Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
'Stegarul dac', reținut de procurori după ce a agresat un jandarm în fața Arestului Central
Cezar Avrămuță, cunoscut ca 'Stegarul dac', a fost reținut de procurori pentru 24 de ore, fiind acuzat că a agresat vineri seara un jandarm în timp ce se afla în fața Arestului Central al Capitalei, unde se desfășoară de câteva zile un protest al susținătorilor lui Călin Georgescu. 'La data de 2 octombrie 2026, în jurul orei 19:30, polițiști din cadrul Secției 14 Poliție au fost sesizați de către cadrele Jandarmeriei Române cu privire la faptul că un bărbat l-ar fi agresat pe unul dintre jandarmii care acționau pentru menținerea ordinii și siguranței publice, în fața arestului central din cadrul DGPMB. în fapt, la data de 02.10.2026, în jurul orei 19:15, în timp ce inculpatul se afla în public, într-o zonă din Sectorul 4, l-ar fi lovit cu mâinile în zona spatelui pe un jandarm din cadrul DGJMB, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Persoana în cauză a fost identificată ca fiind un bărbat, în vârstă de 59 de ani, persoană aflată sub măsura preventivă a controlului judiciar, într-o altă cauză. Bărbatul a fost condus la sediul Secției 14 Poliție, pentru continuarea cercetărilor, în acest context cazul fiind preluat de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, care s-a sesizat cu privire săvârșirea infracțiunii de ultraj', a anunțat sâmbătă Poliția Capitalei într-un comunicat de presă. Oficiali din cadrul Poliției Capitalei au confirmat că agresorul este Cezar Avrămuță. 'Stegarul dac' a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 4, cu propunere legală. Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu se află de marți în Arestul Central al Capitalei, fiind arestat pentru 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Percheziții la membrii unei rețele de tip piramidal care transportau migranți ascunși în autotrenuri spre Germania
Șase persoane cu vârste cuprinse între 25 și 50 de ani sunt cercetate de procurorii DIICOT și polițiștii din Caraș-Severin pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de migranți, după ce au format o rețea de tip piramidal care transporta ilegal persoane către state din vestul Europei, a informat Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Sâmbătă, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Caraș-Severin, au pus în aplicare șase mandate de percheziție domiciliară pe raza județului Caraș-Severin. Video: IPJ Caraş Severin 'Activitatea infracțională vizează destructurarea unei rețele de tip piramidal specializate în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, găzduirea și transportul migranților în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat', se arată într-un comunicat de presă al IGPR. Din investigațiile efectuate de anchetatori a reieșit că, începând cu anul 2023, membrii grupării au acționat într-un mod strict coordonat prin organizarea unor transporturi succesive, ascunzând migranții în autotrenuri pentru a-i tranzita spre Ungaria, Austria și Germania. 'în luna august 2023, au fost depistate 60 de persoane din Egipt, Pakistan, Bangladesh, India și Ghana introduse fraudulos în țară de către această rețea', precizează IGPR. Audierile suspecților se desfășoară în cursul zilei de sâmbătă la sediul DIICOT - Biroul Teritorial Caraș-Severin. La acțiune au participat polițiști din Timișoara, Arad și Caransebeș, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, precum și jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Caraș-Severin. AGERPRES/(AS - redactor. Dorina Matiș, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
Polițiști amenințați cu cuțitul de un bărbat care jefuise o locuință din Capitală
Un bărbat care jefuise o locuință din Sectorul 6 al Capitalei a încercat să scape de polițiștii care îl urmăreau amenințându-i cu un cuțit, el fiind imobilizat în cele din urmă fără ca nimeni să fie rănit. Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei, joi, în jurul orei 10:00, polițiștii Secției 20 Poliție au fos
Peste 900 de tablete și fiole cu substanțe anabolizante și dopante, găsite în mașina unui bulgar la Calafat
Polițiștii de frontieră au găsit în mașina unui bulgar, în timpul unui control efectuat în apropierea stației de taxare a podului Calafat - Vidin, peste 900 de tablete și fiole care conțin substanțe anabolizante și dopante. Conform unui comunicat al IGPF remis sâmbătă, pe 1 octombrie, în jurul orei 22:00, polițiștii de frontieră d
Brigada Rutieră: Restricții de trafic în București pe strada Dristorului, pentru reabilitarea liniei de tramvai
Circulația vehiculelor va fi restricționată de vineri seară, de la ora 23:00, pe strada Dristorului, pe sensul dinspre Șoseaua Mihai Bravu către Bulevardul Camil Ressu, pentru executarea unei lucrări de reabilitare a liniei de tramvai. 'în acest context, traficul rutier va fi reconfigurat în ambele sensuri pe strada Dristorului
Covasna: Persoană reținută pentru trafic de droguri; cultură de canabis indoor, descoperită de polițiști
O persoană în vârstă de 62 de ani din municipiul Sfântu Gheorghe a fost reținută pentru trafic de droguri de risc, după ce polițiștii au descoperit, în urma unei percheziții domiciliare, o cultură de canabis indoor, destinată comercializării, informează Inspectoratul Județean de Poliție (IJP) Covasna. Potrivit sursei ci
CSM: Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, vineri, că Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției, dar semnalează și o serie de 'vulnerabilități'. 'Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii', se precizează într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că 'sistemul judiciar este independent de puterea executivă'. Totodată, documentul arată că România 'a făcut progrese semnificative în combaterea corupției' și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023. Raportul face referire și la percepția asupra corupției, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025. 'în acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%', se subliniază în comunicat. Consiliul precizează că Raportul semnalează, în același timp, o serie de 'vulnerabilități' care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar. 'în ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române. Aceasta s-a materializat în Hotărârea 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidența prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor', punctează CSM. în ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, magistrații din CSM susțin că este necesară o precizare factuală importantă, și anume că 'după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022'. CSM evidențiază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România. 'Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate', menționează CSM. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
Avocatul omului de afaceri Fănel Bogos: Se fac acuzații nefondate
Bogdan Gheorghiță, avocatul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos, a declarat vineri, la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție Iași, că acuzațiile formulate împotriva clientului său sunt nefondate, menționând că informațiile din dosar se bazează, în principal, pe discuțiile purtate cu alte persoane. 'Se aduc acuzații nefondate. Tot ce este în acest dosar este bazat pe discuția altor persoane din dosar. (A reclamat - n.r) Abuzurile domnului Ponea la ANSVSA, iar domnul Bociu (președintele ANSAVSA - n.r) trimitea aceeași echipă care făcea abuzurile. Asta explică domnul Bogos. Ori, tu să trimiți aceeași echipă care sancționa să verifice greșelile...părerea mea e că nu erau compatibili', a răspuns întrebărilor jurnaliștilor avocatul Bogdan Gheorghiță. Potrivit acestuia, Fănel Bogos ar fi reclamat presupuse abuzuri comise de angajații Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Animalelor (ANSVSA), susținând că aceleași echipe de control ar fi fost trimise ulterior să verifice situațiile reclamate. Avocatul a răspuns jurnaliștilor că este foarte importantă audierea premierului Ilie Bolojan. El a precizat că, din informațiile pe care le are de la clientul său, acesta nu ar fi avut o discuție directă despre oferirea unor bani sau avantaje. 'Domnul Bolojan nu a avut niciodată discuție cu domnul Bogos. I s-a prezentat doar de domnul Bogos un abuz. Atât, din câte știu de la domnul Bogos', a declarat presei Bogdan Gheorghiță. El a respins acuzațiile potrivit cărora Fănel Bogos ar fi intenționat să ofere mită sau să facă trafic de influență, făcând referire și la fostul secretar general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă. 'Am mai auzit ceva despre discuțiile despre doamna Trăilă și domnul Bogos. Ce relevanță are o discuție dintre domnul Bogos și doamna Trăilă atât timp cât nu a fost niciodată vorba de bani sau această mită? A fost o discuție între alte două persoane care au presupus că ar putea domnul Bogos, din disperare, să ajungă la acest pas. Dar nu a fost vorba niciodată despre așa ceva. Și nu a dat niciodată mită, și nu a făcut niciodată trafic de influență', a ținut să precizeze avocatul. Atunci când a fost întrebat de jurnaliști dacă, în timpul discuțiilor cu Ilie Bolojan, clientul său i-a promis ceva, avocatul a replicat 'nimic'. 'Procedural, singurul care are competență să controleze președintele ANSVSA, care este propus de Guvern, este premierul sau Corpul de Control al Premierului. Unde putea să se ducă mai sus? Că doar a încercat domnul Bogos de jos să elimine abuzurile. Nu s-a putut', a ținut să precizeze avocatul omului de afaceri vasluian. Gheorghiță a mai afirmat că, după sesizările făcute de clientul său, ANSVSA ar fi efectuat un nou control, în urma căruia ar fi concluzionat că situația era în regulă. 'Se fac niște abuzuri fantastice, dar le veți afla', a mai precizat avocatul. Omul de afaceri Fănel Bogos este administratorul unei societăți din județul Vaslui din domeniul creșterii păsărilor. El a fost reținut în luna noiembrie 2025 de procurorii DNA - Serviciul Teritorial Iași, iar ulterior arestat. Din luna martie, Bogos este plasat sub control judiciar. Acesta este acuzat de fapte de corupție pentru că ar fi apelat la persoane din cercuri de influență, inclusiv la nivelul administrației centrale, pentru a-l schimba din funcție de șeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, instituție care amendase în repetate rânduri societatea sa. în același dosar, alte trei persoane au fost reținute pentru trafic de influență, dare de mită și șantaj, iar două persoane au fost plasate sub control judiciar pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și șantaj, respectiv complicitate la trafic de influență. Printre acestea se află și fostul președinte al PNL Vaslui, Mihai Barbu. El este acuzat că i-ar fi intermediat afaceristului întâlniri cu persoane din administrația centrală. în prezent, acesta se află sub control judiciar. De asemenea, pe 25 august, procurorii din cadrul DNA Iași au dispus urmărirea penală față de Cristina Trăilă, fost deputat PNL și fost secretar general adjunct al Guvernului, pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Conform unui comunicat al DNA transmis presei în noiembrie 2025, Fănel Bogos ar fi încercat să obțină despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, după ce, în anul 2024, la una dintre fermele sale din județul Vaslui ar fi fost confirmat un focar de salmoneloză. întrucât DSVSA Vaslui ar fi dispus neutralizarea a 230.000 de păsări și i-a refuzat plata despăgubirilor, omul de afaceri ar fi apelat la mai multe persoane pentru a-l schimba din funcție pe directorul instituției și pentru a determina conducerea ANSVSA să îi favorizeze firma. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Premierul interimar Ilie Bolojan - la DNA Iași
Premierul interimar Ilie Bolojan a ajuns vineri dimineața la sediul DNA Iași unde a fost chemat la audieri în dosarul în care este vizat omul de afaceri vasluian Fănel Bogos, administratorul unei societăți comerciale din județul Vaslui. Bogos este acuz
Prahova: O deținută a decedat la Penitenciarul de Femei Târgșor; se fac verificări cu privire la acest eveniment
O deținută în vârstă de 60 de ani, înregistrată cu multiple probleme de sănătate, a decedat joi la Penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou, conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) dispunând verificări la nivelul unității de detenție cu privire la acest eveniment. 'în data de 01
Covasna: Rețea de contrabandă cu țigări și droguri, destructurată; peste 60 de percheziții, 9 persoane arestate
Nouă persoane, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă cu țigări, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, două dintre acestea fiind bănuite și de trafic de droguri de risc, a anunțat, joi, Inspectoratul Județean de Poliție (IJP) Covasna. Potrivit anchetatorilor, grupul, format dintr-o femeie și opt b
Laura Vicol, noi acuzații în dosarul 'Nordis': fals în declarații, spălarea de bani și complicitate la înșelăciune
Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost chemată joi la DIICOT, fiind anunțată de procurori că a fost extinsă urmărirea penală pe numele ei pentru alte trei infracțiuni în dosarul 'Nordis', respectiv fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. 'în continuarea activităților de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat, toate în formă continuată, la data de 30 septembrie 2026, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus extinderea urmăririi penale. Măsura vizează o inculpată, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune', anunță DIICOT într-un comunicat de presă, care însă nu îi dezvăluie numele, însă oficiali din DIICOT au confirmat că e vorba de Laura Vicol. Concret, spun anchetatorii, noile acuzații se referă la modul în care Laura Vicol a încasat și cheltuit bani din firmele grupului Nordis, sume care nu au fost menționate în declarațiile sale de avere. 'Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în perioada 2020 - 2025, în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenție, în baza aceleași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp, corespunzătoare termenelor de depunere a declarațiilor de avere, a declarat necorespunzător adevărul cu ocazia întocmirii declarațiilor de avere cu referire la venituri, datorii, împrumuturi acordate, cadouri și alte avantaje, în scopul producerii de consecințe juridice pentru sine, respectiv sustragerea de la orice formă de răspundere juridică față de fondurile încasate din patrimoniul unor societăți din cadrul unui grup, direct sau indirect, ascunderea unor surse ilicite de venit și evitarea controlului de integritate. Astfel, au fost identificate venituri de peste 15.600.000 lei (salarii, dividende, returnări de împrumuturi), împrumut oferit în cuantum de 910.000. lei, împrumuturi contractate în valoare de 241.000 lei și 35.000 dolari, restituite în perioada 2019 - 2021, respectiv cadouri, servicii sau avantaje primite în valoare de peste 300.000 lei, care nu au fost menționate în declarațiile de avere', explică DIICOT. De asemenea, în aceeași perioadă, prin declarațiile de avere, ea a declarat un împrumut fictiv acordat unuia dintre inculpații cercetați în cauză, în valoare de 150.000 euro și 1.774.000 lei, ulterior modificat în 1.124.000 lei, după care a încasat în baza acestui titlu juridic de la o suspectă, cu justificarea restituire împrumut suma de 1.595.000 lei, ascunzând și disimulând adevărata natură și proveniență a fondurilor, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de delapidare. Totodată, în intervalul cuprins între 2019 - 2025, fără o calitate statutară în cadrul uneia dintre societățile cercetate în cadrul dosarului penal, cu intenție, Laura Vicol i-ar fi sprijinit pe trei inculpați în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu ocazia încheierii și executării unor promisiuni de vânzare și a unui contract de vânzare - cumpărare având ca obiect imobile (apartamente de vacanță) în cadrul ansamblurilor rezidențiale din Mamaia și Sinaia, imobile care fie nu au fost predate, fie nu au fost edificate, inducând în eroare o persoană vătămată, căreia i-a cauzat un prejudiciu în cuantum de peste 122.000 euro. în februarie 2025, Laura Vicol și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, au stat în arest preventiv zece zile, fiind ulterior eliberați de înalta Curte de Casație și Justiție. Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar, dar între timp această măsură a fost ridicată. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt anchetați penal de DIICOT pentru mai multe infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune. în esență, ei sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis și au cheltuit banii pe vacanțe, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis. Alți inculpați în dosar: Gheorghe Emanuel Poștoacă - acționar principal la Nordis; Cristian Nicolae Poștoacă - acționar și administrator la mai multe firme din grup; Florin Poștoacă; Sanda Răileanu; Gabriela Vasile - manager resurse umane; Matei Cristian - manager achiziții și director; Bogdan Adalbert Șaitoș - acționar și administrator; Oana Claudia Oprea - contabila grupării; George Marian Ivan. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Procurorii au reținut un jandarm pentru agresarea unei femei trans din Franța; reacția Asociației ACCEPT
Un jandarm din Capitală a fost reținut de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă, după ce o femeie trans din Franța, aflată în vizită în București, a reclamat în luna iunie că a fost agresată într-o secție de poliție. 'La data de 06.06.2026,
Galați: Două persoane, reținute după ce ar fi adus din Spania canabis și cocaină prin curierat
Două persoane, cu vârstele de 43 și 44 de ani, au fost reținute după ce ar fi introdus în România, din Spania, prin intermediul unei societăți de curierat, aproximativ 1,7 kilograme de canabis și 65 de grame de cocaină, informează, joi, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Galați. Cele două persoane sunt cercetate pentru trafic internațonal și intern de droguri de risc și mare risc, ancheta fiind desfășurată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați, împreună cu procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galați. 'Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că, pe parcursul lunii septembrie 2026, persoanele în cauză ar fi procurat din Spania și ar fi introdus în țară, prin intermediul unei societăți de curierat, aproximativ 1,7 kilograme de canabis și 65 de grame cocaină, destinate comercializării. De asemenea, la data de 30 septembrie 2026, acestea au fost prinse în flagrant delict, în municipiul Galați, în cadrul unor acțiuni succesive, după ce ar fi preluat coletul în care ar fi fost ascunse substanțele stupefiante', se arată în comunicatul transmis de IPJ Galați. Procurorii DIICOT-Serviciul Teritorial Galați au dispus, miercuri, reținerea celor două persoane, iar joi a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Galați cu propunere de arestare preventivă, mai precizează sursa citată. AGERPRES / (AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)
Un hacker din România care face parte din gruparea 'KillSec', reținut de DIICOT
DIICOT a reținut un tânăr de 24 de ani, acuzat că face parte dintr-o grupare de hackeri intitulată 'KillSec', în cadrul unei operațiuni internaționale care a reunit autorități judiciare din state europene și din SUA și care a vizat aproximativ 1.000 de atacuri informatice la nivel mondial. Conform unui comunicat al DIICOT, tânărul respectiv este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și șantaj. 'Din probele administrate în cursul urmăririi penale până la acest moment a reieșit că, în luna octombrie 2023, inculpatul, împreună cu alți membri, a acționat într-un grup infracțional organizat, transfrontalier, denumit generic 'KillSec' în scopul obținerii unor sume de bani din 'furtul de date informatice' și vânzarea lor către terți interesați. Aceștia au creat o infrastructură tehnică destinată accesării și transferului neautorizat de date și au configurat, succesiv, servere de comandă și control, găzduite de un furnizor global de cloud computing. Membrii grupului și-au creat alias-uri pentru a putea fi recunoscuți în mediul online infracțional, dar și pentru a-și ascunde identitatea reală și au utilizat pentru comunicare canale criptate', spune DIICOT. Membrii grupării au identificat vulnerabilitățile sistemelor informatice ale potențialelor victime, au achiziționat credențiale de acces oferite spre vânzare pe Darknet, au accesat ilegal sisteme informatice, ca urmare a vulnerabilităților identificate sau folosind credențialele obținute, au exfiltrat date informatice din sistemele atacate, iar ulterior au contactat victimele sub amenințarea că, în situația în care nu achită o răscumpărare în criptomonedă, datele vor fi publicate online sau vândute altor grupări de criminalitate informatică. Pentru a dovedi că dețin date din sistemele atacate, victimelor le erau transmise mostre din propriile date transferate neautorizat sau îndrumate să acceseze link-uri unde sunt publicate mostre de date. Având în vedere aria de acțiune a grupării de criminalitate organizată, sub egida Eurojust, în decembrie 2025 s-a încheiat acordul privind constituirea unei echipe comune de anchetă între România și Belgia, la care s-au alăturat ulterior Grecia și Germania. Procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare miercuri 4 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și pe raza județului Vaslui, fiind găsite și ridicate dispozitive de stocare a datelor. Simultan, activități similare au fost desfășurate pe teritoriile statelor semnatare ale acordului, Belgia, Germania și Grecia, dar și în Spania, Marea Britanie și Finlanda, acțiuni la care au participat și autorități din Statele Unite ale Americii. Pe parcursul cercetărilor efectuate în mai multe țări și care au vizat 'KillSec', cu sprijinul Europol, s-a realizat reunirea informațiilor, iar Centrul European pentru Criminalitate Cibernetică a produs rapoarte despre activitățile grupului, a conectat investigatorii cu parteneri din sectorul privat și a oferit suport specializat pentru urmărirea criptomonedelor și examinarea probelor digitale. Investigația a fost susținută și de către două companii private de securitate cibernetică. Acțiunea a făcut parte din Operațiunea 'KillSwitch', o investigație internațională, care a reunit autorități judiciare din Germania, Belgia, Finlanda, Grecia, Spania, Elveția, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și România și a vizat aproximativ 1.000 de atacuri la nivel mondial. Miercuri, instituțiile de aplicare a legii au preluat controlul asupra site-ului 'KillSec', fiind securizate cel puțin 110 terabytes de date împotriva accesului neautorizat suplimentar. Joi, DIICOT a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Jandarmeria Capitalei a aplicat 32 de amenzi în valoare de aproape 38.000 de lei susținătorilor lui Georgescu
Jandarmeria Capitalei a aplicat 32 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 37.900 de lei, marți și miercuri, susținătorilor lui Călin Georgescu sosiți la sediul Arestului Central, pentru încălcări ale legii ce reglementează organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei, având în vedere prezența unor persoane în zona exterioară a sediului Arestului Central, jandarmii au dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru asigurarea unui climat de siguranță, gestionarea fluxurilor de persoane și menținerea liberă a căilor de acces către obiectiv. Miercuri, jandarmii au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală, pentru portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Jandarmeria precizează faptul că manifestațiile din datele de 29 și 30 septembrie nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. 'în vederea desfășurării fără riscuri în planul ordinii și siguranței publice a manifestațiilor, subliniem importanța existenței unui dialog și a unei bune colaborări între participanți și forțele de ordine. Facem precizarea că, la locul de desfășurare, Jandarmeria Capitalei are echipe de dialog cu veste inscripționate, de culoare albastră, care au rolul de asigura dialogul permanent cu participanții la această adunare publică', arată sursa citată. Pentru siguranța tuturor persoanelor prezente și pentru prevenirea unor situații care ar putea afecta desfășurarea normală a activităților instituției, a fost delimitat un spațiu pe trotuar, cu ajutorul panourilor metalice, astfel încât să fie asigurate zonele de siguranță și accesul către obiectiv. Autoritățile menționează că măsurile dispuse țin cont de caracterul rezidențial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuințe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum și a condițiilor normale de circulație pentru persoanele care locuiesc în zonă. 'De asemenea, având în vedere prezența unor minori la activitățile în cauză, va fi sesizată Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în vederea desfășurării de activități conform atribuțiilor', precizează Jandarmeria. Polițiștii rutieri sunt prezenți în proximitatea zonei pentru fluidizarea traficului și prevenirea blocajelor sau a producerii unor evenimente nedorite. Potrivit sursei citate, în funcție de evoluția situației și de numărul persoanelor prezente în spațiul public, dispozitivul de jandarmi și măsurile dispuse vor fi adaptate operativ, pentru menținerea și asigurarea ordinii și siguranței publice. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Călin Georgescu a contestat în instanță sechestrul pus pe vila din Mogoșoaia
Călin Georgescu a depus în instanță, prin avocați, o contestație împotriva sechestrului pus de procurori pe vila lui din Mogoșoaia, procesul având termen la Tribunalul București pe data de 7 octombrie. Sechestrul a fost instituit de DIICOT pe 24 septembrie, în vederea recuperării prejudiciului de 1,1 milioane de euro care i se impută lui Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale se află de marți în Arestul Central al Capitalei, fiind arestat pentru 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un afacerist din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro. Concret, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase. Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția. în continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli. Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro. împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
Neamț: Femeie înjunghiată mortal de soț, la Dumbrava Roșie
O femeie în vârstă de 57 de ani, din localitatea Dumbrava Roșie, a fost înjunghiată mortal de soț, a informat, joi, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Neamț. Crima s-a produs marți, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit între cei doi soți dar autorul a fost prins abia a doua zi. 'în ur
Buzău: Două persoane cercetate pentru înșelăciune după ce ar fi cerut bani, pretinzând că sunt actori străini
Două persoane sunt cercetate de polițiștii buzoieni pentru înșelăciune, după ce s-ar fi prezentat drept actori străini unei femei căreia i-ar fi solicitat suma de aproximativ 450.000 de lei. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Buzău, polițiștii Biroului de Investigații Criminale al Poliției Buzău, sub coordonarea Parchetul
Liderul local USR implicat în exporturi ilegale către Belarus, reținut de DIICOT (surse)
Alexandru Munteanu, consilier local la Târgoviște și vicepreședinte al USR Dâmbovița, a fost reținut pentru 24 de ore de DIICOT în dosarul în care este acuzat că face parte dintr-o rețea care a încercat să trimită către o firmă din Belarus, aflată sub sancțiunile UE, un utilaj industrial care poate fi folosit la fabricarea de echipamente
Lider USR Dâmbovița, implicat în rețeaua care a încercat să trimită în Belarus un utilaj pentru echipamente militare (surse)
Alexandru Munteanu, vicepreședinte al USR Dâmbovița, este implicat în rețeaua care a încercat să trimită către o firmă din Belarus, aflată sub sancțiunile UE, un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1,7 milioane euro, care poate fi folosit la fabricarea de echipamente cu destinație militară, au declar
Botoșani: Percheziții în cazul unui bărbat de 38 de ani care se dădea drept preot și oficia ilegal slujbe
Polițiștii din Botoșani au efectuat, miercuri, percheziții la locuințele unui bărbat suspectat de înșelăciune și exercitarea unei profesii fără drept, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, Delia Nenișcu. Potrivit acesteia, bărbatul de 38 de ani se dădea preot ortodox și oficia ilegal slujbe.
CCR: Sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului - amânată pentru 21 octombrie
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 21 octombrie, discuțiile asupra sesizării președintelui Nicușor Dan în legătură cu actul normativ pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Legea, care are ca obiect de reglementare intervenții asupra Legii 272/2004, vizează modificarea articolului 84 alineatele (4) și (5), prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiționată de acordul parental, introducerea unei noi soluții legislative la articolul 84 alineatul (6), prin care se incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alineatul (3) sau alineatul (4) și se asimilează nerespectarea alineatului (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești. De asemenea, actul normativ modifică integral articolul 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu de tip rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un serviciu de tip rezidențial pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Președintele arată în sesizare că agentul constatator al contravenției nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune - aceasta aparține organelor de urmărire penală. în absența unei norme clare și previzibile, organul de urmărire penală și agentul constatator pot acționa în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, niciun mecanism legal din legea criticată neprevenind această suprapunere. Șeful statului menționează și faptul că CEDO a statuat în jurisprudența sa constantă că principiul 'ne bis in idem' operează ori de câte ori o persoană este sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent de calificarea formală (penală sau contravențională) a sancțiunilor aplicate. Nicușor Dan subliniază că articolul 84 alineatul (3) din Legea 272/2004, rămas nemodificat, instituie obligația de a participa la programele speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților copilului, norma nefăcând nicio referire la reprezentantul legal, altul decât părintele. Or, prin articolul I punctul 2 din legea criticată, se introduce un nou alineat la articolul 84, alineatul (6), care, în teza I, incriminează penal nerespectarea alineatul (3) de către 'părinți sau reprezentantul legal', extinzând sfera subiectului activ la o categorie de persoane față de care norma de bază nu instituie nicio obligație corespunzătoare. Articolul 84 alineatul (4), în noua redactare, adaugă președintele, prevede obligația copilului de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau de alte instituții de specialitate publice sau private, dacă instanța nu dispune altfel, iar alineatul (5) prevede că această măsură poate fi dispusă de instanță. Norma vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal - ipoteză reglementată de Capitolul V al Legii 272/2004. Or, un minor care nu răspunde penal nu poate constitui subiect activ al niciunei infracțiuni. Minoritatea reprezintă o cauză de neimputabilitate în temeiul articolului 27 din Codul penal, potrivit căruia: 'Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal'. Totodată, se precizează în sesizare, potrivit articolului 2 alineatul (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare: 'Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie'. Această dispoziție are o valoare normativă de prim rang în economia legii: legiuitorul a ales să definească interesul superior al copilului ca incluzând, în mod explicit și necesar, dreptul copilului la viața de familie. Viața de familie nu este, în sensul Legii 272/2004, un element exterior sau adiacent interesului superior al copilului - ea este parte constitutivă a acestuia. Consecința normativă directă este că orice măsură care exclude familia din viața copilului sau din procesul decizional care îl privește aduce atingere, prin definiție, interesului superior al copilului, în absența unor circumstanțe excepționale temeinic justificate. Eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) prin legea criticată creează, prin urmare, o contradicție internă ireconciliabilă în cuprinsul aceleiași legi: norma specială nouă golește de conținut normele de principiu de la articolul 2 alineatele (2), (3), (4) și (5), fără a le abroga și fără a justifica această derogare printr-o dispoziție expresă, se apreciază în sesizare. De asemenea, eliminarea acordului parental din articolul 84 alineatul (4) și impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, arată Nicușor Dan, transformă o măsură de protecție într-o obligație de constrângere impusă fără implicarea familiei. Aceasta contravine în mod direct scopului declarat al capitolului în care se inserează norma: dacă scopul este protecția copilului, aceasta se realizează prin familie sau împreună cu familia. în acest caz, excluderea acordului parental din mecanismul decizional nu poate fi calificată ca o măsură de protecție, ci ca una de intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Norma actuală a articolului 86 alineatul (1) din Legea 272/2004, în forma în vigoare anterior legii criticate, condiționează dispunerea plasamentului de împrejurarea că fapta săvârșită de copilul care nu răspunde penal 'prezintă un grad ridicat de pericol social'. Această cerință a gradului ridicat de pericol social constituie, în dreptul român, un prag calitativ clar: sunt vizate faptele de o gravitate deosebită, de tipul omorului, tâlhăriei, violului sau altor infracțiuni grave, pentru care impactul social și riscul de recidivă justifică o intervenție mai susținută a statului în privința copilului, punctează șeful statului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
CCR: Sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind decarbonizarea în sectorul energetic - amânată
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 21 octombrie, dezbaterile pe sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Pe 7 august, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Legea intervine, în esență, asupra mecanismului juridic prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități energetice pe cărbune. Astfel, legea condiționează scoaterea din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor 'capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon'. De asemenea, se instituie mai multe excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune și se condiționează, în anumite situații, emiterea licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Prin aceste intervenții legislative, arată șeful statului, legea modifică în mod substanțial mecanismul juridic al decarbonizării sectorului energetic și, prin aceasta, afectează atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și realizarea obiectivului constituțional al protecției mediului. Din această perspectivă, criticile de neconstituționalitate vizează atât compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale incidente în materia protecției mediului și a politicii energetice, cât și respectarea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, precum și a limitelor constituționale ale competențelor autorităților publice. Conform sesizării, în măsura în care condiționarea introdusă de lege face ca retragerea capacităților existente să depindă de o capacitate alternativă a cărei realizare nu este supusă unui termen maximal suficient de determinat și unor garanții juridice efective, există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie lipsită de caracter efectiv. în opinia șefului statului, în acest caz, intervenția legislativă nu mai reprezintă doar o adaptare a modalității de realizare a unei politici publice, ci afectează însăși eficacitatea cadrului normativ prin care statul își îndeplinește obligațiile constituționale în materia protecției mediului. în consecință, a explicat președintele, în mod independent de dreptul Uniunii Europene, de PNRR și de orice obligație europeană privind decarbonizarea, legea criticată trebuie examinată prin raportare la articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție. 'Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată', se susține în sesizare. Decarbonizarea sectorului energetic reprezintă unul dintre domeniile concrete în care acest standard constituțional trebuie respectat, iar retragerea capacităților poluante reprezintă una dintre măsurile legislative prin care statul poate realiza reducerea efectelor negative asupra mediului, a transmis Nicușor Dan. Prin urmare, dacă legea criticată introduce o condiționare care face incertă, nedeterminată sau excesiv de îndepărtată în timp realizarea efectivă a măsurii de reducere a impactului asupra mediului, fără a institui garanții legislative suficiente pentru realizarea obiectivului de protecție, aceasta este susceptibilă să contravină Constituției, prin afectarea caracterului efectiv al cadrului legislativ de protecție a mediului și prin slăbirea obligației pozitive a statului de ocrotire a mediului și de menținere a echilibrului ecologic. Potrivit președintelui, critica subsidiară nu afirmă existența unei obligații constituționale autonome de 'decarbonizare', ci faptul că, în domeniul concret al decarbonizării energetice, soluția legislativă aleasă trebuie să rămână compatibilă cu obligațiile constituționale autonome de protecție a mediului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
CCR amână pe 7 octombrie sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, miercuri, pentru 7 octombrie, discutarea sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. 'Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării', se susține în sesizare. Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate reiese că Guvernul a procedat la extinderea 'substanțială' a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. 'Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție', apreciază președintele Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Percheziții la persoane care au încercat să trimită în Belarus un utilaj industrial pentru fabricarea de echipamente militare
București, 30 sep /Agerpres/ - Procurori DIICOT și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat miercuri 12 percheziții domiciliare în București și județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov într-o cauză având ca obiect investigarea unor infracțiuni privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite în Uniunea Europeană, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Concret, persoanele vizate de percheziții ar fi încercat să trimită în Belarus, prin intermediari, un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1,7 milioane euro, care poate fi folosit la fabricarea de echipamente cu destinație militară. 'Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 - septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. în cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene', informează DIICOT într-un comunicat de presă. Anchetatorii spun că au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare. 'Din actele de urmărire penală rezultă, de asemenea, indicii privind utilizarea unor circuite comerciale prin intermediul unor societăți din state terțe, în scopul disimulării beneficiarului final și al evitării aplicării regimului de control al exporturilor, precum și existența unor demersuri pentru obținerea unor autorizații de export, urmate de continuarea operațiunilor în condițiile respingerii acestora de către autoritățile competente. în cauză, prin ordonanța din data de 29.09.2026, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 suspecți, cu privire la săvârșirea, în diferite forme de participație, a infracțiunii prevăzute de art. 27 indice1, alin. (1) lit. e), raportat la alin. (5) și alin. (6) din O.U.G. nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale', precizează DIICOT. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT - Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Dâmbovița, jandarmilor brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratului Județean de Jandarmi Dâmbovița. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
CCR dezbate sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. 'Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării', se susține în sesizare. Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea 'substanțială' a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. 'Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție', apreciază președintele Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Preda)
Sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului, pe agenda CCR
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu actul normativ pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Legea, care are ca obiect de reglementare intervenții asupra Legii 272/2004, vizează modificarea articolului 84 alineatele (4) și (5), prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiționată de acordul parental, introducerea unei noi soluții legislative la articolul 84 alineatul (6), prin care se incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alineatul (3) sau alineatul (4) și se asimilează nerespectarea alineatului (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești. De asemenea, actul normativ modifică integral articolul 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu de tip rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un serviciu de tip rezidențial pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Președintele arată în sesizare că agentul constatator al contravenției nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune - aceasta aparține organelor de urmărire penală. în absența unei norme clare și previzibile, organul de urmărire penală și agentul constatator pot acționa în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, niciun mecanism legal din legea criticată neprevenind această suprapunere. Șeful statului menționează și faptul că CEDO a statuat în jurisprudența sa constantă că principiul 'ne bis in idem' operează ori de câte ori o persoană este sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent de calificarea formală (penală sau contravențională) a sancțiunilor aplicate. Nicușor Dan arată că articolul 84 alineatul (3) din Legea 272/2004, rămas nemodificat, instituie obligația de a participa la programele speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților copilului, norma nefăcând nicio referire la reprezentantul legal, altul decât părintele. Or, prin articolul I punctul 2 din legea criticată, se introduce un nou alineat la articolul 84, alineatul (6), care, în teza I, incriminează penal nerespectarea alineatul (3) de către 'părinți sau reprezentantul legal', extinzând sfera subiectului activ la o categorie de persoane față de care norma de bază nu instituie nicio obligație corespunzătoare. Articolul 84 alineatul (4), în noua redactare, adaugă președintele, prevede obligația copilului de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau de alte instituții de specialitate publice sau private, dacă instanța nu dispune altfel, iar alineatul (5) prevede că această măsură poate fi dispusă de instanță. Norma vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal - ipoteză reglementată de Capitolul V al Legii 272/2004. Or, un minor care nu răspunde penal nu poate constitui subiect activ al niciunei infracțiuni. Minoritatea reprezintă o cauză de neimputabilitate în temeiul articolului 27 din Codul penal, potrivit căruia: 'Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal'. Totodată, se precizează în sesizare, potrivit articolului 2 alineatul (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare: 'Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie'. Această dispoziție are o valoare normativă de prim rang în economia legii: legiuitorul a ales să definească interesul superior al copilului ca incluzând, în mod explicit și necesar, dreptul copilului la viața de familie. Viața de familie nu este, în sensul Legii 272/2004, un element exterior sau adiacent interesului superior al copilului - ea este parte constitutivă a acestuia. Consecința normativă directă este că orice măsură care exclude familia din viața copilului sau din procesul decizional care îl privește aduce atingere, prin definiție, interesului superior al copilului, în absența unor circumstanțe excepționale temeinic justificate. Eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) prin legea criticată creează, prin urmare, o contradicție internă ireconciliabilă în cuprinsul aceleiași legi: norma specială nouă golește de conținut normele de principiu de la articolul 2 alineatele (2), (3), (4) și (5), fără a le abroga și fără a justifica această derogare printr-o dispoziție expresă, se menționează în sesizare. De asemenea, eliminarea acordului parental din articolul 84 alineatul (4) și impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, arată Nicușor Dan, transformă o măsură de protecție într-o obligație de constrângere impusă fără implicarea familiei. Aceasta contravine în mod direct scopului declarat al capitolului în care se inserează norma: dacă scopul este protecția copilului, aceasta se realizează prin familie sau împreună cu familia. în acest caz, excluderea acordului parental din mecanismul decizional nu poate fi calificată ca o măsură de protecție, ci ca una de intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Norma actuală a articolului 86 alineatul (1) din Legea 272/2004, în forma în vigoare anterior legii criticate, condiționează dispunerea plasamentului de împrejurarea că fapta săvârșită de copilul care nu răspunde penal 'prezintă un grad ridicat de pericol social'. Această cerință a gradului ridicat de pericol social constituie, în dreptul român, un prag calitativ clar: sunt vizate faptele de o gravitate deosebită, de tipul omorului, tâlhăriei, violului sau altor infracțiuni grave, pentru care impactul social și riscul de recidivă justifică o intervenție mai susținută a statului în privința copilului, punctează șeful statului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Preda)
Sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind decarbonizarea în sectorul energetic, la CCR
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Pe 7 august, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Legea intervine, în esență, asupra mecanismului juridic prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități energetice pe cărbune. Astfel, legea condiționează scoaterea din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor 'capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon'. De asemenea, se instituie mai multe excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune și se condiționează, în anumite situații, emiterea licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Prin aceste intervenții legislative, arată șeful statului, legea modifică în mod substanțial mecanismul juridic al decarbonizării sectorului energetic și, prin aceasta, afectează atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și realizarea obiectivului constituțional al protecției mediului. Din această perspectivă, criticile de neconstituționalitate vizează atât compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale incidente în materia protecției mediului și a politicii energetice, cât și respectarea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, precum și a limitelor constituționale ale competențelor autorităților publice. Conform sesizării, în măsura în care condiționarea introdusă de lege face ca retragerea capacităților existente să depindă de o capacitate alternativă a cărei realizare nu este supusă unui termen maximal suficient de determinat și unor garanții juridice efective, există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie lipsită de caracter efectiv. în opinia șefului statului, în acest caz, intervenția legislativă nu mai reprezintă doar o adaptare a modalității de realizare a unei politici publice, ci afectează însăși eficacitatea cadrului normativ prin care statul își îndeplinește obligațiile constituționale în materia protecției mediului. în consecință, a explicat președintele, în mod independent de dreptul Uniunii Europene, de PNRR și de orice obligație europeană privind decarbonizarea, legea criticată trebuie examinată prin raportare la articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție. 'Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată', se susține în sesizare. Decarbonizarea sectorului energetic reprezintă unul dintre domeniile concrete în care acest standard constituțional trebuie respectat, iar retragerea capacităților poluante reprezintă una dintre măsurile legislative prin care statul poate realiza reducerea efectelor negative asupra mediului, a transmis Nicușor Dan. Prin urmare, dacă legea criticată introduce o condiționare care face incertă, nedeterminată sau excesiv de îndepărtată în timp realizarea efectivă a măsurii de reducere a impactului asupra mediului, fără a institui garanții legislative suficiente pentru realizarea obiectivului de protecție, aceasta este susceptibilă să contravină Constituției, prin afectarea caracterului efectiv al cadrului legislativ de protecție a mediului și prin slăbirea obligației pozitive a statului de ocrotire a mediului și de menținere a echilibrului ecologic. Potrivit președintelui, critica subsidiară nu afirmă existența unei obligații constituționale autonome de 'decarbonizare', ci faptul că, în domeniul concret al decarbonizării energetice, soluția legislativă aleasă trebuie să rămână compatibilă cu obligațiile constituționale autonome de protecție a mediului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Preda)
CCR dezbate sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă
Curtea Constituțională dezbate miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supr