Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Pomohaci, acuzat că a produs și distribuit fotografii și înregistrări video pornografice cu minori (surse)
Cântărețul și fostul preot Cristian Pomohaci este acuzat de procurorii DIICOT că a produs și distribuit, prin intermediul unor aplicații online, fotografii și înregistrări video în care apare întreținând acte și raporturi sexuale cu minori, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Cristian Pomohaci, în vârstă de 57
Bilanț al descinderilor la protestatarii violenți din Piața Victoriei: 20 - arestați preventiv, 3 - arest la domiciliu
Instanțele din Capitală au dispus, marți și miercuri, arestarea preventivă a 20 de manifestanți violenți care au atacat forțele de ordine la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei. Alți trei bărbați au fost plasați în arest la domiciliu, iar patru persoane sunt cercetate sub control judiciar. Acesta este
Crima din Vâlcea/Tânărul cercetat pentru omor, dat în urmărire; a fost emis mandat de arestare preventivă
Tânărul în vârstă de 30 de ani, cercetat pentru omor în cazul femeii care a fost găsită decedată într-o valiză ce plutea pe râul Olt, în zona barajului de la Ioneșt
Crima din Vâlcea/Pete ce par a fi de sânge găsite pe o saltea în dormitorul suspectului; procurorii cer mandat de arestare
Mai multe pete ce par a fi de sânge au fost găsite pe o saltea, miercuri, în timpul unei percheziții efectuate la domiciliului tânărului suspectat în cazul de omor al unei tinere al căre
Constanța: Trei tinere, cercetate penal după ce au agresat o adolescentă de 15 ani; imaginile au apărut în mediul online
O tânără de 19 ani a fost arestată preventiv, o adolescentă de 16 ani, arestată la domiciliu, și o a treia fată, de 14 ani, este anchetată, după ce în mediul online au apărut imagini cu acestea agresând fizic și amenințând o minoră de 15 ani, a informat, miercuri, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța. Conform sursei citate,
Crește numărul aleșilor locali care își pierd mandatul după intrarea în vigoare a 'amendamentului Fritz'
Numărul aleșilor locali care își pierd mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea integrității, printre care și 'amendamentul Fritz', a crescut la 67, dintre care 11 sunt primari. Agenția Națională de Integritate a anunțat miercuri, într-un comunicat de presă, o actualizare a listei cu aleșii locali al căror mandat trebuie să înceteze ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la Legea nr. 180/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. La sfârșitul lunii august, ANI comunicase că a identificat 55 de persoane în cazul cărora, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată și termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit, iar acestea continuau să ocupe funcții, demnități publice sau mandate. Ca urmare a verificărilor ulterioare efectuate de ANI, situația actualizată la data curentă este următoarea: * 67 de persoane se află sub incidența dispozițiilor privind încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului; * aceste persoane ocupă, în total, 71 de funcții sau mandate, unele persoane dețin mai mult de o funcție. Structura pe categorii de funcții este următoarea: * 11 primari, dintre care unul de municipiu, cinci de orașe și cinci de comune; * 21 consilieri locali; * 10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale; * 24 funcționari publici și persoane cu funcții de conducere (șase funcții de manager/director) și de execuție (18 funcții); * cinci persoane care dețin alte funcții. ANI spune că diferența față de cifra comunicată la data de 31 august reprezintă rezultatul a două evoluții concomitente, ambele prevăzute în logica verificărilor anunțate: I. Evoluții care au determinat diminuarea numărului de persoane identificate: * persoane identificate inițial care și-au depus demisia și se aflau în perioada de 30 de zile în care aveau obligația de a completa declarațiile de avere și de interese 'de încetare'; * persoane cărora le-a încetat funcția, demnitatea publică sau mandatul dar pentru care agenția nu a fost informată și nu au fost completate declarațiile de avere și de interese în termen de 30 de zile de la încetare; * persoane care au continuat să depună declarații de avere și de interese, deși nu mai ocupau funcții, demnități publice sau mandate pentru care exista obligația de declarare, în contextul menținerii unui standard de transparență și integritate. II. Evoluții care au determinat creșterea numărului de persoane identificate, fiind identificate mai multe tipare: * persoane care ocupau funcții, demnități publice sau exercitau mandate pentru care aveau obligația legală de a completa declarații de avere și de interese, dar care nu și-au îndeplinit această obligație, situație care a avut ca efect sustragerea acestora de la mecanismele automate de monitorizare realizate ale agenției - de exemplu, persoane care ocupă funcția de primar sau funcții de director în cadrul companiilor publice; * persoane care au completat declarații de avere și de interese 'de încetare', deși, în fapt, continuă să ocupe funcțiile, demnitățile publice sau să exercite mandatele respective - de exemplu, au fost identificate situații privind consilieri locali în cazul cărora inspectorii de integritate au constatat, pe baza informațiilor publice disponibile, că aceștia continuau să își exercite mandatele; * persoane care ocupau funcții ce nu se regăseau anterior în categoriile pentru care exista obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese, dar care, ca urmare a adoptării Legii nr. 180/2026 și extinderii acestor categorii, nu mai au dreptul să ocupe respectivele funcții - de exemplu, au fost identificate situații în care persoane care exercitaseră anterior funcții publice ocupau, ulterior, alte funcții în cadrul aceleiași autorități sau administrații publice locale pentru care anterior nu exista obligația depunerii declarațiilor; * persoane pentru care raportul de evaluare a rămas definitiv ulterior datei de 31 august, fie prin necontestarea acestuia în instanță, fie prin nerecurarea hotărârii Curții de Apel, fie ca urmare a pronunțării unei decizii de către înalta Curte de Casație și Justiție; * persoane care completau în mod eronat declarațiile de avere și de interese, cu scopul de a induce în eroare mecanismele automate de monitorizare ale ANI. Pentru identificarea acestor situații de eludare a cadrului legal de integritate și a regimului interdicțiilor, inspectorii de integritate au corelat informațiile cuprinse în declarațiile de avere și de interese cu cele aferente conturilor active în sistemul e-DAI, cu informațiile rezultate din sesizările și petițiile înregistrate la nivelul ANI, precum și cu informațiile disponibile din surse media sau publicate pe site-urile instituțiilor. Potrivit prevederilor Legii nr. 180/2026, persoanelor aflate în situația descrisă 'le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. ANI a anunțat că va continua să verifice existența altor situații de eludare a cadrului de integritate și de sustragere de la aplicarea interdicțiilor; dacă încetarea funcției sau a mandatului s-a produs efectiv, nu doar la nivel formal; dacă interdicția este respectată, inclusiv în situațiile în care, ulterior încetării funcției, demnității publice sau mandatului și pe durata perioadei de interdicție, persoana vizată urmărește ocuparea unei alte funcții, demnități publice sau exercitarea unui alt mandat; dacă autoritățile și instituțiile competente și-au îndeplinit obligațiile legale privind constatarea încetării funcției, demnității publice sau mandatului; dacă, în cazul identificării unor neconcordanțe, se impune utilizarea instrumentelor legale de verificare și, după caz, dispunerea măsurilor prevăzute de lege. Inspectorii de integritate vor comunica, în mod individual, situațiile identificate privind încetarea funcțiilor, demnităților publice sau mandatelor către persoanele, autoritățile și instituțiile competente să dispună ori să constate, după caz, măsurile legale necesare. *** ANI anunță amenzi pentru cei care nu aplică legea. Agenția subliniază că legislația în domeniul integrității a fost actualizată și consolidată, inclusiv prin întărirea regimului sancționator. în acest sens, art. 29 din Legea nr. 176/2010, astfel cum a fost modificat, prevede, între altele: - alin. (4) - Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, de către persoanele care au atributul numirii sau, după caz, al sancționării, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. - alin. (5) - Nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani în conformitate cu prevederile art. 25 din lege, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei. - alin. (6) - în situația prevăzută la alin. (5), toate actele juridice sau administrative încheiate direct de către persoana căreia i se aplică interdicția sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind perioada de interdicție de până la 3 ani, sunt lovite de nulitate absolută, prevederile art. 23 din lege, aplicându-se în mod corespunzător. ANI subliniază că o interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care ANI îl va urmări în mod constant în procesul de aplicare, se arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Bărbat trimis în judecată după ce a îndemnat publicul pe Facebook la violențe împotriva magistraților
Un bărbat din Capitală a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a îndemnat oamenii, în mesaje postate pe Facebook, la acțiuni violente împotriva magistraților. 'în luna august 2025, inculpatul a îndemnat publicul pe platforma online Facebook să săvârșească infracțiuni (de violare de domiciliu, de viol și de ultraj judiciar) împotriva magistraților români (judecători și procurori) și a membrilor de familie/apropiaților acestora, prin intermediul publicării unui comentariu scris (text) cu următorul conținut: 'Magistrații, dacă n-au frică de Dumnezeu, poate n-ar fi rău să le fie insuflată o teamă oarecare, inclusiv cea propusă de către (...), în ultim instanță. Cred că respectiva persoană a fost victimă a sistemului judiciar, dacă a ajuns să propună așa ceva. Cumva, magistrații vor fi retribuiți și pentru perioada de suspendare a activității? Dacă, similar, vor proceda și alte categorii socio-profesionale, îndeosebi militarii, cei cu aceleași rigori și interdicții?'', se arată într-un comunicat al Parchetului. Inculpatul se referea în comentariul său la postarea unui alt utilizator al platformei menționate, cu următorul mesaj text: 'Stimați violatori, interlopi și traficanți de orice fel, vă rugăm, dați-ne o mână de ajutor în legătură cu cei ce împart dreptatea și faceți incursiuni pe domeniile lor personale, poate așa vor înțelege ce mult înseamnă să fii 'balanță'! Fiți îngăduitori și violați-le doar fiicele, mamele și apropiatele, săvârșiți chiar și fapte de pedofilie dacă e nevoie, deoarece cei în cauză (judecătorii) sunt de acord cu astfel de îndeletniciri din moment ce dau sentințe gen 'arest la domiciliu', ori 'suspendare', 'prescripție', etc. Vă rugăm, fiți măcar odată unanimi cu noi ceilalți și ajutați-ne!'. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 6 București, instanță competentă să judece cauza în fond. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Vâlcea: Tânăra găsită decedată într-o valiză ce plutea pe Olt a fost identificată; un suspect e căutat
Tânăra găsită decedată într-o valiză ce plutea pe râul Olt, în zona barajului Ionești din județul Vâlcea, a fost identificată, iar rezultatele necropsiei au indicat că a avut o moarte violentă, care s-a produs prin șoc traumatic și homoragic, autoritățile judiciare căutând în legătură cu acest caz un suspect, un bărbat în vârstă de 30 de ani, despre care sunt informații că ar fi părăsit teritoriul României. Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Adrian Vrăbete, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că persoana găsită decedată în valiza ce plutea pe râul Olt este o femeie în vârstă de 28 de ani, din județul Dolj și care locuia fără forme legale într-o comună din județul Vâlcea, iar decesul victimei s-ar fi produs, cu violență, cu o zi înainte de descoperirea corpului neînsuflețit. ''Vorbim de o victimă în vârstă de 28 de ani, care a fost descoperită în cursul zilei de ieri, în zona barajului Ionești, de pe raza județului Vâlcea, în amonte de baraj, pe partea malului dinspre comuna Olanu. Victima a fost identificată, este originară din județul Dolj și locuia, fără forme legale, pe raza unui comune din județul Vâlcea. în urma necropsiei s-a stabilit că a avut o moarte violentă, care s-a produs prin șoc traumatic și hemoragic, asociat cu asfixie mecanică prin comprimarea toraco-abdominală. Ca leziuni traumatice relevante identificate, vorbim de două leziuni la nivelul capului, dintre care una a provocat un infiltrat sanguin și cinci coaste rupte, trei pe o parte, două pe partea cealaltă. Cel mai probabil aceste coaste rupte sunt consecința comprimării toraco-abdominale'', a declarat Adrian Vrăbete. Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea a menționat că pe corpul tinerei au mai fost observate și alte leziuni, acestea putând fi produse prin lovire cu corpuri dure, posibil un cuțit și posibil așezare pe corpul victimei. ''Mai sunt și niște leziuni traumatice, escoriații și plăgi la nivelul gambelor. Ca mecanism de producere s-a stabilit că acestea ar fi fost produse, leziunile per ansamblu, lovire cu corpuri dure, obiect cu vârf ascuțit și marginea ascuțită, posibil cuțit și prin comprimare toraco-abdominală, posibil să se fi așezat pe victimă. Iar decesul datează din 21.09.2026, deci o zi înainte de descoperirea faptei cadavrului'', a adăugat Adrian Vrăbete. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, anchetatorii suspectează în legătură cu această crimă un bărbat în vârstă de 30 de ani, care ar fi părăsit teritoriul României înainte de descoperirea trupului neînsuflețit al femeii. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea au transmis, într-un comunicat de presă, că femeia ucisă locuia fără forme legale în localitatea Tomșani, din județ. Totodată, polițiștii judiciari din Vâlcea desfășoară, miercuri, o percheziție domiciliară, în vederea administrării probatoriului, menționează comunicatul IPJ. Trupul neînsuflețit al femeii a fost descoperit marți, în apropierea malului râului Olt, lângă barajul de la Ionești. Cei care au observat că un geamantan plutea la suprafața apei ar fi fost pescari, tot ei fiind și cei care ar fi scos valiza din apă și ar fi observat că este grea atunci când au adus-o la mal. Persoanele care au scos valiza din apă au sunat la 112 și au sesizat poliția. Potrivit unor surse judiciare, valiza în care a fost găsit cadavrul este una cu dimensiunile de 80 de centimetri lungime și 50 de centimetri lățime, de culoare gri, din material impermeabil, fapt ce ar fi favorizat plutirea, iar corpul victimei era dezbrăcat complet. AGERPRES / (A - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)
Fostul preot Cristian Pomohaci, vizat de noi acuzații într-un dosar de pornografie infantilă (surse)
Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Târgu Mureș au efectuat miercuri trei percheziții în București, Cluj Napoca și în localitatea Șaru Dornei, județul Suceava, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă. ''Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în intervalul cuprins între luna martie 2025 și luna martie 2026, 4 făptuitori, dintre care unul aflat sub măsura arestului preventiv în altă cauză, au procurat, deținut, stocat și distribuit, prin intermediul unor servicii de mesagerie online și a unor pagini de socializare, videoclipuri care înfățișează minori, cu vârste între 4 și 16 ani, în ipostaze sexuale explicite'', anunță DIICOT într-un comunicat de presă. Conform unor surse judiciare, bărbatul arestat care apare în comunicatul DIICOT este cântărețul și fostul preot Cristian Pomohaci. El se află în arest preventiv din luna iunie, după ce a fost pus sub acuzare în două dosare, de agresiune sexuală și trafic de droguri, în prima cauză fiind implicați și minori. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Un bulgar a fost prins în județul Dolj cu 3 kg de cocaină și 11 kg de canabis
Un cetățean bulgar în vârstă de 51 de ani a fost prins în județul Dolj având în portbagajul mașinii 3 kilograme de cocaină și 11 kilograme de canabis. El a fost reținut de procurorii DIICOT pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional și intern de droguri de risc și mare risc. ''Inculpatul a fost prins în flagrant, pe raza județului Dolj, în timp ce deținea și transporta peste 3 kilograme cocaină (drog de mare risc) și circa 11 kilograme canabis (drog de risc), porționate în 84 de pungi. Substanțele stupefiante au fost găsite în portbagaj, într-un compartiment ascuns'', precizează DIICOT. Cetățeanul bulgar va fi dus miercuri la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Dolj. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.diicot.ro
Timiș: Jandarmii au intervenit la un protest în fața casei unuia dintre suspecții în uciderea lui Mario Berinde
Jandarmii din Timiș au intervenit, în noaptea de marți spre miercuri, în localitatea Cenei, unde mai mulți oameni s-au adunat pentru un protest spontan în fața casei unuia dintre suspecții în cazul uciderii lui Mario Berinde. Jandarmeria Timiș a informat, miercuri, că s-a intervenit în urma unui apel la 112 '&
Ministerul Afacerilor Interne lansează o broșură cu informații utile pentru viața de student
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, miercuri, lansarea ''STUDENT STARTER KIT'', o broșură în care vor fi regăsite informații practice, într-un format adaptat modului în care tinerii se informează și comunică. ''Fie că sunt la începutul facultății, în anii de studiu sau se pregătesc pentru absolvire, studenții au parte de o perioadă în care libertatea, independența și responsabilitățile merg împreună. Viața universitară înseamnă cursuri și examene, dar și mutări, cămine, chirii, deplasări, prietenii, cumpărături online, social media și situații noi în care fiecare trebuie să ia propriile decizii. Pentru toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne lansează campania națională de informare 'STUDENT STARTER KIT', dedicată tuturor studenților. Campania se desfășoară în perioada 24 septembrie - 24 octombrie și propune informații practice, într-un format adaptat modului în care tinerii se informează și comunică'', se menționează într-un comunicat al MAI transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, ''STUDENT STARTER KIT'' este un kit de informații pentru viața de student, construit în jurul unor teme de interes, broșura campaniei oferind, într-un format accesibil, lucruri importante de știut, situații la care este bine să fii atent, recomandări simple pentru prevenirea unor probleme, sugestii privind modul de reacție în situații concrete și informații despre cum poate fi solicitat sprijinul. Ideea campaniei este simplă: nu trebuie să știi totul, dar este util să știi ce ai de făcut atunci când apare o situație neașteptată, spune MAI. ''Ne-am dorit o campanie care să vorbească tuturor studenților, nu doar celor care abia încep facultatea. Pentru că siguranța nu ține de anul de studiu, de orașul în care locuiești sau de forma de învățământ. Ține de informația pe care o ai atunci când apare o situație neașteptată. 'STUDENT STARTER KIT' înseamnă exact asta: informații simple, practice și ușor de găsit, pe care sperăm să le folosească atunci când au nevoie de ele'', declară Ramona Dabija, director de comunicare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, citată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Ministerul Afacerilor Interne, Romania / Facebook.com
Brașov: Tentativă eșuată de mituire - a oferit ''bani de o friptură'' polițiștilor care au vrut să-l sancționeze cu avertisment
Un brașovean s-a ales cu o pedeapsă cu închisoarea de 1 an și 4 luni și 90 de zile de muncă în folosul comunității după o tentativă eșuată de mituire a unui polițist cu 100 de lei. Bărbatul a fost oprit în trafic pentru depășirea limitei legale de viteză și, când i s-a spus că va fi sancționat cu avertisment, le-a oferit ''bani de o friptură'' polițiștilor. Conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, bărbatul a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și pedeapsa privativă de libertate ar urma să-i fie suspendată. ''Inculpatul a fost oprit de un echipaj de poliție pe drumurile publice de pe raza orașului Victoria deoarece a fost surprins conducând un autovehicul cu viteza de 76 km/h, limita legală fiind de 50 km/h pe acel sector de drum. Interacționând cu polițistul care redacta procesul-verbal de contravenție, inculpatul a afirmat că în autovehicul sunt pelerini care se deplasează de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus și către Prislop, iar polițistul i-a comunicat verbal că îl va sancționa cu 'avertisment', solicitându-i inculpatului să aștepte la autovehicul până întocmește procesul-verbal. Cu ocazia aducerii la cunoștință a conținutului procesului verbal de contravenție și a sancțiunii contravenționale a 'avertismentului', inculpatul ar fi afirmat către polițiști 'să mâncați o friptură' și ținând în mână o bancnotă de 100 de lei i-ar fi oferit-o unuia dintre polițiști. Fiind întrebat de polițist ce reprezintă acea sumă, inculpatul ar fi răspuns 'meniul zilei' '', se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Potrivit sursei citate, polițistul a refuzat mita și a denunțat fapta. ''Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită. (...) în această cauză, a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul, pedeapsa aplicată fiind de 1 an și 4 luni închisoare. Executarea pedepsei aplicate va fi suspendată sub supraveghere, iar pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 90 zile. Suma de 100 de lei remisă de inculpat cu titlu de mită urmează a fi confiscată'', se mai arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Diana Dumitru, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
CCR: Sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament - amânată pe 30 septembrie
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru 30 septembrie, luarea unei decizii în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. ''Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării'', se susține în sesizare. Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea 'substanțială' a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. ''Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție'', apreciază președintele Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
CCR amână sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă
Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru 30 septembrie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Bolojan motiva pe 2 iulie acest demers la CCR prin faptul că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. ''Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție'', spunea el. El a susținut atunci că ''instanța perturbă direct echilibrul bugetar național'', act ce reprezintă ''o ingerință directă'' în activitatea executivă a statului. ''în luna martie, înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei'', explica, atunci, prim-ministrul. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Botoșani: Șase percheziții ale polițiștilor într-un dosar de proxenetism
Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani au efectuat, miercuri, șase percheziții domiciliare la persoane bănuite de proxenetism, din municipiul Botoșani, se arată într-un comunicat de presă transmis de IPJ. Potrivit sursei citate, persoanele vizate de anchetă sunt suspectate că ar fi înlesnit practicarea prostituției pentru tinere, cu vârstele între 21 și 30 de ani, din municipiul Botoșani, facilitându-le legătura cu diferiți bărbați care doreau să beneficieze de aceste servicii, în scopul obținerii de foloase materiale. ''în cadrul activităților la locațiile vizate au fost identificate și ridicate mai multe bunuri care interesează cauza, costând în dispozitive electronice'', au precizat oficialii IPJ. Trei persoane au fost conduse la sediul Poliției în baza unor mandate de aducere. Activitățile au fost realizate cu sprijinul polițiștilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Serviciului Criminalistic, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Inspectoratului Județean de Jandarmi. AGERPRES(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
Gorj: Tânăr arestat preventiv într-un dosar de proxenetism; au fost efectuate 5 percheziții în Târgu Jiu și Scoarța
Un tânăr de 20 de ani a fost arestat preventiv, iar față de un alt bărbat a fost dispusă măsura controlului judiciar, în urma celor cinci percheziții domiciliare din Târgu Jiu și comuna Scoarța, la persoane bănuite de săvârșirea infracțiunii de proxenetism. ''Cei doi reținuți au fost prezentați, ieri (marți n.r.), Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, față de tânărul de 20 de ani fiind dispusă măsura arestării preventive pentru 30 de zile, iar față de bărbatul de 37 de ani, măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile'', a anunțat, miercuri dimineață, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, Miruna Prejbeanu. Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu - Biroul de Investigații Criminale au efectuat, luni, cinci percheziții domiciliare, dintre care patru pe raza municipiului Târgu Jiu și una în comuna Scoarța, la persoane bănuite de proxenetism. ''Din cercetările efectuate de polițiști a reieșit faptul că, în perioada mai - august, doi bărbați, de 20 respectiv 37 de ani, ambii din municipiul Târgu Jiu, ar fi înlesnit practicarea prostituției de către două tinere de 20 și 34 de ani, din aceeași localitate. în urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe bunuri și înscrisuri de interes pentru cauza penală, printre care un pistol cu butelie de gaz. în urma probatoriului administrat, polițiștii au luat măsura reținerii pe bază de ordonanță pe o perioadă de 24 ore (...) față de cei doi bărbați'', au transmis, marți, reprezentanții IPJ Gorj. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Popescu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
Sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă, pe agenda CCR
Curtea Constituțională discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. 'Am decis (...) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție', declara, pe 2 iulie, Bolojan. El a susținut atunci că 'instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului. 'în luna martie, înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei', a explicat prim-ministrul. Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin , editor online: Andreea Preda)
CCR discută sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. 'Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării', se susține în sesizare. Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea 'substanțială' a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. 'Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție', apreciază președintele Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin)
Procurorii cer arestarea preventivă a 10 persoane care au participat la incidentele violente de la protestul din Piața Victoriei
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au decis, marți, să solicite judecătorilor arestarea preventivă a zece persoane care ar fi participat la incidentele violente de la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei din Capitală. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul București transmis AGERPRES, în dosarul privind incidentele violente produse în timpul protestului desfășurat la data de 15 septembrie în zona Pieței Victoriei din București, în dimineața zilei marți au fost efectuate 29 de percheziții domiciliare pe raza a 16 județe, fiind puse în executare 30 de mandate de aducere emise de procurori pe numele unor persoane cercetate în calitate de suspect. 'Din probele administrate până în prezent a rezultat că, pe parcursul protestului, o parte dintre participanți au aruncat cu obiecte dure (borduri, sticle, garduri metalice, materiale pirotehnice) în direcția jandarmilor aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Unii manifestanți i-au lovit pe jandarmi cu pumnii, cu picioarele și cu bâte, iar o autospecială a Jandarmeriei Române a fost vandalizată. Mai mulți jandarmi au suferit leziuni traumatice în urma violențelor exercitate asupra lor. De asemenea, unii dintre manifestanți au exercitat acte de violență fizică asupra a două persoane angajate ale unui trust media, aflate la fața locului în exercitarea atribuțiilor de serviciu', se precizează în comunicat. Marți, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au pus în mișcare acțiunea penală față de 20 persoane și au dispus reținerea acestora pentru 24 de ore, acestea fiind cercetate, după caz, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice și distrugere, menționează Parchetul. 'Față de zece inculpați, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul instanței competente cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile', informează procurorii. Ancheta este efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu)
Călin Georgescu a părăsit sediul tribunalului
Călin Georgescu a părăsit marți sediul Tribunalului București, după ce un judecător a respins cererea DIICOT privind arestarea preventivă a fostului candidat la prezidențiale, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Magistratul Vlad Andriescu a decis ca Georgescu să fie plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, fostul candidat fiind pus în libertate deîndată. La ieșirea din tribunal, Georgescu a fost întâmpinat de câteva sute de susținători. Ulterior, Georgescu a mers însoțit de bodyguarzi la Arestul Central al Capitalei pentru chestiuni procedurale. Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Alți șapte manifestanți violenți de la protestul din Piața Victoriei au fost reținuți de procurori
Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat marți că a dispus reținerea altor șapte manifestanți violenți care au atacat forțele de ordine la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei. Reținerile vin după ce anchetatorii au efectuat în cursul zilei 29 de percheziții în 16 județe, fiind aduse 30 de pers
Hunedoara: Bărbat căutat pentru furt, prins la Petrila cu peste 33.000 de lei asupra sa
Un bărbat de 45 de ani, care era căutat de polițiștii din județul Dolj într-un dosar de furt, a fost prins, în cursul nopții de luni spre marți, în orașul Petrila, suspectul având asupra sa suma de 33.647 lei, bani despre care există suspiciunea că ar proveni în urma infracțiunii menționate, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara. Bărbatul ar fi comis furtul la o stână din județul Dolj, unde acesta lucrase anterior, fapta fiind investigată de polițiștii doljeni care au început activitățile de indentificare a suspectului. 'în urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că, la data de 18 septembrie 2026, bărbatul ar fi sustras o sumă importantă de bani din incinta unei stâne situate pe raza județului Dolj, după care s-ar fi deplasat în orașul Petrila, unde avea o prietenă. în cadrul controlului efectuat de polițiști, asupra bărbatului și în bagajul acestuia au fost găsiți 33.647 de lei, sumă despre care există suspiciunea că ar fi fost sustrasă de la stâna unde acesta lucrase', precizează sursa citată. Banii au fost ridicați și predați polițiștilor din cadrul IPJ Dolj, pentru continuarea cercetărilor. Totodată, bărbatul a fost predat polițiștilor doljeni, în vederea continuării cercetărilor și pentru luarea măsurilor legale în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Blada, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)
Călin Georgescu, lăsat în libertate de instanță sub control judiciar (oficial)
Un judecător de la Tribunalul București a respins marți cererea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a decis ca acesta să fie plasat sub control judiciar pe o durată de 60 de zile, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Aceeași decizie a fost luată și în cazul unui complice al lui Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen. Decizia luată de magistratul Vlad Andriescu nu este definitivă, iar procurorii pot face contestație. Călin Georgescu este așteptat în fața Tribunalului de sute de susținători. Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro. Concret, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase. Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția. în continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli. Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro. împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Călin Georgescu, lăsat în libertate sub control judiciar (surse)
Un judecător de la Tribunalul București a respins marți cererea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a decis ca acesta să fie plasat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Aceeași decizie a fost luată și în cazul unui complice al lui Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen. Decizia nu este definitivă, iar procurorii pot face contestație. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Pedeapsă cu amânare pentru un fost șef al DIICOT Ialomița, acuzat că reținea pentru el banii ridicați la percheziții
Alexandru Mihailiuc, fost procuror șef al DIICOT - Biroul Teritorial Ialomița, a fost condamnat definitiv marți de înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei și plata unei amenzi penale de 80.000 de lei, pentru fals în declarații, fals intelectual și uz de fals, fiind acuzat că a reținut și folosit mai multe sume de bani care fuseseră ridicate în urma unor percheziții. Instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Deși i-a aplicat o pedeapsă blândă, Instanța supremă condusă de Lia Savonea susține într-un comunicat de presă că, prin această decizie, 'reafirmă standardele ridicate de integritate, legalitate și responsabilitate inerente exercitării funcției de magistrat'. 'în motivarea soluției, Instanța supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanța a reținut, de asemenea, că faptele au fost săvârșite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită. Prin soluția pronunțată, înalta Curte reafirmă standardele ridicate de integritate, legalitate și responsabilitate inerente exercitării funcției de magistrat. Aceste exigențe impun ca atribuțiile judiciare să fie exercitate cu respectarea strictă a legii și a adevărului factual, tocmai în considerarea încrederii publice asociate actului de justiție', precizează ICCJ. Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată de Parchetul General sub acuzația că nu a depus, în termenul prevăzut de art. 252 alin. 8 din Codul de procedură penală, sumele de bani ridicate cu ocazia unor percheziții domiciliare efectuate pe 7 decembrie 2021 și 10 decembrie 2021, sume pe care le-a folosit până în cursul lunii iunie 2022, când - după efectuarea unui control la DIICOT Ialomița - le-a predat persoanelor de la care au fost ridicate. Potrivit rechizitoriului, fostul procuror a determinat trei martori să consemneze în fals, cu ocazia declarațiilor date în fața acestuia la data de 8 iunie 2022, faptul că le-au fost restituite sumele de bani ridicate la perchezițiile domiciliare efectuate la locuințele lor, în aceeași zi în care au fost ridicate (infracțiunea de fals în declarații, în forma participației improprii). Parchetul mai susține că fostul procuror a întocmit trei procese-verbale, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a restituit sumele ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la 7 și 10 decembrie 2021 în aceleași zile în care au fost ridicate, procese-verbale pe care ulterior, cunoscând că sunt false, le-a folosit în fața comisiei de control pentru a ascunde comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (infracțiunile de fals intelectual și uz de fals). Pe 28 iunie 2022, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Alexandru Mihailiuc ca urmare a pensionării, începând cu 1 iulie 2022. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Georgescu dorea să cumpere un imobil în Toscana cu o anexă 'cum se fac casele în Italia pentru servitori' (stenograme)
Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu intenționa să ceară azil politic în Italia, după ce scăpa de controlul judiciar, și să cumpere un imobil în Toscana, în valoare de 1,2 milioane de euro, care să aibă altă locuință mai mică, o anexă, 'cum se fac toate casele în Italia pentru servitori'. Detalii despre intențiile fo
Călin Georgescu: Misiunea mea a fost să deconspir tot sistemul! Inclusiv pe George Simion la final (stenograme)
Călin Georgescu a fost interceptat de anchetatori în timp ce îi mărturisește complicelui său din dosarul de înșelăciune, Ionel Rusen, că 'misiunea mea a fost să deconspir tot sistemul! Inclusiv pe George Simion la final', discuția având loc în luna mai 2025. în referatul procurorilor DIICOT apare la
Călin Georgescu, adus la tribunal; zeci de susținători au venit la instanță
Călin Georgescu a fost adus marți la Tribunalul București, unde se va judeca cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale, inculpat pentru că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. De asemenea, procurorii cer arestarea preventivă a unui compli
Poliția Capitalei: 29 de percheziții într-un dosar deschis în urma incidentelor de la protestul din Piața Victoriei
Polițiștii și procurorii efectuează, marți, 29 de percheziții într-un dosar penal privind incidentele violente de la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei din Capitală. Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei transmis AGERPRES, marți, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - S