Politic extern
4381 articole
Iranul afirmă că așteaptă un răspuns al SUA după ce au avut loc noi negocieri indirecte
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat luni seară că Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA în urma unor noi discuții indirecte desfășurate prin intermediul mediatorilor qatarezi la New York pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu și care să permită mai întâi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce o propunere iraniană anterioară a fost respinsă de președintele american Donald Trump, relatează agențiile AFP și EFE. Mediatorii qatarezi 'au prezentat idei și le-am discutat. Ei trebuie să abordeze din nou problema cu partea americană, după care răspunsul final din partea Statelor Unite ne va fi transmis prin intermediul mediatorului qatarez', a explicat ministrul Araghchi, într-un interviu acordat agenției iraniene Irna la New York, unde el a venit pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. 'Atenția se concentrează în prezent numai pe Strâmtoarea Ormuz, iar redeschiderea acesteia este condiționată de respectarea unor cerințe pe care noi le-am comunicat celeilalte părți', a precizat ministrul iranian. Qatarul estimează că răspunsul din partea SUA ar putea veni chiar în cursul zilei de marți, după care 'la Teheran va fi luată o decizie în funcție de acesta', a adăugat șeful diplomației iraniene. Anterior, Iranul a propus Statelor Unite un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile și de reluarea a negocierilor asupra programului nuclear iranian, în schimbul ridicării de către SUA a blocadei navale impuse porturilor iraniene, suspendării sancțiunilor asupra petrolului iranian și restabilirii armistițiului, propunere ce a fost însă respinsă de președintele american Donald Trump. Războiul pe care Statele Unite și Israelul l-au lansat împotriva Iranului intră în a opta lună și procesul de soluționare se află în impas, cu sancțiuni americane intensificate și atacuri ocazionale ale Teheranului împotriva petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz. Un acord provizoriu semnat în iunie, între timp eșuat, a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, mai ales sancțiunile impuse Iranului și dosarul nuclear iranian, acesta din urmă privind în special neutralizarea stocului de uraniu îmbogățit al Teheranului.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Cuba: Rubio afirmă că Statele Unite speră că Havana va alege 'o altă cale'
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că Statele Unite speră că Havana va alege 'o altă cale', avertizând că cei care cred că pot aștepta încheierea mandatului președintelui Donald Trump 'vor primi o lecție dură' dacă nu își schimbă cursul, relatează marți Reuters. Administrația Trump și-a exprimat anterior obiectivul de a schimba guvernul comunist al Cubei. O blocadă petrolieră impusă de SUA la începutul acestui an a supus Cuba unei presiuni enorme, aceasta confruntând-se cu penurii de combustibil și întreruperi de energie electrică, agravate de o infrastructură precară. 'Sperăm că Havana va alege o altă cale', a declarat Rubio la emisiunea 'Hannity' de la postul Fox News, adăugând că Washingtonul speră că 'anumite persoane' care controlează guvernul cubanez 'să deschidă ochii și să vadă realitatea situației cu care se confruntă'. 'Din păcate, prea mulți dintre cei care continuă să scandeze sloganuri revoluționare acolo cred în continuare că pot aștepta ca mandatul acestei administrații să se încheie fără a face nicio schimbare sau fără a întreprinde nimic. Se înșeală și vor primi o lecție dură dacă nu își vor schimba atitudinea', a adăugat Rubio. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a declarat sâmbătă, în fața Adunării Generale a ONU, că Havana va rămâne întotdeauna deschisă dialogului cu Washingtonul. Trump a anticipat în weekend că SUA și Cuba vor ajunge la un acord și a precizat că nu consideră necesară o acțiune militară. Washingtonul menține un embargo asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei după ce în luna ianuarie armata SUA l-a reținut pe președintele venezuelean de la acea vreme, Nicolas Maduro. 'Este nevoie de alegeri libere și corecte în acea țară', a declarat Rubio cu privire la Venezuela în cadrul interviului acordat postului Fox, adăugând că Washingtonul depune eforturi pentru a crea condițiile necesare organizării unor astfel de alegeri cât mai curând posibil, fără a oferi însă niciun termen.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Andreea Lăzăroiu)
SUA: Pentagonul a atribuit Raytheon un contract de 20,7 miliarde de dolari pentru rachete AMRAAM pentru refacerea stocurilor
Pentagonul a atribuit diviziei Raytheon a corporației RTX un contract multianual provizoriu în valoare de 20,7 miliarde de dolari pentru a accelera producția de rachete AMRAAM, în contextul în care armata urmărește refacerea stocurilor golite de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, transmite marți Reuters. SUA au furnizat cantități mari de armament aliaților lor, utilizând totodată muniții în propriile operațiuni militare în Iran, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la rezervele de sisteme cheie de apărare aeriană și de armament ghidat de precizie. Rachetele AMRAAM sunt folosite în luptele aeriene dintre avioane de vânătoare, precum și în cadrul sistemului NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System), utilizat pentru apărarea zonei Washingtonului, dar și de peste o duzină de alte țări, inclusiv Ucraina, Oman și Qatar. Contractul privind rachetele AMRAAM este cel mai recent dintr-o serie de mari contracte de muniții pe care Pentagonul le-a încheiat în acest an pentru a pune presiune pe producători pentru a accelera ritmul de fabricație. Contractul atribuit Raytheon urmează un model similar celui de 58,6 miliarde de dolari încheiat în iulie cu Lockheed Martin pe șapte ani, până în anul fiscal 2032, pentru rachete Patriot. La fel ca în cazul acelui contract, reprezentanții din industrie au avertizat că Congresul nu a alocat încă fondurile necesare pentru a susține angajamentul multianual complet, ceea ce înseamnă că este posibil ca furnizorii să nu poată investi la scară largă în componente și facilități. Acordurile de producție sunt menite să încurajeze furnizorii să accelereze creșterea volumului de producție, făcând parte dintr-o inițiativă mai amplă a administrației Trump de a acorda prioritate fabricării de armament în detrimentul profiturilor pentru acționari. Dacă legislativul va aloca în cele din urmă fondurile, contractul ar permite companiei RTX să continue investițiile în forța de muncă, în lanțul de aprovizionare și în facilități, pe fondul creșterii rapide a cererii din SUA. Compania a precizat că aproape și-a dublat producția de rachete AMRAAM în 2025 față de anul anterior. Acordul face parte din inițiativa Pentagonului intitulată 'Arsenalul Libertății' (Arsenal of Freedom). La începutul acestui an, RTX a anunțat că își stabilește o țintă de producție anuală de cel puțin 1.900 de rachete AMRAAM.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Coreea de Nord pregătește desfășurarea a încă 10.000 de soldați în Rusia, susține Zelenski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că pe teritoriul Rusiei se află în prezent peste 8.000 de soldați nord-coreeni și că sunt în curs pregătiri pentru desfășurarea altor 10.000, relatează Reuters. Făcând referire la 'date noi' privind desfășurarea trupelor nord-coreene în Rusia, Zelenski a afirmat într-o postare pe rețeaua socială X că la ora actuală aceștia sunt 'selectați pentru instrucție și desfășurare ulterioară în Rusia'. Președintele ucrainean a susținut în august că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte pentru Rusia și a cerut Coreei de Sud să ofere Ucrainei ajutor pentru apărarea antiaeriană. Sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, care deține o poziție privilegiată în cadrul regimului de la Phenian, a descris atunci drept nefondată afirmația președintelui ucrainean. Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina, dar a exclus furnizarea de arme. Noile declarații ale lui Zelenski vin odată cu o dispută în desfășurare între Seul și Kiev, după ce săptămâna trecută el a dezvăluit că doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de forțele ucrainene în luptele din provincia rusă Kursk au fost trimiși în Coreea de Sud. Potrivit Coreei de Sud, prin această dezvăluire Zelenski a încălcat un acord de confidențialitate. De partea sa, Ucraina susține că nu ar fi existat un astfel de acord, o afirmație contrazisă de Coreea de Sud. Rusia și Coreea de Nord au semnat în anul 2024 un tratat de parteneriat strategic prin care se angajează să-și acorde reciproc asistență militară în caz de agresiune. în virtutea acestor relații speciale, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și de asemenea echipamente militare precum obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca ajutor în războiul cu Ucraina. Mai mult, circa 15.000 de soldați nord-coreeni au participat la luptele pentru eliberarea teritoriului din provincia rusă Kursk ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Armata ucraineană a observat în luna iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacurile asupra unor ținte în Ucraina, după ce ultima dată când Rusia a folosit astfel de rachete a fost în august 2025, iar precizia acestora a fost îmbunătățită. Potrivit Coreei de Sud, Moscova a oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul ajutorului militar pentru războiul din Ucraina.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Franța: Acuzat de scrieri antisemite, președintele RN depune plângere pentru defăimare
Un trust media de investigație francez a publicat luni mesaje antisemite din 2013 pe care i le atribuie lui Jordan Bardella, președintele partidului Adunarea Națională (Rassemblement National, RN), o formațiune de extremă-dreapta aflată pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 2027. Bardella a declarat că depune plângere pentru 'defăimare', comentează AFP. Aceste acuzații intervin într-un moment crucial pentru RN care pare mai aproape ca niciodată de a prelua puterea în Franța. Marine Le Pen, candidata partidului la succesiunea președintelui Macron, domină în prezent sondajele și îl prezintă pe Jordan Bardella, în vârstă de 31 de ani, drept viitorul său prim-ministru în caz de victorie. Cazul pune, de asemenea, la încercare strategia adoptată de partid de peste 15 ani pentru a distanța RN de rădăcinile sale extremiste și antisemite și pentru a-l prezenta ca pe o formațiune capabilă să guverneze. Ancheta site-ului de investigații Mediapart se bazează pe conversații private care ar fi fost scrise de Jordan Bardella în vara anului 2013, când acesta avea 17 sau 18 ani și activa de aproximativ un an și jumătate în Frontul Național (Front National), fostul nume al RN. Mediapart, care nu a publicat capturi de ecran, afirmă că a autentificat aceste schimburi de mesaje 'în mod independent'. Printre aceste conversații se numără mai multe afirmații antisemite, cum ar fi: 'Evreul trebuie să domine (sic) celelalte popoare, să le zdrobească și să le jefuiască'. în alte mesaje citate de Mediapart, Jordan Bardella ar fi afirmat că 'toate băncile sunt deținute de evrei' și ar fi evocat o presupusă 'influență totală a comunității evreiești-sioniste' asupra Franței. 'Contest oficial acuzațiile aduse la adresa mea de către Mediapart care îmi atribuie afirmații delirante și antisemite', a reacționat Jordan Bardella pe X. Dans cette campagne, tous les coups seront permis, même les plus déloyaux, même ceux portés sous la ceinture. Je ne me laisserai pas faire parce qu'en m'attaquant, ce sont des millions de Français, qui attendent un changement démocratique, qui sont attaqués. pic.twitter.com/OO2ZZ4J4Kn— Jordan Bardella (@J_Bardella) September 28, 2026 Solicitat înainte de publicarea anchetei, el asigurase deja site-ul că nu era un militant activ în timpul verii anului 2013 și a subliniat că era încă minor. De asemenea, el a anunțat luni că avocatul său a depus o 'plângere pentru defăimare'. 'Se va face totul (...) pentru a destabiliza campania' prezidențială a RN și pentru a mă 'doborî politic', a estimat el pe postul conservator CNews, 'fie Mediapart se află la conducerea acestei operațiuni, fie Mediapart este el însuși manipulat de oameni care au un interes în asta'. Marine Le Pen a respins și ea acuzațiile și a denunțat 'o diversiune securistă' ('barbouzerie', o operațiune clandestină de manipulare), 'al cărei secret Mediapart îl deține'. Mediapart se află în special la originea unor dezvăluiri care au provocat mai multe scandaluri politice majore în Franța, printre care afacerea contului ascuns în străinătate al ministrului socialist Jerome Cahuzac și cea a presupuselor legături financiare dintre Libia și campania prezidențială a lui Nicolas Sarkozy din 2007. RN este moștenitorul Frontului Național, fondat în 1972 și condus mult timp de Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen, condamnat în repetate rânduri pentru afirmații antisemite sau negaționiste. De când i-a succedat în 2011, Marine Le Pen încearcă să rupă legătura cu această imagine pentru a lărgi electoratul partidului. Jordan Bardella, care cultivă o imagine îngrijită și beneficiază de o audiență importantă pe rețelele sociale, a devenit una dintre principalele fețe ale acestei strategii de normalizare. în martie 2025, el a fost primul lider al partidului invitat oficial de guvernul israelian să meargă în Israel, pentru a participa la o conferință privind lupta împotriva antisemitismului. 'Sunt, la fel ca toată lumea, uimit de violența declarațiilor antisemite atribuite lui Jordan Bardella, pe care, evident, nici măcar tinerețea nu le-ar putea explica', a declarat pentru AFP Yonathan Arfi, președintele Consiliului Reprezentativ al instituțiilor evreiești din Franța (Crif), organizație care federează asociațiile evreiești franceze. Pentru el, această afacere ilustrează 'limitele' normalizării unui partid care rămâne, în opinia sa, un 'refugiu al identitarilor și al conspiraționiștilor'. Publicarea acestor mesaje a stârnit, de asemenea, reacții revoltate din partea stângii. 'Trebuie să demisioneze din toate funcțiile sale', a reacționat pe X șefa Ecologiștilor, Marine Tondelier, denunțând 'un antisemit obsesiv'. Liderul stângii radicale și un alt candidat la alegerile prezidențiale, Jean-Luc Melenchon, el însuși acuzat de ambiguitate în privința antisemitismului, a condamnat 'formal' aceste declarații care 'țin de conspiraționism și de cel mai absurd antisemitism' dacă Jordan Bardella 'le-a pronunțat'. Un sondaj publicat luni o creditează pe Marine Le Pen cu aproximativ 35% până la 36% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, programate pentru aprilie 2027, și o dă învingătoare în al doilea tur în fața principalilor adversari testați. RN tocmai a obținut suficiente locuri în Senatul francez pentru a-și constitui, pentru prima dată, propriul grup parlamentar, reamintește AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Macron efectuează o vizită de stat în Spania pentru 'a intensifica' relațiile
Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat marți la Madrid pentru o vizită de stat de două zile în Spania, care își propune să sublinieze marile 'convergențe' dintre cele două țări în materie europeană, notează AFP. Președintele francez și soția sa, Brigitte Macron, vor fi întâmpinați la mijlocul zilei de regele Felipe al VI-lea și de regina Letizia la palatul regal, înainte de un dejun la palatul Zarzuela, reședința lor din Madrid. Emmanuel Macron va discuta apoi, în cursul după-amiezii, cu studenții de la Universitatea Complutense pe tema protejării 'democrațiilor noastre și a tineretului nostru în era rețelelor sociale', a explicat președinția franceză jurnaliștilor. Această temă este una dintre ultimele bătălii ale șefului statului care speră, înainte de a părăsi puterea în mai, să interzică rețelele sociale pentru cei sub 15 ani, în pofida obstacolelor juridice - un obiectiv împărtășit și de premierul spaniol, Pedro Sanchez, pentru cei sub 16 ani. Această zi, de altfel foarte protocolară, se va încheia cu un dineu de gală la palatul regal. Miercuri, economia, politica și diplomația își vor face simțită prezența mai clar în această primă vizită de stat a unui președinte francez după cea a lui Nicolas Sarkozy din 2009. Emmanuel Macron și regele Felipe al VI-lea urmează să deschidă în cursul dimineții un forum economic franco-spaniol, în prezența a numeroși lideri de companii. Președintele va avea apoi o întrevedere cu Pedro Sanchez la palatul Moncloa, la mijlocul zilei, înaintea unei conferințe de presă comune. Ajunși la putere în aceeași perioadă, între 2017 și 2018, centristul Macron și socialistul Sanchez nu au afișat niciodată o relație foarte apropiată, în ciuda unei poziționări pro-europene similare. Ei s-au regăsit recent în ceea ce privește recunoașterea statului Palestina și opoziția lor față de războiul dus de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, chiar dacă stânga franceză îi reproșează președintelui că nu este la fel de ferm ca liderul spaniol. Cu toate acestea, între cele două țări vecine separate de Pirinei există o puternică 'proximitate', iar 'convergențele sunt puternice, în special în ceea ce privește agenda noastră europeană' în favoarea unei mai mari suveranități continentale, a subliniat Palatul Elysee. Prin urmare, scopul acestei vizite este de a 'intensifica' și de a 'marca politic' ceea ce 'este de la sine înțeles', mai adaugă președinția de la Paris. Spania și Franța au semnat în 2023, la Barcelona, un tratat de prietenie menit, de asemenea, să 'intensifice' relațiile bilaterale, așa cum Parisul a făcut deja cu ceilalți vecini ai săi, Germania și Italia. Madridul a semnat acorduri similare cu Portugalia și Marocul. Dar de partea spaniolă, ratificarea parlamentară era blocată de opoziția de dreapta. Justiția spaniolă a considerat săptămâna trecută că prevederea contestată este pe deplin constituțională. 'Dorința noastră este ca această ratificare să poată fi dusă la bun sfârșit', a transmis președinția franceză, salutând aceste recente 'semnale' pozitive. în Spania, Pedro Sanchez, ajuns din urmă în ultimele zile de criza locuințelor prin care trece țara, este slăbit de dosare judiciare care o vizează în special pe soția sa și a fost afectat în această vară de criza din Ceuta, care a adus un aflux masiv de migranți în celebra exclavă spaniolă din Africa de Nord. Franța a oferit mai degrabă sprijin Spaniei în acest episod, spre deosebire, în special, de Italia. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Explozii puternice la Kiev în timpul unei alerte de rachete
Jurnaliști ai AFP au auzit mai multe explozii puternice la Kiev și au văzut apărarea antiaeriană activată în timpul unei alerte aeriene, marți dimineață devreme. 'Noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev', a avertizat armata aerului din Ucraina pe Telegram. Jurnaliștii din Kiev au raportat un atac combinat cu drone și rachete asupra capitalei ucrainene. De săptămâni întregi, Kievul se confruntă cu o intensificare a atacurilor rusești, atât ziua, cât și noaptea. Luni, o femeie a fost ucisă și șase persoane au fost rănite când un atac cu dronă rusească a provocat un incendiu la Academia de Științe din Kiev, conform unui bilanț provizoriu prezentat de președintele Volodimir Zelenski. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski le-a cerut din nou aliaților occidentali ai Ucrainei să își consolideze ajutorul militar, în special prin furnizarea mai multor interceptoare Patriot de producție americană, capabile să doboare rachete balistice puternice. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Arabia Saudită: Prima invitație a unui oficial din EAU de la apariția tensiunilor dintre cele două țări
Ministrul saudit al apărării, Khaled bin Salman, l-a invitat pe vicepreședintele Emiratelor Arabe Unite, Mansour bin Zayed Al Nahyan, să se întâlnească marți, prima invitație publică la o discuție privată de la apariția divergențelor dintre cei doi aliați pe tema Yemenului, notează AFP. 'Alteța sa regală prințul Khaled bin Salman, ministrul apărării, l-a invitat (...) pe alteța sa șeicul Mansour bin Zayed Al Nahyan, vicepreședinte al Emiratelor Arabe Unite, stat frate, viceprim-ministru și șef al cabinetului prezidențial, să efectueze o vizită în regat mâine, marți', a indicat Ministerul Apărării într-un comunicat publicat pe X. Mansour bin Zayed Al Nahyan a confirmat că se va deplasa în Arabia Saudită 'pentru o vizită frățească', a indicat agenția oficială de presă a Emiratelor, WAM. în decembrie, regatul saudit l-a acuzat pe vecinul său EAU că îi subminează securitatea prin sprijinirea separatiștilor yemeniți care preluaseră pentru scurt timp controlul asupra unor teritorii din apropierea graniței sale. Politica externă a celor doi aliați diferă în Yemen, în Sudan, dar și în Cornul Africii, unde fiecare a susținut tabere rivale. Invitația saudită vine în contextul în care regatul se confruntă de câteva săptămâni cu atacuri ale luptătorilor yemeniți houthi împotriva tancurilor sale petroliere, a instalațiilor sale petroliere, a aeroporturilor și chiar a capitalei sale. în timp ce rebelii houthi controlează acum capitala yemenită Sanaa și întregul litoral al țării de la Marea Roșie, Riadul a lansat mai multe apeluri la ajutor către aliații săi internaționali, fără succes până în prezent. Pe 20 septembrie, președintele yemenit Rashad al-Alimi a discutat cu omologul său american Donald Trump, dar acesta din urmă nu i-a promis sprijin militar împotriva rebelilor houthi pro-iranieni. Potrivit New York Times, prințul moștenitor saudit l-a sunat duminică pe Donald Trump 'pentru a-l implora din nou' să ajute regatul să-i oprească pe combatanții yemeniți, o solicitare pe care președintele american o refuzase deja, conform publicației Axios. Șefii de stat-major din Turcia, Arabia Saudită și Pakistan, legați printr-un pact de apărare reciprocă, au discutat vineri despre ofensiva combatanților houthi pro-iranieni din Yemen împotriva regatului, primul exportator mondial de țiței. în iulie, înalți oficiali saudiți și din Emirate și-au afișat prietenia pe rețelele sociale, semn al unei apropieri aparente între cele două puteri din Golf, după deteriorarea relațiilor lor la sfârșitul anului 2025. Președintele Autorității saudite pentru divertisment, Turki al-Sheikh, a publicat atunci o fotografie cu ministrul apărării al regatului, Khaled bin Salman, alături de vicepreședintele EAU, Mansour bin Zayed Al Nahyan. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
VIDEO Trump dă asigurări că nu i-a propus arme americane lui Xi
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dat asigurări luni că nu i-a propus arme americane omologului său chinez, Xi Jinping, aflat săptămâna trecută într-o vizită oficială la Washington, spre deosebire de ceea ce a raportat ambasadorul SUA la Beijing, David Perdue, notează AFP. 'Nu am auzit niciodată de așa ceva', a spus președintele american în timpul unui schimb de opinii cu jurnaliștii la Casa Albă, declarând de asemenea: 'Probabil că le-ar plăcea să cumpere, pentru că noi fabricăm echipamente mai bune decât ei, așa că poate este o idee bună. Dar nu am vorbit despre asta'. Ambasadorul american în China, David Perdue, a declarat duminică pentru Fox News că președintele Trump i-a transmis în mod clar omologului Xi Jinping că SUA vând arme peste tot în lume. 'De fapt, el l-a întrebat pe președintele Xi dacă ar vrea să cumpere niște arme la un moment dat', a spus Perdue ca răspuns la o întrebare despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Rusia: Putin semnează un decret de majorare a efectivelor armatei
Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni un decret care mărește cu 15.500 numărul autorizat de militari din cadrul forțelor armate, fiind a patra sa decizie de acest tip din acest an, relatează AFP. Ordinul lui Putin vine în contextul în care atât Moscova, cât și Kievul suferă pierderi tot mai mari în războiul din Ucraina care durează de mai bine de patru ani și jumătate. Decretul nu oferă niciun motiv pentru această mărire și nu precizează cum vor fi ocupate aceste noi posturi. 'Efectivul autorizat de personal al forțelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unități, dintre care 1.550.500 de militari', indică decretul. Președintele Putin a mai semnat documente de majorare a efectivelor armatei în lunile martie, iunie și iulie ale acestui an. Creșterea cumulată din martie până în prezent se ridică la 47.860 de soldați. Avansul rusesc pe câmpul de luptă a încetinit în acest an, utilizarea pe scară largă a dronelor pe front făcând aproape imposibile mișcările rapide și masive de trupe. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare militară, lucru pe care Vladimir Putin l-a calificat drept 'dezinformare' ucraineană. Vladimir Putin a ordonat ultima dată mobilizarea rezerviștilor în anul 2022, după o serie de eșecuri militare rusești pe câmpul de luptă din Ucraina. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
SUA: Trump, acuzat de propagandă ilegală după difuzarea unui reclame finanțată cu bani publici
Președintele Donald Trump a fost acuzat luni de opoziție că face propagandă ilegală după difuzarea duminică a unei reclame de televiziune în care apare liderul republican, plătită de guvern, la câteva săptămâni de alegerile cruciale de la jumătatea mandatului din Statele Unite, transmite AFP. Președintele american apare într-un scurt clip alb-negru difuzat, potrivit presei americane, duminică în timpul meciurilor de fotbal american. Cu o figură serioasă, Donald Trump merge tăcut în fața camerei video printr-un coridor, în timp ce pe fundal se aud fragmente din discursuri în care îi atacă pe cei care susțin războiul, pe comuniști și pe mondialiști. La sfârșitul videoclipului, care durează 30 de secunde și se deschide cu cuvintele 'Aceasta este ultima bătălie', apare în partea de jos a ecranului următorul mesaj: 'plătit de guvernul american'. Donald Trump a mai difuzat acest clip în 2023 pe rețeaua sa Truth Social, dar atunci menționa că a fost finanțat din fondurile sale de campanie. Difuzarea acestui videoclip, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, a fost criticată puternic de opoziție. 'Este ilegal ca guvernul să folosească banii contribuabililor americani pentru a finanța reclame politice. (...) Este propagandă și voi plătiți factura', a declarat alesul democrat Mike Levin într-un mesaj video publicat luni pe X. 'Este propagandă. Este ilegal', a condamnat un senator al partidului de opoziție, John Hickenlooper, într-un mesaj pe aceeași platformă. Casa Albă a considerat că nu este vorba de o reclamă politică, a cărei finanțare este foarte strict reglementată, ci de un 'anunț de serviciu public', pe care guvernul are dreptul să îl difuzeze. Videoclipul este 'educativ și patriotic', a precizat executivul într-un comunicat. Un oficial american a adăugat că președintele Donald Trump nu se află pe buletine pentru alegerile legislative din această toamnă și a considerat că videoclipul 'nu îndeamnă la acțiune'. Președintele Trump i-a îndemnat recent pe alegători să considere 'ca și cum ar fi el însuși candidat' la aceste alegeri de la jumătatea mandatului, care i-ar putea costa pe republicani controlul asupra Congresului. Săptămâna trecută a mai circulat, cu aceeași mențiune, 'plătită de guvernul american', o altă reclamă care lăuda realizările președintelui și relua sloganul său 'America nu va fi niciodată o țară comunistă', în timp ce pe fundal se auzea o melodie care repetă 'Love me'('Iubește-mă'). AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)
Republica Moldova este pregătită să avanseze la următoarea etapă a negocierilor de aderare la UE (premier)
Republica Moldova este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare la UE, a declarat premierul moldovean Vasile Tofan în cadrul unei discuții telefonice purtate luni cu cancelarul federal al Austriei, Christian Stocker, informează Deschide.md. Cu această ocazie, premierul moldovean a apreciat sprijinul constant al Austriei pentru parcursul european al Republicii Moldova. De asemenea, Vasile Tofan a reiterat angajamentul cabinetului său de a continua reformele și de a îndeplini obiectivele asumate în acest proces. Potrivit unui comunicat al executivului de la Chișinău, premierul moldovean și cancelarul austriac au abordat consolidarea relațiilor economice, atragerea investițiilor austriece și agenda europeană a Republicii Moldova. Un alt subiect al discuției a vizat dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două state. Prim-ministrul a apreciat rezultatele recentei reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-austriece pentru cooperare economică și ale dialogului dintre companiile din cele două state, desfășurate la Viena. Părțile au discutat despre valorificarea acestor rezultate prin noi proiecte de investiții. în context, Vasile Tofan a apreciat contribuția Austriei la proiectele care aduc beneficii directe cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de apă și proiectele din domeniul educației. Oficialii au convenit ca această cooperare să continue, la fel ca și schimbul de expertiză pentru consolidarea capacității instituțiilor moldovenești în procesul de integrare europeană. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Parlamentul din Kosovo respinge condamnarea fostului președinte Hashim Thaci pentru crime de război
Parlamentul din Kosovo a respins luni condamnarea la 25 de ani de închisoare pentru crime de război a fostului președinte Hashim Thaci și a apărat fosta gherilă a Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) împotriva a ceea ce consideră o distorsionare a luptei sale împotriva reprimării sârbe, informează EFE. Declarația a fost aprobată cu votul a 99 din cei 120 de parlamentari ai forului legislativ, fără niciun vot împotrivă sau abținere, a relatat cotidianul kosovar Koha Ditore. Tribunalul Special pentru Kosovo l-a condamnat la mijlocul lunii septembrie pe Hashim Thaci, unul dintre foștii lideri ai UCK, pentru crime de război comise în timpul conflictului din 1998-1999 împotriva forțelor sârbe. Alți trei foști lideri ai luptătorilor au primit pedepse cuprinse între 13 și 25 de ani, iar avocații tuturor condamnaților au anunțat că vor face apel. La fel ca principalele autorități kosovare, Parlamentul a calificat sentința ca fiind nedreaptă și a susținut că UCK a apărat populația albaneză din Kosovo de represiune și crimele comise de armata și poliția sârbe. Declarația respinge ''orice încercare de a submina adevărul istoric despre Kosovo, de a pune la îndoială războiul său de eliberare sau de a echivala persoanele care au luptat pentru libertate și supraviețuire cu regimul care le-a oprimat''. Declarația îndeamnă toate instituțiile să întreprindă ''toate acțiunile necesare pentru a proteja adevărul și demnitatea războiului de eliberare al poporului din Kosovo'', inclusiv din punct de vedere juridic și diplomatic. La sfârșitul războiului din Kosovo, NATO a intervenit militar împotriva fostei Iugoslavii (formată din Serbia și Muntenegru) pentru a opri persecuțiile și masacrele care îi vizau pe civilii albanezi din Kosovo, iar după retragerea trupelor sârbe a desfășurat forța internațională KFOR. în 2008, Kosovo și-a proclamat unilateral independența, care a fost recunoscută de SUA, dar nu de către state precum Serbia, Rusia sau cinci țări membre UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia, Spania). AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)
Maia Sandu condamnă bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat, luni, atacurile aeriene rusești care au vizat, în noaptea de duminică spre luni și în cursul dimineții mai multe orașe din Ucraina, unde s-au înregistrat morți și răniți printre civili. ''Rusia atacă Ucraina non-stop. Noaptea trecută și azi dimineață, orașe și comunități din întreaga țară au fost supuse loviturilor aeriene, iar oameni nevinovați și-au pierdut viața'', a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare. Printre țintele atacurilor s-a numărat și Academia Națională de Științe din centrul Kievului, unde o dronă rusă a provocat un incendiu, iar o persoană și-a pierdut viața. La Harkiv, zeci de oameni au fost răniți, inclusiv copii, în urma bombardamentelor asupra cartierelor rezidențiale. ''Toate aceste atacuri demonstrează că Rusia lovește intenționat în oameni - în casele lor, în economia și infrastructura de care depinde viața lor de zi cu zi'', a subliniat președinta moldovenească. Maia Sandu a cerut ca Rusia să răspundă pentru crimele sale și a reiterat necesitatea sprijinirii Ucrainei ''pentru dreptul de a trăi liber și în pace''. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Secretarul general al ONU face apel la Israel să înceteze ''anexarea progresivă'' a Cisiordaniei
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut din nou apel luni la Israel să pună capăt ''anexării progresive'' a Cisiordaniei, calificând drept ''profund alarmant'' nivelul violenței în regiune, relatează France Presse. Citat de Ramiz Alakbarov, reprezentant adjunct al ONU pentru Orientul Mijlociu, într-un text citit în fața Consiliului de Securitate, Antonio Guterres a ''condamnat din nou cu fermitate extinderea neîncetată a așezărilor israeliene în Cisiordania''. ''Anexarea progresivă a Cisiordaniei este ilegală, fără efect juridic și trebuie să înceteze'', a afirmat el. Secretarul general al Națiunilor Unite a denunțat în special ''atacurile persistente și în creștere din partea coloniștilor'', ''demolările ilegale'' de bunuri aparținând palestinienilor și ''expansiunea rapidă a coloniilor''. ''Aceste evoluții sunt contrare dreptului internațional, contribuie și mai mult la ocupația israeliană ilegală și aduce atingere dreptului poporului palestinian la autodeterminare'', a subliniat Guterres. ''Atacurile palestinienilor împotriva israelienilor trebuie să înceteze de asemenea. Toți autorii trebuie să răspundă pentru acțiunile lor'', a spus în continuare secretarul general al ONU, denunțând ''provocările periculoase'' și ''retorica incendiară'' ale multor responsabili politici ''din toate taberele''. Violențele comise de coloniști s-au multiplicat în Cisiordania de la atacurile comise de gruparea islamistă palestiniană Hamas pe teritoriul Israelului în 7 octombrie 2023. Peste 500.000 de israelieni trăiesc în colonii din Cisiordania, alături de circa trei milioane de palestinieni. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Țările baltice adoptă sancțiuni împotriva celor doi oligarhi ruși eliminați de pe lista de sancțiuni a UE
Lituania a anunțat luni că s-a alăturat Letoniei și Estoniei pentru a impune sancțiuni naționale oligarhilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman, eliminați săptămâna trecută de pe lista de persoane sancționate de UE, transmite AFP. Această inițiativă a celor trei state baltice vine ca urmare a deciziei Uniunii Europene de a-i scoate pe cei doi miliardari apropiați Kremlinului de pe lista persoanelor sancționate, decizie luată sub presiunea Franței și a Luxemburgului săptămâna trecută. ''La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul de Interne a adoptat o decizie privind includerea lui Usmanov și a lui Fridman pe lista persoanelor indezirabile'', a declarat Rokas Pukinskas, purtător de cuvânt al Departamentului de Migrație. ''Oligarhii fac parte din mașina de război rusă. 'Portofelele' regimului nu trebuie să fie lăsate să se simtă confortabil în Europa în timp ce ucrainenii sunt uciși'', a declarat săptămâna trecută prim-ministrul Mindaugas Sinkevicius, reacționând la decizia UE. Letonia, care inițial a blocat ridicarea sancțiunilor UE înainte de a ceda presiunilor, a adoptat de asemenea sancțiuni împotriva celor doi oligarhi, în domeniul financiar și al circulației, potrivit portalului de știri public LSM. Estonia anunțase sancțiuni naționale săptămâna trecută. ''Usmanov și Fridman continuă să sprijine agresiunea rusă împotriva Ucrainei și contribuie la continuarea ei'', a justificat decizia ministrul eston de externe Markus Tsakhna. Ucraina a condamnat ridicarea ''rușinoasă și nejustificabilă'' a sancțiunilor în cazul celor doi oligarhi. Spre surprinderea generală, Franța a cerut ca UE să ridice sancțiunile împotriva lui Usmanov invocând probleme de ''securitate națională''. La scurt timp după ridicarea sancțiunilor împotriva lui Usmanov, autoritățile azere, de care se presupune că acesta este apropiat, l-au grațiat și eliberat pe un cetățean francez aflat în închisoare pentru spionaj. Directorul serviciului de informații externe francez (DGSE) a mers să îl aducă personal de la Baku pe acesta. La rândul său, Luxemburgul a reușit să obțină anularea sancțiunilor care îl vizau pe Mihail Fridman, care solicita în justiție Marelui Ducat al Luxemburgului o despăgubire de 15 miliarde de euro. Lituania, Letonia și Estonia, ocupate de URSS la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și ale căror teritorii se învecinează cu cel al Rusiei, sunt considerate cele mai probabile ținte potențiale ale unor provocări sau intervenții armate rusești, notează AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)
Washingtonul neagă orice plan de vânzări de arme către China
Casa Albă a asigurat luni că SUA nu au în vedere să vândă arme Chinei rivale, după ce președintele american Donald Trump ar fi menționat o astfel de ipoteză în discuțiile cu omologul său chinez Xi Jinping, potrivit ambasadorului american la Beijing, David Perdue, relatează AFP. ''Guvernul american nu are niciun plan de a vinde arme Chinei'', a declarat agenției franceze de presă un responsabil american, care a solicitat anonimatul. Precizarea vine în urma declarațiilor lui David Perdue, care au stârnit numeroase comentarii. ''Președintele Trump a continuat să spună: 'Ei bine, vindem arme și altor țări din lume'. El l-a întrebat pe președintele Xi dacă ar vrea să cumpere la un moment dat'', a declarat ambasadorul american în China pentru canalul Fox News. Diplomatul nu a precizat dacă președintele american a avut această conversație cu omologul său chinez când l-a primit pe acesta cu mare fast săptămâna trecută la Washington. ''Legislația americană interzice vânzarea de arme către China și nu există nicio ofertă sau vreun plan pentru o astfel de vânzare'', a subliniat Departamentul de Stat într-o declarația acordată New York Times. David Perdue asigurase, între altele, la Fox News că poziția SUA cu privire la sprijinul pentru Taiwan ''nu s-a schimbat''. Washingtonul a dat undă verde în decembrie unor vânzări de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan. Cu toate acestea, o altă livrare masivă în valoare de 14 miliarde de dolari, dorită de Taipei, a fost pusă pe pauză în primăvară, la scurt timp după o vizită a lui Donald Trump în China. Președintele american spusese că își rezervă răspunsul, apreciind că dosarul îi oferă ''un atu foarte bun de negociere'' cu Beijingul. Ambasadorul SUA în China susține că administrația Trump a vândut ''mult mai multe arme Taiwanului decât orice alt președinte din 1979''. ''Există discuții continue despre alte vânzări'', iar președinții Trump și Xi ''vorbesc despre aceasta de fiecare dată când se întâlnesc'', a adăugat diplomatul. Vânzările de arme către Taiwan constituie un subiect sensibil între Washington și Beijing. în timpul vizitei sale la Washington, unde a fost primit cu onoruri speciale de către Donald Trump, președintele chinez l-a îndemnat la ''prudență'' în această privință, notează AFP. Xi a cerut de asemenea Washingtonului să se opună explicit oricărei independențe a insulei, ceea ce ar implica pentru Statele Unite să depășească poziționarea voluntar ambiguă aflată în vigoare de mulți ani. SUA sunt legal obligate să furnizeze insulei, guvernată de un președinte și un parlament aleși democratic, arme pentru a-i asigura apărarea. Washingtonul se opune oricărei rupturi a statu quo-ului prin forță, dar nu consideră Taiwanul drept stat suveran. în iunie, China a avertizat Taiwanul că a 'căuta independența sprijinindu-se pe SUA sau pe forța militară constituie un impas'. China dorește să preia controlul asupra Taiwanului, pe care îl consideră parte integrantă a teritoriului său, fără să excludă recurgerea la forță, intensificându-și presiunea militară asupra insulei în ultimii ani. După discuțiile de săptămâna trecută de la Washington, Donald Trump și Xi Jinping urmează să se întâlnească din nou la summitul APEC, care va fi găzduit de China în noiembrie la Shenzhen, iar apoi la summitul G20 de la Miami, Florida, în decembrie. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Beijingul refuză să comenteze presupusa ofertă de a vinde arme Chinei adresată de Donald Trump lui Xi Jinping
Iran: Justiția ordonă combaterea ''anomaliilor sociale'' ca reacție la creșterea numărului femeilor care nu poartă văl
Puterea judecătorească iraniană a ordonat luni procurorului general să urmărească ''cu fermitate anomaliile sociale'', referindu-se la femeile care nu poartă vălul islamic sau nu își acoperă corpul, într-un moment de relaxare tot mai vizibilă a aplicării acestor reguli în Iran, informează EFE. ''îi cer în mod serios procurorului general, în calitatea sa de reprezentant al intereselor generale (...) să urmărească cu fermitate și conform legii problema combaterii anomaliilor sociale și, în unele cazuri, a libertinajului și a nudității'', a declarat liderul puterii judecătorești Golamhosein Mohseni Eyei, potrivit agenției Mizan. Eyei a cerut Parchetului să urmărească cazurile de ''libertinaj și nuditate'', referindu-se la femeile care nu poartă vălul islamic sau nu își acoperă corpul cu o haină lungă, ''în cooperare și cu asistența organismelor de poliție, de informații și a autorităților guvernamentale competente''. ''Este necesar să punem capăt acestei stări de anomalie socială și nuditate, dar cu prudență și discernământ'', a adăugat șeful puterii judiciare, fără a preciza ce fel de măsuri ar trebui adoptate în acest sens. Ordinul apare în urma creșterii considerabile a numărului femeilor care ies pe străzile marilor orașe precum Teheranul fără să își acopere părul sau chiar purtând tricouri cu mânecă scurtă, cu bretele sau topuri scurte, mai ales în ultimul an. Această situație a apărut ca rezultat al unei mișcări de nesupunere care a luat naștere după moartea tinerei Mahsa Amini în septembrie 2022, după ce a fost reținută de Poliția Moralității pentru că nu purta corect hijabul. Moartea tinerei kurde de 22 de ani a provocat proteste cu un puternic caracter feminist sub sloganul ''Femeie, Viață, Libertate'', care cereau sfârșitul Republicii Islamice și au fost dur reprimante de autorități, rezultând sute de morți și mii de arestați, conform organizațiilor pentru drepturile omului. Pe măsură ce numărul femeilor care sfidau purtarea obligatorie a hijabului a crescut, guvernul a anunțat la sfârșitul anului 2024 că nu mai aplică legile care pedepseau lipsa purtării voalului, iar de atunci s-a câștigat treptat libertatea în vestimentația feminină, un simbol de nenegociat până nu demult în Republica Islamică fondată de ayatollahul Ruhollah Khomeini în 1979. Pe 18 septembrie a avut loc în capitala iraniană un maraton la care au participat numeroase femei fără să își acopere părul, imagini care s-au răspândit pe larg pe rețelele sociale și care au determinat procuratura din Teheran să anunțe deschiderea unui proces judiciar împotriva organizatorilor cursei. Ordonanța se adaugă apelurilor recente ale unor sectoare conservatoare din societatea iraniană pentru o aplicare mai strictă a regulilor vestimentare. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)
UE sancționează încă 17 entități și zece indivizi implicați în deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia
Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a încă 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, potrivit unui comunicat postat pe consilium.europa.eu. Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, precum și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată. Entitățile adăugate luni pe listă includ Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică. Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe organizate ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă, cu obiectivul de promovare a retoricii proruse. Măsurile restrictive adoptate luni de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană. Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022). Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ''flota fantomă'' a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Beijingul refuză să comenteze presupusa ofertă de a vinde arme Chinei adresată de Donald Trump lui Xi Jinping
Beijingul a refuzat să comenteze luni după ce ambasadorul SUA în China a sugerat că președintele american Donald Trump l-ar fi întrebat pe președintele chinez Xi Jinping dacă ar dori să cumpere arme americane, informează dpa. China își consolidează capacitățile de apărare în funcție de nevoile sale, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, adăugând că țara sa este angajată să mențină pacea și stabilitatea pe plan mondial. Declarația survine după ce ambasadorul american în China, David Perdue, a declarat duminică pentru Fox News că președintele Trump i-a transmis în mod clar omologului Xi Jinping că SUA vând arme peste tot în lume. ''De fapt, el l-a întrebat pe președintele Xi dacă ar vrea să cumpere niște arme la un moment dat'', a spus Perdue ca răspuns la o întrebare despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan. Sprijinul militar al SUA pentru Taiwan a stârnit mult timp furie la Beijing, care consideră insula guvernată independent ca parte a teritoriului său și a amenințat că este pregătit inclusiv să o cucerească prin forță. Perdue nu a spus când exact i-ar fi făcut Trump presupusa ofertă lui Xi și nici cum a reacționat liderul chinez. Oficiali ai guvernului american au declarat pentru Wall Street Journal, după difuzarea interviului, că Washingtonul nu are de gând să vândă arme Chinei, unii menționând că ar fi imposibil din punct de vedere legal. Aceștia au refuzat, de asemenea, să spună dacă presupusa ofertă a fost făcută în timpul vizitei lui Xi Jinping la Washington săptămâna trecută sau în timpul unor discuții anterioare, a raportat Wall Street Journal. Vânzările de arme către Beijing ar putea stârni îngrijorare în rândul aliaților SUA, în special în Asia de Est, unde mai multe state aflate sub presiunea Chinei primesc sprijin militar din partea Washingtonului, cel mai notabil caz fiind Taiwanul. Perdue a reiterat poziția Washingtonului în conflictul dintre Beijing și Taipei. ''Nu sprijinim independența și nu sprijinim constrângerea'', a spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Washingtonul neagă orice plan de vânzări de arme către China
Coordonarea securității sociale: Consiliul UE dă undă verde finală normelor actualizate
Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni un regulament care revizuiește normele privind coordonarea sistemelor naționale de securitate socială la nivelul UE, indică un comunicat difuzat pe website-ul consilium.europa.eu. Regulamentul actualizează legislația existentă a UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială, făcând-o mai clară, mai echitabilă și mai ușor de pus în aplicare. Normele revizuite vor consolida mobilitatea echitabilă a forței de muncă și, prin urmare, persoanelor care se mută într-o altă țară din UE pentru a locui sau a munci le va fi mai ușor să își exercite drepturile care li se cuvin. Revizuirea se axează pe cinci domenii principale: prestațiile de șomaj, prestațiile pentru îngrijirea pe termen lung, accesul la prestații sociale pentru populația inactivă din punct de vedere economic, prestațiile familiale și legislația aplicabilă pentru lucrătorii detașați și persoanele care lucrează în două sau mai multe state membre. Regulamentul va intra în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Sistemele de securitate socială din UE sunt de competența statelor membre și, ca atare, nu sunt armonizate. Pentru persoanele care rămân în țara lor de origine, statul membru respectiv poate decide cine este asigurat în temeiul legislației sale și în ce constau prestațiile cuvenite și condițiile de acces. Totuși, pentru a garanta că libera circulație transfrontalieră a persoanelor este posibilă în practică, sistemele naționale de securitate socială trebuie să fie coordonate, deoarece persoanele nu ar trebui să își piardă protecția atunci când se mută în interiorul UE. Normele care definesc această coordonare sunt adoptate și actualizate la nivelul UE. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
SACEUR: Obiectivul Moscovei este de a înfrânge dorința aliaților Ucrainei de a continua să sprijine această țară
Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, le-a transmis luni eurodeputaților că obiectivul Moscovei este de a înfrânge dorința aliaților Ucrainei de a continua să sprijine această țară în războiul său de apărare contra Rusiei, transmite Reuters. ''Dacă există un atac hibrid asupra țării dumneavoastră, consolidarea dorinței de a sprijini Ucraina le va arăta rușilor că strategia lor nu funcționează și că poate îi îndepărtează de acea strategie'', a spus Grynkewich. Ca parte a acelei politici, el a afirmat că ar trebui ca statele membre UE să facă publică atribuirea unor asemenea atacuri atunci când ele sunt sigure în legătură cu cine se află în spatele lor, pentru a descuraja astfel ''statele susținătoare''. La jumătatea lunii iunie, generalul Grynkewich a declarat că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni și Canada să sporească rapid numărul de aeronave și nave de luptă pe care le angajează în planurile de apărare ale Alianței Nord-Atlantice. SUA nu au dezvăluit detalii despre reducerile decise, dar acestea privesc, printre alte echipamente, avioanele de realimentare în zbor, avioanele de vânătoare, dronele și navele de luptă, conform datelor furnizate Reuters de o sursă militară. Astfel, numărul avioanelor de vânătoare americane F-15 și F-15E disponibile pentru NATO va scădea cu o treime, la 99 de aparate, numărul dronelor MQ-4 și MQ-9 Reaper la jumătate, respectiv 12, numărul aeronavelor de realimentare în zbor KC-135 și KC-46 scade de la 79 la 63, în timp ce doar un bombardier strategic și un portavion vor fi alocate NATO, în loc de două. De asemenea, numărul avioanelor de patrulare maritimă se va reduce de la 26 la 15, cel al distrugătoarelor de la 17 la 9, iar unicul submarin purtător de rachete de croazieră este eliminat din angajamentele militare ale Washingtonului față de NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
#Ucraina: Premierul sugerează persoanelor cele mai vulnerabile să părăsească Kievul înainte de venirea iernii
Premierul ucrainean Serghii Korețki a invitat duminică persoanele vulnerabile să se mute în afara marilor orașe înainte de sosirea iernii pentru a evita supraîncărcarea serviciilor de urgență în caz de atacuri rusești, relatează AFP. Iarna trecută, bombardamentele sistematice rusești împotriva infrastructurilor energetice ucrainene au privat o parte a țării de electricitate și încălzire, în timp ce temperaturile coborau câteodată până la minus 20 de grade Celsius. ''Există persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități. De ce rude sau serviciile sociale ale orașului să nu aibă grijă de aceste persoane?'', a declarat el într-un interviu la postul de televiziune ucrainean TSN, adăugând: ''Puteți să o faceți dinainte, înainte de iarnă!''. Totuși, Korețki a subliniat că el nu face apel la locuitori ''să plece'', o decizie pe care a calificat-o drept ''măsură extremă''. Pe măsură ce temperaturile scad, AFP a observat comercianți din Kiev testându-și generatoarele în pregătirea pentru iarnă. Unii locuitori ai capitalei au spus, de asemenea, că se gândesc să părăsească orașul. Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului în ultimele săptămâni, utilizând zi și noapte drone cu reacție pe care antiaeriana ucraineană abia reușește să le intercepteze. De la începutul verii, numeroase infrastructuri civile, logistice și comerciale se află în colimatorul Moscovei, pe care președintele Volodimir Zelenski o acuză că încearcă să paralizeze economia Ucrainei, care la rândul său a crescut distanța de lovire în profunzimea Rusiei. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)
Franța: Procurorii cer patru ani de închisoare contra fostei ministre Rachida Dati, judecată pentru corupție
Parchetul național financiar (PNF) din Franța a cerut luni contra fostei ministre și eurodeputate Rachida Dati, judecată pentru corupție, patru ani de închisoare, dintre care doi sub brățară electronică, precum și cinci ani de ineligibilitate și interdicție de a ocupa o funcție publică, cu executare provizorie pentru aceste pedepse complementare, transmite AFP. Dacă prin decizia pe care o va lua în câteva luni tribunalul va da curs acestor solicitări ale acuzării, atunci Rachida Dati își va pierde imediat mandatul de primar al arondismentului VII din Paris și nu va putea să revină în magistratură, domeniu unde se află în așteptarea unui post. împotriva lui Carlos Ghosn, fost președinte-director general al grupului Renault-Nissan, fugit în Liban și judecat în contumacie, procurorii au cerut patru ani de închisoare, cu menținerea mandatului de arestare. în a șasea și ultima zi de audieri la tribunalul parizian, după patru ore de prezentare a unui rechizitoriu dur, cei doi reprezentanți ai PNF au denunțat ''o trădare a virtuții și a caracterului exemplar'' și o ''voință de capitalizare pe baza unui mandat public, cu disprețul funcției sale, pentru a acumula profituri cât mai mari posibil''. Ei au opinat că acest dosar ''reflectă eșecul instituțiilor noastre democratice de a se proteja'' de acțiunile unei deputate. în vârstă de 60 de ani, fosta eurodeputată este suspectată că a făcut lobby în Parlamentul European pentru grupul Renault-Nissan în perioada octombrie 2009-februarie 2013, în schimbul sumei de 900.000 de euro. Rachida Dati respinge acuzațiile și susține că a făcut doar o muncă de avocat pentru alianța Renault-Nissan, activitate compatibilă din punct de vedere juridic cu mandatul său electoral. La două zile după plecarea sa din guvern în 23 iunie 2009 și la trei săptămâni înaintea mandatului său european pe 14 iulie, Rachida Dati a creat o firmă de consiliere. Pe 30 iunie același an, ea a adresat o scrisoare de ofertă către Carlos Ghosn, pe care îl anunța crearea cabinetului său pentru ''a consilia grupurile în strategia lor internațională''. Dati s-a răzgândit rapid, lichidând noua firmă și devenind avocată, o opțiune la care a recurs pentru a ''ocoli'' interdicția aplicată eurodeputaților de a oferi consiliere privind strategia sau a face lobby, a adăugat PNF. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Japonia: Guvernul japonez a reunit în premieră un grup de experți în contraspionaj
Guvernul japonez a reunit luni, pentru prima dată, un grup de experți în informații sensibile și contraspionaj cu scopul de a consolida capacitățile de apărare ale țării, care este calificată de unele publicații internaționale drept un ''cuib de spioni'', informează EFE. ''Astăzi va avea loc prima reuniune a grupului de experți pentru reforma informațiilor sensibile'', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Minoru Kihara, cu scopul de a ''examina consolidarea funcțiilor serviciilor de informații ale țării noastre''. Kihara a menționat că grupul este format din experți în diverse domenii, inclusiv situația internațională și securitatea economică, precum și în tehnologii de vârf. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi, care a participat la întâlnire, a apreciat ''cunoștințele vaste'' ale experților prezenți la reuniune într-un mesaj pe rețeaua socială X. ''Vom asculta opinii variate și vom continua să extindem reformele'', a asigurat șefa guvernului japonez. Reuniunea a fost organizată după ce Japonia a inaugurat, la sfârșitul lunii iulie, Biroul Național de Informații, primul organism centralizat de acest fel după cel de-Al Doilea Război Mondial, în cadrul unui program de reformă a capacităților japoneze promovat de premierul conservator al țării. Guvernul japonez justifică această consolidare ca fiind o necesitate pentru a combate spionajul, confruntat fiind cu ceea ce percepe drept amenințări în creștere din partea unor țări precum China, Rusia sau Coreea de Nord. A fost creat, totodată, un Consiliu de Securitate Națională condus de premierul Takaichi. Japonia a devenit un ''cuib de spioni'', a avertizat ziarul american The New York Times la mijlocul lunii iulie, raportând despre o presupusă operațiune rusă în capitala japoneză pentru a obține informații și tehnologie pentru armament pe care să le folosească în războiul Rusiei cu Ucraina. Acestea sunt doar cele mai recente informații apărute în presă dintr-o serie care subliniază vulnerabilitățile Japoniei în materie de securitate și care includ presupusul export ilegal din Taiwan de servere echipate cu cipuri Nvidia către China prin Japonia, precum și cazuri de spionaj industrial în arhipelagul nipon. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Sanae Takaichi / X.com
#Ucraina: Academia de Științe din Kiev a fost lovită de o dronă rusească
Un atac cu drone rusești a provocat luni un incendiu la Academia de Științe din inima orașului Kiev, au constatat jurnaliștii AFP, pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene. în videouri care circulă pe rețelele de socializare se văd oameni aplecați pe ferestre pentru a respira, în timp ce un fum negru gros și flăcările învăluie o parte a clădirii istorice. Clădirea este situată în centrul Kievului, într-o zonă de obicei mai bine protejată de dronele rusești, în apropierea ambasadelor și a instituțiilor guvernamentale. în ultimele luni, Rusia a desfășurat noi drone cu reacție, echipate, potrivit experților, cu motoare chinezești, care sunt mai rapide și mai dificil de interceptat decât modelele tradiționale. Kievul spune că dezvoltă modalități de a le contracara. De la începutul verii, numeroase infrastructuri civile, logistice și comerciale au fost vizate de Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză Rusia că încearcă să paralizeze economia Ucrainei, care și-a intensificat ea însăși atacurile aeriene de lungă durată asupra Rusiei. Luni, în Ucraina, cel puțin patru persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite într-o serie de atacuri aeriene rusești, conform autorităților locale. Trei persoane au fost ucise în orașul Dnipro și o alta în Sînelnîkove, ambele în aceeași regiune din zona de centru-est a Ucrainei, a anunțat guvernatorul Oleksandr Ganja pe Telegram. Cel puțin 38 de persoane au fost, de asemenea, rănite într-un atac rusesc asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, situat în nord-est, a raportat guvernatorul regional Oleg Sînegubov. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Gabriela Badea)
Seulul l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în cazul celor doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de #Ucraina
Ministerul de Externe sud-coreean l-a convocat luni pe ambasadorul ucrainean în disputa legată de transferul către Seul a doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de Ucraina în timpul conflictului său împotriva Rusiei, relatează dpa. MAE de la Seul a acuzat Kievul de încălcarea unui acord ce prevedea menținerea confidențialității în acest dosar. Viceministrul de externe sud-coreean Park Yoon Joo a spus că afirmația Kievului conform căreia nu a existat un astfel de acord subminează grav încrederea dintre guvernele celor două țări și ar putea afecta relațiile dintre ele. El i-a cerut guvernului Ucrainei să ofere o explicație oficială și să prezinte scuze. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit joi, în fața ONU, cazul celor doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de Ucraina, explicând că ''nu a fost ușor să fie capturați vii''. Cei doi soldați nord-coreeni au fost luați prizonieri de Ucraina în ianuarie 2025 după o desfășurare militară a Phenianului în sprijinul aliatului său rus. într-o scrisoare adresată unei organizații neguvernamentale din Seul, ei și-au exprimat dorința de a avea o ''viață normală'' în Coreea de Sud. Conform Constituției acestei țări, toți coreenii, inclusiv cei din Coreea de Nord, sunt considerați cetățeni ai Coreei de Sud. Oficiali de la Seul afirmă că această prevedere se aplică, de asemenea, soldaților nord-coreeni capturați în războiul dintre Rusia și Ucraina. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
FSB acuză serviciile de informații britanice că organizează opoziția din exil pentru a dăuna Rusiei
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a acuzat luni serviciile de informații britanice că încearcă să consolideze opoziția rusă din exil ca ''alternativă'' la Kremlin și ca parte a războiului său hibrid împotriva Rusiei, informează EFE. ''După începerea operațiunii militare speciale, am observat o creștere a eforturilor britanice de a consolida așa-numita opoziție rusă în străinătate'', a declarat o sursă din serviciile de informații ruse pentru agenția de știri TASS. Sursa a reamintit că ''Londra și serviciile de informații britanice s-au folosit întotdeauna de unii cetățeni ruși ca instrument de presiune politică și război hibrid'' împotriva Rusiei. Sursa FSB a indicat că unii ruși care au părăsit țara și simpatizează cu Ucraina sunt dispuși să se alăture taberei inamice și i-a etichetat drept trădători, comparându-i cu generalul sovietic Andrei Vlasov, care s-a alăturat armatei germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Sursa a indicat că Londra ''îi grupează în diverse asociații și mișcări de rezistență, prezentând acest lucru drept activism civil''. ''Dar în spatele fațadei de organizare spontană se ascunde un proiect politic bine țintit. Obiectivele acestor eforturi sunt clare. Londra încearcă să creeze iluzia că în cadrul comunității emigranților ruși se conturează un soi de centru alternativ de putere, capabil să înlocuiască autoritățile de la Moscova'', a susținut el. El a opinat că opozanții ruși sunt prezentați ca ''o vitrină pentru o Rusie alternativă'', dar, în realitate, ei nu sunt nimic mai mult decât ''o proiecție a intereselor Coroanei Britanice''. ''încercările britanice de a crea organizații cu marionete prezentate drept o alternativă democratică și de a le folosi pentru a dăuna securității țării noastre sunt sortite eșecului'', a afirmat el. El a mai declarat că ''contrainformațiile rusești cunosc numele tuturor celor care au decis să-și lege soarta de Londra și vor înfrângerea Rusiei''. ''Le urmărim fiecare mișcare, iar soarta lor este pecetluită. Nu vom repeta greșelile lui Hrușciov (liderul sovietic Nikita Hrușciov - n.r.), care i-a amnistiat pe colaboratorii cu Germania nazistă'', a avertizat el. Luni, FSB a deschis un dosar penal împotriva fostului model rus Ksenia Maksimova, rezidentă la Londra, acuzând-o de crearea Russian Democratic Society UK, organizație declarată indezirabilă în Rusia și care strânge bani și bunuri pentru a sprijini Ucraina. Potrivit autorităților ruse, organizația lui Maksimova a servit drept platformă pentru liderii și membrii Comitetului Antirăzboi din Rusia, de opoziție, care a fost declarat extremist de autoritățile ruse și acuzat de răspândirea de știri false împotriva armatei ruse și de acționarea în interesul unor state străine. Din acest motiv, pe numele fostului model a fost emis un mandat de arestare, femeia fiind inclusă pe lista neagră rusă a extremiștilor și teroriștilor. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Autoritățile ucrainene afirmă că au recuperat 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk
Șeful Corpului al Treilea al armatei ucrainene, generalul Andrii Bilețki, a anunțat luni recuperarea a 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk, în cadrul Operațiunii Vivaldi, în care Ucraina ar fi provocat aproximativ 2.000 de victime rușilor și ar fi capturat 250 de prizonieri de război, informează EFE. Din teritoriul total recuperat, 51 de kilometri pătrați au fost eliberați în a treia fază a Operațiunii Vivaldi, cea mai importantă fază de până acum a acestei operațiuni, care a început în secret în luna mai și ale cărei rezultate au început să fie anunțate în septembrie anul acesta, potrivit lui Bilețki. Generalul ucrainean a mai spus că, datorită acestor acțiuni, Ucraina a eliberat orașele Nove, Ridkodub și Katerinivka și a recâștigat controlul asupra orașelor Karpivka și Novomihailivka. Bilețki a evidențiat rolul roboților kamikaze, fabricați chiar de Corpul al Treilea din transportoare blindate sovietice BTR-60, în distrugerea fortificațiilor inamice. El a explicat că rușii nu au reușit să apere teritoriul pe care îl cuceriseră, crezând că Ucraina își va concentra atacul dintr-o altă direcție. Generalul ucrainean și-a felicitat infanteria pentru performanța sa și a precizat că Operațiunea Vivaldi continuă, odată stabilite noi linii defensive de-a lungul liniei frontului în Liman, la nord de Donețk, unde Ucraina a recucerit acest teritoriu. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Germania consideră că Rusia rămâne reticentă în a negocia încheierea războiului din #Ucraina
Berlinul a afirmat luni că primele sale discuții directe cu Moscova de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina au arătat că pozițiile celor două părți rămân extrem de divergente și că Rusia nu este încă dispusă să se angajeze în negocieri serioase pentru a pune capăt războiului, a consemnat Reuters. ''Pozițiile noastre au fost, desigur, extrem de divergente, fapt care a devenit evident încă o dată'', a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, la două zile după o întâlnire între ministrul german de externe Johann Wadephul și omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU. Purtătorul de cuvânt a adăugat că discuțiile au întărit concluzia Berlinului potrivit căreia Moscova rămâne reticentă în a negocia fie o încetare a focului, fie încheierea războiului din Ucraina. La rândul ei, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a afirmat luni că reacția ministrului rus de externe Serghei Lavrov în urma discuțiilor purtate săptămâna trecută la Națiunile Unite cu omologul său german Johann Wadephul arată că Rusia nu este deloc interesată de pace. Lavrov și Wadephul s-au întâlnit sâmbătă, iar ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Lavrov a minimalizat întrevederea, spunând că nu a aflat nimic nou și că Wadephul ar fi putut la fel de bine să-l sune. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)