Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorină pentru următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 16-30 septembrie 2026, în urma noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. 'Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când reducerea accizei a fost, de asemenea, de 25%, și reflectă menținerea presiunilor pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei', se menționează în comunicat. Conform sursei citate, reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 16-30 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. Analiza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +51,19%, în timp ce variația prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +27,47%. în baza acestor indicatori și a formulei prevăzute de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-30 septembrie, a explicat Ministerul Finanțelor. 'Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact direct asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni', se mai arată în document. Ministerul Finanțelor va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă, precizează instituția. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Federația FNFM-CV avertizează că trenurile s-ar putea opri dacă finanțarea CFR Călători nu este deblocată
CFR Călători nu are încă aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026, după 257 de zile de la începutul anului, documentul fiind în continuare blocat la Ministerul Finanțelor, susține Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFM-CV). 'Au trecut 257 de zile de la începutul anului 2026, iar CFR Călători încă nu are aprobat bugetul de venituri și cheltuieli. Ministerul Transporturilor și-a parcurs procedurile, însă bugetul este în continuare blocat la Ministerul Finanțelor. întrebarea este simplă: de ce trebuie să dureze atât de mult aprobarea bugetului unei companii care asigură zilnic transportul a zeci de mii de oameni? Este nepăsare, incompetență sau există alte interese? Au trecut aproape 200 de zile de la aprobarea bugetului de stat, iar CFR Călători continuă să funcționeze fără propriul buget aprobat. Depășirea termenului de 150 de zile a ajuns să blocheze finanțarea serviciului public', precizează reprezentanții federației. Sindicaliștii feroviari subliniază că 'nu este prima dată când sistemul feroviar ajunge într-o asemenea situație'. 'După ani de subfinanțare, lipsă de investiții suficiente și decizii luate cu întârziere, în 2026 am asistat din nou la blocaje care au afectat companiile feroviare de stat. De fiecare dată se intervine în ultimul moment, când problema devine critică. Nu discutăm despre niște simple cifre într-un buget. Discutăm despre energia electrică, motorina, reparațiile, materialele, salariile și toate cheltuielile fără de care trenurile nu pot circula', se mai arată în document. Federația sindicală avertizează asupra consecințelor întârzierii aprobării bugetului CFR Călători, arătând că dacă finanțarea nu este deblocată, trenurile se vor opri. 'România nu poate vorbi, pe de o parte, despre investiții de miliarde de lei în infrastructură și trenuri noi, iar pe de altă parte să lase principalul operator feroviar de călători fără buget aprobat până în luna septembrie. Dacă finanțarea nu este deblocată urgent, trebuie spus foarte clar: trenurile se vor opri. Solicităm Ministerului Finanțelor să finalizeze de urgență procedurile și să explice public cine răspunde pentru această întârziere și de ce s-a ajuns aici. Transportul feroviar nu poate fi administrat permanent din criză în criză. Călătorii și salariații nu trebuie să plătească pentru întârzierile și indecizia celor care au obligația să ia decizii', se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Studiu: 9 din 10 români sunt pesimiști în privința economiei; Școala - în topul încrederii, partidele politice - la coada clasamentului
Nouă din zece români (87%) sunt pesimiști în privința situației economice din țară, iar față de anul trecut aceștia percep negativ atât propriile venituri, cât și organizația în care lucrează, arată un studiu care urmărește sentimentul economic general al populației. Conform cercetării Mkor, 'Consumer Sentiment România', publicată marți, doar un român din zece (8%) se declară mai optimist în ceea ce privește economia, față de 16%, în urmă cu trei ani. Raportat la aceeași perioadă de referință, pesimiștii au urcat de la 3 din 4 (74%) la aproape nouă din zece (87%), în timp ce așteptările pentru anul 2027 s-au înrăutățit de la 68% la 80%. De altfel, față de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar și organizația în care lucrează. Aceeași tendință apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situației financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel și în privința economiei țării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizații (în coborâre de la -0,45 la -0,66). Studiul de specialitate a analizat și evoluția încrederii în instituții, astfel că în mass-media, pe o scală de la 1 la 7, încrederea e aproape neschimbată în trei ani (3,37 în 2023, 3,42 în 2026). Totodată, sistemul sanitar a urcat cel mai mult în topul încrederii - de la 3,6 la 4 - în timp ce Justiția a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1). în același timp, băncile au crescut la capitolul încredere aproape la fel de mult ca Sănătatea. Pe de altă parte, biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituțiile în scădere, iar Parlamentul, partidele politice și administrația locală au mai coborât ușor. Dintre cele 14 instituții evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7: pe primul loc e Școala - cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,30), încrederea în alți oameni și în sistemul sanitar (cu câte 4). La polul opus se află partidele politice, cu o medie de 1,9. în 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor (52%), iar rata inflației pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimțită a crescut: 75% spun că prețurile au crescut semnificativ. întrebați care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privința propriei familii, după cheltuielile de bază urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranța locului de muncă (32%) și nivelul impozitelor și taxelor (31%). De asemenea, patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că și siguranța locului de muncă înseamnă tot venit, notează realizatorii studiului citat. Restul listei cuprinde costurile serviciilor medicale - menționate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor și sănătatea mentală - de câte 16%, precum și calitatea educației (15%). Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, seria dintre Trimestrul 3 din 2023 și Trimestrul 3 din 2026, realizat pe un eșantion cuprins între 1.000 și 2.486 de respondenți/trimestru, rezultate ponderate. Marja de eroare este de +/-3,1%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Efectivele de porci, în creștere cu 11,6%, la 1 mai 2026
Efectivele de porcine existente la 1 mai 2026 au crescut cu 11,6% față de cele înregistrate la aceeași dată din 2025, iar efectivul matcă s-a majorat cu 18,9%, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, la 1 mai 2026, România consemna 3.260.589 de capete, în creștere cu 337.642 de capete față de data similară a anului anterior, când se înregistrau 2.922.947 de capete. Din totalul de 3,26 milioane de porcine, efectivele matcă la data de 1 mai 2026 însumau 258.260 de capete, cu 40.974 de capete mai multe față de anul trecut. Distribuția pe regiuni de dezvoltare relevă faptul că ponderea efectivelor de porcine existente la 1 mai 2026, față de aceeași dată a anului 2025, a crescut în regiunile Vest (+2,1 puncte procentuale), Sud-Muntenia (+1,4 p.p.) și Sud-Est (+0,4 p.p.) și a scăzut în regiunile Nord-Vest (-1,8 p.p.), Sud-Vest Oltenia (-1,4 p.p.), Nord-Est și Centru (-0,3 p.p.) și București-Ilfov (-0,1 p.p.). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni
Producția industrială a scăzut, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 3,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,8%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică. în intervalul menționat, producția industrială a scăzut pe serie brută mai ales pe fondul declinului înregistrat de industria prelucrătoare (-4,8%) și industria extractivă (-1%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 2,3%. Pe serie ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 3,8%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (-5%) și industriei extractive (-1,2%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1,9%. Conform INS, în luna iulie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 0,7%, datorită creșterilor industriei extractive (+7,1%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+6,4%). Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,5%. Pe serie ajustată, producția industrială a fost mai mică față de luna precedentă cu 1,4%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,1%). Industria extractivă a crescut cu 3,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 6,3%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (-7,3%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3%). Industria extractivă a crescut cu 1,7%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 6,1%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-7,2%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,6%). Industria extractivă a crescut cu 1,2%. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Scădere cu 4,3% a consumului final de energie electrică în România, în primele șapte luni (statistică)
Consumul final de energie electrică s-a redus cu 4,3% în primele șapte luni din 2026, față de aceeași perioadă din anul anterior, în timp ce producția internă a scăzut cu 2,9%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 31 iulie 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 6,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 0,1%, în comparație cu perioada similară din 2025. Principalele resurse de energie primară au totalizat 18,138 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 1,201 milioane tep, de la un an la altul. Totodată, producția internă a însumat 9,265 milioane tep, în scădere cu 275.900 tep (-2,9%), iar importul s-a situat la 8,872 milioane tep, cu 9,4% mai puțin față de primele șapte luni ale anului trecut. Datele INS relevă faptul că, în perioada de referință, resursele de energie electrică au fost de 40,356 miliarde kWh, în creștere cu 54 de milioane kWh. Astfel, producția din termocentrale s-a ridicat la 8,815 miliarde kWh, în scădere cu 7,9%, în timp ce producția din hidrocentrale a fost de 8,391 miliarde kWh, în creștere cu 1,183 miliarde kWh (+16,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice de 5,355 miliarde kWh, în scădere cu 12,3%. De asemenea, producția din centralele electrice eoliene a fost de 3,623 miliarde kWh (în creștere cu 6,7%), iar energia produsă în instalații solare fotovoltaice a ajuns la 4,101 miliarde kWh, în urcare cu 41,5%. în același timp, s-a înregistrat un consum final de energie electrică de 28,076 miliarde kWh (-4,3%). Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 1,8%, iluminatul public - cu 7%, iar consumul populației - cu 11,9%. în plus, la finele lunii iulie a acestui an, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 3,244 miliarde kWh, în creștere cu 381 milioane kWh în comparație cu intervalul similar din 2025. Conform INS, exportul de energie electrică a crescut 11,5%, respectiv cu 930,2 milioane kWh, până la valoarea de 9,035 miliarde kWh. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Nazare: Economia repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine
Corecția economică trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă, iar o economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice, ci repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, în august s-a consemnat cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani, iar aceasta vine dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. 'Cu puțin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune', a scris Nazare, luni seara, pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că o parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. în același timp, cealaltă parte ține de fundamente, respectiv o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. De asemenea, a adăugat ministrul, datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție: fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt mai ieftine decât acum un an. 'Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului: benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite - iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne. Acesta a fost sensul ajustării începute în vara anului trecut. Am preluat un buget construit pe un model care nu se mai putea susține. în primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele. Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci și în viața de zi cu zi', susține Nazare. Acesta a precizat că aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți, iar aceștia sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi. 'Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret', a punctat șeful de la Finanțe. Totuși, a atras atenția el, o inflație de 6,2% este încă una ridicată, iar scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește. 'Știm că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft. Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Știm foarte bine acest lucru și, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară. Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă. Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Dar corecția economică nu este un scop în sine. Ea trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă. O economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte', a transmis Alexandru Nazare. Ministrul interimar a mai subliniat că dezinflația este o veste bună pentru puterea de cumpărare: cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos, din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut. 'înlocuim consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții. (...) Avem acum o șansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart - energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit', a punctat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Preda)
CONAF: Antreprenorii au nevoie de reguli care să permită investiția
Antreprenorii au nevoie de reguli care să permită investiția, impredictibilitatea influențând direct deciziile unei companii, de la investiții și angajări până la finanțare și ritmul de dezvoltare, este una dintre concluziile Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare', desfășurat la Sibiu. 'De la modificările legislative și fiscalitate până la instabilitatea politică, secetă, relația cu instituțiile statului sau deficitul de competitivitate, sursele de incertitudine sunt diferite, dar efectul lor economic ajunge în același loc: capacitatea unei companii de a-și face un plan și de a decide cât, când și dacă mai investește. Diferența esențială este cea dintre risc și impredictibilitate. Riscul aparține antreprenoriatului. Poate fi evaluat, prețuit și asumat. Impredictibilitatea intervine însă atunci când se modifică tocmai datele pe baza cărora riscul fusese calculat. Pentru o companie, această diferență nu este semantică. Se măsoară în bani, investiții amânate și decizii reconsiderate', se menționează într-un comunicat al CONAF. în cadrul evenimentului, Aura Ozbay, mentor în leadership aplicat și dezvoltarea echipelor, membră în board-ul Sultan România și vicepreședinte CONAF Prahova, a analizat transformarea antreprenorului de la executant la strateg. Potrivit acesteia, pentru antreprenorul prins permanent în operațional, riscul nu este doar oboseala, ci pierderea spațiului necesar pentru direcție, iar dacă agenda este ocupată integral de urgențele zilei, întrebările despre unde trebuie să ajungă compania, ce trebuie schimbat, cine trebuie implicat și cum este măsurat progresul rămân fără timp. 'Trecerea de la execuție la strategie presupune astfel mai mult decât delegarea unor sarcini. înseamnă crearea unei organizații în care decizia, responsabilitatea și capacitatea de a acționa nu mai depind permanent de fondator', a subliniat aceasta. La rândul său, Gabriel Biriș, co-managing partner Biriș Goran Sparl și vicepreședinte CONAF, a dus discuția în zona fiscalității, într-un workshop aplicat nor situații cu impact direct asupra companiilor. Regimul TVA pentru întreprinderile mici, plafonul de 395.000 de lei, anularea codului de TVA și consecințele financiare ale acesteia, structurile de holding și consolidarea fiscală au fost analizate prin prisma efectelor pe care regulile fiscale le produc în decizia antreprenorială. în intervenția sa, Gabriel Biriș a făcut referire și la studiile lansate de The Tax Institute, subliniind nevoia ca fiscalitatea să fie înțeleasă prin nivelul taxelor și prin efectele pe care aplicarea regulilor le au asupra companiilor. Hildegard Brandl, director UNITH2B Architects și vicepreședinte CONAF, a mutat perspectiva către ritmul în care se construiește un business. în opinia sa, o companie nu se construiește printr-o singură decizie spectaculoasă, ci prin acumularea unor pași care, în timp, produc creștere. Antreprenoriatul are nevoie de răbdare pentru construcție, dar și de acel impuls care face ca lucrurile să se miște. Diferența o face capacitatea de a păstra direcția în timp ce viteza crește. Dezbaterea care a urmat a privit aceeași problemă din cinci perspective diferite. Theodora Popa, Tatian Diaconu, Daniela Marișcu, Ionuț Coste și Raluca Munteanu au fost provocați să identifice principala vulnerabilitate a antreprenorului și să vorbească despre succes, despre deciziile greșite și costul lor. Totodată, Tatian Diaconu a adus în dezbatere o transformare care începe să devină tot mai relevantă pentru antreprenoriatul românesc. El a semnalat că România se află în fața primei generații de fondatori care au construit companii suficient de mature pentru a începe să fie transferate către generația următoare, iar, în această etapă, educația, succesiunea și gestionarea succesului devin teme la fel de importante precum obținerea succesului. în încheierea forumului, Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, a legat perspectivele aduse pe scenă de una dintre problemele structurale ale mediului antreprenorial: capacitatea de a lua decizii într-un cadru suficient de predictibil. 'La De Vocație Antreprenoare vorbim mai puțin despre povești perfecte de succes și mai mult despre ceea ce se întâmplă între început și rezultat: decizii bune și greșite, risc, vulnerabilitate și capacitatea de a merge mai departe atunci când contextul îți schimbă planurile. Am întâlnit mii de antreprenori și știu cât de mare este capacitatea lor de adaptare. Dar tocmai de aceea cred că nu trebuie să confundăm reziliența antreprenorului cu obligația de a absorbi la nesfârșit impredictibilitatea din jurul său. Antreprenorul își asumă riscul. Este parte din natura antreprenoriatului. Impredictibilitatea este altceva. Reziliența antreprenorului nu poate deveni modelul de funcționare al unei economii', a subliniat Cristina Chiriac. La Sibiu, CONAF a pilotat componenta de observare a deciziilor antreprenoriale anunțată la începutul actualei serii, instrument care va continua să fie aplicat în următoarele orașe: Piatra Neamț, Arad, Ploiești. Scopul acestei componente este de a urmări, în timp, modul în care antreprenorii își modifică deciziile privind investițiile, angajările, tehnologia, finanțarea și dezvoltarea, fără ca etapa pilot de la Sibiu să fie tratată separat ca o cercetare reprezentativă. Forumul național 'De Vocație Antreprenoare' continuă să urmărească una dintre întrebările esențiale pentru mediul de afaceri: cum poate o companie să ia decizii pe termen lung într-un context pe care nu îl poate controla? Predictibilitatea reprezintă una dintre condițiile care fac posibilă investiția și infrastructură pentru deciziile antreprenorilor. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. Conffederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Tranzacții de peste 941 milioane lei, luni, la BVB
Indicii bursei de Valori București au avut evoluții mixte, luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 941,514 milioane de lei (179,107 milioane de euro), din care 865,08 milioane lei (164,56 milioane euro) tranzacții cu obligațiuni. Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 0,01%, până la 33.019,70 puncte. Indicele BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis cu o creștere tot de 0,01%, iar indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un regres de 0,09%. Indicele BET-FI a coborât cu 0,93%. De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, s-a depreciat cu 0,40%, în timp ce BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a crescut cu 0,31%. Indicele BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a coborât cu 0,29%. Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Băncii Transilvania, care au generat schimburi de 11,96 milioane de lei, urmate de acțiunile OMV Petrom, cu 8,91 milioane de lei, și cele ale Romgaz, cu 7,58 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Green Tech International (+14,41%), ale COMCM Constanța (+13,1%) și ale Electroaparataj (+10%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile ROCA Industry HoldingRock1 (-8,45%), ale Șantierului Naval Orșova (-7,41%) și ale Farmaceutica Remedia (-7,23%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Olt: Producții bune la floarea-soarelui și porumb; presiunea pe depozitare s-a redus
Fermierii din județul Olt obțin în acest an producții bune la floarea-soarelui și porumb și vor obține profit, după mai mulți ani în care seceta a redus puternic randamentele, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi. 'Da (fermierii vor obține profit n.r.), dar mult redus din cauza prețului grâului. Cheltuiala pe hectar a ajuns la 5.000 de lei, iar din vânzarea recoltei de grâu un fermier a obținut circa 5.000, până la 6.000 de lei. Prețul grâului este de aproximativ 80 de bani de kilogram, dar după ce s-a scăzut și transportul a mai rămas fermierului 76 de bani pe kilogram', a spus Drăgoi. Șeful DAJ Olt a menționat că la floarea-soarelui au fost recoltate aproximativ 65-70% din cele 65.000 de hectare cultivate, iar producția medie este estimată să ajungă la circa 3.000 de kilograme la hectar. Potrivit lui Ion Drăgoi, randamentul este mai bun decât estimările de la începutul campaniei, fiind și suprafețe unde s-au obținut peste 4.000 de kilograme la hectar. 'A crescut producția medie față de perioada de început a recoltatului, pentru că am avut și zone în care am făcut și 4.200, cele mai slabe au fost de 2.000 și ceva de kilograme pe hectar. Este o calitate bună', a declarat directorul DAJ Olt. Porumbul a fost recoltat pe o suprafață de aproximativ 25.000 de hectare din cele 75.000 cultivate în județ, însă ritmul este mai lent deoarece cultura nu este încă suficient de uscată. Producția este estimată la cinci până la șase tone la hectar pe suprafețele neirigate, în timp ce pe terenurile irigate ar putea ajunge la 12 - 14 tone la hectar. 'Porumbul, anul acesta, la noi județ a fost bun, nu știu în alte județe, dar la noi au fost bun. Recoltarea va dura probabil până în octombrie, nu este încă suficient de uscat', a spus Ion Drăgoi. Prețurile pentru floarea-soarelui și porumb sunt similare celor din anul precedent, respectiv 2,2 - 2,4 lei pe kilogramul de semințe de floarea soarelui și circa 90 de bani pe kilogramul de boabe de porumb, însă aceste culturi sunt profitabile datorită producțiilor bune, a menționat Drăgoi. Șeful DAJ Olt a menționat că problemele cu depozitarea recoltei de floarea-soarelui au fost rezolvate în ultimele două săptămâni, după ce la începutul campaniei fermierii avertizau că bazele de depozitare erau aproape pline cu grâu și rapiță. Presiunea asupra silozurilor s-a redus după ce au fost vândute cantități de rapiță și au fost făcute livrări pentru producția de ulei și pentru export. 'Cu depozitarea e bine acum, am avut un șoc, așa, prima dată, dar văd că acum au luat floarea - soarelui și fermele avicole, spre exemplu. S-a vândut din rapiță, s-a vândut și de ulei și la export. Deci va fi spațiu și pentru depozitare, pentru că atunci când recoltează fermierii știu unde se duce producția, au avut contracte, a fost preluată din câmp', a explicat directorul DAJ Olt.AGERPRES/(A - redactor: Cristina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)
Ghidul Programului pentru baterii, finalizat și publicat în Monitorul Oficial
Ghidul de finanțare pentru Programul privind instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile a fost publicat luni în Monitorul Oficial. Conform unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, forma finală este rezultatul unui proces amplu de consultare publică, pe parcursul căruia MMAP ș
AAC: Fermierii români solicită suspendarea temporară a aplicării Mecanismului de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon
Fermierii și cooperativele agricole din România solicită posibilitatea suspendării temporare a aplicării Mecanismului de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon (CBAM), pe fondul perioadei dificile pe care o traversează agricultura europeană, în general. 'Mâine, 15 septembrie 2026, Parlamentul European votează mod
Pistol (CNAIR): Primele două benzinării moderne au fost deschise de astăzi pe Autostrada Transilvania
Primele două benzinării moderne au fost deschise, de luni, pe Autostrada Transilvania (A3), acestea fiind parte dintr-o strategie de concesionare a spațiilor de servicii adoptată de CNAIR în 2022, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol. 'Primele două benzinării moderne au fost deschise de astăzi pe Autostrada Transilvania (A3)! Sunt parte dintr-o strategie de concesionare a spațiilor de servicii adoptată de CNAIR în 2022, care începe să dea rezultate vizibile pe toată rețeaua: 30 de spații de servicii moderne deschise până acum, 16 în amenajare, 4 cu contracte de concesiune în curs de semnare și alte 10 pentru care licitațiile vor fi lansate în scurt timp. Cele două noi spații de servicii sunt amplasate pe tronsonul Târgu Mureș - Câmpia Turzii, în zona localității Sânpaul, pe ambele sensuri de mers (km 8+400)', a scris Pistol pe pagina sa de Facebook. Cele două stații au fost deschise de Rompetrol Downstream în zona kilometrului 8+400 (stânga/dreapta), în urma unei investiții de circa 4,8 milioane de dolari, conform unui comunicat al companiei. 'Rompetrol marchează o premieră prin deschiderea primelor stații de carburanți de pe autostrada A3. Urmărim o expansiune strategică în România și ne consolidăm poziția Rompetrol Downstream ca o companie aproape de clienți, care răspunde direct nevoilor și așteptărilor lor de mobilitate de-a lungul unui coridor rutier important', a declarat Arman Kalabayev, director general al Rompetrol Downstream, citat în comunicat. Cele două noi unități funcționează în spațiile de servicii de pe Autostrada A3, Tronson Câmpia Turzii - Târgu Mureș, în baza unui contract de concesiune de servicii încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). 'Finalizarea acestor noi stații de alimentare de pe Autostrada A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1 Nădlac-Sibiu. Strategia noastră de dezvoltare rămâne concentrată pe extinderea prezenței la nivel național, valorificând oportunitățile din segmentul de distribuție al României', a subliniat Laurențiu Colțănel, director Planificare și Dezvoltare Rețea în cadrul KMG International. Fiecare benzinărie dispune de o suprafață de 271 de metri pătrați și integrează conceptul premium gastronomic și de retail, fiind proiectată pe baza modelului lansat de companie în premieră în 2023 pentru spațiile de servicii de pe autostrăzi. Deschiderea punctelor de la Sânpaul a generat peste 30 de noi locuri de muncă în județul Mureș. Noile locații pun la dispoziția clienților soluții complexe de alimentare și facilități de tranzit. Zona de alimentare este dotată cu 3 pompe multiprodus, o pompă de mare viteză, una cu AdBlue, skid GPL și patru puncte de încărcare electrică rapidă. Infrastructura include și 42 de locuri de parcare destinate autoturismelor și 11 locuri pentru vehiculele de mare tonaj în fiecare spațiu de servicii. Inaugurarea celor două unități din județul Mureș face parte dintr-un program de expansiune corelat la nivel național. Compania și-a propus să deschidă alte 4 stații noi în perioada următoare pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava. Lucrările de construcție au fost finalizate pentru două stații situate pe varianta ocolitoare a municipiului Suceava, respectiv Suceava-Ipotești (DN2) și Suceava-Șcheia. La nivelul județului, rețeaua cuprinde peste 20 de locații de retail. în mod similar, alte două noi facilități de distribuție, aflate pe varianta ocolitoare a municipiului Brașov, se află în prezent în procesul de avizare și recepție, acestea urmând să se adauge celor 18 locații existente în județ (stații Rompetrol, Partner, Express și LPG). La finele lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național o rețea de distribuție formată din 1.208 puncte de comercializare a carburanților, incluzând stații proprii și partenere, unități mobile (Expres), precum și baze interne, cu capacități de stocare de 9 și 20 de metri cubi. Acestea sunt susținute de 6 depozite de carburanți localizate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, care asigură acoperirea la nivel național și fluxuri logistice eficiente. Rețeaua include și segmentul de gaz petrolier lichefiat (GPL), cu peste 280 de skiduri GPL, aproximativ 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii GPL și trei depozite GPL, în Bacău, Arad și Pantelimon, cu o capacitate totală de 60.000 de tone pe an. Rompetrol Downstream este divizia de retail a Grupului KMG International în România. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
ANRE a sancționat cu aproape 11 milioane de lei firme din sectorul energiei, în primele opt luni
Valoarea amenzilor aplicate pe parcursul primelor opt luni ale anului în urma acțiunilor de control și monitorizare în sectorul energiei au totalizat aproape 11 milioane de lei, informează Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Conform unui comunicat al ANRE, în perioada 1 ianuarie - 31 augus
Isărescu: Imprimeria Băncii Naționale a României este pregătită să tipărească și bancnotele euro
Imprimeria Băncii Naționale a României este pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile, a afirmat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Acesta a participat marți la evenimentul dedicat lansării în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, precum și a unei coli speciale formată din patru bancnote, cu tema 'Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere'. 'Ceea ce diferențiază această bancnotă de toate celelalte pe care Banca Națională le-a emis este un nou element de securitate și e bine să vi-l prezentăm, imprimat cu cerneală optic variabilă și magnetică, vă spun inițialele - OVMI, OVMI Spark, care își schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diverse unghiuri de înclinare. Această tehnologie reprezintă ceva de ultimă generație. Ea integrează pigmenți metalici orientați folosindu-se magneți de înaltă precizie și care creează efecte dinamice tridimensionale. Astfel se obține un element de securitate complex, foarte ușor de identificat de către public, dar extrem de greu, dacă nu, chiar imposibil de falsificat. Asta arată încă o dată că Imprimeria Băncii Naționale a României este gata, pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile', a declarat Mugur Isărescu. Banca Națională a României (BNR) a lansat luni în circuitul numismatic o bancnotă aniversară pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, precum și o coală specială formată din patru bancnote, cu tema 'Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere'. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Centrale, bancnota are dimensiuni identice cu cele ale bancnotei de circulație cu valoarea nominală de 100 de lei, este de culoare predominant albastră, fiind imprimată în tehnică mixtă - ofset și în relief, pe suport de polimer. De asemenea, conține o fereastră transparentă complexă, pe verticală, cu portret multiton și OVMI (Spark). Totodată, pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura lui Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv 'Eugeniu Carada 1836-1910'; în zona centrală se află o imagine a Sălii Ghișeelor din Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, peste care este suprapus un detaliu al sălii reprezentând o acvilă, iar în spatele acesteia, un scut ornamentat cu sigla BNR. Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale 'Banca Națională a României' și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală a bancnotei este înscrisă de patru ori, respectiv în stânga jos, pe orizontală, în cifre '100'; în partea centrală jos, pe orizontală, în litere, 'Lei Una Sută', în dreapta jos, pe verticală, în litere, 'Una Sută Lei' și în dreapta sus, pe verticală, în cifre, '100'. în același timp, semnăturile guvernatorului și ale casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. 'Bancnotele aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 de lei, imprimate pe suport de polimer, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere sunt introduse în pliante de prezentare a emisiunii, al căror text este redactat în limbile română, engleză și franceză. Fiecare coală specială formată din 4 bancnote aniversare pentru colecționare cu valoare nominală de 100 lei, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere este însoțită de un certificat de autenticitate. Ambele sunt introduse într-un plic personalizat. Bancnotele aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimate pe suport de polimer, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere au putere circulatorie pe teritoriul României', se arată în comunicat. Tirajul aprobat pentru această emisiune numismatică este de 16.000 de bancnote aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, și 1.000 de coli speciale formate fiecare din patru bancnote aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei. Prețul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare cu valoare nominală de 100 lei este de 240 de lei, inclusiv TVA și pliantul de prezentare, iar pentru coala specială formată din patru bancnote aniversare pentru colecționare este de 840 de lei, inclusiv TVA și certificatul de autenticitate. Lansarea în circuitul numismatic a noilor bancnote pentru colecționare se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR, în timp ce vânzarea acestora va demara din 15 septembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Peste 76% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026 (studiu)
Peste trei sferturi (76,4%) dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026, iar aproape jumătate dintre respondenți raportează diminuări de peste 20%, potrivit studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026', lansat luni de IMM România. 'Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,5%, raportează diminuări de peste 20%, 15,7% înregistrează scăderi de aproximativ 10%, iar 11,2% indică reduceri de aproximativ 5%. Scăderi sunt și în ceea ce privește numărul de turiști. Astfel, după un avans de 3% în 2024 (5,78 milioane de turiști) și o stagnare în 2025 (5,79 milioane), primele 6 luni ale anului 2026 au adus o contracție de 4,1%, numărul sosirilor scăzând la 5,55 milioane', se arată într-un comunicat al IMM România, remis luni AGERPRES. în pofida acestor scăderi, capacitatea națională de cazare din România a crescut în intervalul 2020 - 2025 cu aproape 30%, ajungând la peste 464.000 de locuri. Dezvoltarea teritorială este însă dezechilibrată, fiind dominată de județul Constanța, cu peste un sfert din totalul infrastructurii, și de marile zone turistice, respectiv Brașov și București, mai arată cercetarea. Potrivit aceluiași studiu, oferta turistică a operatorilor autohtoni a fost puternic concentrată în segmentul mediu de preț (cu 37,7% dintre unități tarifând între 210 și 300 de lei), pe pachetele flexibile cu mic dejun inclus (58,82%) și pe trei forme majore de turism: agrement cu 46%, afaceri cu 21,8% și rural cu 13,8%. Fidelizarea clienților rămâne o provocare majoră în turism, având în vedere că peste 60% dintre operatori înregistrează o rată de revenire a turiștilor de cel mult 40%, se precizează în document. Studiul IMM România mai arată că mediul de afaceri favorizează stimulentele financiare directe și reducerea presiunii fiscale în detrimentul măsurilor instituționale pe termen lung, ca dovadă că aproape jumătate dintre operatorii din turism (48,1%) consideră voucherele de vacanță drept măsura cu cel mai mare impact pozitiv, iar 17,3% apreciază impactul pozitiv al unei cote reduse de TVA. De altfel, întrebați care sunt principalele provocări pe care le resimt, operatorii au indicat instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și sprijinul public insuficient, acestea fiind menționate de peste 60% dintre respondenți. De asemenea, operatorii au menționat extinderea voucherelor de vacanță ca principală oportunitate de dezvoltare în viitor. în ceea ce privește finanțarea afacerilor, studiul IMM România arată că peste 80% dintre firme depind de autofinanțare, în timp ce resursele externe precum creditele bancare (29,9%) sau fondurile europene - accesate de doar 27% dintre operatori, dar folosite intensiv pentru echipamente și infrastructură noi - rămân slab valorificate din cauza dificultăților de accesare. 'Rezultatele din acest an arată clar că antreprenorii din turism au nevoie de predictibilitate și sprijin direct. Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta timp cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare. Este esențial să menținem stimulentele financiare eficiente, cum sunt voucherele de vacanță, și să deblocăm accesul la fonduri europene pentru modernizare și digitalizare. Totodată, evenimentele și festivalurile rămân un motor real de creștere pentru turismul românesc, atrăgând vizitatori, susținând afacerile mici din comunitățile-gazdă și consolidând identitatea turistică a fiecărei regiuni, un domeniu în care continuăm să vedem un potențial remarcabil de dezvoltare', a declarat Florin Jianu, președintele IMM Romania, citat în comunicat. La rândul său, ministrul Turismului, Irineu Darău, a subliniat necesitatea atragerii mai multor turiști străini în România. 'Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici. Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice și servicii mai bune și să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă. Dacă vrem ca turismul să crească, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară. Soluția, cred eu, e simplă: trebuie să fim mai buni la promovarea destinației România. Unul dintre pașii la care lucrăm este înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național. Vrem ca până la finalul anului să avem o soluție clară de politică publică aleasă, atât în ceea ce privește calendarul, dar și în ceea ce privește guvernanța, construită împreună cu industria, iar din 2027 să putem începe operaționalizarea, astfel încât în 2028 și mai încolo să existe un OMD național 100% operațional și eficient. Avem nevoie însă de coordonare. O strategie comună pentru România ca destinație, reguli clare pentru organizațiile locale, județene și regionale, dar și o promovare care să aibă obiective și rezultate măsurabile', a declarat Darău. CEO-ul Groupama România, Călin Matei, a subliniat importanța organizării și colaborării în cadrul industriei turismului. 'Ospitalitatea românească s-a bazat întotdeauna pe pasiune și inițiativă individuală, însă adevărata sa maturitate vine din modul în care reușim să ne organizăm ca ecosistem. Oamenii care investesc energie și resurse într-un domeniu în continuă transformare trebuie să știe că au alături parteneri pe care se pot baza. Groupama este un astfel de partener, alături de cei care dau viață turismului din România cu soluții complete de asigurare și cu acea doză de optimism de care fiecare dintre noi are nevoie pentru a se bucura de ceea ce contează cu adevărat. Suntem așadar mândri că putem susține și anul acesta demersul IMM România de a realiza Carta Albă a Turismului din România, o inițiativă atât de utilă pentru industria turismului din România', a afirmat Călin Matei. IMM România a realizat cea de-a șasea ediție a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026' în parteneriat cu Groupama, cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026 * Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții * Jianu: Evenimentele și festivalurile au influențat pozitiv turismul în acest an
Crescătorii pot depune cererile pentru a beneficia de ajutorul de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină (ministru)
Aprobarea, de către Comisia Europeană, a schemei de ajutor de stat pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna.
Consiliul Fiscal susține că este necesară o rectificare bugetară care să fie adoptată cât mai repede
Existența unor probleme serioase privind asigurarea fondurilor necesare funcționării unor instituții bugetare până la finele anului, mai ales în domeniul sănătății și, în special, în ceea ce privește unitățile de primiri urgențe, evidențiază necesitatea de a adopta cât mai repede o rectificare bugetară, fie și parțială, susține Consiliul
Jianu: Evenimentele și festivalurile au influențat pozitiv turismul în acest an
Evenimentele și festivalurile au avut o influență pozitivă asupra turismului românesc în 2026 și ar trebui să reprezinte un reper în elaborarea politicilor publice pentru sector, consideră președintele IMM România, Florin Jianu. 'Ce a influențat pozitiv turismul din România în acest an? Evenimentele și festivalurile. Și asta cred că ar trebui să consolideze abordările privind politicile publice, pentru că aceste festivaluri deja reprezintă un brand pentru România. De exemplu, Nibiru, festivalurile care sunt la Cluj și așa mai departe. Sunt foarte multe festivaluri în România care s-au dezvoltat în ultimii ani, care au însemnat și pe orizontală o dezvoltare extrem de puternică și un motor de creștere pentru turismul românesc', a afirmat Florin Jianu, la evenimentul de lansare a celei de-a șasea ediții a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026'. Acesta a subliniat, totodată, importanța investițiilor în infrastructura de agrement pentru dezvoltarea turismului și reducerea efectelor sezonalității. 'Dacă în perioada următoare finanțările merg spre infrastructura de agrement, tocmai pentru a potența dezvoltarea turismului, pentru a ajuta în anumite zone să se mărească această perioadă a sezonului, pentru că, de foarte multe ori, sezonalitatea influențează extrem de mult rezultatele turismului românesc. Deci, dacă venim cu acest tip de finanțare, pe care, de altfel, antreprenorii o pun pe locul întâi privind dezvoltarea serviciilor suplimentare pentru turism, cu siguranță vom contribui la o dezvoltare mai accentuată a turismului românesc', a susținut Jianu. IMM România a realizat cea de-a șasea ediție a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026' în parteneriat cu Groupama și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026 * Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții * Peste 76% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026 (studiu)
Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026
Așteptările operatorilor din turism pentru 2027 sunt moderat optimiste, în special în ceea ce privește gradul de ocupare, după ce 2026 a fost un an de scădere a numărului de turiști, a înnoptărilor și a veniturilor, a declarat, luni, președintele IMM România, Florin Jianu. 'Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027. Anul 2026 a reprezentat un an de scădere, ca și 2025, scăderea fiind mai abruptă față de anii anteriori. Dar 2027 vine cu câteva așteptări moderat optimiste cu privire la gradul de ocupare. Astfel, aproape 55% dintre companiile din România estimează o creștere sau menținerea nivelului actual', a afirmat Florin Jianu, la evenimentul de lansare a celei de-a șasea ediții a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026'. Acesta a arătat că, în prima jumătate a anului, s-au înregistrat scăderi ale numărului de turiști și ale înnoptărilor, însă evoluția din iulie a fost pozitivă față de anul anterior. 'Dacă ne uităm la datele statistice, prima jumătate a anului raportează o scădere relativă atât a turiștilor, cât și a înnoptărilor față de anii anteriori. Aici suntem până la jumătatea anului, dar după iulie am văzut că lucrurile sunt într-o dinamică pozitivă, cu o creștere relativă față de anul anterior. Deci așteptăm ca iulie, august, septembrie să fie, de fapt, luni mai bune față de anii anteriori. Veniturile și ele au o relativă scădere. Sunt trei ani, avem 2024, 2025 și 2026, dar vedem și un număr mai mare de companii care au venituri în creștere față de anii anteriori, atât față de 2025, cât și față de 2024', a explicat Jianu. Referitor la planurile operatorilor din turism, Jianu a arătat că acestea vizează menținerea activității și creșterea investițiilor. 'Creșterea profitului menționată de antreprenori, de fapt, înseamnă o menținere a nivelului competitivității. Nu trebuie privit în sine profitul ca fiind un obiectiv al antreprenorilor din turism, ci mai degrabă trebuie să ne uităm la menținerea activității, așa cum reiese și din locul 2 menționat în planul operatorilor din turism, dar și la faptul că antreprenorii, în anii următori, se uită la creșterea investițiilor, aceasta situându-se pe locul 3 în planurile lor', a precizat președintele IMM România. IMM România a realizat cea de-a șasea ediție a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026' în parteneriat cu Groupama și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții * Jianu: Evenimentele și festivalurile au influențat pozitiv turismul în acest an * Peste 76% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026 (studiu)
Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții
Partidele care formează coaliții de guvernare ar trebui să își asume un pact fiscal prin care să garanteze că anumite taxe nu vor fi modificate pe durata mandatului, consideră ministrul interimar al Turismului, Irineu Darău. 'întâlnindu-mă cu foarte mulți antreprenori, de multe ori am afirmat că m-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții și nu doar pentru HoReCa. Poate cu presiunea potrivită din mediul privat, în acele10 zile când se negociază guverne și programe de guvernare, ar fi bine ca partidele, viitorii miniștri, viitorii prim-miniștri, să-și asume o anexă la programele de guvernare în care să garanteze că pe perioada mandatului, respectiv un an, doi, trei, nu se schimbă anumite taxe. Dincolo de prevederea din Codul Fiscal privind previzibilitatea, asta cred că ar însemna o semnătură pe o anexă, care ar fi greu încălcată', a afirmat, luni, Irineu Darău, la evenimentul de lansare a celei de-a șasea ediții a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026'. Ministrul a atras atenția și asupra problemelor de echitate din industrie. 'Aș mai spune un cuvânt despre echitate. Primesc dinspre industrie mai multe semnale că există și probleme de echitate în industrie, respectiv că antreprenorii cei mai corecți, care respectă la literă și prevederile fiscale și prevederile legale, o duc cel mai greu și că există și alți antreprenori, din păcate, care încearcă să mai fenteze legea sau prevederile fiscale și această prioritate a noastră de a ne duce către fișa digitală de cazare și către un mod digital clar de înregistrare a tuturor este un pas înspre mai multă echitate', a adăugat Darău. IMM România a realizat cea de-a șasea ediție a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026' în parteneriat cu Groupama și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026 * Jianu: Evenimentele și festivalurile au influențat pozitiv turismul în acest an * Peste 76% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026 (studiu)
Maramureș: Fermierii cultivatori de porumb din județ caută să se adapteze la clima actuală, cu caniculă și lipsă a ploilor
Canicula, precum și lipsa apei din sol și a ploilor a afectat culturile de porumb din județul Maramureș în această vară, a declarat luni, pentru AGERPRES, fermierul Vasile Sarca din satul Colțirea, prezent la Ziua Porumbului, eveniment care a reunit peste 100 de fermieri din județele Maramureș, Sălaj și Satu Mare. 'Vara a fost cumplită pentru agricultură, în general, dar pentru cultivatorii de porumb și legumicultură, lipsa ploilor și lipsa apei din sol a fost cea mai mare problemă. Terenurile cultivate cu porumb în zona de deal au fost cele mai afectate, iar cultura din zona de șes cu sol variat a supraviețuit și lipsei îndelungate a ploilor. Totuși, a existat pe durata verii o fereastră de timp cu câteva zile de ploaie care a prins bine culturilor. Dacă n-am fi avut cele câteva zile de ploaie, mai mult ca sigur că am fi pierdut o mare parte din cultură. Fermierii sunt îngrijorați că de la un an la altul, verile s-au schimbat și perioadele cu zile fără ploaie și cu temperaturi caniculare sunt tot mai întinse', a spus Vasile Sarca. Fermierul a mai precizat că evoluția porumbului din zona de câmpie e pozitivă și se așteaptă recolte bune. Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES 'La felul cum arată lanurile de porumb, putem spune că ne așteptăm la recolte bunișoare, Am putea avea toamna aceasta o medie de cel puțin 5.000 de kg/hectar, dar abia spre sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie când vom începe strânsul vom vedea dacă estimarea noastră o să fie potrivită. O să avem porumb furajer, dar și porumb destinat consumului clasic', a mai precizat Vasile Sarca. Reprezentantul unei companii franceze furnizoare de material semincer în România, operator care activează în mai multe țări din sud-estul Europei, Patrick Lafon, a declarat, pentru AGERPRES, că fermierii din țara noastră sunt ambițioși și încearcă să facă față noilor provocări climatice. 'Cultivatorii de porumb din România fac eforturi uriașe, indiferent de suprafețele cultivate, să mențină cultura porumbului în picioare, alături de alte țări europene. România rămâne un important producător de porumb pe arii întinse situate în diverse regiuni, iar terenurile propice sunt folosite cu randament sporit. Deocamdată, majoritatea fermierilor cultivă porumb pentru toate categoriile de folosință, dar pe viitor ar fi bine ca fermierii să se așeze mai solid pe tipul de cultură care doresc să-l semene. Mulți fermieri încearcă să folosească terenurile aplicând un mix de culturi cerealiere pe lângă porumb, îndeosebi cei care dețin și ferme de animale. Important e că terenul este utilizat, semănat, culturile sunt rotite, dar pe viitor va fi nevoie de o așezare pe tipul de cultură aplicată', a spus Patrick Lafon. Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES De asemenea, directorul Agrocentrum Maramureș, Mirela Vereș, organizatorul principal al evenimentului de la Colțirea, care s-a ținut la marginea unui lot de teren cultivat cu porumb, a declarat, pentru AGERPRES, că fermierii căută soiuri de porumb care s-ar putea adapta noilor condiții climatice. 'Schimbarea climei este evidentă și nimeni nu mai poate contesta că acest fenomen nu se întâmplă. Vara acesta am avut temperaturi aproape două luni de zile continuu în care maximele au fost între 34 și 39 de grade Celsius în aer, însă la nivelul solului temperatura resimțită a depășit 40 de grade Celsius. în aceste condiții, să faci agricultură, pe lângă lipsa apei din sol, totul devine complicat. Cultivatorii de porumb analizează cu producătorii și furnizorii de semințe acele soiuri care se pot adapta ușor actualei situații climatice. Nu suntem în cel mai bun moment, dar pentru a face față va trebui să ne adaptăm', a spus Mireala Vereș. Evenimentul Ziua Porumbului a fost organizat cu sprijinul asociațiilor de fermieri, Direcției pentru Agricultură Județeană Maramureș, Agrocentrum Maramureș și reprezentanții unor companii furnizoare de semințe din România. Conform datelor Direcției pentru Agricultură Județeană Maramureș, anul acesta au fost cultivate cu porumb aproape 20.000 de hectare, atât în zonele de șes cât și de deal ale județului. în proporție de 70%, porumbul cultivat este folosit în hrănirea animalelor, iar restul de circa 30% ajunge la procesatorii din panificație. AGERPRES / (A - redactor: Leontin Cupar, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației la nivel național ar putea începe din 2027 (ministru)
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ar urma să înceapă din 2027, astfel încât din 2028 aceasta să fie complet operațională și eficientă, a declarat, luni, ministrul Turismului, Irineu Darău. 'Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească și marjele de profit, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară. Soluția, cred eu, e simplă. Trebuie să fim mai buni la promovarea destinației România. Unul dintre pașii la care lucrăm accelerat este înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național, în dialog cu industria. Vrem ca până la finalul anului să avem o soluție clară de politică publică aleasă, atât în ceea ce privește calendarul, dar și în ceea ce privește guvernanța, construită împreună cu industria, iar din 2027 să putem începe operaționalizarea, astfel încât în 2028 și mai încolo să existe un OMD național 100% operațional și eficient. Avem nevoie însă de coordonare, o strategie comună pentru România ca destinație, reguli clare pentru organizațiile locale, județene și regionale, dar și o promovare care să aibă obiective și rezultate măsurabile', a afirmat Irineu Darău, la evenimentul de lansare a celei de-a șasea ediții a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026'. Ministrul a atras atenția asupra numărului mare de OMD-uri locale înființate sau aflate în curs de înființare și a subliniat că acestea trebuie să aibă ca obiectiv managementul destinației. Darău spune că autoritățile locale trebuie să aibă în minte ce destinație vor să definească și să promoveze atunci când înființează OMD-urile. 'Și aici fac o paranteză din această scurtă experiență la minister. într-un fel, m-am bucurat să văd în acest an demersul de înființare pentru foarte multe OMD-uri locale, însă atrag atenția și profit să o fac public că organizațiile de management al destinației nu sunt doar niște modalități de asociere între localități pentru a accesa niște bani publici, ci chiar trebuie să aibă legătură cu managementul destinației. Deci e o rugăminte adresată autorităților locale ca atunci când se asociază, ca atunci când înființează OMD-urile, să aibă în minte ce destinație vor să definească și să promoveze. Pentru alte tipuri de asocieri, proiecte cu bani publici românești sau europeni, avem alte mijloace de asociere, GAL-uri (Grupuri de Acțiune Locală, n.r.), ADI-uri (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, n.r.). Am observat cumva, poate și datorită oportunității fondurilor din PNRR, o inflație de înregistrare de OMD-uri. De aceea și simțim nevoia ca prin viitorul OMD național să punem puțină ordine în aceste OMD-uri', a explicat acesta. Ministrul de resort a avertizat că fragmentarea excesivă a organizațiilor de management al destinației ar putea deveni o problemă în următorii ani și a pledat pentru o mai bună utilizare a tehnologiei și a datelor în promovarea turismului. 'Pentru că, dacă avem, să zicem, peste 2-3 ani prea multe OMD-uri, prea fărâmițate și fără destinații clare, vom avea o problemă. De aceea vom lucra împreună cu industria la definirea acestei cupole care să regularizeze puțin lucrurile și să eficientizeze promovarea destinației România', a susținut el. Darău a precizat că fișa digitală de cazare și registrul unic al structurilor turistice sunt, de asemenea, priorități pentru acest an. 'Este o nevoie uriașă de a ne folosi mai mult și mai bine de tehnologie și de date în relația dintre stat și industrie. Fișa digitală de cazare și registrul unic al structurilor turistice reprezintă pași importanți în această direcție și, iarăși, sunt obiective pe care le prioritizăm până la finalul acestui an', a mai spus demnitarul. IMM România a realizat cea de-a șasea ediție a studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026' în parteneriat cu Groupama și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor:Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Report de peste 1,48 milioane de euro la categoria I a Loto 6/49
Un report de peste 7,82 milioane de lei (peste 1,48 milioane de euro) este în joc la categoria I a Loto 6/49, la tragerile loto de joi, 17 septembrie, informează Loteria Română. La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 7,08 milioane de lei (peste 1,34 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 4,87 milioane de lei (peste 928.100 de euro), iar la Noroc Plus, categoria I, reportul depășește 869.200 de lei (peste 165.300 de euro). Potrivit sursei citate, la Loto 5/40, categoria I, se înregistrează un report de peste 1,46 milioane de lei (peste 278.200 de euro), iar la Super Noroc este în joc un report cumulat de peste 431.700 de lei (peste 82.100 de euro). Joi, 17 septembrie, vor avea loc tragerile Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la Tragerile Speciale Loto Aniversare de duminică, 13 septembrie, Loteria Română a acordat 48.744 de câștiguri, în valoare totală de peste 5,13 milioane de lei. La tragerea suplimentară Joker de duminică, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig de 904.306,09 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Alba Iulia. De asemenea, la categoria a III-a a aceleiași trageri s-au înregistrat două câștiguri, în valoare de câte 97.986,77 lei. Biletele norocoase au fost jucate la agenții loto din Brăila și din sectorul 4 al Capitalei. La tragerea Noroc de duminică, la categoria a III-a, s-a înregistrat un câștig de 84.004,56 lei, biletul norocos fiind jucat la o agenție loto din sectorul 3 al Capitalei. La tragerea principală Loto 5/40 de duminică, la categoria a II-a, s-au înregistrat două câștiguri de câte 52.686 de lei. Unul dintre bilete a fost jucat la o agenție loto din Craiova, iar celălalt online, pe joaca.loto.ro. La tragerea suplimentară Loto 5/40 de duminică, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig de 56.331 de lei, pe un bilet jucat la o agenție loto din Rucăr, județul Argeș. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Părinții nu resping tehnologia, însă își doresc ca aceasta să devină o resursă pentru educația copiilor (studiu)
O treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei duce la sedentarism, iar practicarea unui sport a ajuns o responsabilitate aproape exclusivă a familiei, reiese din concluziile unui studiu de specialitate, realizat de către o companie de cercetare de piață pentru un operator de telecomunicații. Astfel, potrivit datelor D&D Research, părinții nu resping tehnologia, ci îi recunosc potențialul pozitiv pentru dezvoltarea copiilor și își doresc ca aceasta să devină o resursă pentru educație (41%), sănătate fizică (31%), sănătate mintală (30%) și în orientarea vocațională a copiilor (25%). în același timp, utilizarea excesivă a tehnologiei îi face pe aceștia să se teamă de sedentarism (29%), interacțiuni online necontrolate (29%) și chiar izolarea celor mici de realitate (28%). Potrivit sursei citate, aproximativ 45% dintre părinții care au participat la studiu sunt preocupați de educația și viitorul copiilor, iar peste 32% de sănătatea lor în contextul dezvoltării tehnologice. Totodată, aproape jumătate dintre respondenți au declarat că grijile financiare generate de situația economică și inflație reprezintă o problemă. 'Dincolo de gestionarea tehnologiei, cercetarea conturează astfel o preocupare mai amplă a familiilor pentru crearea de oportunități prin care să descopere și să dezvolte potențialul celor mici pentru un viitor din care tehnologia nu mai poate să lipsească. Aspirația vine însă într-un moment în care problemele financiare sunt principala preocupare a familiilor, iar costurile ridicate și lipsa resurselor și sprijinul material ajung să reprezinte o barieră pentru dezvoltarea copiilor dincolo de ecrane (...) Părinții simt că responsabilitatea pentru implicarea copiilor în activități sportive revine acum exclusiv familiilor, care, din cauza presiunilor financiare, nu reușesc să susțină astfel de activități pentru copiii lor, iar șansele de descoperire a talentelor sunt tot mai reduse. în contrast, acum trei decenii 'sportul era promovat activ în școli și de stat', se precizează în concluziile studiului. De asemenea, 81% dintre cei chestionați consideră că marile companii private din România ar trebui să dezvolte programe prin care să sprijine talentele și potențialul copiilor. în context, cele mai importante domenii în care organizațiile ar putea produce un impact sunt: educația (53%), sănătatea fizică și mintală (39%) și orientarea copiilor pentru viitor (38%). în plus, sportul este văzut ca un instrument cu beneficii multiple pentru copii, mișcarea în natură (45%), sporturile de echipă (45%), descoperirea talentelor și aptitudinilor sportive (42%), implicarea regulată în activități sportive (40%) și dezvoltarea abilităților fizice (37%) fiind printre direcțiile pe care părinții le consideră importante. Atunci când vine vorba despre viitorul copiilor, descoperirea potențialului și ghidarea vocației copiilor este principala prioritate indicată de către părinți (51%), urmată de pregătirea pentru joburile viitorului și de susținerea fetelor pentru a-și afirma potențialul la același nivel cu băieții în sport, educație și profesie (49%). Datele incluse în cercetare indică faptul că părinții nu caută doar soluții pentru probleme punctuale, ci și contexte în care copiii să poată descoperi ce îi motivează, unde au aptitudini și în ce direcție își pot construi viitorul. Studiul a fost realizat de D&D Research pentru Vodafone România, printr-o anchetă sociologică față în față (CAPI), pe un eșantion național de 1.073 de părinți cu copii între 0 și 18 ani, cu o marjă de eroare de maximum +/-3% și un nivel de încredere de 95%. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Delgaz Grid a finalizat un nou proiect-pilot în care a testat amestecuri gaz și până la 30% hidrogen
Distribuitorul de gaze Delgaz Grid a finalizat un proiect-pilot în care a fost testat amestecul de gaz și 30% hidrogen în centrale, convectoare, aragaze, dar și în instalații precum uscătoare de cereale, cuptoare de panificație sau aparate de încălzire terase exterioare. Rezultatele vor fi puse la dispoziția autorităților pentru a susține elaborarea cadrului de reglementare necesar utilizării gazelor 'verzi'. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES, 30HyGrid este o inițiativă în premieră pentru România, care continuă testele realizate în cadrul 20HyGrid (primul proiect-pilot de acest tip, în care a fost utilizat un amestec de gaze naturale și 20% hidrogen). în ceea ce privește noua inovație, în prima etapă, desfășurată într-un mediu controlat, la Centrul de Instruire Profesională Delgaz Grid din Mediaș, au fost testate, pe termen scurt, aparate de utilizare de tip casnic (centrale termice convenționale și în condensare, convectoare pentru încălzire, aparate pentru prepararea apei calde, arzătoare atmosferice utilizate în sobe de încălzire și gătit, sobe din teracotă și aragaze, toate testate și în prima etapă a proiectului 20HyGrid), cu amestecuri de gaze naturale și până la 35% hidrogen. 'A doua etapă a inclus teste pe instalații și echipamente non-casnice, de mare putere (100 kW, 120 kW, 320 kW și 1.120 kW), aflate în exploatare, precum cazane de mare putere, uscătoare de cereale, cuptoare de panificație și aparate de încălzire pentru terase exterioare. Acestea au utilizat inițial un amestec de metan și 23 vol.% hidrogen, iar ulterior un amestec de metan și 30 vol.% hidrogen. Testele efectuate atât în poligon, cât și în teren au demonstrat că este posibilă utilizarea unui amestec de gaze naturale și 30 vol.% hidrogen în instalațiile și aparatele existente, fără a fi identificate riscuri tehnice relevante. Din perspectiva procesului de combustie (aspect, stabilitate, culoare, zgomotul flăcării etc.), aparatele au funcționat corespunzător, similar funcționării cu gaze naturale', se arată în comunicat. Toate testele au fost efectuate de către specialiștii companiei, care au dobândit experiență și certificare în Germania, la Asociația Tehnică și Științifică Germană pentru Gaze și Apă, organism de standardizare la nivel european și promotor al proiectelor de cercetare și inovare, care cooperează cu autoritatea germană de reglementare. 'Proiectul 30HyGrid reprezintă un nou pas înainte în adoptarea gazelor verzi, iar măsurătorile efectuate în timpul testelor au evidențiat reducerea unor compuși rezultați în procesul de ardere, în special a monoxidului de carbon (CO) și a oxizilor de azot (NOx). Rezultatele proiectului vor fi puse la dispoziția autorităților competente pentru a susține elaborarea cadrului de reglementare necesar utilizării gazelor verzi. în perioada următoare, Delgaz Grid va continua cercetările prin cele trei proiecte demarate, dedicate utilizării, pe termen mediu, a amestecurilor de gaze naturale și 30 vol.% hidrogen (BlendUp30), producției și injectării biometanului în rețea (BioMethanMix), respectiv testării utilizării hidrogenului 100% în infrastructura de distribuție și în aparatele de utilizare, precum centrale termice dedicate pentru hidrogen sau centrale în condensare echipate cu kituri de conversie pentru hidrogen (HyGrid100)', menționează sursa citată. Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o rețea de gaze naturale de peste 26.000 km în 20 de județe din partea de Nord și de Vest a României și o rețea de electricitate de aproximativ 63.000 km în alte șase județe. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Bursa de Valori București a deschis în creștere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere ședința de luni, cu un rulaj total în valoare de 859,5 milioane lei (163,5 milioane de euro), din care tranzacțiile cu obligațiuni totalizau 854 milioane lei (162 milioane euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a urcat cu 0,64%, în timp ce indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a crescut cu 0,62%. Totodată, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, s-a apreciat cu 0,54%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, era pe plus cu 0,40%. Indicele BET-FI al SIF-urilor a consemnat o scădere de 0,35%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, a urcat cu 0,89%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO, înregistra un recul de 0,50%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor erau înregistrate de Rompetrol Rafinare (+5,77%), One United Properties (+2,01%) și Transgaz (+1,76%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Ropharma (-8,33%), Aeta (-5,30%) și Condmag (-4%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Benzina ar putea depăși 10 lei iar motorina 11 lei pe litru, zilele următoare (analiză)
Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluțiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanță Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu. Conform cercetării, între 9 și 11 septembrie, sistemul energetic și logistic mondial a fost afectat de mai multe evenimente în Peninsula Arabică. Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, iar rebelii houthi au atacat instalații petroliere saudite. A doua zi, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea Ormuzului. Pe 10 septembrie, houthii au cucerit portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte în două strâmtoarea Bab el-Mandeb. în aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, Petroline, lovită de drone lansate din Irak. Strâmtoarea Ormuz transportă în mod normal aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost redus drastic în ultimele luni. Prețul petrolului Brent a pornit anul în jurul valorii de 72 de dolari, a depășit 110 dolari în primăvară și a coborât ulterior sub 70 de dolari. De la expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a urcat constant, depășind 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari, și atingând aproximativ 105 dolari în ziua următoare. 'Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat', a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, în documentul citat. O altă problemă este reprezentată de blocarea rutelor maritime. Potrivit analizei, dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. 'Consecința operațională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum. Rezultatul se vede în tarife chiar și pe rutele care nu au nicio legătură cu Marea Roșie', a precizat Adrian Negrescu. Potrivit Frames, efectele asupra României se văd deja în prețurile carburanților. Datele INS pentru august indică o creștere anuală de 17,03% pentru combustibili, de 25,49% pentru benzină și de 34,61% pentru motorină. Excluzând combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie, potrivit analizei Frames, care apreciază că presiunea inflaționistă a venit în principal din această categorie. Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică la motorina standard, recalculat la fiecare două săptămâni. Reducerea a fost de 20% în perioada 16-31 august și a urcat la 25% pentru perioada 1-15 septembrie. Chiar și în aceste condiții, motorina a depășit 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce atinsese un maxim istoric de 10,98 lei la începutul lui august. Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul de reducere pe 15 septembrie. 'Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților', avertiza Negrescu pe 12 august, când estima că vârful inflației a fost depășit. Frames atenționează, astfel, că scumpirea carburanților se poate transmite în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei. Un al doilea canal de transmisie este reprezentat de transportul containerelor, un transport mai scump din Asia putând majora costurile pentru componente, electronice, textile, bunuri de consum și materii prime. Criza lovește România într-un moment în care economia nu mai crește. Potrivit analizei, semestrul I 2026 s-a încheiat cu o scădere a PIB de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier. 'Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul', arată analiza companiei. în opinia consultanților, următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb. 'Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinația pe care o economie stagnantă nu și-o poate permite', mai arată analiza Frames. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
INS: Investițiile în economia națională au depășit 100 miliarde lei, în primul semestru din 2026
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100,5 miliarde lei în semestrul I 2026, în creștere, în termeni reali, cu 11,9%, comparativ cu semestrul I 2025, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică. în trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul II 2025, investițiile nete realizate în economia națională au crescut, în termeni reali, cu 17,8%, ca urmare a creșterii înregistrate la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 21,5% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,1%. La elementul de structură alte cheltuieli de investiții s-a înregistrat o scădere cu 6,9%. Potrivit INS, în semestrul I 2026, comparativ cu semestrul I 2025, investițiile nete realizate în economia națională s-au majorat, în termeni reali, cu 11,9%, ca urmare a creșterii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,5% și la lucrări de construcții noi cu 16,9%. La elementul de structură alte cheltuieli de investiții s-a înregistrat o scădere cu 25,4%. INS menționează că investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și a terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Rata șomajului în România a crescut la 6,8%, în trimestrul II din 2026 (INS)
Rata de ocupare a populației României, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, s-a situat la 68,8%, în trimestrul al doilea din 2026 față de primul trimestru, în timp ce rata șomajului a ajuns la 6,8%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare, în perioada de referință, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în trimestrul II din anul curent, populația activă era de 8.229.700 de persoane, din care 7.671.600 de persoane erau ocupate, iar 558.100 de persoane erau în categoria șomeri. De asemenea, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în intervalul analizat, de 62,7%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale, timp în care rata de ocupare a populației din intervalul de vârstă 20 - 64 de ani s-a situat la 68,8%. în context, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (70,9%, față de 54,3% la femei) și la persoanele din mediul urban (69%, comparativ cu 56,1% în mediul rural). în același timp, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 15,3% în totalul populației active. Datele INS relevă faptul că, la nivel național, rata șomajului a fost de 6,8%, în al doilea trimestru din 2026, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de situația consemnată în trimestrul anterior. Ecartul dintre femei și bărbați s-a ridicat la 0,4 puncte procentuale (7% la femei, față de 6,6% la bărbați), iar pe medii rezidențiale a fost de 6,1 puncte procentuale (10,1% în mediul rural, față de 4% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (29,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)