se epuizeze. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Soția premierului spaniol Pedro Sanchez va fi judecată pentru trafic de influență și deturnare de fonduri publice
Un tribunal din Madrid a confirmat că Begona Gomez, soția premierului spaniol Pedro Sanchez, va fi judecată pentru acuzații de trafic de influență și deturnare de fonduri publice. Instanța a renunțat însă la acuzația de corupție și a ridicat interdicția de a părăsi teritoriul Spaniei, transmite France Presse. Potrivit deciziei instanței, consultată de AFP, Begona Gomez va fi judecată de un juriu popular, așa cum solicitase judecătorul care instrumentează dosarul de aproape doi ani. Data procesului nu a fost stabilită. Ancheta a fost deschisă în aprilie 2024 pentru a stabili dacă aceasta și-a folosit statutul de soție a prim-ministrului în scopuri personale, acuzații pe care atât ea, cât și Pedro Sanchez le resping. Procurorii susțin că Begona Gomez ar fi folosit influența funcției soțului său pentru a obține un post la Universitatea Complutense din Madrid și finanțări pentru activitatea sa. Ea mai este acuzată că și-ar fi însușit ilegal un program informatic dezvoltat pentru universitate și că ar fi beneficiat de serviciile unei asistente angajate de cabinetul premierului și plătite din fonduri publice pentru a o sprijini în activitățile universitare. în luna iunie, pașaportul lui Begona Gomez a fost confiscat, iar acesteia i s-a interzis să părăsească Spania, măsură pe care a contestat-o, solicitând permisiunea de a participa la un summit NATO și la ceremonia de absolvire a fiicei sale la Londra. Tribunalul din Madrid a decis acum ridicarea acestei interdicții. Dosarul este unul dintre mai multe scandaluri judiciare care afectează anturajul premierului Pedro Sanchez. în ultimele luni, fratele acestuia, David Sanchez, a fost condamnat și i s-a interzis ocuparea unei funcții publice timp de nouă ani pentru trafic de influență, iar doi foști colaboratori apropiați ai premierului, Santos Cerdan și fostul ministru al transporturilor, Jose Luis Abalos, sunt implicați în dosare de corupție. Pe fondul acestor cazuri, opoziția continuă să ceară demisia lui Pedro Sanchez și organizarea de alegeri anticipate, solicitări pe care premierul le respinge.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Ucraina: Zelenski i-a decernat 'Ordinul Libertății' lui Starmer, aflat în ultima sa vizită oficială la Kiev
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a decernat joi 'Ordinul Libertății' premierului britanic demisionar Keir Starmer, lăudând sprijinul acestuia pentru Ucraina, în timpul ultimei vizite oficiale a acestuia la Kiev, relatează AFP. 'Regatul Unit a fost întotdeauna alături de Ucraina și continuă să fie alături de ea, iar noi acordăm o importanță imensă acestui lucru', a declarat Zelenski într-o conferință de presă comună la Kiev cu premierul britanic. Starmer a primit această distincție pentru 'sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei', conform unui decret citit în cadrul conferinței de presă. Starmer a sosit în vizită în Ucraina pentru a asigura Kievul de sprijinul 'neclintit' al Regatului Unit în războiul declanșat de invazia Rusiei, înainte de a părăsi Downing Street și de a-i ceda locul luni lui Andy Burnham. Vizita sa a avut loc la câteva ore după un atac cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, în care au murit două persoane. 'Sunt foarte mândru de contribuția Regatului Unit', care a 'mobilizat și alte țări în sprijinul cauzei' Ucrainei, în special prin intermediul 'Coaliției Voinței', a declarat acesta într-un comunicat emis de Downing Street. 'Această muncă va continua, iar sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina va continua', a asigurat el. Andy Burnham, fost primar al regiunii Greater Manchester și personalitate politică populară în Regatul Unit, urmează să preia vineri conducerea Partidului Laburist, după care va deveni prim-ministru luni. El va fi cel de-al cincilea lider britanic în funcție de la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)
Bloomberg: Oligarhii ruși își mută miliardele pentru a scăpa de controlul lui Putin pe timp de război
Unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia, inclusiv unii aliați de încredere ai președintelui Vladimir Putin, au mutat în ultimul an miliarde de dolari peste hotare, pe fondul sporirii îngrijorărilor privind economia țării și deficitul bugetar, transmite Bloomberg. Confiscările de active proeminente au intensificat temerile în rândul membrilor elitei ruse că statul le-ar putea confisca averile sau că și-ar putea pierde bogățiile, susțin șase ruși înstăriți și alte persoane familiare cu modul de gândire ale unor miliardari ai țării. Câțiva miliardari și-au mutat recent active din Rusia, pe fondul sporirii îngrijorărilor privind sectorul bancar, potrivit declarațiilor unor persoane și documentelor, inclusiv documente corporative și achiziții imobiliare analizate de Bloomberg. Există o mutare a portofoliilor deținute de unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia în ultimul an, iar tendința s-a accelerat în ultimele luni, către criptomonede, aur, proprietăți externe și fonduri private de investiții, în special în Golf, au declarat oamenii, care au dorit să-și păstreze anonimatul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitărilor de a face comentarii. Miliardarii ruși au fost de decenii bine primiți în Occident, sporindu-și reputația în urma tranzacțiilor de afaceri majore, a achizițiilor de proprietăți costisitoare și a petrecerilor. După ce Putin a ordonat, în februarie 2022, invadarea Ucrainei, deteriorând semnificativ relațiile cu SUA și Europa, sancțiunile internaționale au forțat mulți oligarhi ruși să-și mute activele înapoi în Rusia și să-și reînregistreze acolo companiile. Mulți s-au confruntat cu înghețarea activelor lor externe. în țară, însă, ei se confruntă cu riscuri diferite. Din 2024, autoritățile au intensificat confiscările de active proeminente, vizând câțiva oligarhi, inclusiv unii care au încercat să-și mențină legăturile cu lumea din afară, chiar și numai prin dubla cetățenie, sau care anterior au deținut poziții oficiale. încetinirea economiei ruse începând din 2025 le-a redus și mai mult profiturile și le-a limitat oportunităților de a-și păstra și spori averea în țară. Deși este dificil de calculat nivelul ieșirilor neoficiale de capital, o estimare conservatoare a banilor care ies din Rusia dincolo de cifrele oficiale până acum în acest an indică zeci de miliarde de dolari, o creștere față de anul trecut, spun sursele. Temerile legate de confiscări și turbulențele economice au determinat majorarea ieșirilor de capital față de anul trecut, adaugă ele. Pentru a fi siguri, mulți ruși bogați au continuat să caute oportunități de investiții în afara țării, în pofida dificultăților create de război și sancțiuni. Și Banca Centrală a Rusiei a indicat că în primul an de război au ieșit din țară aproximativ 250 miliarde de dolari. Putin caută metode de a majora veniturile, pe fondul cheltuielilor masive de război. El vrea să protejeze cheltuielile din domeniul apărării reducându-le pe cele din alte sectoare. în timp ce mare parte din țară se confruntă cu dificultăți, miliardarii și-au majorat averile anul trecut, ceea ce duce la sporirea presiunilor asupra lor pentru a împărți povara. Un om de afaceri a admis că își mută banii în țări ca Cipru și Emiratele Arabe Unite (EAU) pe fondul temerilor privind presiunile statului asupra oligarhilor. Alți doi spun că investesc în EAU, Turcia sau Arabia Saudită, iar al patrulea susține că investește în Africa. Procurorii au reușit anul trecut să readucă statului active pe care le-au evaluat la peste 4.000 miliarde de ruble (51,5 miliarde de dolari). Printre oligarhii care și-au pierdut activele în favoarea statului se află Vadim Moshkovich, fondatorul Ros Agro Plc, unul din cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, Konstantin Strukov, care controla una din cele mai mari mine de aur, și Dmitry Kamenshchik, care a pierdut aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia. Sursele susțin că printre piețele imobiliare care au beneficiat de pe urma oligarhilor ruși se află cele din Dubai, Turcia și Monaco. Temerile privind viabilitatea băncilor rusești au sporit de vara trecută, oficiali din sectorul bancar exprimându-și temerile privind nivelul datoriilor din bilanțuri.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Italia/ Un bărbat din Livorno, absolvent de liceu la 82 de ani
Un bărbat în vârstă de 82 de ani a absolvit liceul în orașul portuar toscan Livorno din Italia, devenind unul dintre cei mai în vârstă italieni care au reușit acest lucru, transmite joi agenția de presă ANSA. Giuseppe Macaione a declarat pentru un ziar local că și-a îndeplinit un vis prin obținerea diplomei de absolvire a liceului. El a povestit joi ziarului Il Tirreno că a absolvit specializarea inginerie electrică în cadrul cursurilor serale de la Institutul Tehnic Galilei, revenind la școală după mai bine de 60 de ani. Macaione, născut în Sicilia, lângă Cefalu, a abandonat școala la 18 ani, a lucrat la căile ferate și apoi la poștă timp de peste 30 de ani, iar la pensionare a decis să-și reînvie pasiunea din tinerețe pentru ingineria electrică. 'Am început să studiez din nou, de plăcere', a declarat bărbatul reticent, care nu a dorit să fie fotografiat. 'Am mers la cursurile serale alături de oameni mult mai tineri decât mine. M-am integrat printre ceilalți copii. A fost minunat', a povestit el. Anul trecut, octogenarul a fost nevoit să întrerupă cursurile pentru a fi alături de soția sa bolnavă. Ulterior, însă, s-a reîntors la școală și a finalizat cursurile cu durata de trei ani. 'Niciodată nu-i prea târziu să începi să studiezi', a declarat Macaione. El s-a pregătit acasă, cu ajutorul unui profesor de literatură, notează ANSA. Directorul institutului tehnic, Antonio Manfredini, l-a descris drept 'un exemplu concret care demonstrează că, atunci când există voință, nu este nicio limită de vârstă pentru atingerea unui obiectiv'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
BTA/ Bulgaria trimite un nou contingent KFOR în Kosovo
La Stara Zagora a avut loc joi ceremonia de plecare a unui contingent format din 97 de militari bulgari care vor participa la misiunea NATO din Kosovo (KFOR). Contingentul, format în principal din militari ai Brigăzii a 2-a Mecanizate 'Tundja', include și personal din Comandamentul Forțelor întrunite, Serviciul de Poliție Militară, Sistemul Mobil de Comunicații și Informații și Academia Medicală Militară. Staționată în tabăra Viladjo Italia (Camp Villaggio Italia), unitatea va desfășura până la sfârșitul anului 2026 misiuni de patrulare, supraveghere și sprijin pentru securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului Regional Vest. Vorbind în numele Ministerului Apărării, șeful Cabinetului politic al ministrului, Vladko Vladov, le-a urat militarilor succes în misiune, subliniind contribuția continuă a Bulgariei la NATO și la stabilitatea regională în Balcanii de Vest. Comandantul Forțelor Terestre Bulgare, general-maior Deian Deșkov, a remarcat că militarii bulgari participă la misiunea KFOR de 26 de ani, câștigându-și o reputație solidă pentru profesionalism și disciplină. El le-a reamintit membrilor contingentului că misiunea lor este de a sprijini pacea și stabilitatea, nu de a impune autoritatea. Viceprimarul orașului Stara Zagora, Milena Jeleva, a oferit contingentului drapelul orașului Stara Zagora și o icoană a Sfântului Gheorghe, iar Ministerul Apărării a donat, la rândul său, o icoană. Militarii au primit binecuvântarea clericilor Eparhiei Stara Zagora pentru o misiune sigură și încununată de succes. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Prăbușirea podului Morandi din Genova: Un fost director general al operatorului de autostrăzi, condamnat la 12 ani de închisoare
La aproape opt ani de la moartea a 43 de persoane în urma prăbușirii podului Morandi din Genova, în nord-vestul Italiei, Giovanni Castellucci, fostul director general al operatorului de autostrăzi care administra viaductul, a fost condamnat joi la 12 ani de închisoare, a anunțat tribunalul din Genova, relatează AFP. Giovanni Castellucci, aflat deja în închisoare pentru un alt accident soldat cu morți produs în 2013 pe un viaduct din sudul Italiei, a fost găsit vinovat de neglijență și omor din culpă la sfârșitul unui proces care a început în 2022. 'Mă simt responsabil, dar nu vinovat', le-a spus el judecătorilor, în pofida concluziilor magistraților care au investigat tragedia, ale cărei imagini au făcut înconjurul lumii. Ei au subliniat, în special, că 'între inaugurarea (podului) în 1967 și prăbușirea sa 51 de ani mai târziu, nu au fost efectuate lucrări minime de întreținere pentru consolidarea cablurilor pilonului numărul 9', care s-a prăbușit în ziua tragediei. Pe 14 august 2018, la ora locală 11:36, pe o ploaie torențială, masivul pod Morandi, situat pe autostrada care leagă Italia de Franța, s-a prăbușit, zeci de vehicule căzând în gol. Fragilitatea cablurilor era cunoscută și lucrări fuseseră efectuate la doi piloni identici, 10 și 11. Lucrări erau planificate și la pilonul 9. Această tragedie a scos la lumină starea precară a infrastructurii de transport din Italia și rolul companiei de autostrăzi Autostrade, acuzată că a neglijat întreținerea podului pentru a reduce costurile.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)
Doi hackeri britanici, condamnați la închisoare pentru atacul informatic asupra companiei Transport for London
Doi tineri hackeri britanici au fost condamnați joi de justiția din Regatul Unit la câte cinci ani și șase luni de închisoare cu executare pentru atacarea sistemelor informatice ale companiei Transport for London (TfL), incident care a dus la expunerea datelor personale ale milioane de clienți, transmite France Presse. Cei doi inculpați, Thalha Jubair, în vârstă de 20 de ani, și Owen Flowers, în vârstă de 18 ani, își recunoscuseră vinovăția luna trecută. Ei au admis că au spart, în urmă cu aproape doi ani, rețeaua informatică a TfL, obținând acces la numele, datele de contact și alte informații personale ale aproximativ șapte milioane de clienți. Autoritățile au descris incidentul drept una dintre cele mai ample breșe de securitate cibernetică din Regatul Unit. Judecătorul Mark Turner, de la Woolwich Crown Court din Londra, a declarat că perturbările provocate de atac au fost 'extrem de grave' și a criticat motivația celor doi, apreciind că atacul a fost determinat în principal de 'o dorință egoistă de afirmare'. Procurorii au susținut, în cadrul audierii pentru stabilirea pedepsei, că cei doi ar fi avut posibilitatea de a paraliza complet sistemele TfL, având în vedere nivelul de control pe care l-au obținut asupra infrastructurii informatice în timpul atacului desfășurat între 31 august și 3 septembrie 2024. Atacul a fost descoperit la 1 septembrie 2024 și nu a afectat circulația transportului public londonez, însă a provocat probleme timp de aproximativ trei luni pentru serviciile online ale TfL. Pierderile financiare rezultate au fost estimate la 25 de milioane de lire sterline (aproximativ 29 de milioane de euro). Cei doi sunt asociați cu gruparea infracțională online 'Scattered Spider', suspectată de implicare în mai multe atacuri cibernetice de amploare, inclusiv împotriva retailerilor britanici Marks & Spencer și Co-op. Jubair și Flowers au fost arestați în septembrie 2025, în urma unei anchete desfășurate de National Crime Agency (NCA). Procurorii i-au descris drept hackeri 'experimentați și talentați', cunoscuți de autorități de mai mulți ani. Pentru Thalha Jubair nu a fost primul caz de natură cibernetică. El fusese deja condamnat, pe când era minor, pentru un atac informatic împotriva producătorului american de cipuri Nvidia și recunoscuse, de asemenea, implicarea într-un atac asupra poliției din City of London. Owen Flowers a pledat vinovat și într-un alt dosar, pentru că s-ar fi coordonat cu alte persoane pentru atacuri informatice împotriva a două organizații medicale din Statele Unite, Sutter Health și SSM Healthcare Corporation. Condamnarea celor doi reprezintă una dintre cele mai recente acțiuni ale autorităților britanice împotriva atacurilor cibernetice de amploare care vizează infrastructuri și servicii publice.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Italia: Controversata lege electorală impulsionată de Giorgia Meloni, aprobată de parlament în primă lectură
După o dezbatere parlamentară aprinsă, în care chiar și majoritatea a pierdut voturi la unele amendamente, Camera Deputaților de la Roma a aprobat joi în primă lectură o nouă lege electorală a Italiei, proiect susținut de premierul Giorgia Meloni, dar care este criticat de opoziția social-democrată, care consideră că partidele de centru-dreapta ar fi avantajate la următoarele alegeri ce vor avea loc anul viitor, relatează agenția EFE. în cazul adoptării finale a proiectului în forma actuală, noua lege electorală italiană va avantaja partidele fruntașe. Astfel, lista sau coaliția care obține cel puțin 42% din voturi va primi un bonus de 70 de deputați și 35 de senatori, fără însă a depăși 220 de mandate în Camera Deputaților sau 113 în Senat, cu excepția cazului în care acestea sunt obținute fără aplicarea bonusului, justificarea măsurii fiind aceea de a înlesni formarea majorității. însă dacă acest prag nu este atins în ambele camere, atunci bonusul nu va fi aplicat. De asemenea, circumscripțiile uninominale din legislație existentă vor fi eliminate, la fel și obligațiile de a garanta alternanța sau echilibrul între bărbați și femei pe listele electorale. Este introdusă și o normă anti-fragmentare, în virtutea căreia voturile pentru partidele dintr-o coaliție care nu depășesc 3% nu vor fi luate în calcul în rezultatul național al coaliției, dar pragul electoral pentru coaliții se menține la 10%. O altă noutate este că fiecare partid sau coaliție vor trebui să-și precizeze candidatul pentru funcția de prim-ministru înainte de alegeri, deși numele acestuia nu va apărea pe buletinul de vot. Proiectul de lege urmează să fie transmis comisiei competente și apoi plenului Senatului, unde senatorii vor putea să îl dezbată, să propună amendamente și să-l voteze. Dacă Senatul aprobă exact același text votat de Cameră, procesul parlamentar se încheie. Dacă însă introduce amendamente, atunci proiectul de lege trebuie să se întoarcă la Camera Deputaților pentru un alt vot.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Germania majorează amenzile și folosește AI pentru detectarea fraudelor fiscale
Guvernul german intenționează să accelereze lupta sa contra evaziunii fiscale cu un pachet de 26 de măsuri care va spori amenzile, va majora numărul investigatorilor și va folosi AI pentru a ajuta autoritățile să detecteze fraudele, transmite Reuters. Ministerul de Finanțe a refuzat să ofere o estimare exactă a nivelului veniturilor suplimentare care ar putea fi obținute în urma implementării măsurilor, deși oficialii spun că se așteaptă la miliarde de euro. 'Oamenii onești nu trebuie considerați naivi. De aceea sporim presiunile prin investigații ... în lupta contra evaziunii fiscale', a afirmat ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil. Vor fi efectuate mai multe verificări pentru a combate munca la negru, vor fi majorate pedepsele maxime cu închisoarea pentru infracționalitate fiscală organizată, de la 10 la 15 ani, și reclasificată evaziunea fiscală ca infracțiune gravă, în loc de contravenție. în plus, Guvernul german intenționează să angajeze încă 1.500 de specialiști în servicii vamale (unde lucrează în prezent aproximativ 49.000 de angajați) și să creeze un centru de analiză de date cu landurile, utilizând AI pentru a îmbunătăți coordonarea. Companiile vor trebui să raporteze mai prompt TVA, în cadrul unui nou sistem electronic, iar evidențele contabile vor trebui păstrate 15 ani, față de 10 ani în prezent, astfel încât procurorii să aibă timp să strângă dovezi. Afacerile în care se folosește masiv numerar vor trebui să respecte regulile privind utilizarea obligatorie a caselor de marcat electronice, a informat Ministerul de Finanțe. Planul prevede renunțarea la actuala formă de declarare voluntară, care poate permite evazioniștilor fiscali să evite tragerea la răspundere penală prin rambursarea taxelor sustrase de la plată și a unei suprataxe. Autoritățile vor avea competențe sporite pentru a identifica și sechestra active cu origine suspectă, în timp ce amenzile pentru companiile implicate în evaziune fiscală vor fi majorate. Klingbeil a estimat provizoriu venituri suplimentare de un miliard de euro din lupta contra evaziunii fiscale, în 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Cutremur 'puternic' resimțit pe Insula de Sud din Noua Zeelandă; o alertă de tsunami a fost ridicată
Un seism cu magnitudinea 5,9 s-a produs joi în apropierea orașului Te Anau, situat pe Insula de Sud din Noua Zeelandă, zguduind clădirile și determinând autoritățile să emită, pentru scurt timp, o avertizare de tsunami, transmite Reuters. Cutremurul a avut epicentrul la aproximativ 40 de kilometri nord de Te Anau, potrivit Agenției Naționale pentru Situații de Urgență (NEMA) din Noua Zeelandă, acest oraș fiind poarta de acces către zona turistică populară Fiordland. Nu au existat rapoarte imediate privind persoane rănite sau pagube materiale. Seismul s-a produs la ora locală 21:14 (09:14 GMT). Agenția a evaluat inițial cutremurul la magnitudinea 6,3, înainte de a o revizui la la 5,9. Deși alerta de tsunami a fost anulată, NEMA a declarat că se așteaptă ca zonele costiere să fie afectate de 'curenți puternici și neobișnuiți, precum și de valuri imprevizibile la țărm'. Agenția a recomandat populației să nu intre în apă, să părăsească plajele și să păstreze distanța față de porturi și cursuri de apă. Maylene Puyat, o localnică și manager la Fiordland Hotel din Te Anau, a declarat pentru Reuters că seismul a fost 'destul de puternic', precizând că a simțit mișcările telurice timp de un minut. 'în hotel, totul tremura, dar nu s-a deplasat nimic în interior', a spus ea. Un alt locuitor a declarat pentru publicația locală Otago Daily Times că seismul a fost 'lung și puternic' și se auzea 'ca un tren. El a adăugat că 'pereții se mișcau'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Marea Britanie: Creștere redusă a economiei, în urma războiului și a crizei politice interne
Economia britanică a revenit pe creștere în mai, dar avansul a fost slab, în urma efectelor războiului și a crizei politice interne, a anunțat joi Oficiul Național de Statistică (ONS), transmit Reuters și DPA. PIB-ul Regatului Unit a crescut cu 0,1% în mai, după un declin de 0,1% în aprilie. ONS a precizat că evoluția din mai vine pe fondul unui avans al sectorului serviciilor de 0,3%, care a fost parțial compensat de o scădere de 0,5% în industrie și de 0,8% în construcții. Creșterea s-a redus semnificativ după un start peste așteptări la începutul anului, ONS anunțând o expansiune de 0,3% în martie, înainte de scăderea din aprilie, când s-a înregistrat primul declin din ultimele opt luni, în ceea ce a fost descris ca un indiciu al efectelor războiului din Iran. în perioada martie-mai 2026, PIB-ul Regatului Unit a crescut cu 0,7%, după un avans de 0,8% în perioada februarie-aprilie 2026. 'Deși toate cele trei sectoare au crescut în perioada martie-mai, ușorul avans din mai a fost determinat doar de sectorul serviciilor, în timp ce în industria și construcțiile au reprezentat o frână', a apreciat Liz McKeown, director în cadrul ONS. 'Marea Britanie ar fi avut la începutul anului cel mai rapid ritm de creștere din G7, dar standardele sunt scăzute. Iar nivelul ridicat al datoriei țării o face vulnerabilă la noi șocuri inflaționiste, pe fondul continuării războiului din Iran', susțin Danni Hewson, analist la AJ Bell. Alți analiștii avertizează că există riscuri la adresa evoluției economiei în urma efectelor războiului și a crizei politice interne. Analiștii de la Capital Economics se așteaptă ca PIB-ul să stagneze în trimestrele doi și trei, iar în cel mai grav scenariu, Marea Britanie să intre în recesiune. Luna trcută, Banca Angliei a decis să mențină nemodificată dobânda de politică monetară la 3,75%, în linie cu previziunile analiștilor, și a dat asigurări că va continua să monitorizeze atent situația din Orientul Mijlociu. Marea Britanie a fost mai afectată decât alte state occidentale de efectele războiului din Orientul Mijlociu, din cauza dependenței de gazele naturale din import. Banca Angliei a anunțat că se așteaptă ca inflația să depășească 3,25% până la finalul anului după ce în aprilie estima un nivel de 3,6% - 3,7%. De asemenea, instituția previzionează un avans al economiei britanice de 0,2% în acest trimestru, după ce anterior prognoza o creștere de 0,1%. în cea mai mare parte din ultimii cinci ani, rata inflației în Marea Britanie a fost peste ținta pe termen mediu a BoE de 2%. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,3% a economiei britanice în 2026, un nivel similar cu cel din 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Nu există nicio perspectivă imediată de reluare a negocierilor de pace cu #Ucraina, potrivit Kremlinului
Kremlinul a estimat joi că nu există nicio perspectivă imediată de reluare a discuțiilor de pace cu Ucraina, deși a susținut că Rusia rămâne deschisă ideii negocierilor, relatează agențiile Reuters și EFE. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia apreciază disponibilitatea Turciei de a contribui la eforturile de pace, dar deocamdată nu se întrevăd noi negocieri. 'Suntem deplin conștienți de disponibilitatea prietenilor noștri turci de a continua să faciliteze o abordare către o soluționare pașnică a situației din jurul Ucrainei', a declarat Peskov presei. 'Suntem recunoscători părții turce pentru acest lucru. Totuși, în acest moment nu există perspective imediate de reluare a procesului de negociere, nu observăm niciun semn de acest fel. Cu toate acestea, partea rusă rămâne cu siguranță deschisă pentru a urma această cale', a indicat purtătorul de cuvânt prezidențial rus. După aproape 4 ani și jumătate de război, linia frontului rămâne în mare parte statică, în timp ce Rusia și Ucraina își atacă reciproc infrastructurile esențiale și nave pe mare. Trei runde scurte de negocieri au avut loc la Istanbul în 2025, apoi încă două la începutul acestui an la Abu Dhabi și una la Geneva, cu medierea SUA. însă, cum atenția Washingtonului s-a concentrat între timp pe războiul cu Iranul, negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina s-au întrerupt în februarie. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a mai declarat joi presei că Kremlinul monitorizează remanierea majoră a guvernului de la Kiev decisă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar numirea unui nou prim-ministru și ministru al apărării nu vor face nicio diferență dacă Kievul nu este dispus să ia decizii 'responsabile' care să ducă la o soluționare a conflictului. 'Important este ca în interiorul regimului de la Kiev să existe cineva care să-și asume responsabilitatea și să ia o decizie responsabilă care să permită o soluționare pașnică sau încetarea operațiunii militare speciale', a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. 'La Kiev, ei știu foarte bine ce decizii trebuie luate. Important pentru noi este ca acolo să apară astfel de persoane', a mai comentat el, făcând aluzie la cererea lui Putin ca armata ucraineană să se retragă din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene și ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia. Zelenski cere de mult timp un armistițiu, respins însă de Putin, care insistă că dorește un acord de pace permanent, nu o încetare a focului care să permită Ucrainei să-și refacă forțele. Se pare că Putin nici nu se grăbește să reia negocierile, întrucât probabil încă speră că în cele din urmă va ocupa pe cale militară întregul Donbas.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Putin duce Rusia spre o posibilă 'catastrofă', declară opozantul rus Boris Nadejdin pentru AFP
Opozantul rus Boris Nadejdin, vizat de urmăriri judiciare care îi pun în pericol campania pentru alegerile legislative din toamnă, a declarat pentru AFP că președintele Vladimir Putin duce Rusia spre o posibilă 'catastrofă'. 'Trebuie să le spunem oamenilor adevărul, trebuie să spunem că politica cu care Putin conduce țara este una care duce spre haos și posibil, ferească Dumnezeu, spre o catastrofă', a declarat Nadejdin într-un interviu acordat miercuri în Dolgoprudnîi, în suburbiile Moscovei, unde locuiește. Nadejdin - care intenționează să candideze pentru un loc în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) la alegerile parlamentare din septembrie - trebuie să se prezinte vineri în fața tribunalului din Dolgoprudnîi pentru 'afișarea de simboluri extremiste' pe rețelele sociale. Pentru această infracțiune administrativă, el riscă maximum 15 zile de detenție, dar nu exclus ca autoritățile ruse să deschidă ulterior proceduri penale mai grave împotriva sa. Boris Nadejdin (63 de ani) face parte dintre puținele persoane din Rusia care denunță public politica lui Vladimir Putin și ofensiva rusă din Ucraina, fără a fi, deocamdată, în închisoare sau în exil. 'Trebuie să faci tot ce îți stă în putere. Dacă ești om politic, ca mine, trebuie să spui adevărul și să încerci să fii ales, pentru ca oamenii să te susțină. Dacă ești un om obișnuit, poți veni la alegeri și să nu votezi Rusia Unită', partidul pro-Kremlin, a adăugat el. 'Acționez întotdeauna exclusiv în cadru legal. Până la capăt. Aceste eforturi trebuie orientate spre o schimbare a puterii în Rusia prin mijloace pașnice', spune în continuare Boris Nadejdin. Săptămâna trecută, el a fost plasat pe lista 'agenților străini', un statut implicând numeroase constrângeri, încălcarea cărora se pedepsește cu amenzi sau cu închisoarea. Ținând cont de noul său statut și posibila condamnare judiciară viitoare, candidatura sa la alegerile parlamentare, pentru care strânge semnături, este acum puternic compromisă. La sfârșitul anului 2023, acest fost deputat în Duma rusă (2000-2003) își începuse deja campania prezidențială: era atunci singurul oponent al lui Vladimir Putin și al ofensivei sale în Ucraina care își anunțase candidatura pentru alegerile din martie 2024. însă în februarie 2024 autoritățile electorale i-au respins candidatura, susținând că au găsit nereguli în cele 100.000 de semnături strânse. De la atacul masiv împotriva Ucrainei, autoritățile ruse și-au intensificat puternic represiunile, încarcerând sute de persoane care au criticat conflictul. Aproape toți opozanții se află acum în închisoare, sunt morți sau în exil în străinătate. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)
Donald Trump va susține joi seara un discurs despre vulnerabilitățile sistemului electoral american
Președintele american, Donald Trump, se va adresa joi seara populației Statelor Unite printr-un discurs consacrat vulnerabilităților pe care, potrivit lui, le prezintă sistemul electoral american, transmite France Presse. Liderul american, în vârstă de 80 de ani, ales la Casa Albă în 2016 și 2024, continuă să afirme că procesele electorale din Statele Unite sunt afectate de fraude în defavoarea republicanilor, fără să prezinte dovezi în acest sens. El susține, de asemenea, că a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. Donald Trump a promis o 'declarație foarte puternică' în cadrul discursului programat joi la ora 21:00 (01:00 GMT vineri). Oponenții săi se tem că intervenția ar putea fi folosită pentru a pune sub semnul întrebării în general sistemul electoral american și pentru a contesta eventual rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, scrutin considerat dificil pentru tabăra republicană. 'în realitate, nimeni nu știe ce va spune președintele în final, de aceea toată lumea ar trebui să îl asculte', a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, întrebată de postul CBS despre conținutul discursului. Potrivit postului citat, Donald Trump ar putea evoca acuzații privind presupuse ingerințe chineze în alegerile din Statele Unite și ideea că aceste acțiuni ar fi putut afecta integritatea unor scrutine anterioare. Președintele ar putea aborda și alte subiecte de actualitate, în special situația din Iran, unde administrația sa se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Conflictul din Orientul Mijlociu nu prezintă semne de calmare, iar situația din strâmtoarea Ormuz are consecințe economice și politice pentru liderul republican. Directorii CIA și FBI, precum și responsabili ai serviciilor de informații și ai securității interne, vor fi prezenți alături de președinte în momentul discursului. 'Este imposibil să avem o țară fără alegeri libere și corecte', a declarat Donald Trump marți, răspunzând unei întrebări despre conținutul intervenției sale. Acuzațiile privind presupuse încălcări ale corectitudinii alegerilor americane reprezintă un subiect constant pentru Donald Trump de mai mulți ani, deși numeroși experți, organizații independente și decizii ale instanțelor au concluzionat că nu au existat fraude masive, scrie AFP. Donald Trump, care nu a acceptat niciodată înfrângerea în fața lui Joe Biden în 2020, i-a acuzat în ultimele luni pe democrați că încearcă să manipuleze alegerile de la jumătatea mandatului, scrutin în urma căruia republicanii riscă să își piardă majoritatea fragilă din Congres. O astfel de situație i-ar putea crea dificultăți politice președintelui republican, inclusiv riscul unei a treia proceduri de destituire inițiate de democrați. Trump a trecut anterior prin două proceduri de impeachment în timpul primului său mandat, una dintre ele fiind legată de acuzația de 'incitare la insurecție' după atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 comis de susținătorii săi. Ultimul discurs televizat important al lui Donald Trump a avut loc pe 1 aprilie, când președintele republican a încercat să justifice războiul din Iran, la mai mult de o lună după începutul loviturilor israeliano-americane.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Baschet feminin: CS Rapid București, în aceeași grupă din Euroligă cu deținătoarea trofeului
CS Rapid București a fost repartizată în Grupa C a Euroligii feminine de baschet, alături de deținătoarea trofeului, Fenerbahce Opet Istanbul (Turcia), potrivit tragerii la sorți efectuate, joi, la Munchen. Din grupă mai fac parte Valencia Basket Club (Spania), precum și o echipă venită din calificări. Pentru acest loc (Path 4), Flammes Carolo Basket (Franța) și KP Brno (Cehia) vor juca o semifinală, iar câștigătoarea va disputa finala barajului cu Umana Reyer Venezia (Italia), participantă în sezonul trecut la turneul Final 6 al competiției. Meciurile de baraj vor avea loc pe 23 și 30 septembrie, iar sezonul regulat al competiției va debuta pe 14 octombrie. CS Rapid București a obținut la finalul lunii aprilie primul său titlu de campioană națională după o pauză de 48 de ani. AGERPRES/ (AS - redactor: Mihai Țenea, editor: Teodor Ciobanu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Rapid București Women Basketball/Facebook.com
CJUE aprobă legea spaniolă a aministiei pentru secesioniștii catalani
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că legea spaniolă prin care sunt amnistiați secesioniștii din Catalonia nu contravine regulilor din UE, informează Reuters. Amnistia a fost aprobată în 2024 de camera inferioară a parlamentului de la Madrid în cadrul unui acord între Partidul Socialist de guvernământ și grupările
Italia: Peste jumătate din cele 27 de mari orașe monitorizate de Ministerul Sănătății, sub cod roșu de căldură extremă
Numărul marilor orașe italiene vizate de avertizări de cod roșu emise de Ministerul italian al Sănătății din cauza căldurii extreme a crescut joi de la șapte la 15, informează agenția italiană de presă ANSA. Orașe ca Bari, Genova sau Palermo s-au alăturat celor deja vizate de nivelul maxim de alertă, între care se numără Bologna, Florența, Roma și Torino. Vineri, și Milano va trece la codul roșu, ridicând totalul la 17 din cele 27 de orașe mari monitorizate de Ministerul Sănătății din Italia în cadrul sistemului său de avertizare. Codul roșu (nivelul 3) indică o situație de urgență cauzată de un val de căldură, caracterizată prin temperaturi ridicate persistente și un risc general major pentru sănătate, chiar și în cazul persoanelor tinere și sănătoase. în zilele următoare, în Italia sunt prevăzute temperaturi mergând de la 36, respectiv 37 grade Celsius la Milano și Roma până la 42-43 de grade Celsius în Sardinia și Sicilia. Potrivit oamenilor de știință, criza climatică, provocată de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane, amplifică frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, secetele, furtunile violente și inundațiile. Deși există numeroase surse ale gazelor cu efect de seră care provoacă încălzirea globală, principalul factor declanșator este arderea combustibililor fosili - cum sunt petrolul, gazele naturale și cărbunele -, ale căror vânzări generează profituri uriașe pentru giganții mondiali din domeniul energiei, notează ANSA. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Parlamentul de la Kiev îl confirmă pe Serghi Korețki în funcția de prim-ministru al Ucrainei
Parlamentul Ucrainei l-a aprobat joi pe Serghi Korețki în funcția de prim-ministru al țării, acesta devenind al treilea șef al guvernului ucrainean de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, transmit Reuters și dpa. Korețki, fost director executiv al gigantului energetic de stat Naftogaz, a primit 289 de voturi pentru în Parlament, cu mult peste cele 226 necesare. Deputații l-au apreciat pentru experiența sa managerială și pentru capacitatea de a conduce organizații mari într-o perioadă de criză. înaintea votului, noul premier a declarat că principalele sale priorități sunt apărarea Ucrainei, stabilitatea economică și integrarea țării în Uniunea Europeană. în vârstă de 48 de ani, Korețki este inginer și economist de formație. El nu a mai ocupat anterior funcții guvernamentale și nu este afiliat niciunui partid politic. Analiștii consideră că lipsa unei cariere politice poate reprezenta un avantaj. Volodimir Fesenko, directorul institutului de analiză Penta, a spus că profilul său - un manager apreciat, dar neutru politic - îi oferă o poziție favorabilă într-un moment dificil pentru Ucraina. Korețki are peste 20 de ani de experiență în sectorul energetic, lucrând în domenii precum producția de petrol, rafinarea, distribuția de energie, comerțul cu energie și finanțările internaționale. Din mai 2025, el a condus Naftogaz, una dintre cele mai importante companii de stat din Ucraina, responsabilă pentru o mare parte din producția, importurile și furnizarea de gaze naturale. Anterior, a fost director al Ukrnafta, cea mai mare companie petrolieră ucraineană, parte a grupului Naftogaz. înainte de a ajunge în sectorul de stat, Korețki a condus Western Oil Group, Continuum Group și una dintre cele mai mari rețele de benzinării din Ucraina, WOG. Originar din orașul Luțk, din vestul Ucrainei, el a fondat și o rețea de cafenele. - Prima provocare: pregătirea pentru iarnă - Una dintre cele mai mari sarcini ale noului premier va fi pregătirea Ucrainei pentru următorul sezon rece, a cincea iarnă de război cu Rusia. Iarna trecută, Rusia a lansat cele mai intense atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene de la începutul războiului, provocând pagube importante sistemului de electricitate și încălzire. Atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni fără încălzire și apă în timpul lunilor geroase de la începutul anului. Korețki va trebui să coordoneze refacerea și protejarea infrastructurii energetice, în condițiile în care atacurile rusești continuă, iar Kievul se confruntă cu o lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că pregătirea pentru iarnă reprezintă prioritatea imediată a guvernului. - Remanierea marchează o schimbare de direcție la Kiev - Numirea lui Serghi Korețki marchează o schimbare de direcție la Kiev: într-o perioadă dominată de război, Ucraina a ales un premier cu profil de tehnocrat și manager, mai degrabă decât un politician de carieră. Votul intervine într-un moment marcat de proteste neobișnuite în capitală, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe ministrul apărării Mihailo Fedorov. Decizia lui Zelenski de a-l înlătura pe Fedorov a provocat manifestații rare în timp de război la Kiev și în alte orașe. Sute de protestatari, în principal tineri, au ieșit în stradă joi. Fedorov, în vârstă de 35 de ani, era considerat un reformator și un adversar al corupției din administrația de stat. Potrivit relatărilor, el ar fi avut conflicte cu conducerea Statului Major al armatei. Ministrul de interne Igor Klimenko este luat în calcul pentru preluarea portofoliului Apărării, însă Zelenski nu a trimis încă oficial candidatura către parlament. Zelenski anunțase că pregătește o remaniere a cabinetului pentru a consolida relațiile Ucrainei cu principalii parteneri internaționali. Numirea lui Korețki reprezintă a doua schimbare de prim-ministru de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022. El o înlocuiește pe Iulia Svirîdenko. Conform Constituției Ucrainei, președintele are dreptul să propună candidații pentru funcțiile de ministru al apărării și ministru de externe, în timp ce premierul este propus de coaliția de guvernare. Partidul lui Zelenski, Slujitorul Poporului, deține majoritatea parlamentară. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Război în #Ucraina: Diplomația turcă face apel să se evite o extindere a conflictului în Marea Neagră
Ministrul turc de externe Hakan Fidan a afirmat miercuri la Kiev, unde se află într-o vizită, că țara sa nu dorește să vadă războiul între Ucraina și Rusia extinzându-se în regiunea Mării Negre, din care face parte și Turcia, pledând totodată pentru reluarea negocierilor, relatează France Presse. ''Nu dorim ca războiul să se extindă în Marea Neagră'', a declarat șeful diplomației turce alături de omologul său ucrainean Andrii Sibiga. De la începutul invaziei ruse în Ucraina cu peste patru ani în urmă, Kievul și Moscova și-au înmulțit atacurile împotriva navelor în Marea Neagră, axă strategică pentru exporturile celor două țări. ''Este pur și simplu de neînțeles ca un război în Europa să continue timp de cinci ani în secolul XXI. Avem nevoie de pace mai mult ca oricând'', a declarat Fidan, adăugând că ''ar fi extrem de benefic ca negocierile să continue în Turcia''. Ministrul ucrainean de externe a asigurat că președintele Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în Turcia. Vizita lui Hakan Fidan în Ucraina are loc într-un context de impas diplomatic și vizează relansarea discuțiilor între Kiev și Moscova în vederea găsirii unei soluții la conflict. Turcia a găzduit mai multe runde de negocieri între reprezentanții ruși și ucraineni, mai întâi la începutul războiului, apoi din nou în 2025, fără a se înregistra progrese majore, cu excepția schimburilor de prizonieri la scară largă. Președintele rus a refuzat până acum să se întâlnească cu Volodimir Zelenski, estimând că trebuie găsit mai întâi un acord asupra liniilor mari ale unei reglementări. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Grecia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei pentru a proteja o firmă de transport maritim (presă)
Grecia blochează un nou pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei pentru a proteja compania Dynagas a miliardarului grec George Prokopiou, a scris miercuri cotidianul Financial Times, preluat de Anadolu. Dynagas, specializată în transportul maritim al gazelor naturale lichefiate (GNL), preia produsul respectiv de la proiectul Yamal Arctic din Rusia. La o întâlnire a ambasadorilor din UE, reprezentantul Atenei la Bruxelles a afirmat miercuri că sancțiunile propuse, care ar bloca transportul GNL din Rusia către terțe țări, ar ''falimenta'' Dynagas, au afirmat surse la curent cu discuțiile respective. Publicația citată a obținut și de la alte persoane confirmarea că Dynagas este motivul care determină Grecia să se opună. Obiecția a întârziat adoptarea de către UE a încă unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece este necesară unanimitatea. Măsurile propuse vizează și bănci, rețele de criptomonede, companii din industria de apărare și includ un mecanism de reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc. Pentru a evita creșterea bruscă a plafonului din cauza cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, legate de războiul din Iran, ambasadorii UE au convenit să prelungească cu o săptămână aplicarea nivelului maxim actual de 44,1 dolari pe baril, în timp ce continuă negocierile. Unii oficiali au afirmat că prelungirea va permite de asemenea examinarea mai atentă a impactului economic și tehnic al interzicerii transporturilor de GNL. Unii diplomați europeni au argumentat că firmele din întreaga Uniune au suferit deja pierderi din cauza sancțiunilor precedente, care urmăresc să slăbească economic Rusia în urma invaziei în Ucraina. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a recunoscut că statele membre au motive diferite de a se opune sancțiunilor, iar ''dacă nu avem un acord, începem să lucrăm la planul B''. Conform furnizorului de date maritime Equasis, Dynagas operează 27 de nave pentru transportul GNL, inclusiv o treime din flota Arc7 proiectată pentru condițiile arctice din peninsula Yamal. Grecia a afirmat că aceste nave specializate în valoare de 300 de milioane de dolari fiecare nu pot fi desfășurate în alte locuri, iar în eventualitatea adoptării sancțiunilor ar trebui probabil să fie vândute unor cumpărători din alte regiuni decât Occidentul. Datele de navigație ale companiei Kpler arată că Dynagas a transportat de la începutul lui 2025 peste zece milioane de tone de GNL rusesc, în 144 de curse cu 11 nave de la proiectul Yamal. Restul flotei Arc7 este operat de Seapeak, proprietate a firmei de investiții Stonepeak, și de Mitsui OSK Lines din Japonia, plus o navă a Sovcomflot din Rusia. Prokopiou deține și compania de petroliere Dynacom, care a obținut în ultimii trei ani câștiguri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul de petrol rusesc - mai mult decât orice altă firmă similară din Grecia. Dynacom este de asemenea unul din primii operatori care au reluat traversările Strâmtorii Ormuz în etapele inițiale ale conflictului Statelor Unite și Israelului cu Iranul. Anadolu precizează că guvernul de la Atena și Dynagas nu au răspuns solicitărilor de a comenta articolul din Financial Times. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.dynagas.com
Germania: O figură neonazistă transgender își va ispăși pedeapsa la închisoarea pentru bărbați
O figură neonazistă care urma să fie încarcerată într-o închisoare de femei, dar care este suspectată că a profitat de legislația germană privind ''autoidentificarea'' de gen a fost în cele din urmă plasată într-o închisoare pentru bărbați, au anunțat joi autoritățile locale, relatează AFP și Reuters. Marla-Svenja Liebich - care a trăit sub numele masculin Sven înainte de a-și înregistra schimbarea de gen - a fost extrădată miercuri din Republica Cehă și dusă inițial la o închisoare de femei din orașul Chemnitz, situat în estul Germaniei. Totuși, conducerea închisorii a decis în cele din urmă, în aceeași zi, ca persoana în cauză să își execute pedeapsa într-un penitenciar pentru bărbați, decizia fiind luată de experți în consultare cu conducerea închisorii, fără implicarea ministrului justiției, a explicat ministerului regional al justiției. Prin urmare, ea a fost transferată miercuri seară la o închisoare din Zeithain, în aceeași regiune a Saxoniei. ''Este bine că administrația penitenciarului a clarificat rapid situația și nu s-a lăsat antrenată în nicio scenetă'', a declarat ministrul justiției din Saxonia, Constanze Geiert. Marla-Svenja Liebich, în vârstă de 55 de ani, este o figură marcantă a scenei de extremă-dreapta din estul Germaniei de câteva decenii. Ea a dispărut în august anul trecut, după ce nu s-a prezentat la o închisoare de femei din Germania, unde trebuia să execute o pedeapsă de un an și jumătate pentru infracțiuni ca incitarea la ură rasială și defăimarea. La începutul lunii aprilie, a fost arestată în Republica Cehă; ulterior, sistemul judiciar ceh a aprobat cererea de extrădare formulată de Germania. La sfârșitul anului 2024, Sven Liebich își înregistrase schimbarea genului în feminin, în urma unei reforme care a facilitat modificarea legală a genului. Demersul său a fost perceput pe scară largă drept o încercare de a ridiculiza legea germană privind autodeterminarea genului - intrată în vigoare în noiembrie 2024 - și a stârnit dezbateri cu privire la riscurile de a abuza de noua legislație. în 2022, Sven Liebich a perturbat un marș Pride al comunității LGBT+ în estul țării - un bastion atât al mișcării neonaziste, cât și al extremei-drepte germane - numindu-i pe participanți ''paraziți ai societății'', potrivit unor activiști. După ce a preluat puterea anul trecut, actualul guvern al Germaniei, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz, a anunțat că va revizui această lege. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Keir Starmer, în #Ucraina pentru o ultimă vizită în calitate de prim-ministru
Premierul britanic Keir Starmer se află joi în Ucraina pentru a asigura Kievul de sprijinul ''neclintit'' al Regatului Unit în războiul declanșat de invazia Rusiei, înainte de a părăsi Downing Street și de a-i ceda locul luni lui Andy Burnham, relatează AFP. Liderul laburist urmează să se întâlnească la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski, la scurt timp după un atac aerian rusesc care a provocat joi dimineață moartea a două persoane în estul capitalei, potrivit serviciilor de urgență ucrainene. ''Sunt foarte mândru de contribuția Regatului Unit'', care a ''mobilizat și alte țări în sprijinul cauzei'' Ucrainei, în special prin intermediul ''Coaliției de Voință'', a declarat acesta într-un comunicat emis de Downing Street. ''Această muncă va continua, iar sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina va continua'', a asigurat el. Andy Burnham, fost primar al regiunii Greater Manchester și personalitate politică populară în Regatul Unit, urmează să preia vineri conducerea Partidului Laburist, după care va deveni prim-ministru luni. Va fi al cincilea lider britanic în funcție de la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022. Devenit extrem de nepopular din cauza unei serii de erori și schimbări de poziții, Keir Starmer și-a anunțat demisia pe 22 iunie, după ce a pierdut încrederea Partidului Laburist, la mai puțin de doi ani de la alegerea sa în cadrul alegerilor parlamentare din iulie 2024. împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Keir Starmer este unul dintre inițiatorii ''Coaliției de Voință'', care reunește țări ce oferă sprijin diplomatic și militar Ucrainei. Londra și Bruxelles au convenit luni pentru ca Marea Britanie să participe la împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană, ceea ce va permite industriei britanice de apărare să furnizeze mai multe arme Kievului. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)