Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Papa a declarat că jurnaliștii sunt bineveniți să scrie despre el, în contextul interdicției CNN la Casa Albă
întrebat despre decizia președintelui american Donald Trump de a interzice accesul la Casa Albă al reporterilor CNN și ai altor câteva instituții media, Papa Leon al XIV-lea și-a reafirmat vineri sprijinul pentru libertatea presei, susținând că toți jurnaliștii sunt bineveniți să scrie despre el, transmite Reuters din avionul papal în care suveranul pontif a călătorit în Franța. Papa Leon îi întâmpina pe jurnaliști în zborul de două ore de la Roma la Paris, când a fost întrebat despre disputa dintre Casa Albă și trei instituții media. Papa, un american care anterior a atras furia lui Trump după ce a criticat războiul din Iran, nu s-a referit la Trump în răspunsul său, dar a numit acoperirea presei 'foarte importantă'. 'Sunt foarte bucuros că sunteți cu toții bineveniți aici', le-a spus Papa Leon reporterilor. 'în ceea ce privește acoperirea, cred că este foarte important să o avem pentru toată lumea.' Casa Albă a anunțat joi că se redeschide pentru jurnaliștii de la CNN, MS Now și Politico, după ce un judecător federal a decis că interdicția este neconstituțională.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
Fotbal: Jamal Musiala și Kai Havertz, accidentați, părăsesc lotul Germaniei
Jamal Musiala, care a suferit o ruptură musculară la coapsă, și Kai Havertz, cu o întindere musculară, vor trebui să părăsească mai devreme lotul naționalei Germaniei, a anunțat, vineri, Federația Germană de Fotbal (DFB), într-un comunicat, citat de AFP. Joi seara, în prima etapă a Ligii Națiunilor, Musiala a resimțit dureri la încălzir
Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare creștere a prețurilor pachetelor de vacanță, în august
Prețurile pachetelor de vacanță în Uniunea Europeană au fost cu 3,2% mai ridicate în august 2026 decât în august 2025, în linie cu rata inflației (3,2%), în timp ce tarifele pentru transportul aerian de pasageri au scăzut cu 0,4%, rămânând mult sub nivelul inflației, arată
Rusia: Comisia Electorală Centrală confirmă oficial majoritatea constituțională a partidului Kremlinului, Rusia Unită
Comisia Electorală Centrală a Rusiei (CEC) a confirmat vineri în mod oficial majoritatea constituțională a formațiunii politice Rusia Unită, care a obținut 349 din cele 450 de locuri din Duma de Stat (Camera Deputaților), cel mai bun rezultat al partidului Kremlinului, în pofida plângerilor opoziției privind fraudele, informează EFE. 'Rusia Unită a primit 349 de locuri, 140 prin circumscripția federală și 209 prin circumscripțiile cu mandat unic', a declarat președinta CEC, Ela Pamfilova, în cadrul unei conferințe de presă. Rezultatul indică cu șase locuri mai puțin decât cel comunicat de autoritățile electorale luni ca urmare includerii partidului Rusia Justă, care în cele din urmă a reușit să treacă pragul de 5% necesar pentru a intra în Duma, a partidului Patria (un loc) și a patru deputați independenți. Potrivit lui Pamfilova, Partidul Comunist va avea 37 de locuri, partidul ultranaționalist Partidul Liberal-Democrat al Rusiei 23 de locuri, iar Oameni Noi 19. Rusia Justă a reușit în cele din urmă să obțină 17 locuri, 13 dintre ele prin circumscripții federale și restul prin circumscripții cu mandat unic. Președinta CEC a subliniat că, pentru prima dată, au fost aleși în Dumă 46 de foști combatanți în războiul din Ucraina, adică peste 10% din totalul deputaților, o politică promovată de președintele Vladimir Putin. După anunțul CEC de luni al victoriei formațiunii politice Rusia Unită au apărut numeroase acuzații de fraudă. Mai mulți activiști au cerut autorizații pentru a organiza mitinguri împotriva fraudei electorale în orașe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm sau Ijevsk, care au fost însă respinse de către autorități. Experții citați de presă estimează că partidul Kremlinului, a cărui intenție de vot era în jur de 34% înainte de alegeri, a primit cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât a obținut efectiv la urne. Conform specialiștilor citați de publicații precum Historias Importantes, metoda frauduloasă folosită de data aceasta a fost în principal manipularea datelor privind participarea, de la 40% la aproape 60%. Atât singurul partid pacifist din Rusia, Iabloko, care a denunțat numeroase nereguli pe parcursul celor trei zile de vot, cât și comuniștii, a doua formațiune ca număr de voturi, consideră că rezultatul nu reflectă deloc starea de spirit a societății, unde două treimi dintre ruși își doresc încetarea rapidă a luptelor și începerea negocierilor de pace. Fostul prim-ministru rus Mihail Kasianov și magnatul Mihail Hodorkovski consideră că Kremlinul este foarte îngrijorat de numărul tot mai mare de ruși care se opun războiului din Ucraina, de lipsa progreselor pe front și de nemulțumirea populară față de situația socio-economică, motiv pentru care președintele Putin avea nevoie de o victorie incontestabilă asupra rivalilor săi. Experții consideră că aceasta este, posibil, mai mare fraudă electorală de când Vladimir Putin a ajuns la Kremlin în 2000, chiar mai gravă decât cea din 2011, care a dus la cele mai mari proteste anti-guvernamentale de la căderea URSS în 1991. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Trei răniți în urma unei explozii care a distrus o clădire din inima turistică a Atenei
O explozie a provocat vineri prăbușirea unei clădiri rezidențiale în centrul turistic aglomerat al Atenei, rănind trei persoane și avariind alte clădiri, magazine și mașini dintr-un cartier istoric al capitalei elene, transmite Reuters. Nu este deocamdată clar ce a cauzat explozia din clădirea cu două etaje din Plaka, în apropierea unora dintre cele mai populare obiective turistice ale Atenei, inclusiv Acropolele și Templul lui Zeus, proiectând pietre și cioburi de sticlă până la trei străzi distanță. Purtătoarea de cuvânt a poliției, Constantina Dimoglidou, a declarat pentru postul public de televiziune ERT că pompierii nu au încheiat încă inspecția la fața locului. Echipajele de pompieri și ambulanțele s-au grăbit la fața locului, în timp ce fumul se ridica deasupra monumentelor antice. Clădirea în care a avut loc explozia a fost redusă la o ruină de metal contorsionat, balcoane sparte și dale de beton suspendate. 'A fost ca și cum întreaga clădire, întregul bloc ar fi explodat. Atât de puternică a fost', a spus un rezident local, Andreas Martzaklis. Autoritățile au declarat că un trecător a fost rănit. Două femei care fuseseră blocate într-o clădire alăturată au fost salvate și sunt tratate la spital. Zona găzduiește numeroase hoteluri și apartamente de închiriat pentru turiști, iar mulțimi de vizitatori se plimbă pe străzile sale înguste, mărginite de cafenele și magazine de suveniruri. O sursă din poliție a declarat că cel puțin cinci persoane locuiau în clădire, o parte din aceasta fiind închiriată turiștilor. Nu este deocamdată clar dacă se afla cineva în interorul clădirii în momentul exploziei.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
Tenis: Meciurile din sferturile turneului de la Seul (WTA), amânate pentru sâmbătă
Meciurile din sferturile de de finală ale turneului de tenis WTA 250 de la Seul, dotat cu premii totale de 283.347 de dolari, între care și cel al româncei Gabriela Ruse, au fost amânate pentru sâmbătă, din cauza ploii. Un singur meci de simplu s-a desfășurat vineri, cel dintre australianca Kimberly Birrell și Katie Vol
Preluarea activelor franceze de către Rusia: Franța condamnă 'un act ostil'
Ministrul francez al economiei Roland Lescure a denunțat vineri recentele preluări de către Moscova a controlului asupra activelor unor companii franceze încă prezente în Rusia, precum Auchan și fostul Leroy Merlin, calificându-le drept un act 'ostil' la adresa Franței, transmite AFP. 'Este un act ostil la adresa Franței, a companiilor franceze care nu erau în sectoarele vizate de sancțiuni', a afirmat Roland Lescure la postul de televiziune France 2, exprimându-și dorința ca aceste preluări să fie 'anulate'. Autoritățile ruse au plasat săptămâna trecută sub 'administrare temporară' activele din Rusia ale filialei rusești Auchan și ale fostului Leroy Merlin, dar și ale companiei elvețiene Nestle, invocând apartenența lor la țări 'neprietenoase', care susțin Ucraina. 'Aceasta nu ne va împiedica în niciun caz să continuăm să punem presiune (...) asupra Rusiei' în războiul pe care aceasta îl duce în Ucraina, a insistat Roland Lescure, denunțând un 'șantaj economic'. La scurt timp după anunțul făcut săptămâna trecută de autoritățile ruse, Franța a cerut Moscovei 'să revină' asupra deciziei sale și a afirmat că este 'în contact strâns' cu companiile implicate. Dincolo de condamnare, ministrul Roland Lescure a menționat, ca posibilă cale de apel, 'tribunalele internaționale', recunoscând totodată că 'în acest stadiu, în mod evident, aceasta ne-ar putea face să zâmbim'. Activele vizate, aparținând Auchan, fostului Leroy Merlin (redenumit Lemana Pro în 2024 în Rusia) și Nestle, au fost încredințate companiei ruse 'L.E.V. Management', care, potrivit publicației de investigație Novaia Gazeta Europa, a fost fondată la sfârșitul anului 2025 și este condusă de Andrei Kraiușkin, un general din Ministerul rus de Interne. Activele au fost transferate către companie după un decret emis în septembrie de președintele Vladimir Putin. Decretul prezidențial menționează, de asemenea, transferul de active de la trei filiale rusești aparținând companiei franceze de logistică FM Logistic. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022 și primele sancțiuni economice impuse de țările occidentale, multe companii multinaționale au părăsit Rusia, altele și-au suspendat activitățile, iar activele lor au fost confiscate și transferate către companii rusești. Unele companii au continuat să fie prezente, ceea ce le-a atras uneori critici acerbe din partea Ucrainei - și nu numai - pe motiv că ar contribui astfel la finanțarea statului rus și, implicit, a efortului de război. Filiala rusă a unui alt gigant alimentar, Danone, a fost confiscată de statul rus în 2023 și vândută unui nepot al liderului cecen Ramzan Kadîrov. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Eurostat: 3.367 angajați din UE au decedat în 2024 în urma accidentelor de muncă
Numărul accidentelor de muncă mortale în Uniunea Europeană s-a situat în 2024 la 3.367, o creștere de 1,4% (45 decese) comparativ cu 2023, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Au existat de asemenea 2,78 milioane accidente de muncă care nu s-au soldat cu decesul victimei. Comparativ cu 2023, acest tip de accidente a scăzut cu 1,5% (minus 43.742 accidente). în sectoarele economice din UE, în 2024 cele mai multe accidente de muncă mortale s-au înregistrat în construcții (776, în scădere de la 802 în 2023), transport și depozitare (537) și industria prelucrătoare (466). în cazul accidentelor de muncă care nu s-au soldat cu decesul victimei, cele mai multe au fost în industria prelucrătoare (509.851), construcții (352 520), comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (345.282). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Fotbal: Clubul german Hamburger SV a anunțat încasări record în sezonul trecut și profit
Clubul Hamburger SV a anunțat venituri record de 182,1 milioane de euro și profit pentru cel de-al cincilea an la rând, de 8,1 milioane de euro, obținut în sezonul 2025-2026, la revenirea sa pe prima scenă a fotbalului german, Bundesliga, după șapte ani, relatează DPA. Fosta campioană a Bundesligii și a Europei a anunțat joi că cif
#Ucraina: Zelenski anunță că Trump a acceptat să acorde Kievului licențe pentru a produce rachete Patriot
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că omologul său american Donald Trump a luat ''decizia finală'' de a acorda Kievului o licență în vederea producerii de rachete interceptoare Patriot, de care Ucraina are nevoie urgentă pentru a face față atacurilor ruse, transmite AFP. ''în timpul ultimei noastre întâlniri, președintele Trump mi-a confirmat că a luat o decizie finală: Ucraina va primi licențe pentru producerea rachetelor Patriot'', a spus Zelenski într-o întâlnire cu presa, după întâlnirea avută cu Trump la New York în această săptămână. Anterior, șeful statului ucrainean a estimat că lansarea producției de Patriot în Ucraina ar putea dura ''între un an și un an și jumătate''. La începutul lui septembrie, secretarul de stat american Marco Rubio indicase că Washingtonul negociază cu Ucraina acordarea unei licențe pentru producerea de interceptoare Patriot, un dosar asupra căruia liderul de la Casa Albă a părut că și-a schimbat opinia de mai multe ori. Rubio subliniase, totuși, că acordarea licenței nu ar oferi o ''soluție imediată'' la problemele cu care se confruntă Ucraina. Chiar dacă Ucraina reușește să intercepteze majoritatea dronelor ruse, mai dificil de contracarat sunt rachetele balistice, pe care Rusia le utilizează tot mai frecvent, în special pentru a ataca marile orașe ucrainene. Potrivit Kievului, interceptoarele PAC-3 pentru sistemele Patriot sunt singurele capabile de a distruge rachetele balistice ruse. Ele sunt foarte costisitoare și dificil de obținut, iar penuria lor la nivel mondial este agravată de războiul dintre SUA și Iran izbucnit la finalul lunii februarie. în ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat loviturile cu rachete și drone. Apărarea contra rachetelor balistice a devenit o prioritate absolută pentru Ucraina. Kievul și alte nouă capitale europene anunțaseră în iulie crearea unei coaliții de apărare antiaeriană ce include dezvoltarea în comun a unui nou sistem de rachete antibalistice, ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Ucraina a suferit pierderi umane tot mai mari în războiul cu Rusia pe măsura epuizării stocurilor de rachete interceptoare. Șeful statului ucrainean a estimat că stocul de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot va ajunge anul acesta la 264, în scădere de la 675 în 2023 și 364 în 2025. Statele Unite, unde se produc rachetele antibalistice respective, au dificultăți în suplimentarea livrărilor, deoarece americanii și-au consumat masiv rezervele în războiul cu Iranul. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Papa Leon al XIV-lea a aterizat în Franța
Papa Leon al XIV-lea a sosit vineri în Franța pentru o vizită istorică, prima sa vizită în Hexagon de la alegerea sa în 2025, a transmis un jurnalist AFP de la bordul avionului papal. Avionul papal a aterizat cu puțin timp înainte de ora 10:00 pe aeroportul Orly, lângă Paris, unde suveranul pontif urma să fie întâmpinat de președintele Emmanuel Macron. Șeful Bisericii Catolice va susține primul său discurs la Palatul Elysee puțin mai târziu. Leon al XIV-lea a declarat la bordul avionului că scopul său era să 'proclame pacea' în timpul acestei călătorii, care se așteaptă să acopere 'mai multe probleme foarte importante'. întrebat de jurnaliști în timpul zborului despre criza migrației din enclava spaniolă Ceuta, el a declarat că 'a fost cu adevărat o criză umanitară' și că trebuie căutate soluții 'pentru a preveni acest tip de urgență'. Celorlalți care l-au întrebat dacă are un mesaj pentru jurnaliștii acreditați la Casa Albă, unde unor instituții media li s-a revocat temporar acreditarea, el a spus: 'Sunt foarte fericit că sunteți cu toții bineveniți aici. Cred că este foarte important ca acest lucru să fie valabil peste tot și pentru toată lumea', a adăugat el. întrebat despre renașterea spiritualității catolice în Franța, unde numărul botezurilor este în creștere, el a salutat această 'sete spirituală'.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
Germania: Încrederea consumatorilor scade în septembrie, pe fondul majorării costurilor cu energia
încrederea consumatorilor din Germania a înregistrat un declin brusc în septembrie, pe fondul majorării costurilor cu energia, care afectează evoluția celei mai mari economii europene, arată rezultatele studiului publicat vineri de Institutul GfK și de Institutul Nuremberg pentru decizii de piață (NIM), transmit DPA și Reuters.
Provincia Kivu de Nord din RD Congo a devenit noul focar de Ebola
Toate cele 29 de paturi ale centrului de tratament Ebola Kitatumba din provincia Kivu de Nord a Republica Democrată Congo au fost ocupate, într-o regiune unde numărul cazurilor în creștere a copleșit unitățile sanitare, chiar dacă virusul mortal pierde teren în alte părți, transmite vineri Reuters care prezintă un amplu reportaj cu privire la situaț
Fotbal: Biletele pentru 'ultimul tango' al lui Messi la naționala Argentinei, epuizate în două ore
Biletele pentru ultimul meci al starului Lionel Messi la naționala de fotbal a Argentinei, partida amicală contra Beninului, din 6 octombrie, de la Buenos Aires, s-au epuizat în mai puțin de două ore, transmite DPA. Cererea a fost uriașă, iar Federația argentiniană (AFA) ar fi putut vinde cu ușurință mult mai multe bilete decât cel
Marea Britanie avertizează Iranul că nu va tolera activități ostile pe teritoriul său
Ministrul britanic de externe Ed Miliband i-a comunicat omologului său iranian, Abbas Araqchi, că Regatul Unit nu va tolera '˜intimidări, amenințări sau activități ostile pe teritoriul britanic', în timpul unei întâlniri desfășurate la New York în marja Adunării Generale a ONU, relatează vineri EFE. Șeful diplomației britanice a reiterat determinarea guvernului său de a 'combate amenințarea grupurilor care au legătură cu Iranul', despre care se presupune că operează pe teritoriul Marii Britanii și cărora li se atribuie atacuri asupra mai multor ținte, inclusiv asupra comunității evreiești. Serviciile de informații britanice consideră că incendiul provocat în luna martie asupra a patru ambulanțe ale organizației evreiești Hatzola dintr-un cartier situat în nordul Londrei, care nu a provocat răniți, a fost orchestrat de o entitate care avea legături cu Iranul. De asemenea, li se atribuie unor agenți pro-iranieni și alte incidente, precum un atac cibernetic asupra unei centrale electrice a cărei identitate nu a fost dezvăluită, conform articolelor apărute în presă britanică în luna august. Potrivit comunicatului difuzat după întâlnire, Miliband i-a transmis de asemenea lui Araqchi mesajul că 'Iranul trebuie să opteze pentru dezescaladare și diplomație în loc să prelungească războiul' în Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Ministrul britanic de externe 'a subliniat importanța restabilirii libertății de navigație și a redeschiderii complete a Strâmtorii Ormuz și a menționat impactul pe care persistența întreruperilor îl are asupra securității mondiale și a stabilității economice', se arată în comunicat. în cadrul întrevederii bilaterale, Miliband a cerut de asemenea eliberarea cuplului Craig și Lindsay Foreman, cei doi britanici fiind arestați de autoritățile iraniene în ianuarie 2025, când traversau țara cu motocicleta, și care ispășesc o pedeapsă pentru presupuse acte de spionaj în închisoarea Evin din Teheran. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Fotbal: Messi merită să își ia adio așa cum dorește el, a declarat selecționerul Argentinei
Selecționerul naționalei de fotbal a Argentinei, Lionel Scaloni, a declarat, joi, că meciul amical cu Beninul, din 6 octombrie, de la Buenos Aires, îi va oferi căpitanului Lionel Messi ocazia ''să își ia adio așa cum dorește el'', transmite AFP. ''Va fi greu să nu plângem în acea zi, va fi un pri
Jocurile Asiatice: Japonia a pus capăt supremației chineze în tenis de masă după 32 de ani
Japonia a reușit să pună capăt unei supremații de 32 de ani a Chinei în tenisul de masă la la Jocurile Asiatice, după ce niponii s-au impus cu 3-2 în finala probei masculine pe echipe, vineri, la Aichi-Nagoya, transmite AFP. Din 1994, China a câștigat toate edițiile la aceste Jocuri continentale, până când Sora Matsushima l-a întrecut pe Ruibo Wen în meciul decisiv al finalei de vineri. ''Faptul că i-am învins este dovada că ne-a lipsit până acum încrederea'', a declarat jucătorul japonez Tomokazu Harimoto. ''Sunt mulțumit de meci, dar nu a fost nimic neobișnuit în felul în care am jucat, nici uimitor că am câștigat. Pur și simplu am reușit să găsim ceea ce ne-a lipsit, încrederea'', a mai spus el. Japonia a aliniat doi jucători din top 5 mondial, Matsushima (3) și Harimoto (5), în timp de China a contat pe liderul mondial Chuqin Wang, Shidong Lin (8) și Ruibo Wen (15). ''China obișnuia să se bazeze pe șase sau șapte jucători foarte puternici și din acest motiv a dominat 10-20 de ani. Acum, cu doi dintre noi în top 5, Matsushima și cu mine putem obține astfel de victorii'', a subliniat Harimoto, care a adus egalarea la 2-2, după 3-0 cu Wang, care anterior l-a dominat pe Matsushima. ''Am avut unele dificultăți mentale. Poarte ne-am panicat un pic încercând să fim mai buni și ne-am grăbit la anumite lovituri'', a comentat, la rândul său, numărul unu mondial, Chuqin Wang. în schimb, China a câștigat clar finala feminină cu Japonia (3-0). AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Simona Aruştei)
#Ucraina a atacat instalații energetice și industriale din Rusia cu aproape 600 de drone
Ucraina a atacat cu aproape 600 de drone instalații energetice și industriale în 18 regiuni din Rusia, peninsula anexată Crimeea și Marea Neagră, lovind rafinării în regiunea sudică Rostov și în cea vestică Perm, conform autorităților locale și mass-media independente ruse și ucrainene, informează vineri EFE. 'Ca urmare a atacului aerian a fost avariată rafinăria Novoșahtinska. Nu există victime. Compania a încetat temporar operațiunile', a informat pe Telegram guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Slusar. El a precizat că apărarea antiaeriană rusă a doborât în această regiune aproximativ 50 de drone în Kamensk-Șahtinsk și Novoșahtinsk și în șase districte din Rostov. Potrivit unei postări pe Telegram a guvernatorului din Perm, Dmitri Manohin, 'a fost atacată o instalație industrială'. Manohin nu a precizat numele companiei atacate, identificată de canalul independent rus Astra ca fiind rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez, o unitate care a fost nevoită să își întrerupă activitatea în mai multe rânduri. în regiunea Ulianovsk, situată la peste 800 de kilometri est de Moscova, a fost atacată compania militară Iskra aparținând consorțiului Almaz-Antei, specializată în producția de componente pentru echipamente radioelectronice destinate rachetelor și altor sisteme de uz militar, potrivit canalului ucrainean Exilenova+. Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a anunțat pe Telegram că opt civili, inclusiv un minor, au fost răniți în urma acestui atac. în plus, în regiunea Voronej a fost atacată fabrica Voronejsintezkauciuk, specializată în producția de anvelope, potrivit Astra. Guvernatorul din Voronej, Aleksandr Gusev, a declarat că cel puțin patru civili au fost răniți în timpul nopții ca urmare a atacului. La rândul său, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a raportat pe rețeaua rusă de mesagerie MAX doborârea a 23 de drone ucrainene, precum și faptul că nu s-au înregistrat daune sau victime. Potrivit Ministerului rus al Apărării, în noaptea de joi spre vineri au fost 'interceptate și anihilate 592 de drone ucrainene cu aripă fixă'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Uniunea Europeană cere Marii Britanii să majoreze taxele vamale impuse mașinilor din China (FT)
Bruxelles-ul i-a transmis premierului britanic Andy Burnham că Regatul Unit trebuie să majoreze taxele vamale impuse mașinilor din China și să se armonizeze mai bine cu politica comercială a UE pentru a evita barierele impuse importurilor cheie prin legislația ''Made in Europe'', a anunțat vineri Financial Times (FT), transmite Reuters.
Musk, Altman, Huang dar nu și Amodei, prezenți la cina oferită de Donald Trump lui Xi Jinping
O parte din cei mai puternici lideri din industria tehnologică americană, precum Elon Musk, Sam Altman, Jensen Huang și Tim Cook au participat joi la cina de stat oferită de președintele american Donald Trump la Casa Albă președintelui chinez Xi Jinping, de la care a lipsit însă directorul general al Anthropic, Dario Amodei, unul din principalii susținători al unui control mai strict asupra inteligenței artificiale (AI), relatează vineri EFE. Lista invitaților a reunit o bună parte din cei mai importanți actori ai cursei americane pentru AI: Huang de la Nvidia, Altman de la OpenAI, Pichai de la Alphabet, Bezos, fondatorul Amazon, Dell de la Dell Technologies și Elon Musk, care a revenit la Casa Albă după confruntarea publică avută anul trecut cu Donald Trump. Casa Albă l-a inclus de asemenea printre invitați pe Tim Cook, în prezent președintele executiv al consiliului de administrație al Apple. Absența lui Amodei contrastează în mod special cu prezența competitorilor săi și poate fi înțeleasă în contextul în care șeful Anthropic a susținut o supraveghere mai mare a sistemelor avansate de AI și controale mai stricte asupra tehnologiei americane care ar putea ajunge în China. Raportările anterioare despre cină indicau că Amodei nu a figurat pe lista invitaților, deși nu există o confirmare publică că nu ar fi fost invitat. Absența lui Amodei a fost remarcată de mass-media deoarece fondatorul Anthropic a cerut mai multă prudență în fața riscurilor modelelor avansate, în timp ce Huang a pus la îndoială avertismentele despre posibilele pericole. în ceea ce îl privește, președintele Donald Trump a refuzat să pună stavilă dezvoltării tehnologiei pe motiv că Statele Unite trebuie să își păstreze avantajul față de China. întâlnirea celor mai importanți directori de tehnologie la Casa Albă are loc, de asemenea, în timp ce AI a devenit unul din subiectele de pe agenda președinților Trump și Xi. Contrastul cu China a fost deosebit de vizibil chiar la cină, pentru că nu au fost reprezentanți ai companiilor chineze printre invitați, potrivit presei de la fața locului. Mai mulți directori chinezi de top au ajuns la Washington cu puțin înaintea summitului, dar au călătorit separat de delegația președintelui Xi Jinping, conform The New York Times. Ziarul a menționat că mai multe din principalele companii chineze de internet și automobile figurează pe liste de sancțiuni americane pentru legăturile lor cu armata chineză, ceea ce ar fi complicat prezența lor la un eveniment oficial găzduit de Casa Albă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
Tenis: Italia și Ucraina, adversare în semifinalele Cupei Billie Jean King
Echipele feminine de tenis ale Italiei, câștigătoarea ultimelor două ediții, și Ucrainei se vor înfrunta, vineri, în semifinalele Cupei Billie Jean King, după victoriile cu 2-1 obținute în sferturile cu China, respectiv Belgia, joi, la turneul final de la Shenzhen (China), transmite AFP. în cealaltă semifinală, care va avea loc tot vineri, Spania va întâlni Cehia, finala fiind programată duminică. Anhelina Kalinina a adus primul punct al Ucrainei prin victoria reușită în meciul cu Jana Otzipka, 6-7 (6/8), 6-1, 6-1. Greet Minnen a restabilit egalitatea după ce a câștigat neașteptat duelul cu Elina Svitolina, scor 6-7 (5/7), 6-4, 6-4. Meciul de dublu a fost decisiv, iar perechea Anhelina Kalinina/Liudmila Kicenok a dominat cuplul Magali Kempen/Lara Salden, cu 6-3, 6-3. Italia, care vizează o triplă în această competiție, a avut de furcă împotriva Chinei, pe care a învins-o mai clar în semifinalele din 2025 (2-0). Joi, în fața propriului public, Shuai Zhang (37 ani) s-a impus în primul meci de simplu contra Elisabettei Cocciaretto, cu un sec 6-0, 6-2. Apoi, prima rachetă a Italiei, Jasmine Paolini (20 WTA), a restabilit egalitatea prin victoria în fața campioanei olimpice en titre, Qinweng Zheng (52 WTA), cu 6-3, 7-6 (7/4). Sara Errani și Jasmine Paolini, campioanele olimpice de la Paris, au adus calificarea în semifinale, după o luptă de mai bine de două ore (2 h 15 min) cu perechea Hanyu Guo/Xinyu Jiang, 6-3, 5-7, 6-3. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Simona Aruştei)
Airbus anunță o problemă la avioanele A321neo, dar dă asigurări că nu există niciun risc pentru siguranță
Grupul aeronautic european Airbus a anunțat joi că a identificat o ''problemă de calitate'' la structura fuzelajului unor modele A321neo, dar este ținută sub control, iar avioanele pot continua să opereze, neexistând niciun risc pentru siguranță, transmite Reuters. Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat că acest defect afectează aproximativ 500 avioane, inclusiv aproximativ 250 care sunt deja în service și 250 în producție. A321neo, cel mai mare și mai popular avion cu reacție cu un culoar al Airbus, este destinat să transporte 244 de pasageri și poate zbura pe distanțe de până la 4.000 mile marine (o milă marină este egală cu 1.852 de metri). Este a doua problemă industrial- care afectează fuzelajul la cel mai bine vândut model din industrie în nouă luni,după ce Airbus a raportat în decembrie probleme la panourile de fuzelaj. Airbus a precizat că a descoperit ceea ce a descris ca o ''deviere'' în stratul de protecție aplicat componentelor scheletului, dispuse longitudinal în fuzelaj. Anunțul vine într-un moment în care Airbus încearcă să majoreze producția de avioane cu un culoar la 75 de unități pe lună, de la aproximativ 60 în prezent. Grupul aeronautic european a dat asigurări că problema de calitate nu implică niciun risc pentru siguranță, dar ar putea provoca întârzieri în livrarea aeronavelor, deși este disponibil remediul. Totuși, autoritățile de reglementare europene ar putea totuși emite o directivă prin care să ceară oficial repararea defectelor într-o anumită perioadă. Delta, care operează avioane A321neo, a indicat că este ''în contact cu partenerii OEM (producători de echipamente originale) și va lua întotdeauna măsuri pentru a îndeplini sau depăși recomandările operatorului și directivele autorităților de reglementare''. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Iranul le-a prezentat Statelor Unite un plan pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz
Iranul le-a prezentat Statelor Unite un plan de redeschidere a strâmtorii Ormuz, a anunțat ministrul de externe Abbas Araghchi în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, transmite vineri dpa. ''Le-am prezentat SUA, prin intermediari, un plan ce prevede că, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, strâmtoarea Ormuz va fi deschisă de la finalul celei de-a șaptea zi și discuțiile vor fi reluate'', a spus Araghchi. Un reprezentant al Casei Albe a declarat pentru postul de televiziune CNN că partea americană are ''discuții pozitive și constructive (cu Iranul) prin mediatori''. Aceste discuții între reprezentanții Washingtonului și cei ai Teheranului sunt primele de acest fel desfășurate în ultimele luni. Media de stat iraniene au relatat că ministrul Abbas Araghchi a transmis care sunt condițiile Iranului pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, printre care ridicarea imediată a blocadei navale impuse de SUA asupra porturilor iraniene, eliberarea tuturor activelor iraniene înghețate și încheierea războiului pe toate fronturile. Controlul asupra strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaz, rămâne unul dintre principalele motive ale disputei între SUA și Iran. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Fotbal: Carlos Mora a reușit o dublă pentru Costa Rica, dar 'Los Ticos' au pierdut acasă
Fotbalistul Carlos Mora, care joacă pentru Universitatea Craiova, a reușit o dublă pentru naționala Costa Ricăi, învinsă acasă de Curacao cu 4-3, joi, în Liga Națiunilor CONCACAF. Cu Mora integralist ca extremă dreapta, Costa Rica a condus cu 3-0 la pauză, dar a avut o ultimă jumătate de oră de coșmar, în care a primit patru goluri. Orlando Sinclair a deschis scorul pentru ''Los Ticos'' (3), iar Mora a înscris în minutele 23 și 45+1. Pentru Curacao, echipă care a participat la Cupa Mondială din America de Nord, au marcat Kenji Gorre (62, 78), Tahith Chong (66) și Jordi Paulina (82). O altă echipă care a jucat la CM 2026, Haiti, s-a impus pe teren propriu, 3-2 cu Trinidad-Tobago, iar Republica Dominicană a trecut de Nicaragua cu 3-2, ambele victorii venind după goluri reușite în minutele adiționale. Mora este al doilea jucător al Universității Craiova care înscrie în această fereastră internațională, după ce atacantul Assad Al Hamlawi marcat un gol pentru Palestina, joi, în meciul amical cu Noua Zeelandă (2-2). AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Simona Aruştei)
Amenințarea AI și abuzurile clerului pe agenda călătoriei apostolice a papei Leon al XIV-lea în Franța
Papa Leon al XIV-lea pleacă vineri într-o vizită de trei zile în Franța, unde speră să repare din imaginea Bisericii Catolice puternic afectată după scandalurile de abuzuri și de unde va reînnoi apelurile pentru reguli globale privind dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), prezentând în același timp o viziune pentru viitorul Europei,
Inundațiile catastrofale din Nepal, 'un avertisment pentru întreaga lume' cu privire la pericolele schimbărilor climatice (premierul nepalez)
Inundațiile catastrofale care au lovit Nepalul au reprezentat 'un avertisment pentru întreaga lume' cu privire la pericolele schimbărilor climatice, a declarat joi la tribuna ONU premierul nepalez Balendra Shah, îndemnând comunitatea internațională să-și intensifice eforturile pentru a ajuta țara sa să se adapteze, a consemnat AFP. Statul himalayan a trecut printr-una dintre cele mai mari catastrofe din istoria sa la sfârșitul lunii august, când o viitură devastatoare - declanșată de prăbușirea unui ghețar de mare altitudine, situat la granița dintre Nepal și China - a făcut ravagii. Peste 1.400 de oameni și-au pierdut viața, iar mai mult de 5.700 sunt în continuare dați dispăruți. Pagubele economice se ridică la miliarde de dolari, amintește France Presse. 'Nepalul a contribuit cu mai puțin de 0,1% la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Nu noi am creat această criză, și totuși noi plătim prețul', a subliniat Shah în fața Adunării Generale a ONU. El a făcut apel la comunitatea internațională să contribuie la acoperirea costurilor de adaptare la schimbările climatice, insistând că 'Nepalul nu își poate construi singur reziliența în fața unei crize amplificate de eșecul guvernanței globale'. Premierul nepalez a propus crearea unui 'mecanism himalayan de reziliență climatică' - care să implice Nepalul, China și India - ce ar permite schimbul de date prin satelit și de expertiză, monitorizarea lacurilor glaciare și consolidarea sistemelor comune de avertizare timpurie. Fost rapper în vârstă de 36 de ani, Balendra Shah a preluat puterea în urmă cu șase luni, fiind propulsat de 'Generația Z' pentru a lupta împotriva corupției din țara sa; catastrofa climatică de luna trecută i-a dat însă peste cap agenda politică. Nepalul a solicitat 20 de milioane de dolari din Fondul ONU pentru pierderi și daune - suma maximă permisă, dar o fracțiune infimă din nevoile sale reale. Modul în care se va răspunde solicitării țării va fi urmărit cu mare atenție, întrucât fondul - creat în 2022 în urma unor inundații catastrofale din Pakistan - nu a efectuat încă nicio plată și se confruntă cu un deficit major de finanțare. în ce le privește, Statele Unite au anunțat un nou ajutor în valoare de 31 de milioane de dolari pentru reconstrucția de după inundații. Ministrul nepalez de externe, Shisir Khanal, a indicat pentru AFP că și statele din G7 și-au exprimat în mod informal sprijinul în cadrul unei reuniuni desfășurate miercuri, iar Regatul Unit s-a angajat de asemenea să ofere asistență.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)
Sprijinul pentru #Ucraina: Consiliul UE a aprobat plata a 3 miliarde de euro și salută contribuția financiară a Norvegiei
Kievul va primi în curând aproape 3 miliarde de euro, în urma aprobării de către Consiliul Uniunii Europene a celei de a opta plăți periodice în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina, sumă din care 800 de milioane de euro vor fi furnizate pentru prima dată din împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei, indică un comunicat difuzat joi pe website-ul consilium.europa.eu. Plata aprobată joi reflectă finalizarea cu succes de către Ucraina a zece etape-țintă. Ucraina a îndeplinit până în prezent 84 dintre cele 95 de etape-țintă necesare în cadrul planului, reprezentând aproximativ 88% din etapele care trebuiau parcurse până în prezent. Finanțarea în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina este concepută pentru a consolida stabilitatea macrofinanciară, redresarea și modernizarea Ucrainei, pentru a menține operațională administrația sa publică și pentru a sprijini eforturile sale de reformă. De asemenea, Consiliul UE a modificat joi Planul pentru Ucraina incluzând o binevenită contribuție financiară voluntară din partea Norvegiei în valoare de 1 miliard de coroane norvegiene (aproximativ 92 de milioane de euro) sub formă de sprijin nerambursabil. Mecanismul UE pentru Ucraina le permite statelor membre, țărilor terțe și organizațiilor internaționale să contribuie în mod voluntar. Suedia a adus deja contribuții voluntare suplimentare de peste 253 de milioane de euro în ultimul an. Norvegia este prima țară din afara UE care contribuie la pilonul I al Mecanismului pentru Ucraina ('Sprijin pentru Ucraina prin intermediul Planului pentru Ucraina'). Regatul Unit a contribuit recent cu peste 17 milioane de euro la pilonul II ('Cadrul de investiții pentru Ucraina'). Mecanismul UE pentru Ucraina a intrat în vigoare la 1 martie 2024 și prevede o finanțare în valoare de peste 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, menită să sprijine redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei pe parcursul anului 2027. Din acest total, peste 40 de miliarde de euro sunt alocate pentru reformele și investițiile prevăzute în Planul pentru Ucraina - foaia de parcurs a Ucrainei pentru redresare și aderarea la UE, plățile depinzând de îndeplinirea de către Ucraina a obiectivelor planului. Odată cu efectuarea celei de-a opta plăți, Ucraina va fi primit peste 32 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina de la jumătatea anului 2024 încoace. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)
Atacurile premierului Netanyahu asupra președintelui Erdogan sunt neîntemeiate, reacționează Ankara
Guvernul de la Ankara a calificat vineri drept neîntemeiate afirmațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care l-a acuzat joi, la New York, în fața Adunării Generale a ONU pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan, susținător al cauzei palestiniene, că ar fi un 'tiran', informează vineri AFP. Atacurile premierului Netanyahu sunt 'neîntemeiate' și nu pot 'face uitate masacrele sale, dezastrul umanitar din Gaza și urmăririle în justiție pornite conform dreptului internațional', a declarat Burhanettin Diran, directorul de comunicare al guvernului turc, citat de agenția de știri Anadolu. Relațiile dintre Israel și Turcia s-au deteriorat în mod evident după începerea războiului din Fâșia Gaza, declanșat de Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Marți, președintele turc i-a îndemnat pe cei prezenți la Adunarea Generală a ONU să înceapă 'imediat' reconstrucția Fâșiei Gaza, devastată de conflict. 'Copiii din Gaza trebuie să fie în siguranță. Când copiii palestinieni își ridică privirea spre cer ar trebui să vadă zmeie zburând liber, nu avioane de vânătoare, drone sau drone înarmate', a mai declarat el. Delegația israeliană a părăsit sala în momentul în care șeful statului turc a cerut tuturor țărilor care nu au recunoscut un stat palestinian să își reevalueze decizia. 'Iar acum, ultima țară care a devenit un super-propagator de minciuni antisemite este Turcia', i-a răspuns joi președintelui Erdogan, tot de la tribuna ONU, premierul Netanyahu. Turcia este prima țară cu majoritate musulmană care a recunoscut statul Israel, dar președintele Erdogan este un critic virulent al acestei țări și a permis prezența liderilor Hamas pe teritoriul turc. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)
VIDEO/ONU: Într-un discurs de campanie electorală, Netanyahu îi pune la zid pe criticii săi
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, angajat într-o campanie dificilă pentru realegerea sa, a lansat joi un rechizitoriu împotriva numeroșilor detractori ai Israelului, într-un moment în care violențele se multiplică împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, relatează AFP. 'Ei acuză Israelul, minusculul Israel, de colonialism, care colonialism?', a exclamat Benjamin Netanyahu de la tribuna ONU. 'Printre ei se află indivizi din Marea Britanie și din Franța. Pe naiba, ei sunt cei care au inventat termenul!', a spus el. Netanyahu a declarat că, împreună cu Statele Unite, a împiedicat Iranul să pună la punct arme nucleare. 'M-am angajat să împiedic dictatura ucigașă iraniană să pună la punct bombe atomice, arme nucleare destinate distrugerii Israelului, arme nucleare capabile să amenințe întreaga lume', a subliniat el. De asemenea, el a prezis că regimul iranian va sfârși 'prin a cădea'. Ca și anul trecut, zeci de membri ai delegațiilor au părăsit sala în momentul discursului său, în semn de protest. Benjamin Netanyahu l-a atacat de asemenea pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzându-l că este un 'tiran' și numind Turcia un 'super-propagator de minciuni antisemite'. în cursul serii, Ankara a considerat afirmațiile premierului israelian ca fiind 'fără fundament': acestea nu pot 'face uitate masacrele sale, catastrofa umanitară din Gaza și procedurile judiciare demarate în temeiul dreptului internațional', a reacționat Burhanettin Duran, directorul de comunicare al guvernului turc. Altă țintă a lui Netanyahu: primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, vechi militant al cauzei palestiniene, pe care îl acuză că susține Hamas. 'De când ați fost ales în acest oraș, mulți evrei nu se mai simt în siguranță', i-a reproșat el. Mamdani, care face parte din aripa stângă a Partidului Democrat, îl acuză pe prim-ministrul israelian de 'genocid'. Mai devreme în acest an, edilul declarase că intenționează să îl aresteze pe Netanyahu în timpul summitului ONU, înainte de a admite că nu este în măsură să pună în executare un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) care îl vizează pe prim-ministru pentru crime de război și crime împotriva umanității. Joi, el i-a replicat lui Netanyahu că 'nicio minciună' din partea sa 'nu schimbă faptul că rămâne sub incidența unui mandat de arestare'. Zeci de manifestranți s-au adunat pe First Avenue, care se întinde de-a lungul sediului ONU din Manhattan, scandând: 'Netanyahu, nu te poți ascunde, ești căutat pentru genocid'. Mai multe persoane au fost reținute, printre care și actrița Susan Sarandon. Aflat în campanie electorală pentru alegerile legislative din 27 octombrie, prim-ministrul, aflat în fruntea celui mai de dreapta guvern din istoria Israelului, și-a lansat țara într-un război pe mai multe fronturi (Gaza, Liban, Siria și Iran) și a intensificat colonizarea în Cisiordania ocupată, unde violențele coloniștilor s-au multiplicat de la atacul sângeros condus de Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023. înaintea lui, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, constrâns să se exprime prin video după ce a fost privat de viză de către Statele Unite, declarase că politicile israeliene nu se mai limitează la a compromite soluția celor două state, ci amenință de acum 'însăși viața și existența' poporului său. Liderul palestinian a criticat, de asemenea, decizia Statelor Unite de a-i interzice, la fel ca anul trecut, să se deplaseze pe teritoriul american, denunțând 'măsuri punitive fără fundament legal'. Discursul lui Netanyahu intervine în contextul în care mai mulți lideri străini, printre care și președintele francez Emmanuel Macron, au profitat de tribuna ONU din această săptămână pentru a denunța politica guvernului israelian. Liderul israelian a respins aceste critici și a minimizat situația din Cisiordania. 'Ceea ce relatează presa este despre o mână de tineri delincvenți', a spus el, adăugând că sunt aproximativ 150 'care aruncă cu pietre și dezrădăcinează măslini'. Conform unui bilanț al AFP, bazat pe datele Ministerului palestinian al Sănătății, armata și coloniștii au ucis, începând cu 7 octombrie 2023, peste 1.100 de palestinieni, combatanți și civili, în Cisiordania. Potrivit cifrelor israeliene, în aceeași perioadă și în aceeași regiune, aproape 50 de israelieni - civili și membri ai forțelor de securitate - au fost uciși în atacuri palestiniene sau în timpul operațiunilor militare israeliene. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO/SUA sunt cele care trebuie să decidă dacă pun capăt războiului cu Iranul (interviu Pezeshkian)
Statele Unite sunt cele care trebuie să decidă dacă vor să oprească războiul, a estimat joi președintele iranian Massoud Pezeshkian, reamintind că nu Iranul a fost cel care a declarat războiul, notează AFP. 'Este de datoria Americii să decidă dacă vrea să pună capăt' acestui conflict, a declarat el într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU la care a participat. Aceste declarații vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja marii reuniuni a diplomației mondiale. în plus, președintele iranian a dat asigurări că Republica Islamică Iran nu dorește războiul, dar că este 'hotărâtă să se apere'. 'Nu am declanșat niciodată un război, dar dacă ei doresc să continue să lupte împotriva noastră, vom răspunde cu forță, cu determinare', a insistat Pezeshkian, deplorând 'presiunile' care 'urmăresc să ne oblige să capitulăm în afara oricărui cadru juridic al dreptului internațional, ceea ce este imposibil'. El a reamintit că Washingtonul și Teheranul ajunseseră la un acord de principiu în iunie. 'Acest acord a fost semnat și, pe această bază, suntem pregătiți și ne dorim în continuare să mergem înainte', a dat Pezeshkian asigurări. De asemenea, liderul a afirmat că scadența electorală de la jumătatea mandatului din Statele Unite nu schimbă nimic: 'Nu ținem cont de asta', a spus el, în timp ce președintele Trump a sugerat că iranienii așteaptă aceste alegeri înainte de a încheia un acord. Statele Unite și Israelul au atacat Iranul în februarie. Ca represalii, Iranul a blocat strâmtoarea strategică Ormuz prin care trece o mare parte din fluxurile petroliere ale lumii. Pe de altă parte, președintele iranian a indicat că s-a întâlnit cu liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei pentru ultima dată în urmă cu aproximativ o lună, timp de 'șapte ore'. întrebat dacă acesta se află într-o stare bună de sănătate, președintele iranian a răspuns: 'Cu siguranță'. în ceea ce privește dosarul delicat al sectorului nuclear, președintele iranian a reiterat că Iranul nu încearcă să obțină arma atomică, deși țara deține un stoc de uraniu înalt îmbogățit la 20% și 60% care depășește cu mult pragul util pentru o utilizare civilă. Statele Unite, Israelul și aliații lor occidentali suspectează Teheranul că vrea să se doteze cu arma nucleară. Acest lucru a justificat ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii Islamice. 'Nu, absolut deloc', i-a spus el jurnalistului de la Fox News care l-a întrebat dacă Iranul vrea să posede arma atomică. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)