Politic extern
4442 articole
SUA: Trump susține discursul privind Starea Uniunii într-un moment tensionat atât pe plan intern, cât și extern
Președintele SUA, Donald Trump, va susține marți seară în Congres tradiționalul discurs privind Starea Uniunii într-un moment tensionat pentru președinția sa, în care nivelul său de aprobare este în scădere, neliniștea crește cu privire la Iran, americanii au de luptat cu costul vieții, iar alegerile intermediare din noiembrie se apropie, scrie Reuters. Discursul televizat în prime-time, programat să înceapă la ora locală 21:00 (miercuri, ora 02:00 GMT, 4:00, ora României) în fața Congresului, al doilea discurs în cele 13 luni de la revenirea sa la Casa Albă, îi oferă lui Trump o șansă de a-i convinge pe alegători să-i mențină pe republicani la putere la scrutinul din noiembrie, dar are loc într-un moment în care președintele se confruntă cu puternice turbulențe politice atât în țară, cât și în străinătate. Trump își susține tradiționala alocuțiune după câteva zile agitate pentru administrația sa, în care au venit să complice situația o decizie a Curții Supreme ce invalidează regimul său tarifar global, precum și noi date care arată că economia a încetinit mai mult decât era de așteptat, în timp ce inflația a accelerat. Departamentul pentru Securitate Internă este cvasi-blocat din cauza unei dispute dintre republicanii și democrații din Congres cu privire la tacticile agresive ale administrației în privința imigrației, după ce doi cetățeni americani au fost împușcați mortal de forțe de ordine la Minneapolis. în același timp, Trump încearcă să închidă capitolul scandalului creat în jurul publicării de către guvern a dosarelor legate de infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. în fine, liderul de la Casa Albă, care râvnește în mod deschis la Premiul Nobel pentru Pace și și-a înființat propriul 'Consiliu pentru Pace', pare să se apropie de un conflict militar cu Iranul din cauza programului nuclear al acestuia, deplasând nave de război în Orientul Mijlociu și dezvoltând planuri ce ar putea include o schimbare de guvern, potrivit unor oficiali americani. Pledoarie publică împotriva Iranului? Discursul de marți i-ar putea oferi lui Trump șansa de a lansa pentru prima dată o pledoarie publică în favoarea intervenției militare în Iran. Doi oficiali ai Casei Albe, vorbind sub protecția anonimatului, au indicat că Trump va vorbi despre planurile sale pentru Iran, dar nu au oferit detalii. De asemenea, au spus ei, șeful statului se va lăuda cu realizările sale în materie de intermediere de acorduri de pace. Trump va vorbi la împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce vine să amintească faptul că încă nu a 'rezolvat' războiul căruia a spus odată că îi poate pune capăt 'în 24 de ore', amintește Reuters. Este de așteptat ca președintele să abordeze în discursul său și decizia Curții Supreme privind tarifele, argumentând că instanța a greșit și evidențiind alternativele legale pe care le poate folosi pentru a reinstitui majoritatea taxelor. Trump a reacționat cu furie la decizia de săptămâna trecută, luând în vizor mai mulți judecători cu atacuri personale; o repetare a acestui răspuns marți ar putea duce la apariția de momente stânjenitoare, în condițiile în care cel puțin unii dintre cei nouă judecători ai Curții Supreme ar urma să asiste la discurs. Consilieri de la Casa Albă și consilieri de campanie republicani l-au îndemnat pe Trump, având în vedere problematicele alegeri 'midterm' din noiembrie, să se concentreze asupra preocupărilor economice ale americanilor. La alegerile din 2024, victoria lui Trump s-a bazat în mare parte pe promisiunile sale de a reduce costul vieții, dar sondajele de opinie arată că alegătorii nu sunt convinși de eforturile sale în acest sens de până acum. Trump s-a străduit să mențină de atunci acest mesaj, ocolind în discursurile publice economia în favoarea lungii sale liste de nemulțumiri, în timp ce alteori susține că a rezolvat deja problema. Unul dintre oficialii de la Casa Albă a afirmat că Trump va 'reclama victoria în planul economiei', un mesaj pe care legislatorii republicani care candidează pentru a fi realeși probabil nu îl vor primi tocmai cu brațele deschise. Președintele va argumenta că a moștenit o economie în stare precară de la predecesorul său democrat Joe Biden și că democrații au exagerat preocupările legate de prețuri, au spus ambii oficiali. Potrivit acestora, Trump va scoate în evidență câștigurile de pe piața bursieră, investițiile din sectorul privat și legislația sa privind scăderea impozitelor ca dovezi ale faptului că a ajutat economia. Președintele își va lăuda de asemenea politica dură privind frontierele SUA și campania de deportări, în ciuda sondajelor care arată că majoritatea americanilor cred că administrația sa a mers prea departe în arestarea imigranților fără acte. 'Aceasta este singura oportunitate pe care o are președintele în care întreaga lume urmărește ce are de spus și este oportunitatea lui de a rezuma tot ce a făcut și de a nu ieși din scenariu', a explicat Amanda Makki, strateg republican și fostă candidată la Congres în Florida. Trump, cunoscut pentru înclinația sa spre improvizație, a atenționat luni că discursul său va fi unul lung, de circa două ore. Discursul său de 100 de minute din martie anul trecut - tehnic vorbind, nu un discurs privind Starea Uniunii, dar altfel unul similar - a fost cel mai lung discurs prezidențial adresat Congresului din istoria modernă. Oficialii Casei Albe au precizat că ediția din acest an a fost concepută astfel încât să fie loc pentru momente spontane. Unii democrați au ales să stea deoparte Anul trecut, unii democrați au întrerupt discursul lui Trump cu huiduieli, înainte de a pleca din public în semn de protest. De data aceasta, peste 20 de democrați din Camera Reprezentanților și Senat intenționează să renunțe complet la discurs în favoarea unui miting în aer liber pe National Mall. Unul dintre acești democrați, senatorul Jeff Merkley din Oregon, a declarat luni presei că mitingul va oferi o 'descriere mai sinceră' a prestației lui Trump decât discursul 'propagandistic' al acestuia. Guvernatoarea din Virginia, Abby Spanberger, a cărei victorie decisivă din noiembrie anul trecut a fost văzută ca un semnal de avertizare pentru republicani în perspectiva alegerilor de la mijlocul mandatului, va oferi răspunsul oficial democrat la discursul prezidențial. La rândul său, senatorul democrat american Alex Padilla din California - care a fost trântit la pământ și încătușat anul trecut după ce a încercat să-i pună o întrebare secretarei securității interne, Kristi Noem, la o conferință de presă - va oferi o replică în limba spaniolă. Tema oficială a discursului privind Starea Uniunii este 'America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată' - o referire la cea de-a 250-a aniversare a fondării Statelor Unite, a consemnat luni The Wall Street Journal, citând oficiali de la Casa Albă. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Zelenski cere UE să stabilească un calendar exact pentru aderarea Ucrainei
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut marți Uniunii Europene să stabilească o dată pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, într-o intervenție prin videoconferință în timpul ședinței extraordinare a Parlamentului European. ''Este important pentru noi să avem o dată clară a aderării noastre la Uniunea Europeană'', a declarat Zelenski, avertizând că în caz contrar președintele rus Vladimir Putin ''va găsi mijlocul de a bloca pentru decenii aderarea Ucrainei, divizându-vă, divizând Europa''. Șeful statului ucrainean a mulțumit Uniunii Europene și în special Parlamentului European pentru sprjinul constant acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune lansat de Rusia acum patru ani. ''Acesta este un război pe care nu l-am provocat și nu l-am dorit, dar căruia am încercat să îi punem capăt. Alții nu recunosc frontierele deloc și încearcă să distrugă libertatea vecinilor, pentru că au o mentalitate caracteristică dictaturilor. (Președintele rus Vladimir) Putin nu poate accepta un lucru simplu, acela că altundeva oamenii trăiesc liber'', a accentuat Volodimir Zelenski. în deschiderea dezbaterii, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ''astăzi onorăm curajul poporului ucrainean și ne reafirmăm sprijinul ferm pentru Ucraina''. în intervențiile lor, majoritatea vorbitorilor au transmis susținerea pentru Ucraina și au condamnat agresiunea militară rusă, subliniind că în final pacea va prevala. Din partea grupului Partidului Popular European, eurodeputatul Michael Gahler a salutat ''curajul ucrainenilor care luptă pentru libertate în țara lor și în același timp pentru Europa''. Eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a insistat că ceea ce face Putin în Ucraina ''este un atac contra ideii europene'' și și-a exprimat convingerea că liderul rus va pierde acest război. Ea l-a criticat pe premierul ungar Viktor Orban, care ''nu reprezintă pacea, ci impunitatea'', și a accentuat că ''dacă Ucraina rezistă, Europa rezistă''. Liderul grupului 'Patrioți pentru Europa', Jordan Bardella, a spus că Ucraina a arătat ce înseamnă identitatea unei națiuni libere, în timp ce Valerie Hayer, lidera grupului Renew, a remarcat că ''Uniunea Europeană este astăzi principalul susținător economic, militar și umanitar al ucrainenilor''. Hayer l-a criticat pe șeful guvernului ungar Viktor Orban pentru blocarea adoptării de către UE a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și s-a întrebat când va înceta acest șantaj din partea Budapestei. ''Europa este sub asediu din partea puterii autocraților, pentru că ei urăsc ceea ce suntem. Eu le spun ucrainenilor că avem un destin comun. Responsabilitatea noastră este ca ucrainenii să aibă o poziție solidă în negocieri'', a afirmat eurodeputata franceză. Și co-lidera grupului Verzilor, Terry Reintke, l-a atacat în intervenția sa pe Viktor Orban, spunând că acesta, pe care l-a calificat drept ''servitorul ieftin al lui Putin, a trădat nu doar Ucraina, ci pe noi toți, întreaga Europă''. Ea s-a pronunțat pentru un nou pachet de sancțiuni contra Moscovei, a cărui adoptare nu a fost posibilă luni, în Consiliul Afaceri Externe, din cauza opoziției Ungariei. într-o rezoluție adoptată cu 437 voturi pentru, 82 de voturi împotrivă și 70 de abțineri, imediat după dezbatere, Parlamentul European condamnă războiul de agresiune ilegal și nejustificat contra Ucrainei, pe care îl consideră o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU. Eurodeputații consideră că Rusia, conducerea sa și regimul din Belarus, de unde rușii au lansat atacuri contra Ucrainei, sunt vinovate pentru război, pentru crimele de război și infracțiunea de agresiune și condamnă ferm implicarea regimurilor din Iran și Coreea de Nord. PE cere Rusiei să pună capăt imediat acțiunilor sale militare, să se retragă de pe întregul teritoriu ucrainean recunoscut internațional, să elibereze deținuții și civilii deportați (inclusiv copii) și să pună capăt încălcării independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. De asemenea, eurodeputații reiterează că vor continua să nu recunoască ca rusești niciunul din teritoriile ucrainene ocupate. în textul rezoluției, Parlamentul European reafirmă că viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană și recomandă accelerarea integrării acestei țări în piața unică și accelerarea pregătirilor UE pentru extinderea viitoare prin reforme instituționale interne. De asemenea, PE le solicită UE și țărilor sale membre să își asume o responsabilitate mai mare față de securitatea europeană și să-și sporească sprijinul diplomatic, politic și militar pentru Kiev. în plus, eurodeputații afirmă că un viitor acord de pace trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, comparabile cu articolul 5 al Tratatului NATO și cu articolul 42 din Tratatul UE, fiind necesar ca orice asemenea acord să respecte dreptul internațional și să nu limiteze dreptul Ucrainei de autoapărare sau de alegere a alianțelor. Ei subliniază că nicio decizie despre Ucraina și Europa nu trebuie să fie luată în absența acestora. Rezoluția PE mai cere sancțiuni sporite contra Rusiei și decuplarea în continuare de la energia rusă. Pe de altă parte, textul condamnă deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de asigurare a întoarcerii lor în Ucraina. Parlamentul European dorește extinderea sancțiunilor împotriva instituțiilor și oficialităților ruse implicate în crime de război, un control mai strict asupra încercărilor de ocolire a sancțiunilor, interdicții de intrare în Schengen pentru personalul militar rusesc implicat în război și desemnarea grupării Wagner și entităților ei succesoare drept organizații teroriste. începând din februarie 2022, UE și Parlamentul European au sprijinit constant Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei, impunând sancțiuni și oferind asistență financiară, politică, militară și umanitară. La 11 februarie, Parlamentul European a aprobat un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. PE și-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea și parteneriatul strâns cu Ucraina, se menționează în comunicatul difuzat luni de legislativul european. Acțiunile includ inaugurarea unei prezențe permanente la Kiev în septembrie 2025, vizite ale președintei Metsola la Kiev și la Rada Supremă și discursuri adresate Parlamentului European de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De asemenea, Parlamentul European a sprijinit cu fermitate eforturile Ucrainei de a adera la UE. Salutând eforturile extraordinare ale țării în cele mai dificile circumstanțe, eurodeputații au încurajat autoritățile ucrainene să mențină ritmul actual al reformelor și au solicitat Comisiei Europene să deschidă capitole de negociere pentru a promova aderarea țării la UE în cel mai rapid ritm posibil. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Miniștrii de exerne din mai multe țări condamnă întărirea de către Israel a controlului asupra Cisiordaniei
Miniștrii de externe din Turcia, Brazilia, Franța, Spania și alte țări au condamnat decizii israeliene despre care susțin că introduc extinderi de mare amploare ale controlului ilegal al Israelului asupra Cisiordaniei, relatează Reuters. 'Schimbările sunt ample, reîncadrează pământ israelian drept pământ așa-numit al statului israelian, accelerând activitatea ilegală de colonizare și ancorând și mai mult administrația israeliană', se menționează în declarația comună, dată publicității luni seară de Ministerul de Externe turc. Declarația comună a mai fost semnată de Arabia Saudită, Egipt și Qatar, precum și de șefii Ligii Arabe și Organizației pentru Cooperare Islamică. Cabinetul israelian a aprobat pe 15 februarie noi măsuri pentru a întări controlul Israelului asupra Cisiordaniei ocupate și a fi mai simplu pentru coloniști să cumpere pământ, o decizie pe care palestinienii au numit-o o 'anexare de facto'. Cisiordania este unul dintre teritoriile pe care palestinienii îl doresc într-un viitor stat independent. Mare parte din el este sub control militar israelian, existând o autoguvernare limitată în anumite zone conduse de Autoritatea Palestiniană. Declarația comună menționează că coloniile și orice decizii menite să le perpetueze sunt 'o încălcare flagrantă a legii internaționale' și un pas spre o 'anexare inacceptabilă de facto'. De asemenea, semnatarii subliniază că acestea subminează eforturile în desfășurare de pace și stabilitate în regiune și amenință orice perspectivă semnificativă de integrare regională. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram într-un dosar penal pentru 'facilitarea unor activități teroriste' (presă)
Rusia îl investighează pe fondatorul Telegram Pavel Durov în cadrul unui dosar penal pentru 'facilitarea unor activități teroriste', a relatat ziarul Rossiiskaia Gazeta, citând Serviciul Federal de Securitate (FSB), relatează Reuters. Pavel Durov nu a putut fi contactat pentru a comenta informația, dar în ultimele zile Telegram a negat numeroase acuzații din partea Rusiei că aplicația este un refugiu pentru activități infracționale. 'Acțiunile șefului Telegram, Pavel Durov, sunt investigate în cadrul unui dosar penal, sub suspiciunea comiterii unei infracțiuni conform alineatului 1.1 al articolului 205.1 (asistență pentru activități teroriste) din Codul Penal al Rusiei', a relatat Rossiiskaia Gazeta, într-un articol despre care susține că este 'bazat pe informații de la FSB-ul rus'. Telegram, care susține că are peste un miliard de utilizatori activi la nivel global, nu a răspuns imediat unei solicitări a Reuters de a comenta informația. Autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicațiilor a introdus restricții asupra Telegram, care este foarte popular în Rusia pentru comunicații publice și private, din cauza a ceea ce a caracterizat drept un eșec al companiei de a șterge conținutul extremist. Autoritățile de la Moscova încearcă să-și convingă pe ruși să treacă la aplicația sprijinită de stat MAX, care a fost lansată în urmă cu un an. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Maia Sandu: Ucraina merită o pace dreaptă, iar Republica Moldova va continua să o sprijine
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, în care s-a referit la rezistența acestuia și la sacrificiile făcute în contextul împlinirii a patru ani de la începerea invaziei ruse și în care a promis să continue să sprijine această țară, informează Moldpres. Șefa statului moldovean a menționat într-o postare că, 'în zorii unei zile care a schimbat istoria', Ucraina a ales să reziste și 'a rămas în picioare'. Maia Sandu a calificat dârzenia poporului ucrainean drept 'o lumină pentru întreaga lume liberă'. în mesajul său, Maia Sandu a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război și a exprimat compasiune pentru familiile îndoliate, pentru persoanele rănite, pentru cei care au fost nevoiți să fugă din calea luptelor, precum și pentru prizonierii de război care, potrivit declarației sale, au fost torturați și umiliți în captivitate. Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova va rămâne recunoscătoare cetățenilor ucraineni pentru apărarea păcii și libertății în Europa și a reiterat poziția Chișinăului privind necesitatea unei păci juste pentru Ucraina. 'Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită', a declarat președinta R.Moldova. Războiul din Ucraina a început la 24 februarie 2022, odată cu invazia militară lansată de Federația Rusă, și continuă să aibă consecințe majore de securitate, umanitare și economice în regiune, inclusiv asupra Republicii Moldova, care a găzduit sute de mii de refugiați ucraineni de la începutul conflictului, amintește Moldpres. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Liderii UE ajung la Kiev pentru o ceremonie memorială
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, urmează să participe marți la o ceremonie memorială la Kiev, alături de alți lideri europeni, pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina, care rezistă de patru ani invaziei ruse, transmit dpa și AFP. Von der Leyen a informat pe X că a sosit deja în capitala ucraineană pentru a reafirma sprijinul financiar și militar 'de nezdruncinat' al UE pentru Ucraina și ajutorul pe tot parcursul acestei ierni aspre. Ea a consemnat că este a zecea sa vizită în țară de la începutul războiului și a insistat asupra 'mesajului clar către poporul ucrainean și către agresor: nu vom ceda până nu se restabilește pacea'. înalții oficiali de la Bruxelles vor vizita și situri unde atacurile aeriene ale Rusiei au produs distrugeri în infrastructura energetică ucraineană. Vizita lor este însă umbrită de blocarea de către Ungaria și Slovacia a unui nou pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, observă dpa. Cele două state membre sunt considerate cele mai apropiate de Rusia dintre cele 27 din UE. Budapesta și-a exercitat luni dreptul de veto și împotriva unui pachet de ajutoare europene pentru Ucraina; este vorba de 90 de miliarde de euro, din care 60 de miliarde alocate explicit pentru apărarea împotriva agresiunii ruse. Marți, începutul celui de-al cincilea an de război va fi marcat și printr-o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei, eveniment organizat de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. în Germania, de asemenea membră a Coaliției, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul vor participa la o rugăciune pentru pace la Catedrala Franceză din Berlin. în capitala germană este programat în cursul serii și un marș de solidaritate cu Ucraina, la Poarta Brandenburg. Manifestări similare sunt anunțate și la Bremen, Stuttgart, Munchen și Koln. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
China impune măsuri împotriva a zeci de entități japoneze acuzate că ar contribui la 'remilitarizare'
China a interzis exportul de articole cu potențială dublă utilizare, civilă și militară, către 20 de entități japoneze despre care susține că aprovizionează armata Japoniei, a anunțat marți Ministerul Comerțului de la Beijing, transmit Reuters și AFP. Măsura vizează unități ale unor conglomerate industriale japoneze majore, cum sunt Mitsubishi Heavy Industries Shipbuilding și Mitsubishi Heavy Industries Aero Engines, a menționat ministerul, fără a specifica articolele vizate. Restricțiile au ca scop limitarea 'remilitarizării' și a ambițiilor nucleare ale Japoniei, a precizat acesta, adăugând că organizațiilor și persoanelor fizice de peste hotare le este de asemenea interzis să transfere articole cu dublă utilizare de origine chineză către entitățile listate. Companiile ar putea solicita să vândă către entitățile listate doar în 'circumstanțe speciale' care le impun să exporte, a mai indicat ministerul într-un comunicat. China a dat asigurări că entitățile care operează 'cu bună-credință' nu au motive de îngrijorare și că măsurile anunțate nu vor afecta schimburile economice și comerciale normale dintre cele două țări. Ministerul Comerțului chinez a adăugat totodată alte 20 de entități japoneze, inclusiv Subaru Corp, Itochu Aviation și Mitsubishi Materials Corp, pe o listă de supraveghere, argumentând că nu a putut 'verifica utilizatorii finali sau utilizările finale ale articolelor cu dublă utilizare' ale acestora. Supuse unui control mai strict, companiile care exportă către aceste entități vor fi nevoite să solicite licențe individuale de export pentru articole cu dublă utilizare și să încheie un angajament scris în sensul că articolele în cauză nu vor contribui la consolidarea capacităților militare ale Japoniei. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/ Cargo 200, secretul cel mai prost păstrat al lui Putin în Ucraina
Armata rusă a pierdut peste 300.000 de oameni în cei patru ani de război din Ucraina, potrivit unor surse independente. Deși decesele ruse sunt secretul lui Polichinelle, Kremlinul rămâne tăcut pentru a nu amplifica și mai mult nemulțumirea în creștere a rușilor față de campania militară din țara vecină, scrie EFE. Militarii ruși uciși în lupte se numesc 'Cargo 200' încă din timpul războiului din Afganistan (1979-1989). Atunci, pe eticheta care însoțea transportul scria 200, deoarece aceasta era greutatea maximă a sicriului de zinc permisă de Ministerul Apărării al Uniunii Sovietice. Ultima dată când Ministerul Apărării rus a informat despre decesele în rândul armatei ruse a fost în septembrie 2022, când a estimat cifra la 5.937, chiar înainte de mobilizarea rezerviștilor care a declanșat exilul a peste un milion de bărbați de vârstă militară. Surse occidentale, începând cu NATO și ajungând până la serviciile secrete americane și britanice, estimează pierderile zilnice în rândurile armatei ruse la aproximativ 1.000 de soldați și pierderile lunare la peste 30.000. în plus, ianuarie ar fi prima lună în care armata rusă nu a putut înlocui pierderile cu voluntari. Secretul lui Polichinelle Cunoscutul blogger militar Iuri Podoliak, care a fost invitat la recepții la Kremlin, a fost cel care a rupt tăcerea în ianuarie, când a abordat pe YouTube subiectul sensibil al Cargo 200. Podoliak a recunoscut că armata rusă ar fi putut pierde până la 415.000 de oameni: soldați, voluntari și foști deținuți recrutați de grupul de mercenari Wagner. Totodată, el a estimat numărul total de morți la peste 800.000 din cei peste două milioane de ruși care au participat la ceea ce în Rusia este cunoscută sub numele de 'operațiune militară specială'. Aceste pierderi umane contrastează puternic cu câștigurile teritoriale: doar 12% din teritoriul ucrainean a fost cucerit din 24 februarie 2022. Potrivit experților occidentali, nicio țară nu a suferit atât de multe pierderi într-un conflict de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945. în fapt, trupele ruse au suferit mai multe pierderi în acești patru ani decât în toate conflictele anterioare de la conflagrația mondială încoace, inclusiv cele două războaie sângeroase din Cecenia. Morți cu nume și prenume Portalul independent de știri Mediazona, în colaborare cu Meduza și BBC, estimează numărul combatanților ruși uciși și identificați după și prenume nume la peste 168.000. La această cifră trebuie adăugați morții care încă nu au fost identificați, dar sunt incluși, printre altele, în certificatele de deces și moștenire care sunt documente accesibile populației, în registrele serviciilor funerare sau în rapoartele privind persoanele dispărute. De fapt, Mediazona recunoaște că, potrivit calculelor sale aproximative, această cifră s-ar situa deja în jurul a 300.000 de decese, dar lipsesc datele de anul acesta. în primele luni, majoritatea morților erau soldați profesioniști - membri ai forțelor aeropurtate și ai brigăzilor motorizate - apoi deținuții, iar de la mijlocul anului 2023 încoace, voluntarii. între timp, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA a publicat un raport la începutul acestui an în care informa că, 'din februarie 2022, forțele ruse au suferit aproape 1,2 milioane de pierderi (din care 325.000 de morți), mai mult decât orice altă putere din orice campanie de la al Doilea Război Mondial încoace'. în ceea ce privește Ucraina, conform estimărilor centrului, aceasta a suferit între 500.000 și 600.000 de victime și între 100.000 și 140.000 de morți. 'în acest ritm, numărul total de victime rusești și ucrainene ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026', a subliniat raportul. Spre deosebire de Kremlin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut recent peste 55.000 de decese în rândurile armatei sale. Cenzura militară a lui Putin Kremlinul a încercat prin toate mijloacele să ascundă aceste informații, inclusiv prin oprirea publicării datelor oficiale privind mortalitatea în Rusia, precum și a altor indicatori demografici care ar permite calcularea deceselor în luptă. Președintele rus Vladimir Putin a interzis publicarea datelor privind pierderile în rândul forțelor armate în mai 2015, după ce soldați ruși fără însemne au fost desfășurați în estul Ucrainei pentru a sprijini revolta prorusă. Drept urmare, rușii nu au acces la date privind pierderile de vieți omenești în rândul armatei, nici în timp de pace, nici în timpul 'operațiunilor militare speciale'. Chiar și așa, cenzura nu este infailibilă. La sfârșitul lunii ianuarie, a Doua Curte Militară a Districtului de Vest a recunoscut, contrar versiunii oficiale, că nava amiral a Flotei Mării Negre, 'Moskva', a fost scufundată în aprilie 2022 într-un atac cu torpile ucrainene. în plus, Curtea a recunoscut moartea a 20 de marinari, identificați după nume și prenume, la care se adaugă opt persoane date dispărute. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Societatea ucraineană se adaptează pentru a sprijini un număr tot mai mare de veterani
în timp ce armata ucraineană continuă să apere țara împotriva invaziei rusești la patru ani de la începerea acesteia, societatea se adaptează pentru a sprijini numărul tot mai mare de veterani și soldați răniți care încearcă să se reintegreze în viața civilă. 'Cheia este să accepți că nimic nu va mai fi la fel', spune Serghei Titarenko, în vârstă de 41 de ani, zâmbind din scaunul său cu rotile, într-un interviu acordat EFE. Titarenko, fost pilot de elicopter, și-a pierdut sensibilitatea la ambele picioare când aeronava sa a fost doborâtă în timpul războiului din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, în 2014. La acea vreme, sprijinul specializat era limitat și, în timpul lungii sale recuperări, a decis să învețe cum să ajute alți soldați răniți. Reabilitare: învățând să trăiești din nou La patru ani de la invazia la scară largă lansată de Rusia în 2022, situația s-a îmbunătățit. Mai multe centre de reabilitare au apărut în orașul Liov, din vestul țării, beneficiind de o infrastructură medicală robustă și de suficientă distanță față de linia frontului. Centrul de Reabilitare din Liov (HAB), prima unitate dedicată de acest fel din Ucraina, deschisă în 2024, se concentrează pe o nevoie majoră: să ajute veteranii să se adapteze la viața de zi cu zi după tratamentul medical inițial, explică Titarenko, care este responsabil de procesul de reabilitare. în timp ce spitalele tratează leziunile fizice, mulți veterani se luptă să accepte noile limitări ale corpurilor lor și să-și reconstruiască rutinele. Sarcini simple precum pregătirea meselor, dușul sau utilizarea transportului public devin obstacole majore pentru cei care au suferit amputări sau paralizie parțială. La HAB, veteranii învață de la tovarășii lor și de la personal, în căutarea unor soluții adaptate nevoilor lor. 'în spitale sau acasă, cineva face întotdeauna totul pentru mine. Aici, învăț să am grijă de mine', spune Denis, un veteran parțial paralizat. Din cauza listelor lungi de așteptare, șederile sunt limitate la 21 de zile, minimum necesar pentru a dobândi noi obiceiuri, explică psihologul Marina Prișcepa. Programul include activități de socializare, sesiuni de muzică, jocuri și terapii. Un principiu călăuzitor este inspirat de arta japoneză kintsugi: repararea ceramicii sparte pentru a o face mai frumoasă și mai valoroasă. 'în ciuda faptului că sunt făcuți bucăți, veteranii nu numai că redevin întregi, dar devin și unici', spune Prișcepa, arătând spre farfuriile reparate și expuse la intrare. Peste 750 de veterani au trecut până acum prin HAB, iar echipa de aici colaborează cu guvernul pentru a extinde modelul la nivel național. 'Dorim să creăm un instrument care poate fi folosit oriunde în Ucraina', subliniază Titarenko. Primirea veteranilor Peste 130.000 de soldați au suferit o formă de dizabilitate ca urmare a luptelor, potrivit Ministerului Afacerilor Veteranilor. Guvernul anticipează că va fi nevoie să fie sprijiniți între 5 și 6 milioane de veterani și familiile acestora odată ce războiul se va termina. Va fi un efort pe termen lung, chiar și pentru cei care se întorc nevătămați, spune Andrii Jolob, viceprimarul orașului Liov responsabil pentru afacerile veteranilor. 'Nu te întorci niciodată cu totul din război', spune fostul comandant al unei unități medicale din prima linie a frontului, în vârstă de 45 de ani, care timp de doi ani a tratat soldați grav răniți. Acum, Jolob conduce o rețea în creștere de centre de sprijin în Liov, care oferă asistență juridică, psihologică și de muncă esențială pentru readaptare. Jolob recunoaște riscurile: veteranii traumatizați pot contribui la o creștere a violenței domestice sau pot căuta refugiu în alcool. 'Fiecare caz este unic', remarcă Jolob, care subliniază importanța sprijinului familial și insistă că veteranii înșiși trebuie să adopte o abordare proactivă: să profite de oportunități în loc să aștepte pasiv soluții. Cu toate acestea, el consideră veteranii un atu, deoarece mulți își reevaluează prioritățile și dobândesc o poftă de viață reînnoită odată ce starea lor psihologică se stabilizează. 'Veteranii pot fi de două sau de trei ori mai productivi decât civilii. Ne simțim profund recunoscători că ne-am întors vii din iad', spune Jolob, care a reluat concertele cu trupa sa de muzică punk. Această energie poate aduce beneficii societății, cu condiția ca aceasta să-i primească pe veterani fără stereotipuri și să nu limiteze sprijinul exclusiv la compensații financiare. în mod încurajator, echipa lui Jolob primește numeroase solicitări de la companii și organizații care solicită îndrumări cu privire la modul de adaptare a spațiilor și serviciilor lor pentru a-i găzdui pe veterani, în calitate de angajați sau clienți. Provocările rămân, inclusiv asigurarea mobilității fără bariere și abordarea tensiunilor specifice dintre veterani și civilii care se simt rușinați că au evitat serviciul militar. 'Mulți civili trec printr-o perioadă mai grea decât veteranii. Cel puțin noi îi putem privi liniștiți pe toți în ochi', spune Jolob. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Inerția și oboseala războiului își pun amprenta asupra procesului de ucrainizare
Vechea aspirație a naționaliștilor ucraineni de a scăpa de limba rusă ca lingua franca în favoarea limbii ucrainene a căpătat un avânt de neimaginat odată cu declanșarea invaziei rusești, dar rigorile unui război prelungit i-au determinat pe mulți să revină la limba în care se simt cel mai confortabil, adică tocmai cea pe care o împart cu inamicul, scrie EFE într-o analiză. 'Cred că mulți oameni vorbesc din nou rusă, în principal pentru că le este mai confortabil; lucrurile stau mai rău decât acum patru ani', a declarat pentru EFE Anastasia Kramareva, profesoară de limba ucraineană în vârstă de 29 de ani, în contextul în care la 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Kramareva, care susține cu tărie ca ucraineana să fie singura limbă vorbită în țară, s-a născut în regiunea nord-estică Sumî, unul dintre numeroasele locuri din Ucraina unde limba rusă este în mod covârșitor limba majoritară. Deși a studiat filologia ucraineană și germană la universitate, tânăra a continuat să folosească limba rusă ca principală limbă de comunicare până pe 24 februarie 2022, când tancurile și rachetele rusești au început să atace orașele din întreaga Ucraină. 'Am știut imediat că nu voi mai vrea niciodată să vorbesc acea limbă', își amintește Kramareva, care, la fel ca mulți ucraineni, a abandonat ceea ce fusese limba lor și a familiilor lor pentru a rupe legăturile cu țara care acum o ataca pe a lor cu intenția de a o controla. La începutul războiului și pentru a încuraja folosirea a ceea ce este acum limba ei, Kramareva a organizat un club de conversație în ucraineană unde compatrioți din regiunile predominant vorbitoare de limbă rusă se întâlneau în fiecare sâmbătă pentru a exersa și a se simți mai confortabil vorbind limba autorităților. Dar nu toți cei care au trecut la ucraineană ca gest de afirmare națională în fața invaziei își mențin hotărârea Anastasiei patru ani mai târziu. 'Când ai doar câteva ore de electricitate pe zi și atâtea probleme de rezolvat, nu ai nevoie de o nouă durere de cap vorbind într-o limbă cu care nu te simți atât de confortabil', declară pentru EFE Svitlana Ribak, o femeie în vârstă de 39 de ani care a revenit la conversațiile în limba rusă cu cei doi copii ai săi și cu restul familiei, după ce a folosit pentru scurt timp ucraineana. Susținători ai limbii ruse Nu toți ucrainenii împărtășesc dezamăgirea lui Kramareva față de regresul în procesul de ucrainizare promovat de administrația președintelui Volodimir Zelenski, un alt vorbitor de limbă rusă care a trecut abia la vârsta adultă la limba care poartă numele țării. 'Nu le pot spune ce limbă trebuie să vorbească, dar nici ei nu-mi pot da ordine mie', a declarat pentru EFE prin telefon Bogdan, un lucrător independent în sectorul comunicațiilor care a fugit din țară în urmă cu mai bine de un an pentru a evita recrutarea. El este critic față de procesul de ruptură cu Rusia. Pentru el, războiul a fost inevitabil după revoluția din Maidan, care a avut loc în urmă cu mai bine de un deceniu. Tensiunile inerente acestui tip de schimbare sociologică și încetinirea actuală a ucrainizării țării au devenit evidente în ultimele luni. în noiembrie 2024, un bărbat în vârstă de 44 de ani a fost denunțat pentru că a lovit telefonul unei femei care îl înregistra în timp ce aceasta îl certa pentru că vorbea rusă într-o librărie frecventată de tineri prooccidentali din centrul Kievului. Tinerii și limba rusă în noiembrie anul trecut, poliția a închis o discotecă din Odesa după ce cineva a denunțat că a fost difuzată o melodie în limba rusă. Un videoclip postat pe rețelele de socializare arată sute de tineri ucraineni cântând la unison acel cântec. 'în timp ce luptătorii noștri își riscă viața, există oameni care se distrează cu cântece ale țării agresoare, neavând respect față de memoria celor căzuți', a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, cu privire la incident. într-un studiu publicat în noiembrie anul trecut, autoritățile ucrainene au avertizat cu privire la utilizarea pe scară largă a limbii ruse în școlile din Kiev. Conform raportului, 24% dintre profesori au folosit limba rusă în clasă și 40% în timpul pauzei. Cifrele au fost chiar mai mari în rândul elevilor, 66% vorbind limba rusă în clasă și 82% în curtea școlii. 'Generațiile mai tinere folosesc limba rusă chiar mai frecvent decât părinții lor', a declarat Serghei Sirotenko, șeful instituției de stat care promovează limba ucraineană. El a atribuit acest lucru consumului masiv de conținut în limba rusă pe internet în general și pe rețelele de socializare și a deplâns această formă de 'influență din partea țării agresoare'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/De la Bayraktar la Patriot: Cum au evoluat 'armele vedetă' ale războiului
în discursul său din această lună la Conferința de Securitate de la Munchen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndemnat aliații să accelereze livrarea de echipamente de apărare către Ucraina, deplângând faptul că deciziile politice în această chestiune nu au evoluat la fel de repede ca armamentul în acest război, relatează EFE. Diversele tipuri de tehnologie militară din țările NATO, considerate decisive pe câmpul de luptă, s-au schimbat radical în acest război, intrat în al cincilea an, până în punctul în care cele mai râvnite arme la un moment dat au căpătat un rol complet secundar pe măsură ce realitatea războiului s-a schimbat. Cu ajutorul analistului militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, EFE analizează evoluția situației la care Zelenski a făcut recent aluzie. Bayraktar, drona turcească care a inspirat o melodie Una dintre 'armele vedetă' din primele zile ale invaziei a fost drona de fabricație turcă Bayraktar, care a inspirat chiar o melodie foarte populară în Ucraina la acea vreme. 'Datorită acestei drone, am reușit să încetinim convoaiele rusești din apropierea orașului Kiev', își amintește Kovalenko, descriind cum utilizarea acestei tehnologii în primele trei luni ale războiului a ajutat Ucraina să-i alunge pe ruși din zona din jurul capitalei. Dronele Bayraktar și-au pierdut relevanța inițială din cauza vulnerabilității lor la sistemele de apărare aeriană mai sofisticate pe care ambele părți le-au dezvoltat rapid și sunt acum folosite doar ca drone de recunoaștere. Nu mai puțin populare au fost lansatoarele mobile de rachete americane HIMARS. 'Până când forțele rusești au găsit o modalitate de a le minimiza efectele, prin mutarea țintelor cheie la aproximativ 70 sau 80 de kilometri mai departe de front și prin dezvoltarea de contramăsuri de război electronic, rachetele HIMARS și-au îndeplinit misiunea aproape perfect', își amintește Kovalenko. Utilizarea HIMARS - care continuă să fie utilizate eficient în război - a fost decisivă în distrugerea Podului Antonov din regiunea Herson din sudul Ucrainei, o acțiune care a dus la retragerea Rusiei din capitala regională cu același nume în toamna anului 2023. Ceva similar s-a întâmplat cu ATACMS, rachete balistice americane pe care Ucraina a început să le utilizeze cu succes chiar înainte de eliberarea Hersonului. Ca și în celelalte cazuri, ATACMS sunt acum mai puțin eficiente, deoarece Rusia a găsit modalități de a le contracara. Stingerea unui incendiu cu ajutorul unui pahar de apă Așa cum s-a întâmplat și cu alte sisteme, numărul limitat de rachete ATACMS pe care Ucraina le-a primit a avut un impact negativ asupra eficacității lor pe teren. într-un interviu acordat EFE, fostul ministru al apărării ucrainean, Andrii Zagorodniuk, a subliniat că ritmul în care Europa și SUA au trimis diverse tipuri de arme la Kiev a limitat decisiv potențialul Ucrainei în război. 'Dacă ai o găleată cu apă și o folosești pentru a stinge un incendiu, s-ar putea să reușești, dar imaginează-ți că, în loc să folosești întreaga găleată, încerci să o stingi cu un pahar cu apă, apoi cu încă un pahar cu apă și tot așa', a spus Zagorodniuk. Zelenski a făcut aluzie la același lucru în discursul său de la Munchen. 'Luni întregi pentru HIMARS, luni întregi pentru tancuri, ani întregi pentru avioane. Totul a durat mult timp', a spus Zelenski, referindu-se la una dintre problemele cu care s-a confruntat Ucraina în acești patru ani de război. Chiar și atunci când Ucraina le-a primit, multe sisteme au sosit cu limitări privind utilizarea lor de către Kiev sau fără tot echipamentul de care aveau nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. 'F-16 nu și-au atins întregul potențial, în mare parte pentru că nu am primit rachetele AIM-120C AMRAAM sau AIM-12D AMRAAM, nici aeronavele AWACS (Sistem de avertizare timpurie și control aerian) care ar permite utilizarea lor eficientă', explică Kovalenko. Sistemele Patriot și rachetele Javelin ale lui Trump Cel mai râvnit armament pentru Kiev în această etapă a războiului este, fără îndoială, sistemul american de apărare aeriană Patriot și rachetele sale, singurul armament, alături de sistemele SAMP/T, capabil să intercepteze rachetele balistice pe care Rusia le folosește în număr tot mai mare. O mare parte din activitatea diplomatică a administrației Zelenski se concentrează pe mobilizarea aliaților săi pentru a găsi și achiziționa rachete și sisteme suplimentare care vor permite Ucrainei să protejeze infrastructura critică, cum ar fi sistemul său energetic, de rachetele balistice rusești. Un alt tip de armă antiaeriană care rămâne importantă, deși din motive foarte diferite, este racheta antitanc portabilă Javelin, care a jucat un rol semnificativ în apărarea capitalei ucrainene în primele zile ale războiului. Rachetele Javelin au revenit în atenția publică în ultimul an datorită președintelui Donald Trump, care nu a ratat nicio ocazie să le reamintească tuturor că au fost trimise de prima sa administrație în Ucraina, când nimeni din Occident nu furniza echipamente militare letale ucrainenilor. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Venezuela îi așteaptă cu 'brațele deschise' pe cei care doresc să revină după legea amnistiei, spune președinta
Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat luni că venezuelenii plecați în străinătate vor fi primiți cu brațele deschise în cadrul legii amnistiei promulgate joi, la mai puțin de două luni după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către armata americană pe 3 ianuarie, notează AFP. 'Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise pentru cei care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare a urii', a spus ea în cursul unei ceremonii televizate, în timp ce 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil. Sub presiunea Washingtonului, Delcy Rodriguez a operat numeroase schimbări în timpul președinției sale interimare, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru a elibera prizonierii politici și reforme pentru a deschide sectorul petrolier către investițiile private. Luni, însă, ea a avertizat: 'Sunt la curent că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă (...) Pe 3 ianuarie, Venezuela a pierdut. Nu a existat niciun câștigător (...) Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență'. Ea i-a criticat dur pe cei care 'dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau din Europa, tind să deraieze acest proces, tind să tulbure drumul liniștii și al păcii în Venezuela'. Lidera opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și figuri precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar regimul Maduro i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva sa. Delcy Rodriguez a apărat dialogul inițiat cu Washingtonul. 'Acest proces (de reconciliere) pe care suntem pe cale să îl construim cu toții trebuie păstrat (...) S-a întâmplat să stau la masă cu călăii eroilor noștri de pe 3 ianuarie. Și am făcut-o pentru Venezuela', a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu autoritățile americane și, în special, la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (SOUTHCOM), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a primei doamne Cilia Flores a făcut aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
#Ucraina: Atacuri ruse cu drone asupra orașului Zaporojie fac cinci răniți
Atacuri cu drone rusești asupra orașului Zaporojie, în sudul Ucrainei, au făcut cinci răniți, inclusiv un copil, au anunțat marți serviciile de salvare, citate de AFP. Atacurile care au avut loc luni seară au vizat mai multe locații din capitala regională, în ajunul celei de-a patra aniversări a conflictului declanșat de invazia rusă din 24 februarie 2022. 'Cinci persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în urma atacurilor', au raportat serviciile naționale de urgență pe Telegram. O dronă s-a prăbușit peste o clădire a unei fabrici din apropierea unei clădiri rezidențiale cu nouă etaje, declanșând un incendiu care s-a extins pe mai mult de 200 de metri pătrați. Case din vecinătate au fost, de asemenea, avariate, au adăugat serviciile de salvare. Un alt atac a lovit o zonă din apropierea unor cartiere rezidențiale, avariind cinci clădiri și mai multe mașini parcate într-o curte interioară, potrivit aceleiași surse. Serviciile de urgență au indicat că au desfășurat echipe și materiale pentru a stinge incendiile și a evalua pagubele. Zaporojie, un mare oraș industrial din apropierea liniei frontului în sudul țării, este supus atacurilor aproape zilnice ale dronelor și rachetelor ruse. Aceste atacuri cu drone vin după loviturile aeriene ruse care au ucis trei persoane la Zaporojie și Odesa luni. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: State Emergency Service of Ukraine/Facebook
UCRAINA-4 ANI DE RĂZBOI/Zelenski îi cere lui Trump să rămână alături de #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut luni omologului său american, Donald Trump, în timpul unui interviu acordat CNN, să rămână alături de Ucraina, care intră marți în al cincilea an de război cu Rusia, notează AFP. Statele Unite 'trebuie să rămână alături (...) de o țară democratică care luptă împotriva unei singure persoane', a declarat el, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin, în timpul interviului realizat la palatul prezidențial din Kiev, în ajunul celei de-a patra aniversări a conflictului declanșat de invazia rusă din 24 februarie 2022. Pune președintele american suficientă presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a încerca să pună capăt războiului? 'Nu', a declarat simplu Volodimir Zelenski pentru CNN. 'Nu putem să-i dăm pur și simplu tot ce își dorește. Pentru că vrea să ne ocupe. Dacă îi dăm tot ce vrea, vom pierde totul - noi toți va trebui să fugim sau să devenim ruși', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Rusia: Un polițist ucis, alți doi răniți într-o explozie în apropierea unei gări din Moscova
Un polițist a fost ucis și alți doi au fost răniți la Moscova în cursul nopții de luni spre marți în urma 'exploziei unui dispozitiv neidentificat' declanșată de 'un criminal' care a murit și el, potrivit secției locale a Ministerului de Interne, relatează AFP. 'Astăzi, în jurul orei 00:05 (luni, 21:05 GMT), un individ necunoscut s-a apropiat de ofițerii de poliție rutieră (...) care se aflau într-un vehicul de patrulare în piața Gării Saviolovo, iar apoi un dispozitiv neidentificat a explodat', a indicat această sursă pe Telegram. 'Criminalul a murit la fața locului', a adăugat aceasta, precizând că un polițist a decedat, iar alți doi, care au fost răniți, au fost internați în spital. într-un comunicat inițial, filiala din Moscova a Ministerului de Interne a anunțat că 'infractorul' a fugit, înainte de a afirma câteva minute mai târziu, într-un al doilea comunicat, că, după o 'inspecție a locului incidentului' și o 'analiză a imaginilor de pe camerele de supraveghere', acesta a fost găsit mort la fața locului. Situată în nordul capitalei, Gara Saviolovo este una dintre principalele gări din capitala Rusiei. Comitetul de anchetă rus, unul dintre principalele organe judiciare ale țării, a anunțat într-un comunicat deschiderea unei anchete pentru 'tentativă de omor asupra unui membru al forțelor de ordine' și deținere ilegală de dispozitive explozive. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: tass.com
Trump dezminte orice dezacord cu șeful statului major în privința Iranului
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dezmințit luni articole din presă conform cărora șeful statului major interarme american l-ar fi avertizat împotriva unei intervenții militare pe scară largă în Iran, relatează AFP. 'Au circulat mai multe știri din presa mincinoasă care spun că generalul Caine (...) s-ar opune intrării noastre în război cu Iranul', ceea ce este '100% incorect', a scris președintele american pe rețeaua sa Truth Social. 'Generalul (Dan) Caine, ca noi toți, ar prefera să nu vadă război, dar dacă s-ar lua o decizie de a interveni militar împotriva Iranului, el crede că ar fi ceva ușor de câștigat', a asigurat Donald Trump. El 'nu a vorbit despre a nu face nimic în Iran și nici măcar despre falsele atacuri limitate despre care am citit, el știe doar să facă un singur lucru: Sã CâȘTIGE, iar dacă primește ordinul, va conduce atacul', a adăugat președintele SUA. Potrivit presei americane, cel mai înalt responsabil militar al țării a avertizat autoritățile cu privire la riscurile pe care le-ar putea antrena atacurile împotriva Iranului. Potrivit Washington Post, generalul Caine și-a exprimat astfel îngrijorarea față de Casa Albă și Departamentul Apărării cu privire la faptul că lipsa muniției și a sprijinului din partea aliaților expune personalul militar american unui pericol mai mare. Iar Wall Street Journal a afirmat că Dan Caine și alți oficiali ai Pentagonului și-au exprimat îngrijorările privind posibilitatea unor victime americane și aliate și slăbirea capacităților de apărare aeriană ale SUA. După ce a ordonat atacuri țintite asupra Iranului în iunie, Donald Trump nu a exclus utilizarea din nou a opțiunii militare împotriva Republicii Islamice, cu care Statele Unite discută în paralel despre programul său nuclear. în mesajul său, președintele american a asigurat că ar prefera să ajungă la un acord cu Iranul, dar în caz contrar 'lucrurile vor merge foarte prost pentru această țară și, din păcate, pentru poporul său, care este mare și minunat'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Parlamentul European organizează marți o sesiune extraordinară
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa marți dimineață membrilor Parlamentului European reuniți într-o sesiune plenară extraordinară, la patru ani după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în țara vecină, informează luni legislativul european într-un comunicat difuzat pe website-ul său. După intervenția președintelui Zelenski, prin conexiune la distanță din Kiev, eurodeputații vor dezbate ultimele evoluții în războiul de agresiune al Rusiei și contribuțiile europene pentru o pace justă și asigurarea securității Ucrainei. O rezoluție va fi supusă la vot după încheierea dezbaterii. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că sesiunea va transmite un 'semnal important' cu privire la angajamentul ferm al Uniunii Europene de a rămâne alături de Ucraina. începând din februarie 2022, UE și Parlamentul European au sprijinit constant Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei, impunând sancțiuni și oferind asistență financiară, politică, militară și umanitară. La 11 februarie, Parlamentul European a aprobat un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a anunțat însă că Ungaria va bloca acest împrumut dacă Ucraina nu permite redeschiderea conductei Drujba, prin care este livrat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. PE și-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea și parteneriatul strâns cu Ucraina, se menționează în comunicatul difuzat luni de legislativul european. Acțiunile includ inaugurarea unei prezențe permanente la Kiev în septembrie 2025, vizite ale președintei Metsola la Kiev și la Rada Supremă și discursuri adresate Parlamentului European de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De asemenea, Parlamentul European a sprijinit cu fermitate eforturile Ucrainei de a adera la UE. Salutând eforturile extraordinare ale țării în cele mai dificile circumstanțe, eurodeputații au încurajat autoritățile ucrainene să mențină ritmul actual al reformelor și au solicitat Comisiei Europene să deschidă capitole de negociere pentru a promova aderarea țării la UE în cel mai rapid ritm posibil. UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a se pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creșterea la maximum a presiunii asupra Moscovei și prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-și desfășura războiul ilegal de agresiune. Sancțiunile UE sunt temporare și atent direcționate, concepute astfel încât să fie proporționale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic și că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac pași semnificativi în direcția acestora. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online:Andreea Preda)
Șeful diplomației venezuelene cere în fața ONU eliberarea 'imediată' a lui Maduro
Ministrul de externe venezuelean a cerut luni în fața ONU eliberarea 'imediată' a președintelui înlăturat Nicolas Maduro, capturat de SUA acum mai bine de o lună, confirmând în același timp deschiderea unui 'canal diplomatic' cu Washingtonul, potrivit AFP. Venezuela cere 'eliberarea imediată de către guvernul SUA a președintelui constituțional al Republicii bolivariene Venezuela, Nicolas Maduro Moros, și a soției sale, Prima doamnă Chilia Flores', a declarat Yvan Gil Pinto în fața Consiliului ONU pentru drepturile omului, cu sediul la Geneva. 'Data de 3 ianuarie 2026 a marcat un punct de cotitură de o extremă gravitate. O acțiune militară ilegală împotriva țării noastre a dus la moartea a peste 100 de persoane și la detenția arbitrară' a lui Nicolas Maduro, a afirmat ministrul de externe venezuelean. Maduro a condus Venezuela cu o mână de fier între martie 2013 și ianuarie 2026. Țara este acum prezidată de Delcy Rodriguez, vicepreședintele său din 2018. Confruntat pentru prima oară cu justiția americană în 5 ianuarie, la două zile după capturarea sa, Maduro a pledat nevinovat la acuzațiile de trafic de droguri și a declarat că este 'prizonier de război'. 'în pofida acestei acțiuni, desfășurată într-un context de profundă asimetrie tehnologică și militară între țara noastră și SUA, putere nucleară, am ales să deschidem un canal diplomatic pentru a soluționa diferențele noastre cu această țară', a explicat Gil Pinto. 'Nu prin supunere, ci în condiții de egalitate suverană între state. Nu din frică, ci din convingerea că dialogul este singura cale civilizată între națiuni', a declarat el. 'Astăzi, lucrăm în direcția unui proces de recunoaștere a rănilor, iertare și reconciliere', a afirmat ministrul venezuelean de externe la Geneva, referindu-se la legea amnistiei adoptată recent. Elaborată la presiunea americanilor, această lege, adoptată joi, este totuși criticată deoarece exclude anumite categorii de personal militar și polițist și nu acoperă întreaga perioadă de după ascensiunea la putere în 1999 a predecesorului lui Maduro, Hugo Chavez. în semn de protest, peste 200 de deținuți 'politici' au început duminică o grevă a foamei în Venezuela. Mișcarea a început la închisoarea Rodeo I, de la periferia capitalei Caracas. Familiile au explicat că deținuții protestează împotriva cadrului limitat al legii, care nu este în avantajul multora dintre deținuții din acest penitenciar. O echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a intrat în închisoare pentru a examina deținuții. 'Este prima dată când ni se oferă acces la această închisoare', a remarcat Filippo Gatti, coordonatorul pentru sănătate al CICR pentru Venezuela. CICR a obținut acces și la alte închisori. Aproximativ 600 de deținuți politici rămân închiși în toată țara, potrivit ONG-ului Foro Penal, în pofida eliberării a 500 din ianuarie. înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului poartă discuții cu Caracas pentru a reînființa un birou în Venezuela. Personalul acestuia a fost expulzat în februarie 2024.AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Teheranul avertizează în legătură cu riscul unei 'escaladări' regionale în cazul unui atac asupra Iranului
Iranul a avertizat luni împotriva riscului unei 'escaladări' dincolo de frontierele sale în cazul unui atac, după ce președintele american Donald Trump a menționat o astfel de opțiune în cazul unui eșec al discuțiilor cu Teheranul, potrivit AFP. 'Facem apel către toate națiunile atașate păcii și justiției să ia măsuri semnificative pentru a împiedica orice nouă escaladare', a declarat viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi, exprimându-se de la tribuna Conferinței pentru dezarmare la Geneva. 'Consecințele oricărei noi agresiuni (împotriva Iranului) nu se vor limita la o singură țară, iar responsabilitatea va reveni celor care se află în spatele acesteia și celor care susțin astfel de acțiuni', a adăugat el. Pentru moment, dialogul continuă: după două runde la începutul lunii februarie, noi discuții indirecte - confirmate de Iran și de către Oman, care mediază convorbirile, dar nu și de către SUA - sunt prevăzute pentru joi la Geneva. Iranul 'rămâne atașat diplomației și dialogului, cea mai eficientă cale către detensionare și o securitate durabilă', a afirmat Gharibabadi luni. 'Recentele demersuri diplomatice întreprinse aici, la Geneva, care vor continua joi, demonstrează că există o nouă fereastră de oportunitate pentru negocieri cu scopul de a aborda divergențele și de a instaura încrederea, cu condiția ca acestea să se bazeze pe respect reciproc, tratament echitabil și o aplicare neselectivă a normelor internaționale', a subliniat viceministrul iranian de externe. Discuțiile precedente între Teheran și Washington s-au oprit brusc în iunie 2025 din cauza războiului declanșat de Israel împotriva Iranului, căruia i s-a alăturat și SUA. Occidentalii exprimă temeri că Teheranul s-ar putea dota cu bomba atomică, în timp ce Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear civil. Donald Trump a desfășurat recent importante forțe navale și aeriene în Orientul Mijlociu, spunând că ia în considerare lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord asupra programului nuclear iranian. Iranul a avertizat luni că orice atac american, inclusiv o 'lovitură limitată', l-ar face să riposteze 'în forță'. 'Dreptul Iranului de a dispune de energie nucleară pentru uz pașnic nu este 'negociabil'', a insistat Gharibabadi la Geneva, subliniind că 'acest drept nu poate fi suspendat sau refuzat în mod arbitrar'. Aceste noi tensiuni între Washington și Teheran intervin după înăbușirea în sânge a amplei mișcări de contestare din Iran în ianuarie. Donald Trump a promis atunci să 'vină în ajutor' poporului iranian. Iranul așteaptă în schimbul acordului o ridicare a sancțiunilor americane, care îi asfixiază de decenii economia, a cărei deteriorare a fost elementul declanșator al manifestațiilor în decembrie. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: mfa.ir
Statele Unite susțin că Beijingul și-a 'consolidat semnificativ' arsenalul nuclear
Washington, 23 feb /Agerpres/ - Un oficial al guvernului american a acuzat luni China că și-a 'consolidat semnificativ' arsenalul nuclear, reiterând că Beijingul efectuează teste secrete, relatează AFP. Potrivit Washingtonului, expirarea la începutul lunii februarie a tratatului New Start - ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre SUA și Rusia -, a oferit oportunitatea de a se ajunge la un 'acord mai bun', care să includă și Beijingul. China a respins însă public apelurile de a se alătura negocierilor privind un nou tratat trilateral. Christopher Yeaw, secretar de stat adjunct pentru controlul armelor și neproliferare, a declarat luni, la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva, că tratatul New Start prezenta o lacună importantă. 'Principalul său defect a fost probabil că New Start nu ținut cont de consolidarea fără precedent, deliberată, rapidă și opacă a arsenalului nuclear al Chinei', a declarat el. 'în pofida dezmințirilor sale, China și-a dezvoltat masiv, în mod deliberat și fără constrângere arsenalul nuclear, fără transparență sau indicații cu privire la intențiile sau obiectivele sale', a acuzat el. 'Credem că Beijingul ar putea atinge paritatea nucleară în termen de patru sau cinci ani', a adăugat el, fără a oferi alte detalii. Potrivit Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), o coaliție de ONG-uri, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Rusia și Statele Unite dețin fiecare peste 5.000 de arme nucleare. Tratatul New Start, care a expirat pe 5 februarie, limita cele două țări la maximum 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate fiecare - un prag de care Washingtonul susține că Beijingul se apropie rapid. 'Beijingul este pe cale să dispună de materialul fisil necesar pentru a fabrica peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030', a declarat Yeaw. Expirarea tratatului New Start a marcat sfârșitul a decenii de limite obligatorii pentru cele mai distructive arme ale planetei, stârnind îngrijorări cu privire la o nouă cursă a înarmărilor. Yeaw a salutat expirarea tratatului, insistând că 'limitele sale numerice în ceea ce privește focoasele și lansatoarele nu mai sunt relevante', având în vedere presupusele încălcări ale tratatului de către Rusia. El a acuzat, de asemenea, Moscova că ar contribui la 'consolidarea capacității Beijingului de a-și crește arsenalul'. 'Expirarea tratatului a venit într-un moment crucial', a spus el, insistând că aceasta i-ar permite președintelui american Donald Trump să avanseze către 'obiectivul său final: un acord mai bun'. 'Expirarea tratatului și absența în prezent a oricărui tratat privind controlul armelor nucleare nu înseamnă că Statele Unite se retrag sau ignoră controlul armelor. Dimpotrivă', a afirmat el. 'Obiectivul nostru este un acord mai bun pentru o lume cu mai puține arme nucleare', a mai spus oficialul american.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dădârlat)
Spania: Trimiterea soției premierului Sanchez în fața juraților, anulată, dar ancheta continuă, a decis un tribunal
Un tribunal din Madrid a anulat trimiterea în fața juraților a soției premierului spaniol Pedro Sanchez, Begona Gomez, pentru deturnare de fonduri publice, considerând decizia luată 'prematur' și insuficient motivată, transmite AFP, citând un document emis luni de respectiva instanță. 'Decizia adoptată de magistratul-judecător de instrucție' este 'prematură și lipsită de motivare din punct de vedere factual, normativ și procedural', a scris tribunalul în apelul depus de Begona Gomez, conform documentului purtând data de 20 februarie. Soția lui Sanchez este acuzată de deturnare de fonduri publice, trafic de influență și corupție. Procedura penală nu poate continua în stadiul actual întrucât lipsesc 'indicii raționale suficiente', argumentează tribunalul, cerând revenirea la statutul de anchetă preliminară. Din aprilie 2024, soția premierului Sanchez face obiectul unei anchete pentru corupție și trafic de influență. Ea este suspectată că s-a folosit de funcția soțului său pentru a obține finanțări, în principal de la omul de afaceri Juan Carlos Barrabes, pentru programul de masterat în management pe care l-a condus până în 2024. între timp, judecătorul de instrucție Juan Carlos Peinado a extins ancheta la alte delicte, suspectând mai ales că asistenta ce îi fusese repartizată lui Gomez dată fiind funcția soțului său a ajutat-o și în activitățile profesionale exterioare. Dacă această muncă a servit 'activitățile private ale Begonei Gomez', faptul ar putea 'constitui o deturnare de fonduri publice în beneficiul unor interese private', arăta judecătorul. Și alți apropiați ai premierului socialist Pedro Sanchez se află în centrul unor dosare judiciare. Printre ei se numără fratele premierului, David Sanchez, care va fi judecat în mai pentru trafic de influență, și procurorul general spaniol Alvaro Garcia Ortiz, condamnat în noiembrie pentru încălcarea secretului judiciar. Fosta sa mână dreaptă și ex-ministru al transporturilor, José Luis Abalos, a fost plasat în arest preventiv într-un vast dosar privitor la prezumtivă dare de mită, în care mai este implicat și un înalt responsabil al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) al lui Sanchez.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/Putin împarte decorații la Kremlin, iar pe front armata sa comite acte de genocid
Președintele rus Vladimir Putin a împărțit luni decorații unui grup de militari ruși dintre care cei mai mulți au luptat pe frontul din Ucraina, în cadrul unei ceremonii organizate la Kremlin cu ocazia Zilei apărătorului patriei (fosta zi a armatei sovietice din perioada sovietică), cu o zi înaintea împlinirii a patru ani de când liderul rus a dat ordin armatei sale să invadeze Ucraina vecină, relatează EFE. în discursul rostit cu această ocazie, Putin s-a referit strict la 'operațiunea militară specială' - așa cum numește oficial Kremlinul războiul pe care l-a declanșat în Ucraina - fără să rostească numele țării vecine invadate. 'Vă felicit încă o dată cu ocazia sărbătorii Zilei apărătorului patriei și pentru acordarea acestor înalte decorații de stat', a declarat președintele rus, citat de agenția de presă oficială TASS. Ceremonia a avut loc la Kremlin, iar înmânarea medaliilor a fost urmată de un toast în care le-a adus un omagiu ofițerilor ruși, cărora le-a cerut să fie responsabili față de subordonații lor, întrucât 'într-un fel, ei le controlează viața'. Foto: (c) MIKHAIL METZEL SPUTNIK KREMLIN POOL/EPA 'Rusia luptă pentru viitorul său, pentru independență, pentru adevăr și dreptate', a afirmat Putin, reiterându-și narațiunea despre Rusia asediată de dușmani. El a înmânat Steaua de Aur unui număr de nouă militari care au lupta în Ucraina, considerați acum eroi ai Rusiei, și Ordinul pentru Vitejie unui număr de doi militari din forțele antiaeriene, unitate care contracarează atacurile ucrainene cu drone pe teritoriul rus. După ceremonie, conform tradiției, Putin, împreună cu cei decorați, a depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, lângă zidul Kremlinului, păstrând un minut de reculegere. în timpul ceremoniei, membrii gărzii de onoare au defilat, iar Putin a discutat din nou cu militarii prezenți. Foto: (c) ALEXANDER ZEMLIANICHENKO POOL / EPA într-un discurs televizat transmis luni, Putin a promis că va accelera dezvoltarea tehnologiei militare pentru consolidarea armatei ruse. Când 'vălul propagandei' este dat la o parte, realitatea arată o armată rusă dezumanizată, care dă dovadă de o cruzime neobișnuită pe frontul din Ucraina, pentru care nu există niciun fel de lege a războiului. Proiectul media Nastoiașceie vremea (currenttime.tv) - un produs comun al Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) - a făcut public la sfârșitul săptămânii trecute cazul generalului rus Roman Demurciev (49 de ani), care se lăuda soției sale cum le taie urechile cadavrelor ucrainenilor uciși, iar acesta nu este singurul mod de tortură pe care generalul rus îl practică. în mai multe mesaje, acesta descria familiei și colegilor săi cum îi torturează și îi execută pe prizonierii ucraineni și cum le profanează apoi corpurile, rezultă dintr-o investigație jurnalistică a două media ruse independente, cu sediul în străinătate - 'Skhemî' și 'Sistema' -, care au intrat în posesia corespondenței generalului Demurciev din anii 2022-2024. Jurnaliștii de la Nastoiașceie vremea au confirmat autenticitatea corespondenței și au reconstituit contextul evenimentelor menționate în aceasta. Numeroase descrieri, fotografii și înregistrări video ale atrocităților demonstrează că înaltul comandament rus nu numai că este la curent cu aceste practici pe frontul din Ucraina, ci le și încurajează, conform media citate. Iar acesta nu este un caz singular. Autoritățile ucrainene au deschis zeci de dosare penale privind uciderea de prizonieri ucraineni de către soldați ruși. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Donald Trump acuză Curtea Supremă a SUA că favorizează China
Președintele american Donald Trump a criticat din nou luni Curtea Supremă, acuzând cea mai înaltă instanță din Statele Unite că este 'în favoarea Chinei', după decizia acesteia de a anula o mare parte din taxele vamale impuse de liderul de la Casa Albă, relatează AFP. 'Următorul lucru care se va întâmpla este că ei (judecătorii Curții Supreme) vor lua o decizie în favoarea Chinei și a altor țări', a afirmat președintele american pe rețeaua sa Truth Social. 'Curtea supremă (voi folosi litere mici pentru un moment, din pură lipsă de respect!) a Statelor Unite mi-a dat accidental și fără să vrea mie, președintelui Statelor Unite, mult mai multă putere și forță decât aveam înainte de decizia lor ridicolă, stupidă și foarte controversată la nivel internațional', a afirmat el, denunțând hotărârea care a anulat o mare parte din taxele sale vamale. 'Curtea supremă va găsi o modalitate de a trage concluzia greșită, una care va face din nou China și alte națiuni fericite și bogate', a adăugat el. în pofida deciziei Curții Supreme, 'îmi pot folosi puterile pentru a face lucruri absolut 'teribile' țărilor străine, în special celor care ne-au exploatat timp de multe decenii', a susținut Donald Trump. Miliardarul în vârstă de 79 de ani a numit vineri decizia Curții Supreme 'ridicolă', 'defectuoasă' și 'teribilă'. 'Curtea noastră supremă incompetentă a făcut o treabă excelentă pentru persoanele greșite și, pentru asta, ar trebui să-i fie rușine', a reafirmat el luni, fără a-i critica însă pe cei trei judecători conservatori minoritari, 'Cei Trei Mari', care nu i-au invalidat tarifele vamale. 'Lăsați curtea noastră supremă să ia decizii proaste și dăunătoare viitorului Națiunii noastre; eu am o treabă de făcut', a concluzionat el. Sâmbătă, a doua zi după decizia Curții Supreme, Donald Trump a anunțat că va crește noile sale taxe vamale de la 10% la 15%, măsură 'cu efect imediat'. Imediat după ce Curtea a luat cu o majoritate de șase din cei nouă judecători decizia respectivă, Trump a semnat un ordin executiv care stabilea la 10% nivelul taxelor vamale pentru întreg comerțul internațional al SUA. El a precizat sâmbătă că a ridicat procentajul după o 'analiză aprofundată' și că nivelul de 15% este complet legal conform prerogativelor prezidențiale.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dădârlat)
#Ucraina revendică recuperarea a opt localități
Ucraina a recăpătat de la sfârșitul lunii ianuarie controlul asupra a circa 400 de kilometri pătrați de teritoriu, inclusiv a opt așezări, pe o secțiune din partea de sud a frontului, a afirmat luni comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, transmite Reuters. Generalul ucrainean nu a precizat cât din acest teritoriu er
Nouă amânare a planului Bruxellesului pentru a stimula producția 'made in Europe'
Prezentarea planului Bruxellesului pentru a favoriza producția 'Made in Europe' în industria de automobile și în alte sectoare industriale strategice a fost amânată pentru 4 martie, a anunțat luni cabinetul comisarului european Stéphane Séjourné, relatează AFP. Planul era așteptat în această săptămână, dar gestionarea sa este dificilă din cauza dezbaterilor aprinse în Europa și în cadrul Comisiei Europene privind această măsură inedită pentru relansarea producției industriale pe continent. Noua amânare, a treia din decembrie, ar urma să permită aplanarea dezacordurilor din cadrul Comisiei privind măsurile care se referă la o 'preferință europeană', respectiv o obligație de a produce în Europa pentru anumite companii care beneficiază de fonduri publice. 'Sperăm că această săptămână suplimentară de discuții interne va permite să ne întărim și mai mult propunerea', a transmis cabinetul lui Séjourné, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială. îmboldit de raportul șoc publicat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, executivul UE vrea să treacă la acțiune de luni de zile, pentru a susține afacerile care se confruntă cu concurența Chinei și sunt penalizate de taxele vamale americane. Stéphane Séjourné a pregătit un proiect de lege care vizează instituirea unei preferințe europene în anumite sectoare-cheie, între care industria automobilului, și utilizarea tehnologiilor curate (panouri solare, turbine eoliene, baterii). Această noțiune este apărată puternic de Franța, în special pentru a-și proteja industria națională de baterii pentru mașini electrice. însă alte țări europene, în numele liberalismului economic, exprimă rezerve. Și perimetrul măsurii face obiectul unor dezbateri aprinse în cadrul Comisiei Europene. Potrivit unei surse din cadrul executivului UE, aceste discuții se concentrează acum pe includerea în 'Fabricat în Europa' a producției realizate în țările care au semnat acorduri de liber-schimb cu UE. Această extindere a 'Fabricat în Europa' la țările partenere este solicitată în special de Germania, pentru a nu destabiliza lanțurile de aprovizionare ale industriașilor europeni și a evita antrenarea Europei în dispute comerciale cu aliații săi. Mai multe state și-au exprimat de asemenea îngrijorarea privind riscul de a crește costurile de fabricație ale companiilor europene, chiar într-un moment în care dificultățile lor provin în mare parte de la prețurile scăzute practicate de concurenții lor străini, în special chinezi. Drept răspuns la aceste îngrijorări, anturajul lui Stéphane Séjourné a anunțat că măsura va fi 'de trei ori țintită': ea se va aplica 'asupra unei părți limitate a componentelor critice', într-un 'număr limitat de sectoare strategice' și 'numai când sunt angajate finanțări publice'. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Cancelarul Friedrich Merz denunță 'barbaria' Rusiei lui Putin
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat luni Rusia lui Vladimir Putin că se află 'la cel mai profund nivel de barbarie', în ajunul împlinirii a patru ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează France Presse. Friedrich Merz, a cărui țară este unul dintre principalii susținători ai Kievului, a afirmat de asemenea că 'Rusia nu câștigă în acest război'. 'Asta face parte din propagandă și se înscrie în cadrul războiului psihologic. Rusia vrea să ne facă să credem asta, dar faptele sunt cu totul altele', a declarat cancelarul german la un eveniment organizat la Berlin în sprijinul Kievului, în prezența ambasadorului Ucrainei în Germania. 'Pe front, Rusia nu mai câștigă teren, ci dimpotrivă. Luna februarie a fost marcată de câștiguri uimitoare ale armatei ucrainene, iar economia rusă suferă mult mai mult de pe urma sancțiunilor și a războiului decât ne lasă să credem uneori presa', a adăugat liderul german. în timp ce Uniunea Europeană nu va putea să adopte luni noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului din partea Ungariei, potrivit șefei diplomației europene Kaja Kallas, cancelarul Merz a cerut partenerilor 'europeni să nu slăbească eforturile în sprijinul comun pentru Ucraina'. 'Ne aflăm într-un moment de cotitură care ar putea decide soarta întregului nostru continent', a subliniat Friedrich Merz. 'Trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că modul în care vom pune capăt acestui război în Europa va avea un impact de durată asupra vieților noastre și a rolului nostru în lume', a adăugat cancelarul german. După, SUA este cel mai important susținător militar al Ucrainei. Conform unei baze de date a Institutului Kiel, Berlinul a furnizat ajutor militar în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro până la 31 decembrie 2025, clasându-se pe locul secund după SUA, cu aproape 65 de miliarde de euro. La sfârșitul anului 2025, potrivit registrului de centralizare a străinilor, aproape 1,330 milioane de refugiați ucraineni locuiau în Germania, dintre care 1,291 milioane erau de cetățenie ucraineană. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)
Mexic: Haos și violențe în mai multe state după moartea lui ''El Mencho'', liderul CJNG (FOTO/VIDEO)
Moartea lui Nemesio Oseguera Cervantes, alias ''El Mencho'', liderul Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG), într-o operațiune militară desfășurată duminică, a declanșat un val de violențe și blocaje rutiere în Mexic, în ceea ce autoritățile consideră a fi o reacție din partea grupării criminale, violențele ducând la suspendarea activităților publice în mai multe state, informează luni EFE. Epicentrul violențelor a fost în Jalisco (vestul Mexicului), unde o operațiune federală în Tapalpa, un orășel la sud de Guadalajara, care a culminat cu moartea liderului cartelului, a dus la ridicarea de blocaje rutiere și incendierea de vehicule în diferite părți ale statului, care au continuat pe tot parcursul zilei. Ulterior, așa-numitele ''narco-blocade'' s-au extins în statele vecine. în Michoacan și Colima (vest), s-a relatat despre vehicule care blocau autostrăzile federale, în timp ce în Guanajuato (centru), au circulat imagini cu mici afaceri în flăcări. Foto: (c) @morelifediares via Instagram/Youtube/via REUTERS Incidente au fost raportate și în Nayarit (vest), Aguascalientes (central), Tamaulipas, Baja California (nord), Guerrero, Chiapas și Quintana Roo (sud), potrivit EFE și a informațiilor transmise de autorități. Pe fondul tulburărilor, Secretariatul Apărării Naționale a confirmat oficial moartea liderului CJNG în timpul operațiunii din Tapalpa și a raportat că acțiunea a implicat activități de informații și cooperare cu Statele Unite. Administrația președintelui american Donald Trump a confirmat la rândul său duminica aceasta că Washingtonul a sprijinit cu informații guvernul mexican în operațiunea care a dus la moartea lui ''El Mencho''. The United States provided intelligence support to the Mexican government in order to assist with an operation in Talpalpa, Jalisco, Mexico, in which Nemesio 'El Mencho' Oseguera Cervantes, an infamous drug lord and leader within the Jalisco New Generation Cartel, was eliminated.… https://t.co/iKxsAMmnLN— Karoline Leavitt (@PressSec) February 23, 2026 ''El Mencho a fost o țintă prioritară pentru guvernele mexican și american, deoarece era unul dintre principalii traficanți de fentanil în țara noastră'', a confirmat, pe contul său de pe platforma X, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt. Foto: (c) Luis Cortes / REUTERS Ca răspuns la escaladarea violențelor, guvernul din Jalisco a activat ''codul roșu'' și a consolidat desfășurarea Gărzii Naționale și a Armatei. De asemenea, a anunțat suspendarea temporară a adunărilor în masă, a transportului public și a cursurilor cu prezență fizică luni, 23 februarie, ca măsură preventivă împotriva violențelor. Cursurile cu prezență fizică au fost, de asemenea, suspendate oficial luni în statele Nayarit, Michoacan, Colima (vest), Veracruz și în unele zone din Oaxaca (sud). în Puerto Vallarta (Jalisco), companiile aeriene au anulat toate zborurile internaționale și majoritatea zborurilor interne, în timp ce Aeroportul Guadalajara a anunțat că își menține operațiunile normale sub măsuri stricte de securitate federală. Violențele au dus, de asemenea, la anularea unui concert al artistului american Kali Uchis, programat pentru duminica aceasta la Guadalajara, capitala statului, iar Liga MX a reprogramat două meciuri de fotbal în stat. Foto: (c) Michelle Freyria / REUTERS Situația a avut și repercusiuni internaționale, Statele Unite îndemnându-și cetățenii să rămână în case în Jalisco și în anumite părți din Tamaulipas, Michoacan și Guerrero din cauza blocajelor rutiere, în timp ce Canada s-a declarat ''profund alarmată'' de ciocniri și a cerut oamenilor să evite să iasă afară, în special în Puerto Vallarta. La fel a făcut și guvernul Regatului Unit, care i-a îndemnat luni pe britanicii din Mexic să stea acasă și să evite călătoriile inutile pe fondul escaladării violențelor. în cursul după-amiezii, autoritățile mexicane au indicat că operațiunile continuă pentru restabilirea circulației pe cel puțin 21 de drumuri afectate din Jalisco. Până în prezent, nu au fost raportate victime civile din cauza blocajelor, deși autoritățile mențin o desfășurare de securitate în așteptarea unor posibile reacții ulterioare. La rândul său, președinta mexicană Claudia Sheinbaum a cerut cetățenilor să rămână ''informați și calmi''. Foto: (c) Luis Cortes / REUTERS Oseguera Cervantes a fost ucis în Tapalpa, la 130 de kilometri sud de Guadalajara, capitala statului Jalisco, în timpul unei operațiuni conduse de forțele federale cu sprijinul serviciilor secrete americane. Potrivit armatei mexicane, soldații au respins un atac care a lăsat patru presupuși membri ai CJNG morți la fața locului și alți trei grav răniți, care au murit în timpul transportului aerian către Ciudad de Mexico. ''El Mencho'', în vârstă de 59 de ani, era unul dintre cei mai căutați criminali de către autoritățile mexicane și americane, fiind oferită o recompensă de 15 milioane de dolari pentru informații care ar fi dus la capturarea sa. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Coreea de Sud și Brazilia convin să-și extindă cooperarea în domeniul minereurilor critice și comerțului
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a purtat convorbiri luni la Seul cu președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, convenind să extindă cooperarea celor două țări în sectoare cum sunt comerțul, minereurile-cheie, tehnologia și cultura, a consemnat Reuters. Cei doi lideri intenționează să transforme relația bilaterală într-un parteneriat strategic și ca țările lor să coopereze pentru a sprijini stabilitatea în Peninsula Coreeană, a afirmat șeful statului sud-coreean. ''Pacea, construită în condiții în care conflictul nu este necesar, este cea mai puternică formă de securitate'', a subliniat Lee într-o conferință de presă comună. Președintele sud-coreean și oaspetele său au supervizat semnarea a zece memorandumuri de înțelegere referitoare la politicile comerciale și industriale, mineralele esențiale, economia digitală, inclusiv inteligența artificială (AI), agricultură, sănătate și biotehnologie, schimburile între micile afaceri și cooperarea polițiilor celor două țări în combaterea criminalității cibernetice, a narcoticelor și a altor amenințări transnaționale. Potrivit agenției de presă sud-coreene Yonhap, Lee a precizat că a subliniat necesitatea reluării prompte a negocierilor pentru un acord comercial între Coreea de Sud și Mercosur, ce include Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia, iar Lula a împărtășit opinia că acordul comercial este o ''sarcină urgentă''. Coreea de Sud a lansat negocieri de liber schimb cu blocul comercial sud-american în 2018, dar nu a făcut decât puține progrese în ce privește deschiderea piețelor, menționează Yonhap. Brazilia este cel mai mare partener comercial al Coreei de Sud în America de Sud, ceea ce face din cooperarea economică o parte cheie a agendei, notează Reuters. Președintele brazilian a amintit că țara sa deține rezerve ample de pământuri rare și stocuri substanțiale de nichel și că guvernul său speră să atragă investiții din partea companiilor sud-coreene. într-un mesaj postat pe X mai devreme luni, Lee i-a adresat bun-venit lui Lula, aflat la Seul pentru prima sa vizită de stat în 21 de ani, subliniind asemănările din trecutul lor. ''Ca fost lucrător minor, ai dovedit cu întreaga ta viață că democrația este cel mai puternic instrument pentru progresul social și economic'', a scris Lee. ''Viața, lupta și realizările tale vor rămâne pentru totdeauna în istoria democrației globale''. între cei doi lideri, care s-au întâlnit prima dată la summitul G7 din Canada anul trecut și ulterior la summitul G20 din Africa de Sud, s-a creat o legătură apropiată datorită experiențelor similare prin care au trecut, muncind în fabrici din copilărie și suferind inclusiv accidente de muncă. Discuțiile de luni au avut loc în Casa Albastră, sediul președinției și executivului sud-coreene, fiind prima ceremonie de primire de amploare de când Lee și-a mutat biroul înapoi în complexul din districtul Jongno, centrul istoric al capitalei sud-coreene. Pentru seara de luni era programat un banchet de stat cu grătar, jazz coreean, piese de bossa nova braziliene și un cor de copii, a menționat biroul lui Lee. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Armata rusă nu reușește să cucerească Donbasul după patru ani de război
Armata rusă a reușit să înainteze în Donbas în al patrulea an al războiului din Ucraina, deși este încă departe de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk, unde Kievul controlează în continuare mai mult de o cincime din teritoriu, scrie EFE într-o analiză. Prin asedierea ''fortăreței'' Pokrovsk și a orașului satelit Mirnograd, rușii au obținut cel mai mare succes de la cucerirea portului Mariupol în mai 2022, deși nu se știe dacă au eliminat toate focarele de rezistență inamică din zonă. Aceasta este situația actuală de pe front, după ce rușii au cucerit aproximativ 1,5% din teritoriul țării vecine în ultimele 24 de luni: Generalul Iarnă îngheață trupele rusești Temperaturile scăzute diminuează de obicei intensitatea conflictului în fiecare iarnă, începând din 2022, dar anul acesta zăpada și frigul au fost mai intense. Șeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, susține că Moscova a avansat 200 de kilometri pătrați în primele două săptămâni ale lunii februarie, după ce a cucerit 245 de kilometri pătrați în întreaga lună precedentă, jumătate din ceea ce a cucerit în noiembrie (505 km2). Cu toate acestea, realitatea este că, din noiembrie, nu a existat aproape nicio schimbare în principalele sectoare ale frontului. Rușii abia au reușit să avanseze la periferia orașului Pokrovsk. Ucrainenii continuă să reziste în Grișine, unde operatorii de drone împiedică Moscova să avanseze la vest de Donețk. Cea mai bună veste pentru Moscova este că, potrivit relatărilor din mass-media, unitățile rusești se află la aproximativ cinci kilometri de un alt punct cheie, Dobropillia, pe care rușii își propun să-l cucerească încă de la jumătatea anului 2025. Rusia pregătește o ofensivă majoră în Donețk Atât bloggerii militari de la Kiev, cât și cei ruși consideră că Kremlinul prelungește negocierile trilaterale privind Ucraina, deoarece pregătește o ofensivă majoră de primăvară împotriva nordului Donețkului: Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka. Principalul obstacol în discuții este refuzul Kievului de a-și retrage trupele din regiune. Potrivit presei oficiale, detașamente rusești sunt staționate la gara Kostiantinivka, un oraș cu 70.000 de locuitori înainte de război, al cărui control este esențial pentru atacarea principalului bastion al armatei ucrainene: Kramatorsk. Mai mult, odată cu căderea rapidă a Siverskului și mai târziu a Limanului, rușii au în cătarea puștii Slovianskul, centrul revoltei proruse din 2014. Prin urmare, capturarea acestui bastioane ar simboliza practic controlul asupra nordului Donețkului. Moscova anunță săptămânal că avansează în regiunile nordice Harkov și Sumî cu scopul de a stabili o zonă de securitate. Contraatacuri ucrainene Chinuită de probleme cronice de dezertare, armata ucraineană, potrivit tuturor experților, nu are capacitatea de a lansa o contraofensivă, dar a recuperat recent peste 200 de kilometri pătrați, cel mai mare câștig teritorial în doi ani și jumătate de lupte. Cu toate acestea, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a afirmat că trupele sale au efectuat mai multe contraatacuri de succes în sud de la începutul lui februarie, în special în zona Guliaipole (Zaporojie), o afirmație confirmată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Moscova a prioritizat capturarea capitalei cu același nume a regiunii Zaporojie, unde a înregistrat cele mai mari progrese în ultimele șase luni. Potrivit bloggerilor ucraineni, pe lângă recâștigarea controlului asupra mai multor sate, aceste acțiuni au forțat inamicul rus să se retragă cu aproape zece kilometri în unele cazuri. Obiectivul este de a-i împiedica pe ruși să cucerească Orihiv, poarta de acces către capitala regională. Starlink și Telegram, călcâiul lui Ahile al Rusiei Armata ucraineană a beneficiat în ultimii patru ani de decalajul tehnologic rus pentru a contracara superioritatea Rusiei în domeniul echipamentelor militare, în special al aeronavelor și rachetelor. Acest lucru a devenit evident în ultimele săptămâni odată cu deconectarea Starlink, terminalele de internet prin satelit ale miliardarului Elon Musk - pe care armata rusă le folosește ilegal - creând probleme operaționale grave în diverse sectoare ale frontului, în special pentru dronele sale de atac. Rusia a trebuit să caute alternative în China și în alte țări după ce noul ministru al apărării ucrainean, Mihailo Fedorov, l-a contactat pe Musk, solicitându-i să blocheze terminalele neoficiale. ''Se pare că măsurile pe care le-am luat pentru a opri utilizarea neautorizată a Starlink de către Rusia au funcționat'', a scris Musk pe X. Același lucru s-a întâmplat și cu încetinirea rețelei de mesagerie Telegram, ceea ce a provocat indignare în rândul militarilor ruși, deoarece alternativa oficială, Max, nu poate îndeplini aceeași funcție. Deși Kremlinul a încercat să minimalizeze acest lucru, mass-media subliniază că acest lucru a redus calitatea comunicațiilor în timp real dintre liniile frontului și centrele de comandă atunci când se coordonează operațiunile de asalt, fie cu trupe, fie cu drone, și a afectat activitatea apărării antiaeriene rusești. Frigul ca armă de război în ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, cu o ferocitate deosebită asupra capitalei Ucrainei, Kievul, lăsând milioane de oameni fără electricitate și încălzire, provocând scăderea temperaturilor din interiorul locuințelor afectate la aproximativ 0 grade Celsius. Ucrainenii au răspuns bombardând regiunile de frontieră rusești Belgorod (134 de morți), Kursk (61 de morți) și Briansk (24 de morți), unde sute de mii de oameni au fost nevoiți, de asemenea, să îndure temperaturile geroase fără nicio modalitate de a-și încălzi locuințele. în total, de anul trecut, 2.919 civili au murit în război, din care 96 de copii, o creștere de 12% față de 2024, potrivit Conflict Intelligence Team. în plus, 17.700 de civili au fost răniți, o creștere de 25% față de anul precedent. La cererea Casei Albe, președintele rus Vladimir Putin a declarat un armistițiu energetic de o săptămână la sfârșitul lunii ianuarie, dar a reluat atacurile cu o intensitate egală sau chiar mai mare în februarie, Kremlinul nearătând nicio dorință de a înceta bombardamentele la ultima rundă de negocieri de la Geneva. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Un conflict ca un ghimpe în inima Europei, căruia Trump nu a reușit să-i pună capăt
Războiul din Ucraina, care durează deja de patru ani, a devenit un conflict ca un ghimpe în inima Europei și, deși l-a plasat în fruntea agendei sale internaționale, președintele american Donald Trump nu a reușit să-l descurajeze pe președintele rus Vladimir Putin de la ambițiile sale anexioniste, scrie EFE într-un comentariu. Trump, care s-a lăudat în timpul campaniei electorale care l-a adus din nou la Casa Albă în 2025 că va pune capăt războiului în 24 de ore, a recunoscut în cele din urmă complexitatea situației: ''Nu este o situație ușoară, trebuie să vă spun. Ce dezastru''. în timpul reuniunii Consiliului pentru Pace, a cărui sesiune inaugurală a avut loc joia trecută la Washington, Trump a recunoscut dificultatea de a obține pacea în Ucraina, în ciuda bunelor sale relații cu Putin. ''Am crezut că va fi ușor'', a recunoscut republicanul, care abia a menționat acest război în desfășurare care amenință stabilitatea Europei. Rolul Statelor Unite pe parcursul celor patru ani de război s-a schimbat de la sprijinul inițial acordat de administrația președintelui democrat Joe Biden - între februarie 2022 și decembrie 2024, aceasta a alocat aproape 200 de miliarde de dolari în ajutor militar, economic și umanitar -, până la schimbările de poziție ale lui Trump în relația sa cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Sosirea magnatului la Casa Albă a deschis un ciclu de tensiuni politice cu Ucraina, care a culminat cu întâlnirea din Biroul Oval din februarie 2025, unde, în văzul tuturor, Trump i-a acuzat pe ucraineni că au provocat războiul. Deși relațiile s-au îmbunătățit ulterior, iar Trump l-a acuzat apoi pe Putin că nu vrea să pună capăt războiului, presiunea asupra lui Zelenski de a încheia războiul continuă. ''Ucraina ar trebui să se așeze rapid la masa negocierilor'', a fost unul dintre ultimele mesaje pe care Trump i le-a transmis lui Zelenski, într-o altă demonstrație a grabei sale de a pune capăt conflictului. în fapt, Zelenski a declarat în februarie anul acesta că Statele Unite doresc ca războiul cu Rusia să se încheie în iunie. Ultima tentativă de negocieri dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, care a avut loc săptămâna trecută la Geneva, s-a încheiat fără progrese. Iar posibilitatea unui acord de pace nu este văzută ca fiind iminentă de către experți. ''Nu există niciun stimulent pentru Putin să pună capăt luptelor. Ucraina nu va accepta un acord care să impună cedarea regiunii Donețk. Iar propunerile actuale nu oferă Ucrainei niciun fel de securitate pe termen lung'', a declarat pentru EFE David Marples, profesor de istorie la Universitatea din Alberta. Marples consideră că, deși ''Statele Unite au oferit cel mai mare ajutor militar dintre toate puterile occidentale, a doua administrație Trump a pus capăt oricărei speranțe de succes în încheierea războiului prin suspendarea furnizării de rachete și avioane''. Profesorul Vladislav Inozemțev este mai optimist în ceea ce privește rolul lui Trump și posibilul sfârșit al conflictului. ''Cred că Statele Unite au impus cele mai dăunătoare sancțiuni de până acum asupra exporturilor de petrol rusesc, care afectează considerabil economia'' Rusiei, a apreciat el. ''Cred că cercul apropiat al lui Putin analizează cu atenție opțiunea de a accepta planul lui Trump. Desigur, vor cere mai multe concesii, dar în cele din urmă conflictul ar putea fi rezolvat, deși mă îndoiesc că acest lucru va pacifica Rusia timp de decenii'', subliniază Inozemțev. în opinia sa, ''chestiunea Ucrainei va modela relațiile internaționale timp de mulți ani de acum încolo, iar o schimbare reală va veni doar odată cu moartea lui Putin''. ''Războiul de uzură va continua. Echipa actuală de emisari ai lui Trump nu este formată din diplomați experimentați'' și, ''dacă Ucraina va supraviețui, va fi datorită sprijinului UE, Regatului Unit și Canadei, nu al SUA'', conchide Marples. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)