Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Numărul locuințelor date în folosință a crescut cu aproape 30%, în primul semestru (Statistică)
Numărul locuințelor date în folosință la nivel național a crescut, în primele șase luni ale acestui an, până la 31.958 de unități, față de aceeași perioadă din 2025, când numărul acestora era de 24.609, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni. Pe medii de rezidență, în semestrul I 2026, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 59,7% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2026, față de semestrul I 2025, a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri private (+7.832 locuințe) și a scăzut numărul celor realizate din fonduri publice (-483 locuințe). Distribuția în profil regional pune în evidență o creștere a numărului de locuințe terminate în următoarele regiuni de dezvoltare, după cum urmează: București-Ilfov (+3.762 locuințe), Vest (+1.701), Centru (+1.163), Nord-Vest (+887), Sud-Muntenia (+376), Nord-Est (+316) și Sud-Vest Oltenia (+6). în regiunea de dezvoltare Sud-Est se observă o scădere a numărului de locuințe (-862 locuințe). Potrivit INS, în trimestrul II 2026 au fost date în folosință 20.082 locuințe, în creștere cu 6.435 locuințe, față de trimestrul II 2025. Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2026, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (63,9 %). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025 a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 6.697 locuințe, iar numărul celor din fonduri publice a scăzut cu 262 locuințe. Distribuția în profil regional arată o creștere a numărului locuințelor terminate în șapte din cele opt regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (+3.745 locuințe), Centru (+1.168), Vest (+952), Nord-Vest (+616), Sud-Muntenia (+345) Sud-Vest Oltenia (+183) și Nord-Est (+169). în regiunea de dezvoltare Sud-Est se observă o scădere a numărului de locuințe (-743 locuințe). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Angajații din România petrec 53 minute/zi pe drum pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, pe un traseu mediu de 17 km
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni, dar petrec în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări. Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe locul al șaselea, în funcție de durata medie a navetei, deși distanța medie raportată este cea mai mică din analiză. 'Angajații din România petrec, în medie, 53 minute pe zi pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, deși parcurg doar 17 kilometri, față de o medie europeană de 45 kilometri - cea mai mică distanță medie dintre cele 16 țări europene incluse în studiul HR & Payroll Pulse (...) Ca durată a navetei, România se află pe locul al șaselea în clasamentul european. Mai mult, durata efectivă a navetei depășește chiar timpul maxim pe care angajații români spun că ar fi dispuși să-l petreacă zilnic pe drum, respectiv 51 minute. Prin comparație, la nivel european, timpul maxim acceptat este de 62 minute, cu 14 minute peste durata medie efectivă a navetei', precizează realizatorii cercetării. Potrivit sursei citate, cele mai lungi durate medii ale navetei sunt raportate în Belgia, unde angajații parcurg, în medie, 64 de kilometri dus-întors și petrec 61 de minute pe drum, în Suedia - cu 53 de kilometri și 57 de minute, respectiv în Irlanda (47 de kilometri și 56 de minute). La polul opus al clasamentului, raportat la durată, se află Croația - cu 37 de kilometri parcurși în 41 de minute, Italia - cu 42 de kilometri în 35 de minute, și Slovenia - cu 42 de kilometri în 32 de minute. Astfel, din totalul țărilor incluse în studiu, România înregistrează cea mai scurtă distanță medie, de 17 kilometri, iar Belgia cea mai lungă, de 64 kilometri. Diferența dintre timpul petrecut pe drum și distanța parcursă conturează o problemă mai degrabă de mobilitate decât de distanță, susțin realizatorii cercetării de specialitate. în context, în România, aproape două treimi (63%) dintre respondenți declară o navetă de 10-29 de kilometri dus-întors, pondere de peste două ori mai mare decât media europeană de 27%. Cu toate acestea, numai 47% dintre angajații români încheie naveta în mai puțin de 45 de minute. Pe de altă parte, 16% petrec cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, față de 13% la nivel european, iar 11% dintre respondenții din România petrec cel puțin două ore pe drum. Datele regionale evidențiază faptul că, în București-Ilfov, naveta dus-întors durează în medie 73 de minute, deși distanța parcursă este de numai 16 kilometri, în timp ce în celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute. Mai mult de jumătate dintre respondenții din București-Ilfov (51%) susțin că petrec cel puțin o oră pe zi pe drumul spre și dinspre serviciu, iar 33% declară că ajung la minimum 90 de minute și 23% că petrec cel puțin două ore pe drum - aproximativ dublu față de media națională de 11%. 'Aceste date nu se traduc automat într-o respingere a deplasării la birou. Aproape jumătate dintre respondenții români, respectiv 48%, ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca în prezent, în timp ce 38,2% ar prefera mai multă muncă de acasă, procent ușor peste media europeană de 35,8%. Alți 13,7% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă. în București-Ilfov, unde presiunea navetei este cea mai ridicată dintre regiunile analizate, 47% dintre respondenți ar dori să lucreze mai mult de acasă, iar numai 10% și-ar dori mai puțină muncă de acasă. Totodată, 35% consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. în București-Ilfov, procentul ajunge la 43%', se arată în studiul citat. Totodată, România se află pe locul al doilea dintre cele 16 țări analizate în ceea ce privește disponibilitatea opțiunilor de navetă: 61% dintre respondenții români consideră că au suficiente variante pentru a ajunge la locul de muncă (vs media europeană de 53%). în acest top, doar Țările de Jos înregistrează un procent mai mare, de 70%. în același timp, 52% dintre angajați consideră transportul public ca fiind convenabil, fiabil și ușor accesibil, comparativ cu o medie europeană de 36%. 'Contradicția este și mai vizibilă în București-Ilfov: 58% dintre respondenți evaluează pozitiv transportul public, cel mai mare procent dintre regiunile României, deși aici este raportată și cea mai lungă durată medie a navetei. Totuși, durata relativ ridicată raportată pentru cea mai scurtă distanță medie din analiză arată că existența și aprecierea opțiunilor de transport nu se traduc întotdeauna într-o deplasare rapidă', subliniază datele din cercetare. Studiul 'HR & Payroll Pulse' a fost realizat în perioada 27 ianuarie - 20 februarie 2026 în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii și Suedia), pe un eșantion de 5.936 de decidenți HR și 16.500 de angajați. SD Worx este specializată în soluții de HR, salarizare și administrarea timpului de lucru. Compania sprijină peste 100.000 de organizații, procesează salariile a peste șase milioane de angajați în fiecare lună și a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro, în 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în trimestrul al doilea din 2026
Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 7,8% comparativ cu perioada similară din 2025, la 7.730.600 pasageri, de la 7.173.400, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă București, cu 2.156.200 pasageri îmbarcați și 2.134.700 debarcați, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 489.900 pasageri îmbarcați și 478.700 debarcați, și Aeroportul Internațional Iași, cu 266.700 pasageri îmbarcați și 263.200 debarcați. în transportul internațional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde au provenit pasagerii debarcați în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, au fost: Londra Luton (252.778 pasageri), Milano Bergamo (188.735 pasageri), Istanbul Internațional (121.643 pasageri), Bruxelles Charleroi (120.880 pasageri), Roma Fiumicino (111.291 pasageri), Barcelona (86.348 pasageri), Madrid Barajas (85.272 pasageri), Bologna (84.962 pasageri), Memmingen (84.520 pasageri), Dortmund (84.379 pasageri). în ceea ce privește îmbarcările, cei mai mulți pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Londra Luton (251.456 pasageri), Milano Bergamo (190.283), Istanbul Internațional (119.877), Bruxelles Charleroi (117.992 pasageri), Roma Fiumicino (111.480), Barcelona (88.339), Memmingen (87.409), Viena (87.281), Bologna (85.643), Dortmund (85.218 pasageri), Munchen (84.216), Madrid Barajas (83.498), Paris Beauvais (79.902 pasageri). Principalele țări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcați în România au fost: Italia - 756.225 pasageri, Germania - 454.076 pasageri, Regatul Unit - 446.454 pasageri, Spania - 345.131 pasageri, Franța - 221.579 pasageri, Turcia - 160.967 pasageri, Belgia - 136.259 pasageri,Țările de Jos - 109.824 pasageri, Grecia - 108.263 pasageri. După țara de destinație, cei mai mulți pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Italia (767.100 pasageri), Germania (466.523 pasageri), Regatul Unit (445.411 pasageri), Spania (346.549 pasageri), Franța (222.421 pasageri), Turcia (163.815 pasageri), Belgia (133.800 pasageri), Grecia (124.307 pasageri), Țările de Jos (110.729 pasageri), Polonia (106.123 pasageri) și Austria (87.281 pasageri). în transportul intern, cele mai însemnate ponderi au fost înregistrate pentru aeroporturile Henri Coandă București, care a înregistrat 49,8% din numărul total de pasageri îmbarcați, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 18%, și Traian Vuia-Timișoara, cu 14,6%. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Ona Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu trageri duble
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de activitate, iar pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 vor avea loc câte două trageri - o tragere principală și o tragere suplimentară. Pentru cea de-a doua tragere, Loteria Română suplimentează fondul de
Nova Power&Gas: Amplasamentului de la Doicești cuprinde 50 de hectare ecologizate și o stație de transformare complet nouă
Amplasamentul de la Doicești nu este doar un teren, el cuprinde 50 de hectare ecologizate, după demolarea integrală a fostei termocentrale pe cărbune, o stație de transformare de 110/20 kV complet nouă, cu o valoare contabilă de 12 milioane de euro, o capacitate de racordare la Sistemul Energetic Național de aproximativ 600 MW, precum și alte active, informează Nova
'Mircea Lucescu', primul Boeing 737 MAX inclus din 12 septembrie în flota TAROM
TAROM, Boeing și CDB Aviation au marcat sâmbătă preluarea primei aeronave 737 MAX de către compania aeriană națională a României, informează TAROM, într-un comunicat remis AGERPRES. 'Modelul 737-8 face parte dintr-o serie de patru aeronave achiziționate în regim de leasing operațional și financiar, dintre care două prin CDB Aviation, și reprezintă primul avion Boeing nou care intră în flota TAROM. Această livrare marchează un pas important în activitatea operațională a companiei. Reînnoirea flotei reprezintă unul dintre principalele elemente prevăzute în planul de restructurare al TAROM, cu obiective axate pe optimizarea rutelor, creșterea eficienței operaționale și îmbunătățirea experienței pasagerilor', se arată în comunicat. Conform sursei citate, 'prin introducerea acestui model de nouă generație, TAROM adaugă în flotă aeronave proiectate pentru performanță tehnică, confort sporit și un impact mai redus asupra mediului. Cea de-a doua aeronavă Boeing va fi livrată la finalul lunii septembrie, iar următoarele două vor ajunge în 2027'. Aeronavele 737 MAX contribuie la modernizarea companiei aeriene naționale, cu obiectivul de a asigura o eficiență operațională sporită și o amprentă ecologică redusă. Pasagerii care vor călători cu aeronavele Boeing 737 MAX ale TAROM se vor bucura de interiorul Boeing Sky Interior, care dispune de compartimente pentru bagaje deasupra capului mai spațioase, capabile să găzduiască mai multe bagaje și care se închid prin rotire. Iluminatul cu LED, personalizabil și eficient din punct de vedere energetic, poate simula tranziția de la răsărit la apus, contribuind la crearea unei atmosfere relaxante. Pereții laterali cu design modern și ferestrele cu 20% mai mari decât cele ale concurenței sporesc senzația de spațiu în cabină, a indicat TAROM. Boeing 737-8 face parte dintr-o familie de aeronave cu un singur culoar, proiectate pentru eficiență, performanță și flexibilitate operațională. Modelul este echipat cu motoare CFM International LEAP-1B și winglets de tehnologie avansată, care reduc consumul de combustibil și emisiile cu 20% comparativ cu aeronava pe care o înlocuiește. Un singur motor CFM LEAP-1B poate genera o forță de tracțiune de peste 12.700 kg. Amprenta de zgomot a aeronavei este cu 50% mai mică, ceea ce reduce impactul sonor atât asupra comunităților din proximitatea aeroporturilor, cât și la bordul aeronavei, se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, 'modelul 737-8 completează flota TAROM, asigurând coerență operațională și o eficiență sporită, reducând în același timp consumul de combustibil și emisiile cu 20% comparativ cu alte modele. Ca parte a programului său de reînnoire a flotei, TAROM va utiliza noua aeronavă pentru curse către principalele capitale europene. 'Intrarea primei aeronave Boeing 737 MAX în flota TAROM este un moment esențial în procesul de transformare a companiei. Reînnoirea flotei și creșterea capacității de operare sunt componente esențiale ale planului nostru de restructurare, permițându-ne să obținem o eficiență operațională. Prin integrarea acestui model în flota noastră, TAROM oferă pasagerilor săi o experiență de călătorie superioară. Faptul că aeronava poartă numele lui Mircea Lucescu adaugă și o dimensiune simbolică: vorbim despre ambiție, disciplină și încredere - valori care definesc și acest capitol pentru TAROM', a afirmat Cristian Anghel, directorul general al TAROM. 'întreaga noastră familie este emoționată și onorată de acest gest. Numele bunicului meu este ăn continuare la înălțime și grație acestei aeronave care îi poartă numele', a declarat Matei Lucescu, prezent la eveniment. Boeing 737- 8 este deja operat pe scară largă în Europa, de companii, flotele operatorilor europeni includ în prezent peste 200 de aeronave din acest model. 'Suntem onorați să vedem TAROM introducând de sâmbătă această aeronavă în serviciu. Acest moment reflectă încrederea pe care compania aeriană a acordat-o familiei 737 și parteneriatului nostru, în timp ce își începe următorul capitol. Continuăm să ne respectăm promisiunea privind siguranța și confortul celor peste un milion de pasageri care zboară zilnic la bordul aeronavelor acestei familii versatile', a afirmat Mario Antonio Ebcim, director de vânzări Boeing pentru Eurasia și India. Sosirea aeronavei la București a avut loc în prezența conducerii TAROM, a reprezentanților Boeing și ai companiei de leasing operațional CDB Aviation, a familiei Lucescu și a reprezentanților presei. 'Suntem încântați să susținem TAROM odată cu recepționarea primului său avion 737-8 și continuarea strategiei de modernizare a flotei. Această livrare evidențiază parteneriatul nostru de lungă durată cu Boeing și angajamentul nostru de a pune la dispoziția TAROM aeronave eficiente, de ultimă generație, care îmbunătățesc performanța operațională și oferă pasagerilor o experiență mai bună', a apreciat Gavan Daly, director comercial pentru EMEA în cadrul CDB Aviation. Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a fost înființată în anul 1954 și își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Transportatorul Național al României deține o flotă de 14 aeronave și are în portofoliul său un număr de peste 50 de destinații operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)
Transportul aeroportuar de mărfuri a crescut cu 11,6% în trimestrul II din 2026 (INS)
Transportul aeroportuar de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut cu 11,6% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 15.841 tone, de la 14.193 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de AGERPRES. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transport
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești, în decembrie 2025, era de 6,5 miliarde dolari (raport corpul de control)
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești la nivelul lunii decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult față de estimarea inițială, este una dintre concluziile Raportului emis de către Corpul de Control al premierului, ca urmare a acțiunii de control efectuate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 noiembrie 2025- 20 martie 2026. Conform unui comunicat al Nuclearelectrica, transmis Bursei de Valori București, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a aprobat, vineri, publicarea raportului Corpului de Control al prim-ministrului. 'Estimarea de cost a proiectului la nivelul lunii decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult față de estimarea inițială. Concluzia are justificări pertinente fiind expusă doar pentru a prezenta tendința unui astfel de demers', se menționează în concluziile raportului. Acesta mai semnalează că etapele proiectului SMR, stabilite inițial prin Hotărârea AGEA nr 9/22.09.2022, sunt în prezent decalate, finalizarea etapei FEED 2 fiind realizată cu o întârziere de 20 de luni în raport cu calendarul stabilit inițial. Documentul mai precizează că amplasamentul de la Doicești, ales pentru realizarea Proiectului SMR, s-a situat, în evaluarea consultantului Sargent&Lundy, pe locul al doilea, iar decizia de selecție s-a bazat pe argumente generale, fără a se realiza în acest scop o analiză comparativă a avantajelor și dezavantajelor tehnice și economice ce caracterizează în mod concret amplasamentele recomandate prin raportul Sargent&Lundy. Totodată, procesul de desemnarea a asociatului SNN în asocierea Compania de proiect, respectiv Nova Power&Gas, și modalitatea de constituire și funcționare a companiei de proiect (RPN) s-au derulat în absența unei proceduri de asociere aprobate la nivelul SNN și fără o evaluare prealabilă a respectării normelor europene ce reglementează intervenția publică în economie, iar această asociere a fost analizată post factum, după aproape 2 ani de la constituirea companiei de proiect, de către o companie specializată în evaluarea unor astfel de operațiuni prin raportare la reguli privind intervenția statului în economie. 'Concluzia analizei a fost aceea că, în baza practicii investiționale naționale și internaționale, un investitor privat ar fi procedat de o manieră similară, cu precizarea că în ceea ce privește asocierea dintre SNN și NPG 'nu se poate face o evaluare a nivelului de risc și a modului de încadrare în condițiile de piață a deciziilor respective'. în același studiu s-a formulat recomandarea obținerii unui punct de vedere formal asupra concluziilor acelui raport din partea Consiliului Concurenței, demers care nu s-a realizat. Prevederea în acordul investitorilor a unor măsuri de reducere a riscului de concentrare economică arată faptul că în momentul realizării asocierii acționarii au conștientizat necesitatea realizării testului investitorului privat prudent și a 'unor demersuri pentru obținerea autorizării necondiționate din partea Autorității Relevante de Concurență', ambele demersuri fiind însă ignorate la luarea deciziei de asociere', se arată în raport. Corpul de control a mai concluzionat că demersul care s-a finalizat cu decizia de asociere nu s-a fundamentat pe o evaluare comparativă a potențialelor entități private, efectuată pe baza unor criterii cuantificabile, prin care partenerul privat ar fi trebuit să își dovedească capacitatea financiară, tehnică, tehnologică și de asumare a riscurilor activității companiei de proiect în același raport în care și-ar fi împărțit, ulterior asocierii, controlul decizional și rezultatele. 'Motivația privind calitatea de investitor unic, în virtutea calității de proprietar al terenului, nu poate fi susținută întrucât conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului și refacturarea suplimentară a lucrărilor efectuate asupra respectivului amplasament și nu aportul în natură la capitalul companiei de proiect. Dispozițiile Acordului Investitorilor, care stă la baza asocierii dintre SNN și NPG și care prevalează chiar actului constitutiv al companiei de proiect, nu oferă drepturi și obligații simetrice celor doi acționari pe parcursul funcționării companiei de proiect și al implementării proiectului, astfel încât riscurile acționarilor sunt, de asemenea, repartizate disproporționat, în defavoarea SNN. Participarea la proiect a partenerului privat a fost securizată prin Acordul Investitorilor și nu deține un drept de retragere din asociere și de valorificare a creditului deținut la compania de proiect, pe măsura celui stabilit în beneficiul NPG. Disproporția de repartizare a riscurilor, prin repartizarea asimetrică a unora dintre drepturi și obligații, nu se regăsește și în ceea ce privește controlul decizional general al activității care, potrivit clauzelor din Acordul Investitorilor și al celor din Actul Constitutiv, sunt perfect echilibrate. Echilibrul decizional se manifestă prin modalitatea de decizie stabilită prin atribuțiile AGA, CA și ale directorului general, potrivit cărora SNN nu poate decide asupra activității companiei de proiect în niciun aspect, în lipsa susținerii deciziilor de către acționarul privat', explică sursa citată. Documentul mai arată că, anterior perfectării tranzacției prin care compania de proiect a dobândit amplasamentul, limitele competențelor de încheiere și de aprobare a contractelor au fost modificate, astfel că limita minimă de la care AGEA trebuia să aprobe un contract a fost ridicată de la mai mult de 5 milioane de euro la peste 50 de milioane de euro, iar aprobarea contractelor cuprinse între 20 milioane de euro și 50 de milioane de euro (inclusiv) a fost prevăzută în competența CA, în timp ce competența aprobării contractelor cu o valoare de până în 20 milioane de euro a fost atribuită directorului general. 'Prin aceasta s-a creat, cu votul reprezentantului SNN în adunarea generală a acționarilor și chiar din inițiativa întreprinderii publice, un cadru convențional prin care reprezentantul SNN, mandatat în AGEA RPN (compania de proiect RoPower Nuclear n.r) și cel desemnat în CA să nu își asume formal responsabilitatea aprobării operațiunilor aferente tranzacției de dobândire a amplasamentului', punctează reprezentanții Corpului de control. Aceștia mai atrag atenția că, în contextul existenței unor rapoarte de evaluare și studii ce indicau valori extrem de diferite ale amplasamentului de la Doicești, deși în actul constitutiv al RoPower Nuclear s-a prevăzut dreptul oricărui acționar de a solicita sau efectua direct un audit/revizuire în condiții de acces neîngrădit la spațiile și documentele legate de activitatea companiei de proiect, SNN nu a efectuat vreun demers pentru a lămuri diferențele dintre valorile de piață ale amplasamentului prezentate în respectivele rapoarte de evaluare. De asemenea, modificarea Acordului investitorilor și derularea tranzacției, prin încheierea simultană a unui contract de vânzare și a unui acord de refacturare a constituit un demers cu scopul de a crea aparența că dobândirea amplasamentului a fost o tranzacție ce respectă regulile de piață, însă tranzacția, în contextul refacturării unor costuri, este contrară oricăror operațiuni pe care două entități independente le-a fi acceptat în condiții de piață liberă. Acordul de refacturare a avut ca rezultat asumarea de către cumpărător a plății unei sume ce depășește semnificativ prețul de piață. Raportul mai semnalează că nu a fost identificat la SNN un sistem de monitorizare a cheltuielilor RPN, în speță al celor efectuate din creditul de acționar al întreprinderii publice, în contextul în care, potrivit hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor companiei de proiect, adoptate odată cu aprobarea plafoanelor de finanțare acordată de SNN, s-a prevăzut delegarea către conducerea executivă a realizării 'anumitor sau a tuturor activităților operaționale'. 'Conduita directorului general al SNN, a membrilor CA, respectiv a Ministerului Energiei, în calitate de autoritate publică tutelară/persoanelor mandatate de către acesta, de a permite sau facilita, după caz, situarea SNN într-o poziție dezavantajoasă decizional sau oneros față de asociat (NPG) sau compania de proiect (RPN) constituie o nerespectare a obligațiilor corespondente fiecăruia din Legea nr 31/1990 republicată și Codul civil', precizează sursa citată. în acest context, printre recomandările făcute de Corpul de Control Ministerului Energiei se numără analiza demersurilor care au avut ca rezultat decizia de asociere SNN cu NPG și derularea acestei asocieri din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie, respectiv a modului de încadrare în condițiile de piață a asocierii, în vederea eliminării riscului ca ulterior aceasta să fie invalidată de autoritatea competentă în domeniu, care nu a fost notificată în prealabil. Se recomandă și analiza oportunității atragerii răspunderii contractuale sau administrative, după caz, a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare Ministerului Energiei Acordul Investitorilor. 'Analiza va avea ca obiect și oportunitatea adoptării deciziei de revocare cu justă cauză, raportată la conduita înregistrată cu ocazia adoptării respectivei convenții, a directorului general și membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și atragerea răspunderii persoanelor din cadrul autorității publice centrale tutelare care au evaluat și promovat spre aprobare proiectul Acordului Investitorilor la nivelul Adunării Generale a Acționarilor SNN', se subliniază în document. O altă recomandare este analiza oportunității atragerii răspunderii contractuale sau administrative, după caz, a reprezentanților societății naționale, care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, pe care l-au aprobat odată cu modificarea actului constitutiv al acesteia, nu au întreprins niciun demers de evaluare a legalității și economicității întregului proces de operațiuni premergătoare (evaluări ale imobilului) și finale (evaluarea prevederilor Acordului de Refacturare) care au avut ca rezultat dobândirea amplasamentului de la Doicești. RoPower Nulcear este compania de proiect dedicată dezvoltării primei centrale cu reactoare modulare mici (SMR) din România, amplasată la Doicești, județul Dâmbovița. Fondată în 2022, RoPower este deținută în cote egale de Nuclearelectrica SA, compania națională de energie nucleară, și Nova Power & Gas, parte a grupului E-Infra. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Buget de 500 de milioane de euro pentru capacități de producere a energiei din surse de energie solară, cu stocare
Ministerul Energiei a lansat un apel, cu un buget de 500 de milioane de euro, care vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Apelul se va derula online în sistemul informatic al Agenție
CONAF: România trece la taxa pe kilometru pentru transportul greu; infrastructura trebuie să țină pasul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra unui decalaj critic în calendarul de operaționalizare a sistemului TollRo, în condițiile în care aplicarea efectivă a tarifului rutier calculat în funcție de distanța parcursă începe la 1 octombrie 2026, iar interoperabilitatea sistemului românesc cu sistemele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin Serviciul European de Taxare Rutieră - SETRE/EETS, devine operațională la 15 ianuarie 2027. 'Semnalul transmis de Patronatul Industriei de Transport și Logistică ASTRA, membru CONAF, indică faptul că problema constă în capacitatea mecanismelor disponibile în perioada de tranziție de a susține, fără blocaje administrative și operaționale, volumul și complexitatea activității flotelor comerciale. CONAF susține modernizarea sistemului de taxare rutieră și principiul 'plătești cât circuli'. O reformă necesară nu trebuie însă să transforme o obligație de conformare într-un risc suplimentar pentru companii, cu atât mai mult atunci când transportul rutier reprezintă infrastructura prin care funcționează producția, distribuția, agricultura, retailul și exporturile României', se precizează într-un comunicat al organizației, transmis vineri AGERPRES. Potrivit informării oficiale CNAIR publicate prin Registrul Național Electronic RoSETRE, 31 august 2026 a reprezentat termenul pentru implementarea infrastructurii și sistemelor STRR și TollRo. Calendarul oficial stabilește aplicarea tarifelor de la 1 octombrie 2026 și operaționalizarea interoperabilității europene de la 15 ianuarie 2027. în paralel, UNTRR a anunțat la 8 septembrie că tichetul de rută va fi disponibil începând cu 1 octombrie 2026, în timp ce soluțiile de plată prin echipamentele VDO Link și OBU 5+ vor fi puse la dispoziția transportatorilor prin UNTRR de la 15 ianuarie 2027, menționează CONAF. La data de 11 septembrie 2026, pagina publică a Registrului Național Electronic RoSETRE afișează că nu există furnizori SETRE înregistrați și nici furnizori principali de servicii înregistrați, secțiunea fiind în același timp marcată ca fiind în curs de construcție. în condițiile în care aplicarea TollRo începe la 1 octombrie, această situație face cu atât mai necesară clarificarea publică a stadiului autorizării furnizorilor și a soluțiilor efectiv disponibile transportatorilor, consideră sursa citată. în acest context, CONAF solicită înainte de 1 octombrie clarificarea soluțiilor efectiv disponibile operatorilor, confirmarea testării sistemului în condiții de volum ridicat și stabilirea procedurilor aplicabile în cazul disfuncționalităților tehnice neimputabile transportatorilor. TollRo schimbă fundamental mecanismul actual de tarifare pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone. Tariful nu mai este legat de o perioadă de utilizare, ci de distanța efectiv parcursă, categoria drumului, masa totală maximă autorizată și clasa de emisii EURO a vehiculului. Legislația prevede trei modalități de achitare a TollRo: prin intermediul unui furnizor SETRo, utilizând echipamente de bord, prin tichet de rută achitat anterior efectuării deplasării sau prin aplicația mobilă gratuită pusă la dispoziție de CNAIR pentru vehiculele înmatriculate în România. în cazul tichetului de rută, operatorul trebuie să declare corect datele vehiculului și să identifice fiecare deplasare prin data efectuării acesteia, punctul de origine, punctele intermediare și destinația. Tichetul este valabil pentru trecerea declarată în condițiile și în intervalul prevăzute de lege. în cazul aplicației mobile, utilizatorul trebuie să se asigure că dispozitivul aflat la bord este permanent funcțional pe durata utilizării domeniului SETRE România, conectat la internet și la date mobile și cu funcția de geolocalizare activă. 'Problema TollRo este ordinea în care statul face lucrurile. România cere companiilor să se conformeze de la 1 octombrie, în timp ce interoperabilitatea europeană este prevăzută pentru 15 ianuarie. între cele două date există mai mult decât un decalaj tehnic, există un risc economic. în transport, câteva minute pierdute într-un sistem administrativ se pot transforma în ore de întârziere într-un lanț logistic, costuri într-un contract și, în cele din urmă, prețuri mai mari în economie. O reformă nu este funcțională atunci când obligația vine înaintea infrastructurii care trebuie să o facă posibilă', a arătat Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, în comunicat. Potrivit organizației, riscul identificat de ASTRA nu trebuie înțeles exclusiv ca posibilitatea opririi fizice a camioanelor. Un blocaj poate apărea și administrativ, prin timp suplimentar pentru declararea și gestionarea rutelor, erori în configurarea deplasărilor, indisponibilități tehnice sau de conectivitate și întârzieri în remedierea incidentelor. în aceste condiții, CONAF solicită autorităților responsabile ca, înainte de aplicarea efectivă a TollRo, să clarifice și să facă publice: planul operațional pentru perioada 1 octombrie 2026 - 15 ianuarie 2027, cu precizarea soluțiilor efectiv disponibile operatorilor de transport și a modului în care acestea pot fi utilizate pentru administrarea flotelor cu volume ridicate de operațiuni; stadiul autorizării furnizorilor SETRo și al validării soluțiilor bazate pe echipamente de bord, precum și stadiul operațional al aplicației mobile CNAIR, astfel încât transportatorii să își poată pregăti din timp infrastructura tehnică și procedurile interne; confirmarea efectuării testelor de capacitate, disponibilitate și reziliență ale STRR/TollRo, inclusiv în scenarii cu un volum ridicat de operațiuni simultane, precum și existența unor proceduri de continuitate în cazul indisponibilității unor componente ale sistemului; procedura și regimul aplicabile atunci când plata nu poate fi realizată sau înregistrată corect din cauze tehnice neimputabile operatorului, inclusiv modalitatea de documentare, remediere și contestare, astfel încât o disfuncționalitate tehnică demonstrabilă să nu fie tratată automat drept neconformare a operatorului economic; un mecanism de asistență operațională disponibil permanent, cu canale clare de contact și timpi de răspuns adecvați unui sistem utilizat 24 de ore din 24. 'Un sistem nu este pregătit pentru că are o dată de intrare în vigoare. Este pregătit atunci când poate funcționa la scară. Statul poate stabili termenul unei obligații, dar nu poate transfera companiilor costul propriilor întârzieri tehnologice', a mai declarat Cristina Chiriac. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF consideră că data de 1 octombrie trebuie să fie termenul de la care sistemul funcționează, nu termenul de la care transportatorii încep să-i testeze limitele. Dacă autoritățile nu pot demonstra înainte de această dată funcționalitatea, capacitatea și continuitatea TollRo în condiții reale de trafic, calendarul aplicării trebuie reevaluat, susține sursa citată. CONAF este prima confederație patronală din România dedicată antreprenoriatului feminin. Reunește companii cu peste 245.000 de angajați din toate domeniile economiei, prin 33 de sucursale teritoriale. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Buzoianu: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii; 400 de milioane de lei pentru stocare
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a semnat Ordinul cu ghidul venit de la Administrația Fondului de Mediu pentru programul de baterii, 400 de milioane de lei fiind alocate pentru stocare. 'De final de săptămână: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru stocare! Nu va mai fi primul venit, primul servit, ci se vor evalua dosarele în funcție de două criterii: contribuția proprie a prosumatorului și capacitatea care va fi instalată', a scris Buzoianu, vineri, pe pagina sa de Facebook. Aceasta a subliniat că urmează modificarea platformei de înscriere și, în luna octombrie, din informațiile de la AFM, se va putea lansa programul. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Coman (ACA): România nu mai exportă miere din cauza prețului scăzut cu care vin China și Ucraina
Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman. '2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos. Dacă privim din punct de vedere al apicultorului, care are față de anul 2024 stupina redusă undeva până în 50% pentru că, în 2025, în primăvară, efectivul de albine din România s-a redus, practic, la jumătate, deci, dacă privim statistic general pe România, producția putem să o clasăm undeva sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr normal de familii de albine, hai să spunem și o cifră orientativă, undeva între 10.000 și 15.000 de tone. Dacă luăm consumul de miere pe cap de locuitor pe care îl aveam în anii precedenți, ar fi suficient, dar dacă ne raportăm și la ceea ce se întâmpla acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate (din producție - n. r.) mergea la export, nu este deloc suficient. Numai că, așa cum v-am spus, din 2022, România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială. Adică, scurt: influența prețului mierii din China și din Ucraina. Iar în ultima jumătate de an se întâmplă un alt fenomen: cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade și mai mult prețul. Și atunci, ca să facă profit, cei din Vest cumpără tot din Ucraina, iar mierea românească și din Ungaria și din Bulgaria stă tot în butoaie la apicultori', a explicat Coman. O modalitate de a crește consumul de miere în România este conștientizarea asupra beneficiilor acestui produs asupra sănătății, dar și asupra 'buzunarului' său, prin achiziția directă de la producător. 'Noi, Asociația și toți cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 - 4 ani să conștientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui și pentru buzunarul lui să achiziționeze miere direct de la producător, pentru că în primul rând știe ceea ce consumă și în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut și local și la nivel național și nu mai subvenționăm, practic, China și Ucraina și tot felul de alte amestecuri care apar în piață. Paradoxul este că România produce mai mult decât consumă, dar importă, și în hipermarket găsim miere amestec din afara Uniunii Europene (...) care, așa cum ne-a dovedit-o EFSA prin studii certe și analize, undeva peste 50% este adulterată, ca să nu-i spunem falsificată', a susținut acesta, după deschiderea Târgului Național al Mierii. în ceea ce privește mierea din China, potrivit șefului Asociației, după scandalul internațional din 2013 - 2014, în Statele Unite aceasta apare ca miere din Vietnam, din India, țări în care producția de miere 'se situează undeva la 10.000-20.000-50.000 tone și se vând din acea țară undeva la 70.000-100.000 tone, dar în privința pierderii trasabilității cei care fac lucrurile astea deja sunt cu câțiva pași înainte'. Făcând o comparație cu 2025 din punct de vedere al sortimentelor de miere, anul acesta apicultorii români au obținut miere de salcâm și, de asemenea, miere de rapiță și de tei. 'Cert este că anul acesta s-a făcut miere de salcâm. Anul trecut nu s-a obținut deloc. Iarăși, anul 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiță și miere de tei. Anul acesta s-a făcut ceva producție de miere de rapiță și în sud-vest și nord-est, practic pe diagonală. S-a făcut miere de tei, iar în ceea ce privește floarea-soarelui cam peste tot s-au obținut producții de miere, dar la ce bun, pentru că nu avem cum să o valorificăm. De ce nu prea se cumpără? Pentru că este unul din sorturile cele mai, să spun așa, neapreciate de consumatori și la export nu poate merge, pentru că, la fel cum vă spuneam mai înainte, apicultorii cheltuie undeva la 10-11 lei pe kilogramul de miere să o producă și ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei - și atunci vă dați seama că trebuie să o țină. Nu poți să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poți continua în acest ritm', a afirmat președintele ACA. El a semnalat că mierea de salcâm de anul acesta, datorită condițiilor de cules, nu întrunește acel procent de polen prevăzut de STAS, însă din punct de vedere organoleptic, dar și al certitudinii că provine din nectar de salcâm 'nu este niciun dubiu'. 'STAS-urile spun așa: ca să fie miere de salcâm calitatea I trebuie să aibă peste 30% polen de salcâm. Ca să fie miere de salcâm calitatea a 2-a trebuie să aibă peste 25%, iar cealaltă trebuie să aibă peste 20%. Sub 20% nu mai poți să o certifici, conform STAS-ului, ca fiind de salcâm. Numai că sunt două componente total distincte - și anume nectarul și polenul. Mierea se face din nectar, dar ca să ai certitudinea că provine de la acea specie trebuie să aibă, conform STAS-urilor care sunt de acum 30-40 de ani, când nu aveam schimbări climatice, când nu aveam condițiile pe care le avem acum, acel conținut de polen care scrie în STAS. Anul acesta, în toate analizele pe care le-am făcut, se situează undeva între 12% și 18%. Foarte rar s-a găsit 22% și chiar o singură probă cu 26%. Este vorba de câteva sute de probe din toată țara', a subliniat Răzvan Coman. Târgul Național al Mierii - ediția de toamnă - are loc în perioada 11 - 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură. Un număr de 94 de expozanți sunt prezenți la cel mai important eveniment de profil din Capitală și, deja, unul tradițional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea iubitorilor de produse apicole, cât și din partea apicultorilor, fie ei participanți sau expozanți, a procesatorilor din domeniul apicol, precum și a reprezentanților din cadrul asociațiilor apicole. 'Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creștem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură și produse ale stupului, dată fiind importanța acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată', transmit organizatorii. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
(P) Bani pentru belele în concediu. Viva Credit a tractat gratuit pe A2 mașinile clienților rămași în drum
Viva Credit a încheiat recent campania de vară „Bani pentru belele în concediu", în care a oferit clienților săi un beneficiu de tractare gratuită pe autostrada A2, între București și Constanța. Conceptul campaniei integrate a avut la bază o continuare a poveștii „Bani pentru belele", care a luat naștere încă din 2025 și a inclus un mix de comunicare digitală, TV și radio, precum și un parteneriat cu Europa FM și activări pe litoral. Elementul central nu a fost de data aceasta un produs financiar, ci un serviciu de tractare gratuită. Timp de șase săptămâni, orice client Viva Credit rămas cu mașina pe Autostrada Soarelui a putut solicita tractare gratuită până la o destinație aleasă: domiciliu, service auto sau o adresă din București, Constanța ori localitățile din jur. Costul integral al cursei a fost suportat de compania Viva Credit, iar beneficiul s-a adresat tuturor persoanelor care au fost clienți Viva Credit în ultimii 15 ani, nu doar celor cu un credit activ în derulare. Clienți Viva Credit au avut tractare gratuită pe A2, în caz de belea cu mașina: „Nota 10 din 10" Solicitarea de tractare gratuită s-a făcut printr-un formular disponibil în contul online de client, iar serviciul a fost disponibil 24/24, în limita disponibilității, pe ambele sensuri de mers. Feedback-ul venit de la cei care au beneficiat de tractarea gratuită a vizat în principal viteza de intervenție. Aflată pe A2 cu treabă, prima clientă care a fost tractată gratuit în campania de vară Viva Credit, „Bani pentru belele în concediu", s-a trezit cu martorul de la baterie aprins din cauza alternatorului. „Mă așteptam să fie complicat, să-mi ceară multe date despre mașină, la care nu mă pricep. Formularul a fost extrem de simplu! Nu știam exact unde mă aflu pe autostradă, dar am rezolvat rapid dând share location pe WhatsApp echipajului de tractare. Mi s-a comunicat că vor ajunge la ora 3:00 și fix la 3:00 au fost acolo. Estimarea de sosire s-a respectat 100%. Transportul a fost foarte ok, iar mașina a ajuns cu bine la destinație." Altcineva a trăit momentul neplăcut în care motorul mașinii s-a blocat complet pe A2. Și-a amintit de emailul primit de la Viva Credit, a intrat în contul de client și a completat formularul. Pasul următor a fost extrem de clar: a primit numărul partenerului de tractări, a sunat și confirmat locația. Deși echipajul a avut de parcurs peste 220 km până la locul incidentului, comunicarea a fost impecabilă. Mașina a ajuns în siguranță direct la domiciliul clientei, care a menționat că „Totul a fost foarte bine. Nota 10 din 10!" Un alt client Viva Credit, rămas fără ulei după defectarea termoflotului, a menționat că mașina sa a ajuns la service-ul dorit în aproximativ o oră și jumătate de la solicitare. Inițial, a căutat pe Google soluții de urgență. Căutase anterior și opțiuni de creditare, iar când a rămas cu mașina în drum, a găsit campania Viva Credit: „Zici că a fost o mână cerească! Am avut în trecut situații cu tractări, dar niciodată așa. Formularul a fost super intuitiv, am sunat partenerul așa cum scria în instrucțiuni, iar lucrurile s-au mișcat extrem de rapid. într-o oră și jumătate mașina era deja la service-ul unde îmi doream. Mai simplu de atât nu se putea". Parteneriat cu Europa FM la radio și pe plajă Pe componenta media, Viva Credit a fost partener al edițiilor speciale de vară ale emisiunii „Drum cu Prioritate" de la Europa FM, transmise live de pe litoral. în paralel, între 3 și 21 august, pe pagina de Facebook Radio Europa FM s-a desfășurat un concurs online în care participanții au fost provocați să scrie sintagma „Bani pentru belele" în locuri cât mai neconvenționale. Săptămânal a fost desemnat un câștigător al unui premiu de 200 de euro oferit de Viva Credit. De asemenea, între 27 iulie și 21 august, cele două branduri au fost prezente pe plaja Hotel Parc din Mamaia, de unde postul de radio a transmis live. Activările au inclus jocuri, probe și competiții pe nisip, cu premii acordate pe loc și băuturi răcoritoare oferite participanților. De 15 ani, Viva Credit este alături de clienți la belele Campania de vară a marcat și 15 ani de activitate a companiei Viva Credit pe piața românească de creditare nebancară. Mai multe detalii despre despre campania „Bani pentru belele" sunt disponibile pe site-ul vivacredit.ro.
ANSVSA: 1,3 milioane de vaccinuri vor fi administrate gratuit în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine
Planul de Acțiune transmis, vineri, Comisiei Europene pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine prevede, printre altele, administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri obținute cu titlu gratuit de la forul european, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis AGERPRES, administrarea vaccinurilor gratuite se va face în schemă completă în zonele de risc și exclusiv pentru Variola Ovină și Caprină în restul țării, astfel încât exportul de carcase și produse din lapte nu va fi afectat. Planul de Acțiune, inclusiv strategia de vaccinare, a fost elaborat inclusiv cu sprijinul medicilor epidemiologi experți în domeniu și cu consultarea structurilor asociative de crescători. 'Trebuie să fie foarte clar: propunem administrarea diferențiată a vaccinurilor pe care le putem obține gratuit de la Comisia Europeană, astfel încât să deblocăm exporturile și să protejăm producătorii de orice fel de interdicție la export de carcase sau produse din lapte. De aceea experții noștri au investit enorm de multă muncă pentru trasarea zonelor de risc. în Dobrogea vom administra schema completă de vaccin, iar în restul țării ne vom limita la vaccinarea împotriva variolei. Precizăm că în ultimele săptămâni nu avem nici un focar nou de PMR', a precizat, în comunicat, președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu. Planul național a fost consolidat în urma vizitei de lucru din data de 4 septembrie, la sediul Comisiei Europene, discuții la care au participat viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, și șeful ANSVSA. 'în cadrul acestei întâlniri, reprezentanții României au purtat discuții și negocieri tehnice extinse cu oficialii Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE). în baza amendamentelor aduse planului intermediar în urma acestor consultări, noul document reglementează condițiile stricte de control, regionalizare și trasabilitate. Pentru implementarea imediată a măsurilor, ANSVSA a obținut din partea Comisiei Europene, cu titlu gratuit, un contingent de 1.300.000 de doze de vaccin. Dintre acestea, 1.000.000 de doze vor fi utilizate pentru imunizarea împotriva Variolei Ovine și Caprine (VOC), iar 300.000 de doze vor fi alocate combaterii Pestei Micilor Rumegătoare (PMR)', se arată în comunicatul citat. Strategia de vaccinare prevede o abordare diferențiată a teritoriului național, în funcție de analiza de risc. Astfel, în județele Tulcea și Constanța se va aplica o schemă completă de imunizare prin vaccinare duală (PMR și VOC). 'Din această zonă se va permite exclusiv exportul de animale vii și carcase, cu condiția ca țările terțe de destinație să accepte importul de pe teritorii unde se practică vaccinarea. în restul teritoriului național, vaccinarea se va efectua exclusiv împotriva VOC. Această delimitare va permite reluarea exporturilor de animale vii, carcase de ovine și caprine, laptele pasteurizat și produsele lactate procesate termic, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și în țări terțe, în baza certificatelor agreate', notează Autoritatea. în paralel, ANSVSA a finalizat cu succes negocierile bilaterale cu autoritățile veterinare din Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia, fiind deja agreate și aprobate noile modele de certificate sanitare veterinare pentru export. 'Președintele ANSVSA va continua acțiunile începute prin vizita din 4 septembrie de la Comisia Europeană și prin transmiterea oficială a planului din cursul zilei de astăzi, urmând ca, în perioada 14-17 septembrie, să participe la Reuniunea Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) din Kilkenny, Irlanda, unde intenționează să supună discuției acest Plan de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine', menționează sursa citată. Reprezentanții instituției de profil subliniază faptul că perspectiva devansării datei de reluare a exporturilor naționale de ovine și caprine va fi posibilă, în condițiile în care toți factorii implicați - de la autorități și medici veterinari până la asociațiile de crescători - respectă cu strictețe monitorizarea riguroasă și calendarul de vaccinare din planul de acțiune. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Nazare: România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN
România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și pot avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. 'M-am bucurat să mă revăd astăzi, la București, cu prietenul și omologul meu Kyriakos Pierrakakis. Cu Grecia avem o relație privilegiată, bazată pe încredere și pe o cooperare tot mai strânsă în dosarele economice importante pentru regiunea noastră și pentru Europa. Grecia este și un exemplu relevant pentru România. După anii foarte dificili ai crizei datoriilor, a reușit o redresare economică semnificativă, și-a recâștigat credibilitatea și a ajuns din nou la excedente bugetare. Experiența Greciei arată cât de importante sunt consecvența reformelor, disciplina fiscală și refacerea încrederii investitorilor. Kyriakos conduce astăzi și Eurogrupul, forul care coordonează politicile economice ale statelor din zona euro și care, în format extins, aduce la aceeași masă și statele din afara zonei euro, inclusiv România. Lucrăm împreună pe teme de interes direct, de la competitivitate și investiții până la piețele de capital, digitalizare și viitorul politicilor economice europene', a scris, vineri, Alexandru Nazare, după o întâlnire la Ministerul Finanțelor cu Kyriakos Pierrakakis, ministrul Economiei și Finanțelor din Grecia și președintele Eurogroup. Potrivit acestuia, pentru România este important să fie prezentă tot mai activ în aceste discuții și să construiască alianțe strategice. 'împreună cu Grecia putem susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și putem avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei. România și Grecia au interese comune și o relație pe care o putem transforma într-o voce mai puternică pentru regiunea noastră la nivel european', a precizat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu) Sursa foto: Alexandru Nazare / Facebook
Ajutorul de stat de 15 euro/familia de albine se transformă în ajutor de minimis; inițiativa legislativă, agreată de Ministerul Agriculturii
România este a treia țară din Europa ca efectiv de familii de albine și producție de miere și încercăm prin toate posibilitățile să susținem fiecare sector al agriculturii, în special sectorul apicol, cu care trebuie să vă spun că ne mândrim, a declarat, vineri, Maria Toma, director general al Direcției de Politice Agricole din Ministerul Agriculturii, la deschiderea Târgului Național al Mierii. 'Nu vorbesc în numele conducerii ministerului, vorbesc strict din partea mea, ca specialist. Noi încercăm prin toate posibilitățile să susținem fiecare sector al agriculturii, în special sectorul apicol, cu care trebuie să vă spun că ne mândrim. Suntem a treia țară din Europa ca efectiv de familii de albine și producție de miere (...). Avem o propunere legislativă care o continuă pe cea veche, legea care a fost aprobată, doar că nu se va mai numi ajutor de stat, ci ajutor de minimis (15 euro pe familia de albine - n. r.). Este ceea ce Ministerul Agriculturii a încercat să legifereze, doar că nu a putut. Această inițiativă este agreată de ministerul nostru și o vom susține', a spus ea. La doar două luni după aprobarea inițială a Legii nr. 101/2026 (care promitea un sprijin de 15 euro pe familia de albine sub formă de ajutor de stat pentru perioada 2026 - 2028), a fost depus un nou proiect legislativ care modifică mecanismul de acordare. Subvenția rămâne tot de 15 euro, însă forma juridică se transformă în ajutor de minimis. Inițierea acestui proiect a fost necesară în condițiile în care banii promiși apicultorilor prin legea adoptată în urmă cu două luni și jumătate nu pot fi acordați, întrucât schema trebuie să fie aprobată de Comisia Europeană. Președintele Nicușor Dan a promulgat pe 24 iunie 2026 Legea privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru apicultori în valoare de 15 euro pentru fiecare familie de albine. Schema urma să fie aplicată cu respectarea prevederilor cuprinse în Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2026 - 2028. Potrivit actului normativ, schema urma să se aplice pe întreg teritoriul României, după autorizarea de către Comisia Europeană a ajutorului de stat. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
UPDATE Buzoianu: Administrația Bazinală Jiu a aruncat pe fereastră aproximativ 10 milioane de lei; raportul de control a ajuns la Parchet
Administrația Bazinală de Apă Jiu a plătit aproximativ 10 milioane de lei către Romsilva din cauza unor erori și întârzieri legate de proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, iar raportul Corpului de Control a fost trimis Parchetului General, a declarat, vineri, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Am cerut această conferință pentru a putea să vă dăm concluziile raportului Corpului de Control pe situația de la ABA Jiu - Administrația Bazinală Jiu, pe proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova. Vorbim de o investiție importantă, care trebuia să cuprindă mai multe lucrări de consolidare a unor diguri. Protejarea comunităților împotriva inundațiilor este un deziderat și o prioritate, tocmai de aceea realizarea unui proiect cu respectarea întregii legislații, cu obținerea tuturor documentelor este, de altfel, o misiune clară pentru toate administrațiile bazinale. Controlul realizat de către Corpul de Control a scos la iveală un lanț de erori și de întârzieri, măsurători cadastrale greșite, documentații recepționate, deși erau făcute măsurătorile greșit, lucrări începute înainte să fie clarificat regimul terenurilor pe care s-au făcut lucrările respective. Consecința directă? Administrația Bazinală Jiu a aruncat pe fereastră aproximativ 10 milioane de lei în pagube plătite către Romsilva', a menționat Diana Buzoianu. Aceasta a avertizat că situația poate genera în continuare costuri pentru ABA Jiu. 'Ce a descoperit mai exact Corpul de Control? Administrația Bazinală Jiu s-a apucat să facă lucrări la un dig care avea rol de securitate împotriva inundațiilor. Nu a făcut măsurătorile corecte, nu a calculat exact care erau terenurile pe care urma să consolideze acele diguri, au făcut documente prin care au cerut să fie făcute exproprieri în zone în care nu era făcută lucrarea și, din contră, în zone în care erau făcute lucrările, nu s-a cerut scoaterea terenului din fondul forestier. Astfel, la mai bine de opt ani distanță de la momentul în care au început să fie făcute măsurătorile, construcția a fost realizată, dar fără să fie scos terenul respectiv de sub dig, să fie scos din fondul forestier, să fie expropriat, motiv pentru care, Administrația Bazinală Jiu a ajuns ca în anul 2026 deja să plătească facturi de 10 milioane de lei dintr-un buzunar în altul. Practic, mutăm banii din buzunarul unei instituții publice în buzunarul altei instituții publice pentru că suntem într-o situație absolut aberantă în care autoritățile s-au chinuit timp de mai bine de opt ani de zile să facă niște măsurători și nu au fost capabile să facă asta', a adăugat Buzoianu. Ea a prezentat și principalele nereguli identificate în documentația tehnică a proiectului. 'în 2018, Administrația Bazinală Jiu a încheiat un contract cu o firmă care avea obligația să măsoare topografic zona în care s-a creat digul respectiv. Măsurătorile au fost realizate, măsurătorile au fost recepționate, pentru acele măsurători s-a plătit o sumă de aproximativ 64.000 de lei, documentația însă era complet greșită, plină de erori', a explicat ministra Mediului. Buzoianu a subliniat că, în baza acestei documentații, a fost inițiată ulterior o Hotărâre de Guvern privind coridorul de expropriere. 'Asta nu i-a oprit pe reprezentanții Administrației Bazinale Jiu să recepționeze bunul respectiv și, în baza acelei documentații, să înceapă să inițieze o hotărâre de Guvern care aproba, de fapt, coridorul de expropriere. Hotărârea de Guvern a fost aprobată în 2022, dar pentru că terenurile nu au fost identificate corect, în 2023, când a venit o altă firmă care trebuia să pregătească toate documentele pentru exproprierea efectivă, această firmă nu a mai putut nici până în ziua de astăzi să realizeze documentele și să reușim astfel să expropriem terenurile respective. Sigur, pentru firma care din 2023 a avut, timp de aproximativ 3 ani de zile, prelungiri constante prin acte adiționale, Administrația Bazinală Jiu nu a cerut niciodată niciun fel de despăgubire, nu a aplicat niciun fel de sancțiune contractuală', a menționat Buzoianu. Ministra Mediului a prezentat și situația terenului din fondul forestier pe care a fost realizată lucrarea. 'Garda Forestieră, care în 2023 a descoperit că digul respectiv se afla de fapt pe fond forestier, a luat o decizie de a emite o documentație care însemna o ocupare temporară timp de 90 de zile pe acel teren forestier, urmând să fie dată scoaterea din fondul forestier a terenului respectiv. Garda Forestieră, așa cum arată și raportul Corpului de Control, a făcut asta cu încălcarea legislației, pentru că lucrările de dig sunt lucrări absolut esențiale, critice, sunt reglementate specific și legea din România spune foarte clar că, pentru obiectivele de interes național, ocuparea temporară trebuia să fie reglementată pe întreaga perioadă de execuție și pe întreaga perioadă a execuției obiectivului în calcul, adică pentru digul respectiv trebuia să fie scos temporar, pe întreaga perioadă a existenței digului, respectivul teren din fondul forestier. Pentru că Garda Forestieră a aplicat legea greșit, a dat o altă decizie, după aceea Ocolul Silvic a descoperit că, după trecerea termenului de 90 de zile, brusc aveau de recuperat prejudicii, au început să curgă prejudiciile respective și, în 2025, au cerut o factură de 1,9 milioane de lei pentru 2 hectare din Fond Forestier Proprietate Publică, 3,8 milioane de lei prejudiciul pentru Fondul Forestier Proprietate Privată și nu mai puțin de 15.000 de lei pentru fiecare zi în care terenul respectiv nu era scos din fond forestier', a explicat sursa citată. Buzoianu a arătat că raportul Corpului de Control evidențiază două probleme majore la ABA Jiu. Pe de-o parte, este vorba de neglijență în ceea ce privește gestionarea portofoliului de investiții, iar pe de altă parte inspectorii au descoperit nereguli care nu au mai fost însă sancționate din cauza neasumării deciziei. 'Ce ne scoate raportul Corpului de Control în ceea ce privește Administrația Bazinală Jiu sunt două aspecte. Pe de-o parte, faptul că este o neglijență uriașă în ceea ce privește gestionarea portofoliului de investiții. A construi un dig în urmă cu opt ani de zile, a începe să faci măsurători acum opt ani de zile și, în 2026, să nu fii capabil să spui pe ce terenuri ai construit digul și să plătești pentru această neglijență 10 milioane de lei din buzunarul instituției - este o neglijență care nu poate să fie trecută cu vederea. Al doilea aspect este că, într-adevăr, avem și o problemă sistemică de raportare la controale, pentru că inspectorii și-au făcut în mare parte controalele și au descoperit nereguli care apoi nu au mai fost sancționate în practică din lipsa de decizie, de asumare a măsurilor care trebuiau să fie impuse de către conducerea Administrației Bazinale Jiu. în acest context, am trimis raportul Corpului de Control către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție', a precizat Buzoianu. în context, ministra Mediului a solicitat sancționarea disciplinară a persoanelor responsabile. 'Am cerut ca, în următoarele două luni, Apele Române să ia absolut toate măsurile necesare pentru sancționarea disciplinară a șefului Serviciului de Investiții din cadrul Administrației Bazinale Jiu, conducerii ABA Jiu, persoanelor responsabile pentru aplicarea sancțiunilor care erau dispuse în urma controalelor, care nu au mai ajuns apoi niciodată să fie aplicate. Mesajul este unul foarte clar: nu putem să întoarcem ochii la o risipă, milioane de lei aruncați pe fereastră dintr-o neglijență catastrofală și nu putem să bifăm controale făcute, nereguli identificate și apoi nicio sancțiune, de fapt, aplicată în practică', a mai spus Diana Buzoianu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
România, economie mai mare și riscuri diferite față de 2008 (analiză)
România este în prezent o economie mult mai mare decât în 2008, însă are o datorie publică mai ridicată și vulnerabilități diferite, într-un context financiar global mai dificil, la 18 ani de la prăbușirea Lehman Brothers, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România. Conform unui comunicat al companiei, la 15 septembrie 2008 s-a produs momentul-cheie al crizei financiare globale, care a avut originea în segmentul riscant al pieței imobiliare americane și s-a extins ulterior la nivel mondial. Falimentul băncii de investiții Lehman Brothers a fost urmat de o contracție abruptă a creditării, o recesiune severă, scăderi generalizate pe piețele de capital și intervenții fără precedent ale băncilor centrale și guvernelor. în Europa, criza financiară a fost urmată de criza datoriilor suverane, iar Grecia și alte state au avut nevoie de asistență financiară din partea FMI, BCE și Comisiei Europene. Băncile din Spania au primit, de asemenea, asistență prin mecanismele europene. Potrivit lui Claudiu Cazacu, sistemul financiar este în prezent mai bine capitalizat, mai atent supravegheat și mai pregătit să facă față unei crize bancare, însă regulile mai stricte au contribuit la migrarea finanțării în afara intermedierii bancare tradiționale. După criza din 2008, s-au extins masiv entități precum fondurile de capital privat (private equity), fondurile speculative (hedge funds) și furnizorii de credit privat, generând un sector care a ajuns la 256,8 trilioane de dolari în 2024, potrivit Financial Stability Board, arată reprezentantul XTB. 'Fondurile care oferă credit privat nu pot oferi finanțare pe termen lung neacoperită decât din surse de finanțare pe termen scurt, iar entitățile non-bancare pot utiliza un efect de levier dincolo de cel disponibil băncilor. în vremuri liniștite, profiturile sunt multiplicate. în perioade agitate, riscurile sunt puternic amplificate', explică acesta, în comunicat. în opinia sa, sectorul non-bancar reprezintă în prezent una dintre marile vulnerabilități ale sistemului financiar. în România, economia a suferit o recesiune severă după criza financiară, cu scăderi de peste 15% în doar doi ani, iar recuperarea a durat peste șapte ani. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, TVA a crescut cu cinci puncte procentuale, iar prețurile locuințelor au scăzut cu peste 50% față de maxime. Indicele bursier BET a pierdut peste 80%, iar deprecierea leului a creat probleme pentru persoanele care aveau credite în euro și franci elvețieni. Consecințele crizei s-au resimțit timp de mai mulți ani, limitând potențialul de creștere al economiei. în prezent, contextul dobânzilor este diferit, după o perioadă îndelungată în care băncile centrale au menținut dobânzi reduse și au stimulat creditarea și aprecierea activelor financiare. Reapariția inflației a determinat însă o schimbare de perspectivă, iar creșterea costurilor de îndatorare și preocupările privind finanțele publice au amplificat riscurile. PIB-ul României este în prezent de 3,8 ori mai mare decât în 2008, iar salariul mediu brut este de 6,2 ori mai mare. în același timp, datoria publică raportată la PIB este de aproape cinci ori mai mare, iar finanțarea deficitelor bugetare este mai dificilă într-un context de dobânzi ridicate la nivel european și global, potrivit analizei XTB. 'Economia mai mare, mai complexă și structura diferită a deținerilor de capital sunt de luat în seamă, dar nu oferă un scut impenetrabil', avertizează Claudiu Cazacu. Potrivit acestuia, ratingul suveran al României se află 'inconfortabil, cu doar o treaptă deasupra celui nerecomandat pentru investiții', iar vulnerabilitățile ar deveni relevante dacă situația economică internațională s-ar deteriora. în 2026, nivelul ridicat al îndatorării publice și private la nivel global reprezintă o sursă de preocupare, la fel ca și concentrarea burselor pe câteva companii majore din domeniul tehnologiei și inteligenței artificiale. 'Dacă în 2008 în centrul problemelor au stat băncile, în 2026 sistemul non-bancar are o poziție de neinvidiat în privința riscurilor sistemice. încrederea și lichiditatea sunt strâns legate între ele', conchide reprezentantul XTB România. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Coman (ACA): Piața mierii la nivel de UE și la nivel mondial practic ne strânge de gât; trebuie mărit consumul în România
Piața mierii la nivel de Uniune Europeană și la nivel mondial practic ne strânge de gât și trebuie să găsim cumva debușeul ca să se majoreze cât mai mult consumul pe cap de locuitor pe care îl are România, iar consumatorul să știe că ia un produs bun direct de la producător și, astfel, lanțul de aprovizionare se micșorează și prețul rămâne mai mic, a declarat, vineri, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, la deschiderea Târgului Național al Mierii. 'Trebuie, practic, să aducem tot aportul la dezvoltarea sectorului și poate știți, de fiecare dată eu nu plec de aici și îl văd pe fiecare cum expune, ce reclamă face produselor, cât detaliază privind activitatea și produsul pe care îl obține. Asta vreau în continuare și știți foarte bine de ce: pentru că piața mierii la nivel de Uniune Europeană și la nivel mondial practic ne strânge de gât și trebuie să găsim cumva debușeul, măcar dacă nu la 100%, ci undeva la 50%, ca acel consum pe cap de locuitor pe care îl are România să crească tot mai mult și consumatorul să știe că ia un produs bun de la producător direct și, astfel, lanțul se micșorează și prețul rămâne mai mic. Această criză pe care o trăim de 4 ani trebuie să înceteze cumva. Cred că una dintre aceste modalități este, practic, consumul în România și anume direct relația consumator-producător', a afirmat acesta. Șeful ACA a apreciat că în 2026 natura 'a ținut' cu apicultorii, iar pentru cei care și-au întreținut corespunzător familiile de albine anul este 'extrem de favorabil'. 'Anul acesta, într-adevăr, natura a ținut cu noi. Pentru cei care au fost vrednici și și-au întreținut familiile de albine bine este un an extrem de favorabil, să spun așa, pentru acei apicultori care au avut într-adevăr familii de albume bine ieșite din iarnă și bine întreținute', a susținut el. Pe partea legislativă, Coman a precizat că în ultimul an fost inițiate cinci propuneri privind sectorul apicol, care au ajuns în Parlament. 'Din punct de vedere legislativ, încă din vara anului trecut până în decembrie, au fost inițiate cumva în Parlamentul României, Senat și Cameră, cinci propuneri legislative. Presupun că multă lume a auzit de cei 15 euro care, după șase luni de dezbatere și o lege acceptată de Parlamentul României, s-a întors de la Uniunea Europeană pentru că nu avem cum să o aplicăm. Nu ne oprim aici, mergem mai departe. Asta este datoria noastră, să mergem mai departe. Mai este vorba de o altă propunere legislativă legată de TVA la hrana pentru albine. Din păcate, nu avem ce altceva să le dăm să mănânce în momentele în care nu există nectar în natură decât zahăr și, așa cum celelalte specii beneficiază de un TVA redus, cred că și albina ar merita în același timp să aibă acest beneficiu. Pe lângă asta, în toamna anului trecut, s-a eliminat acea scutire de impozit la mijloacele de transport specifice apiculturii și, drept urmare, o altă propunere legislativă este în desfășurare și, care, cu noua sesiune parlamentară, sper să aibă sorți de izbândă', a adăugat președintele ACA. Răzvan Coman a făcut referire și la etichetarea mierii, o legislație care trebuie să se aplice la nivel european. 'Ce este pentru mine cumva o contradicție sau un paradox: la nivel de Uniune Europeană s-au adoptat acum niște modificări pentru... nu acum, chiar din 2024, dar care trebuiau să se aplice la nivelul fiecărei țări în iunie 2026, iar la noi încă nu sunt puse în aplicare, și anume etichetarea mierii, cu toate că România, prin Legea apiculturii, are câteva puncte deja inițiate. (...) Pe mine mă surprinde ce răspunsuri poate să dea Guvernul României privind o legislație care acum nu i-o mai interzice Uniunea Europeană, ci, din contră, i-o impune. Și tot așa, tărăgănăm până când probabil va mai trece jumătate de an ca să aplicăm ceea ce e normal să aplici. Practic, atunci când cumperi un borcan cu miere, să știi despre ce este vorba în acel produs', a explicat el. Prezentă la deschiderea evenimentului, Maria Toma, director general al Direcției de Politice Agricole din Ministerul Agriculturii, a transmis că ordinul care reglementează etichetarea mierii a intrat în vigoare în 17 iunie. 'Acel ordin care reglementează etichetarea mierii este în vigoare din 17 iunie în România. Este în vigoare, deci încă un bonus pentru cei care consumă mierea: vor ști foarte clar ce proveniență are mierea, care este compoziția, ce procent deține din fiecare țară în parte. Noi susținem în continuare - și eu vorbesc în numele meu - acest sector care îmi este foarte drag', a precizat Maria Toma. Târgul Național al Mierii - ediția de toamnă - are loc în perioada 11 - 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură. Un număr de 94 de expozanți sunt prezenți la cel mai important eveniment de profil din Capitală și, deja, unul tradițional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea iubitorilor de produse apicole, cât și din partea apicultorilor, fie ei participanți sau expozanți, a procesatorilor din domeniul apicol, precum și a reprezentanților din cadrul asociațiilor apicole. 'Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creștem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură și produse ale stupului, dată fiind importanța acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată', transmit organizatorii. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
ANPIS: Numărul taților care primesc indemnizația maximă pentru creșterea copilului a crescut cu peste 32%
Numărul mediu lunar al taților care au beneficiat de indemnizația maximă pentru creșterea copilului, de 8.500 de lei, a crescut cu 32,4% în 2025, la 1.964, de la 1.483 în anul precedent, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). 'Datele privind perioada 2024-2025 arată nu doar evoluția numărului de beneficiari și a sumelor acordate, ci și o tendință de remarcat în structura beneficiarilor: tații sunt tot mai prezenți în prima perioadă de sprijin pentru creșterea copilului, în timp ce ponderea mamelor, deși rămâne net majoritară, este în ușoară scădere', se menționează în comunicat. Conform sursei citate, dinamica este vizibilă inclusiv în rândul beneficiarilor care primesc indemnizația maximă de 8.500 de lei. 'în 2025, numărul mediu lunar al beneficiarilor indemnizației pentru creșterea copilului a fost de aproximativ 150.861 de persoane, cu 5,23% mai puțin față de anul 2024. Scăderea reflectă diminuarea numărului total de persoane aflate în plată pe parcursul anului. Numărul mediu lunar al mamelor beneficiare a scăzut de la aproximativ 138.147 în 2024 la 129.126 în 2025, respectiv cu 6,53%. în același timp, numărul taților a crescut de la 21.043 la 21.735, cu 3,29%', se mai precizează în document. Ca urmare, ponderea taților în totalul beneficiarilor a crescut de la 13,22% la 14,41%, notează instituția. 'Cea mai relevantă evoluție se poate observa în cazul beneficiarilor indemnizației maxime, plafonate la 8.500 de lei. Astfel, conform bazei de date ANPIS, numărul mediu lunar al taților aflați la plafonul maxim a crescut de la aproximativ 1.483 în 2024 la 1.964 în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 32,4%', notează instituția. în cazul mamelor, numărul mediu lunar al beneficiarelor indemnizației maxime a crescut cu 20,2%, de la aproximativ 8.021 în 2024 la 9.640 în 2025. Astfel, deși femeile reprezintă în continuare majoritatea beneficiarilor indemnizației maxime, procentul a fost mai mare în cazul taților. în ceea ce privește cuantumul indemnizației, diferența dintre mame și tați rămâne redusă. în 2025, indemnizația medie lunară a fost de aproximativ 3.679 de lei pentru tați și 3.628 de lei pentru mame. Față de 2024, cuantumul mediu a crescut cu aproximativ 10% pentru ambele categorii. 'Datele conturează, astfel, două tendințe importante: deși numărul total al beneficiarilor indemnizației pentru creșterea copilului se reduce, participarea taților crește. Mai mult, creșterea este deosebit de vizibilă în rândul taților care beneficiază de indemnizația maximă, unde numărul acestora a crescut cu peste 32% într-un singur an', se mai arată în document. Conform sursei citate, aproape unul din trei beneficiari ai stimulentului de inserție este tată. 'Stimulentul de inserție reprezintă un sprijin acordat părinților care revin la activitatea profesională înainte de finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, încurajând astfel întoarcerea mai rapidă pe piața muncii. Beneficiul se adresează atât mamelor, cât și taților care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și constituie o formă de sprijin pentru familiile care aleg reluarea activității profesionale într-un termen mai scurt', precizează ANPIS. în 2025, tații au reprezentat 31,19% dintre beneficiarii stimulentului, față de 30,28% în 2024. în termeni simpli, aproape unul din trei beneficiari ai stimulentului de inserție este partea masculină a cuplului. în acest caz, ponderea taților a crescut deoarece numărul beneficiarilor de gen masculin a scăzut mai lent decât cel al mamelor. 'Mamele rămân în continuare principalii beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului, însă diferențele dintre cele două categorii se modifică gradual, iar rolul taților în sistemul de sprijin pentru creșterea copilului devine tot mai vizibil', se menționează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Parcul auto de vehicule electrice din România a ajuns la 74.541 de unități (analiză)
Parcul auto electric din România a ajuns la un total estimat de 74.541 de vehicule 'verzi' active, arată datele incluse într-o analiză de specialitate, publicată vineri. Potrivit statisticii oficiale, consultate de Lektri.Co, în luna august 2026 au fost înmatriculate 1.278 de vehicule electrice, dintre care 1.162 de autoturisme și 116 autoutilitare. Raportat la totalul de 39.406 de vehicule înmatriculate în aceeași perioadă, indiferent de motorizare, vehiculele electrice au reprezentat 3,24% din piața brută a lunii. Totodată, după scăderea celor 44 de radieri de mașini electrice, bilanțul net din august este de 1.234 de vehicule electrice. La nivel general, parcul auto de mașini electrice din România a ajuns la un total estimat de 74.541 de vehicule electrice active, după adăugarea înmatriculărilor nete din august, cele confirmate la finalul lunii precedente. în Top 10 al înmatriculărilor de electrice, în august 2026, MG4 Electric ocupă prima poziție,cu 79 de unități, urmată de Tesla Model 3, cu 70 de exemplare, și BYD Sealion 7 - cu 63 de unități, Dolphin Surf (61), Ford Puma Gen-E (58), Tesla Model Y (56), Hyundai Kona Electric (43), Mercedes-Benz CLA Electric (40), Mazda 6e (32) și Renault 4 E-Tech Electric (28). La 31 august, parcul auto electric din România avea pe primul loc Dacia - cu 18.626 de vehicule electrice active și o cotă estimată de 24,99%. Podiumul este completat de Tesla (13.729 de unități, cotă de 18,42%) și Volkswagen (5.951 de unități, cotă de 7,98%). Lektri.Co a fost înființată în anul 2018 la Timișoara și și oferă soluții de încărcare a mașinilor electrice pentru utilizatorii casnici, companii care doresc să implementeze stații de încărcare pentru angajați și domeniile HoReCa și retail. Stațiile de încărcare ale companiei sunt utilizate în România, Serbia, Polonia, Germania, Franța și Italia. AGERPRES/(AS- redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea unor active ale Azomureș SA de către SNGN Romgaz SA
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care SNGN Romgaz SA intenționează să preia unele active de la Azomureș SA, confirm unui comunicat de presă al instituției. Tranzacția vizează preluarea activelor utilizate în producția îngrășămintelor chimice și a produselor industriale ale Azomureș SA, precum și a contractelor și salariaților necesari desfășurării activității preluate. în analiza operațiunii, autoritatea de concurență a ținut cont și de elementele prezentate de Romgaz cu privire la modul în care va fi organizată și desfășurată activitatea preluată, astfel încât aceasta să funcționeze în condiții de piață, cu respectarea legislației concurenței și ajutorului de stat. SNGN Romgaz SA este principalul producător de gaze naturale din România. Grupul Romgaz desfășoară activități de explorare, producție și comercializare a gazelor naturale, stocare subterană a gazelor, producție de energie electrică, precum și servicii auxiliare aferente operațiunilor din sectorul gazelor naturale. Azomureș SA, parte a grupului Ameropa, este specializată în producția și comercializarea îngrășămintelor pe bază de azot. Decizia va fi publicată pe site-ul autorității naționale de concurență, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial. în data de 31 august, SNGN Romgaz a anunțat finalizarea tranzacției având ca obiect achiziția activelor care concură la activitatea de producție a SC Azomureș, precum și preluarea contractelor și transferul salariaților necesari activității preluate. Tranzacția a fost realizată în baza Acordului privind transferul de activitate (Transfer of Business Agreement), semnat la data de 29 mai 2026 între Romgaz, în calitate de cumpărător, și Azomureș, în calitate de vânzător. în data de 9 septembrie 2026, Consiliul de Administrație al Romgaz a aprobat înființarea sucursalei cu denumirea Sucursala Târgu Mureș Azomureș, având ca obiect principal de activitate Fabricarea altor produse chimice organice de bază. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Mititelu (ASF): Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de 26%;rațional este să avem aproape de 100%
Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de cel mult 26%, deși rațional este să avem aproape de 100%, însă până la fapte intervin mulți alți factori, unii administrativ-operaționali, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Sorin Mititelu. 'Subiectul nu este doar de interes general, dar are un impact, atunci când vorbim de riscul climatic atât de mare încât foarte rar se discută și foarte rar ne dăm seama despre cât de amplu, cât de mare poate să fie și cât de mult ne poate afecta. Asigurarea este parte din soluție și e nevoie, practic, de a avea posibilitatea să o iei de la capăt (...) în plan național avem un sistem dezvoltat, implementat de mai bine de 15 ani, administrat de o companie de asigurări, ce reunește un număr de alte companii de asigurări - PADROM, fostul PAID. Avem un produs obligatoriu prin lege și acesta cuprinde, printre altele, și riscul de inundații, alături de alunecările de teren și cutremur. Cu toate că este un produs obligatoriu, gradul de cuprindere în asigurare este totuși relativ mic, 25 - 26%, adică aproximativ două milioane și jumătate de locuințe sunt în acest program de asigurări național. Dintre ele, până în două milioane, au o asigurare extinsă a imobilului, și pentru alte riscuri și pentru alte bunuri. Rațional este să avem, practic, un grad de cuprindere aproape de 100%, însă, de la rațional la fapte, intervin mulți alți factori, unii, poate, administrativ-operaționali, dar unul cel mai cu impact este despre modul cum ne raportăm, cum mergem pe risc', a spus Mititelu. Acesta a adăugat că amplitudinea evenimentelor climatice este foarte mare la nivel global, iar valoarea despăgubirilor asociate acestor manifestări se ridică la aproximativ 200 de miliarde de dolari. 'Suntem propriile victime al unei judecăți cognitive. Ideea că nouă nu ni se poate întâmpla, doar la alții, nu acum, ci mâine sau peste 100 de ani, și, de asemenea, poate o să se întâmple, dar nu o să fie cine știe ce, sunt doar rezultatul unui mod de a privi lucrurile, fără să ne raportăm la viitor de o manieră obiectivă. Pentru că realitatea ne spune altceva: amplitudinea între asemenea evenimente este foarte, foarte mare. Ar trebui, rațional, să ne implicăm și să intrăm în astfel de sisteme de protecție. în plan global, undeva la 200 de miliarde de dolari este valoarea despăgubirilor asociate unor manifestări de riscuri climatice. Suma poate părea nu foarte mare, la nivelul unei economii globale, dar totuși sunt sute de miliarde. Ceea ce, însă, ne atrage atenția este recurența evenimentelor și mai ales severitatea, adică valoarea despăgubirilor, rezultat al pagubelor produse de aceste evenimente climatice nefavorabile, este în creștere. Riscul climatic nu mai este un risc, pentru care avem niște instrumente, niște soluții, la nivelul societății în a-l administra, ci devine un factor care poate să aibă un impact asupra întregii societății, întregii economii. Pentru că nu vorbim numai de case, nu vorbim numai de locuințe, dar vorbim și de viața oamenilor și de sănătatea lor, vorbim, de asemenea, și de un impact pe care astfel de evenimente, rezultate din riscul climatic îl are asupra activității economice', a punctat oficialul ASF. ANM și DC Media Group organizează, vineri, ediția din 2026 a conferinței cu tema 'Schimbările climatice și impactul în economie'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Curtea de Conturi: Echilibrul între sustenabilitatea finanțelor publice și investițiile în apărare,una dintre provocările guvernanței economice
Identificarea unui echilibru între sustenabilitatea finanțelor publice și investițiile strategice în apărare, considerate urgente, reprezintă una dintre marile provocări ale guvernanței economice, susține președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, în perioada 10-11 septembrie a.c. se desfășoară, la București, Conferința internațională Transparență și responsabilitate în cheltuielile de apărare, organizată în parteneriat de Consiliul Internațional al Auditorilor pentru NATO (International Board of Auditors for NATO - IBAN) și Curtea de Conturi a României. în deschiderea lucrărilor conferinței, președintele Curții de Conturi, Mirela Călugăreanu, a evidențiat cooperarea strânsă între instituția supremă de audit a României și IBAN, consolidată prin Memorandumul de înțelegere semnat la Cartierul General al NATO, în martie 2024, și concretizată prin conferința internațională organizată în aceste zile la București. Președintele Curții a subliniat importanța gestionării în mod responsabil și transparent a resurselor alocate apărării, în contextul în care statele investesc tot mai mult în acest domeniu devenit prioritar pentru siguranța și securitatea cetățenilor lor. 'Identificarea echilibrului între sustenabilitatea finanțelor publice și aceste investiții strategice, deopotrivă urgente, reprezintă una dintre marile provocări ale guvernanței economice. Instituțiile supreme de audit au datoria de a urmări cu atenție modul în care acest echilibru este atins, astfel încât disciplina bugetară să rămână un instrument al stabilității și nu un obstacol în calea securității noastre colective. Transparența și responsabilitatea publică sunt premise ale eficienței și ale încrederii cetățenilor. Recunoaștem, în același timp, cerințele legitime de confidențialitate din domeniul apărării, protecția intereselor de securitate rămânând una dintre provocările esențiale ale auditului public', a afirmat Mirela Călugăreanu, citată în comunicat. La rândul său, președintele IBAN, Sebastien Lepers, a accentuat nevoia de responsabilitate în gestionarea resurselor publice, arătând că această nevoie crește tot mai mult pe măsura majorării cheltuielilor în domeniul apărării. 'Securitatea nu poate fi sinonimă cu absența responsabilității. Prin urmare, rolul nostru, în calitate de auditori, nu este de a opune securitatea și transparența, ci de a găsi echilibrul potrivit între transparență, responsabilitate, legitimitate și confidențialitate. într-un mediu de apărare tot mai complex, acest lucru necesită independență, discernământ și auditori capabili să înțeleagă provocările tehnologice, operaționale și strategice cu care se confruntă. în fața acestor noi provocări, trebuie să ne adaptăm auditul, fără a renunța vreodată la ceea ce îi constituie fundamentul: independența, rigoarea și responsabilitatea', a declarat Sebastien Lepers. în intervenția sa, Radu Miruță, viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale, a apreciat activitatea auditorilor publici externi, menționând utilitatea constatărilor în deciziile financiare ale ministerului. 'Sunt interesat de fiecare dată când se desfășoară o misiune de audit la minister, pentru că rezultatele auditului reprezintă o confirmare pentru mine. Ce este de îmbunătățit, ce merge normal și ce ar trebui să meargă mai bine? Este important să înțelegem că sumele mari de bani sunt cheltuite conform legislației și să știm ce trebuie să modificăm pentru anul următor', a afirmat Radu Miruță. Alături de președintele Curții de Conturi, președintele IBAN și ministrul Apărării Naționale, au susținut discursuri înalți reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit, Olha Pishchanska - președintele Camerei de Conturi din Ucraina, Tatiana Șevciuc - președintele Curții de Conturi din Republica Moldova, Janar Holm - auditorul general al Instituției Supreme de Audit din Estonia, Jacek Kozlowski, vicepreședintele Instituției Supreme de Audit din Polonia, Marek Opiola - membru al Curții Europene de Audit, Paul Serre - președinte Departament Apărare Curtea de Conturi a Franței și directorul general IDI (INTOSAI Development Initiative (IDI), Einar Gorrissen. în continuarea lucrărilor, participanții la reuniune au abordat, în cadrul panelurilor tematice, aspecte privind auditarea cheltuielilor de apărare și a fondurilor comune ale NATO, auditul performanței în sectorul apărării și rolul instituțiilor supreme de audit în promovarea transparenței și responsabilității. în cadrul discuțiilor, reprezentantul Curții de Conturi a României, Aurelian Bădulescu, consilier de conturi și coordonator al Departamentului de audit responsabil pentru sectorul apărării a susținut o prezentare pe tema auditării schimbărilor în programele de apărare, cu accent pe menținerea responsabilității în contextul evoluției costurilor, programului și capacităților. 'Panelul privind contribuția instituțiilor supreme de audit la buna guvernanță în sectorul apărării, echilibrarea transparenței și a responsabilității publice în raport cu cerințele de confidențialitate a fost moderat de Csongor-Attila Dezso, consilier de conturi și coordonator al Departamentul de audit al performanței din cadrul Curții de Conturi a României', se mai precizează în comunicat. De asemenea, la lucrările conferinței au participat Lucian Heiuș, vicepreședintele Curții de Conturi, Adrian Popa, consilier de conturi, precum și alți reprezentanți ai conducerii instituției și auditori publici externi. Conferința internațională continuă în cadrul a trei ateliere tehnice, referitoare la tipurile de audit în sectorul apărării, la metodologiile de audit relevante pentru domeniile apărării și securității și la cooperarea dintre IBAN și instituțiile supreme de audit ale statelor membre NATO. 'în sesiunea dedicată concluziilor și perspectivelor de cooperare, participanții vor sintetiza principalele idei rezultate în urma panelurilor și atelierelor și vor analiza posibilitățile de consolidare a cooperării profesionale dintre IBAN, instituțiile supreme de audit și organizațiile internaționale participante', se mai arată în document. Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit din state membre ale NATO și ale Uniunii Europene, precum și din Ucraina și Republica Moldova, reprezentanți IBAN, ai Curții de Conturi Europene, ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ai Inițiativei pentru Dezvoltare a INTOSAI (IDI). Conferința își propune facilitarea schimbului de experiență și de bune practici privind auditul în domeniile apărării și securității, într-un context internațional marcat de creșterea cheltuielilor de apărare, de dezvoltarea unor programe de investiții semnificative și de necesitatea asigurării unui echilibru adecvat între transparență, responsabilitate publică și protejarea informațiilor clasificate. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București a deschis pe roșu ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe toți indicii ședința de vineri, cu un rulaj total în valoare de 50,65 milioane de lei (9,64 milioane de euro) după 40 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a scăzut cu 1,66%, în timp ce indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a coborât cu 1,67%. Totodată, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 1,67% din valoare, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, era pe minus cu 1,66%. Indicele BET-FI al SIF-urilor a consemnat o scădere cu 1,26%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, s-a diminuat cu 1,85%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor au fost înregistrate de Altur (+5,22%), Antibiotice (+2,25%) și Novere Capital (+1,61%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Comcm (-13,69%), Cris-Tim Family Holding (-7,89%) și Bermas (-7,34%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Inflația a coborât la 6,2%, dar nu pentru că au scăzut prețurile (analiză)
Inflația a coborât la 6,2%, dar nu pentru că au scăzut prețurile, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Institutul Național de Statistică a publicat în această dimineață datele pentru august: rata anuală a inflației a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie și de la 10,4% în iunie. în trei luni, indicatorul s-a înjumătățit față de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparația europeană, nivelul este de 6,3%. Conform sursei citate, este cea mai rapidă dezinflație din ultimul deceniu. Și este, în cea mai mare parte, aritmetică. 'Scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri', avertiza Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, încă din iulie, când indicatorul a coborât pentru prima dată în 12 luni. Este exact distincția pe care datele din august o confirmă: prețurile nu au scăzut, ci au încetat să mai crească în ritmul de anul trecut. Potrivit experților de la Frames, scăderea inflației nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut. Liberalizarea prețului la energia electrică din iulie 2025 și majorarea TVA și a accizelor din august 2025 au ieșit, rând pe rând, din calculul 'an față de an'. Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creștere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depășise 50%. Cifra care descrie ce au trăit efectiv gospodăriile este rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 - august 2026, prețurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%. 'Nu vom mai vedea creșteri de prețuri spectaculoase cum am văzut anul trecut', arăta Negrescu în august, amintind că scumpirea energiei cu aproape 80% a produs o inflație record la nivel european în 2025 și la începutul lui 2026. Acumularea din acei doi ani rămâne însă în prețuri: ea nu se șterge, doar încetează să se adauge. Analiza Frames arată că structura pe categorii a inflației arată o economie cu două viteze foarte diferite. Serviciile rămân problema. Ele s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% numai de la finalul lui 2025, adică de aproape două ori mai repede decât indicele general. Cea mai violentă mișcare este la chirii, cu o creștere anuală de 39,7%, concentrată aproape integral în acest an - plus 37,21% doar din decembrie. Urmează tarifele la apă, canal și salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparațiile auto, cu 10,81%, și energia termică, cu 10,7%. Serviciile sunt componenta cea mai lentă a oricărui proces dezinflaționist, pentru că în ele se regăsesc salarii, chirii comerciale și contracte anuale. Faptul că ele cresc încă în două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, este semnalul că presiunea de fond nu a dispărut. 'Vedem serviciile afectate puternic de creșterea prețului la carburanți și la energia electrică', explica managerul Frames mecanismul de transmisie. Conform analizei, într-o economie dependentă de transportul rutier de marfă, costul de la pompă nu rămâne la pompă: el urcă pe lanț și ajunge în tariful frizerului, al mecanicului și al restaurantului, cu câteva luni întârziere. Singura creștere lunară semnificativă din august vine de la carburanți: plus 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcare cu 6,64% și motorina cu 6,12%. Pe an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% - cea mai mare creștere anuală din întregul coș de consum. Cauza este fiscală și de reglementare: de la 1 iulie au expirat simultan plafonarea adaosului comercial instituită prin OUG 19/2026 și cotele reduse de accize, pe fondul unor cotații internaționale tensionate. Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lui august, ceea ce a obligat Guvernul să taie temporar acciza cu 20% în perioada 16-31 august, printr-un mecanism de acciză dinamică revizuibil bilunar. Efectul fusese anticipat cu precizie. '1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri', declara Adrian Negrescu la sfârșitul lui iunie, explicând că expirarea plafonării accizei se va traduce în scumpiri pe toate lanțurile economice, într-o economie dependentă de transportul rutier. Datele INS pentru august confirmă cifra cu cifra. Importanța acestei linii se vede într-un singur indicator din comunicat, analizat de experții de la Frames: excluzând combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie. Cu alte cuvinte, fără carburanți, luna august ar fi fost o lună de deflație. 'Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților', insistă managerul Frames. Este singura componentă care poate răsturna traiectoria în lunile care urmează. Contraponderea este alimentația. Mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o singură lună și au crescut cu doar 2,62% pe an, mult sub indicele general. Recolta a făcut diferența: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. La acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, și la unt, cu 1,24%. în sens invers, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%. Gazele naturale, singura scădere din zona nealimentară, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 și cu 9,97% sub nivelul din decembrie, ca efect al OUG 12/2026. Un detaliu marginal, dar relevant pentru cine urmărește sectorul: din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum. De la finalul anului trecut, tarifele din această categorie au urcat cu 9,6%. Banca Națională a revizuit în august prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 în sus, de la 5,5% la 6,1%, invocând efectele caniculei și secetei asupra producției de energie și scumpirea carburanților, care singură contribuie cu 1,1 puncte procentuale la rezultatul final. Revenirea în intervalul-țintă de 2,5% plus/minus un punct este așteptată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția anterioară. Datele din august sunt, prin urmare, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului - și chiar înaintea calendarului anticipat în piață. 'Am depășit vârful inflației', afirma Negrescu pe 12 august, estimând o rată în jur de 5,5% din toamnă și chiar spre 5% la finalul anului, cu condiția ca noul Guvern să nu ia măsuri care să stimuleze creșterile de prețuri. Cifra din august validează direcția; problema rămâne condiția. Pe termen scurt, rezultatul deschide o discuție despre calendarul relaxării monetare. Dobânda de politică monetară stă la 6,50% din august 2024, iar economiștii BCR estimau, înainte de aceste date, menținerea ei până în mai 2027. Următoarea ședință de politică monetară este pe 8 octombrie. 'Problema este contextul. Dezinflația nu vine pe fondul unei economii care se răcește controlat, ci al uneia care s-a oprit: semestrul I 2026 s-a închis cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou tăiate în ultimele zile - ING vede acum o contracție de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%'', arată analiza Frames. Cu alte cuvinte, inflația scade pentru că baza de comparație s-a schimbat și pentru că oamenii cheltuiesc mai puțin, nu pentru că economia a fost stabilizată. Iar componenta cea mai rigidă a coșului, serviciile, rămâne în două cifre. 'Sfatul practic pe care experții de la Frames îl repetă de câteva luni ține tocmai de această incertitudine: atât populația, cât și firmele ar trebui să își renegocieze contractele de furnizare a energiei, astfel încât să își asigure un preț fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni. într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piață', se mai menționează în comunicatul Frames. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Concordia: Consumul populației a devenit o frână pentru economia românească în primul semestru
Consumul populației, motorul tradițional al creșterii economice românești, a avut în primul semestru din 2026 o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția economiei, în timp ce vânzările din retail au scăzut, în termeni anuali, cu până la 7,3% în iunie, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia. 'Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puțin dorit scenariu pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, adâncind slăbiciunea deja vizibilă din a doua jumătate a lui 2025. Peste factorii interni cunoscuți, politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică, s-a suprapus un șoc extern greu de anticipat: războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut prețul la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli, lovind direct puterea de cumpărare și încrederea în economie. Consumul populației, motorul tradițional al creșterii economice românești, a devenit o frână importantă, cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările retail au coborât, în termeni anuali, cu până la -7,3% în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor și firmelor se află la minime multianuale', susțin reprezentanții confederației, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES. Totodată, industria s-a decuplat complet de la revenirea din Zona Euro, afectată de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente. '2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea', a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia. Rata inflației a depășit pragul de 10% în prima parte a anului, atingând un maxim de 10,9%, alimentată în bună măsură de scumpirea carburanților pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, notează sursa citată. 'Din iulie, tabloul s-a schimbat rapid: inflația a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar BNR estimează o apropiere de 6% până la finalul anului. Scăderea este încurajatoare, dar fragilă: eliminarea programată a plafonării la gazele naturale și a plafonului la adaosul comercial pentru alimente vor pune din nou presiune pe prețuri în perioada următoare', se mai precizează în comunicat. Concordia susține însă eliminarea acestor plafonări, care au distorsionat piața și au mascat, temporar, problema reală. Soluția pe termen lung nu este controlul administrativ al prețurilor, ci creșterea producției interne de energie la costuri competitive, singura cale prin care prețurile pot scădea sustenabil, fără intervenție artificială. Pe frontul fiscal, disciplina bugetară a dat rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie, un ritm care indică o probabilitate mare de încadrare în ținta anuală de 6,2% din PIB, cu condiția să nu apară derapaje de cheltuieli odată cu instalarea unui nou guvern, se mai precizează în document. 'Leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, pe fondul căderii guvernului Bolojan și al turbulențelor generate de războiul din Iran, într-un context similar celui din Polonia (zlotul, -4%), dar diferit de cel din Ungaria, unde forintul s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar. Randamentele titlurilor de stat au urcat cu 100-150 puncte de bază între martie și mai. în contrast, bursele din România și Ungaria au avut un semestru excelent, BET și BUX înregistrând randamente de 33%, respectiv 26%', susțin reprezentanții confederației. Totodată, piața muncii a resimțit din plin încetinirea economică: rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, maximul ultimilor ani, iar creșterea salariilor nete s-a temperat drastic, la doar 3,5% în iunie, față de ritmurile de 10-20% din anii anteriori. Sectorul privat a fost afectat aproape la fel de mult ca cel bugetar, dinamica salariilor private înjumătățindu-se față de anul trecut. 'Dincolo de cifrele semestriale, 2026 pune presiune tot mai mare pe competitivitatea structurală a economiei românești. Costul orar al forței de muncă rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE, dar acest avantaj se erodează: în ultimii 10 ani, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale', conform comunicatului. în paralel, eliminarea plafonărilor la energie a scumpit drastic factorii de producție pentru firme. Prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali mari este printre cele mai ridicate din UE, iar cel al gazelor naturale, până acum unul dintre cele mai mici din Europa, dar se apropie rapid de nivelurile din Germania și Austria. Toate acestea se suprapun peste cele două deficite gemene ale României: deficitul de cont curent, cel mai ridicat din Uniunea Europeană (aproape 8% din PIB), și un deficit bugetar care, deși în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune. Conform Băncii Mondiale, la finalul lui 2026 România va rămâne, din perspectiva acestor doi indicatori, mai aproape de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia, decât de partenerii săi din Uniunea Europeană. 'Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare', a declarat Iulian Lolea, economist șef, Confederația Patronală Concordia, citat în comunicat. România intră în a doua parte a anului 2026 cu o inflație în scădere și un deficit bugetar sub control, dar cu o economie oprită și cu o competitivitate tot mai fragilă. Credibilitatea angajamentelor asumate față de partenerii internaționali se va vedea în cifrele din a doua jumătate a anului, iar acestea vor conta mai mult decât în oricare alt an, notează specialiștii organizației. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
INS: Pensia medie lunară a crescut cu 0,3% în trimestrul II; numărul pensionarilor a scăzut la 4,913 milioane
Pensia medie lunară a fost de 2.942 de lei în trimestrul II 2026, în creștere cu 0,3% față de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari a fost de 4,913 milioane de persoane, în scădere cu 7.000 de persoane, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,573 milioane de persoane, în scădere cu 4.000 de persoane față de trimestrul precedent. Pensia medie lunară, luând în calcul sumele brute plătite de casele de pensii pentru toate categoriile de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc. - a fost de 2.942 de lei, în creștere cu 0,3% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 98,1%. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 5.000 de persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 11.000 de persoane. Atât pensia medie lunară, cât și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut, comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 0,3%. Față de trimestrul I 2026, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 7.000 de persoane, la fel ca numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat care a scăzut cu 4.000 de persoane. Pensia medie lunară a înregistrat o creștere de 0,3% față de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 0,04%. în trimestrul II, pensionarii de asigurări sociale de stat dețin ponderea majoritară (93,1%) în numărul total de pensionari de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș, cu o pondere de 9,6%, și de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8%. în schimb, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate și anticipate parțial, a căror pondere a fost de 1,6%. în ceea ce privește numărul pensionarilor de asigurări sociale cu pensii pentru limită de vârstă, femeile reprezintă 55% din totalul acestora, respectiv 2,17 milioane femei. Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și în județul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman, respectiv la 14 pensionari la 10 salariați în județul Vaslui. Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.821 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.700 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă a reprezentat 52,5% din câștigul salarial mediu net (57,9% în trimestrul precedent). Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 1.350 de lei: 2.229 lei în județul Botoșani, 2.274 lei în județul Vrancea și 2.285 lei în județul Vaslui față de 3.579 lei în Municipiul București, 3.498 lei în județul Hunedoara și 3.331 lei în județul Brașov. Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților în cazul tuturor categoriilor de pensii, chiar și în categoriile în care numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaților. în cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia aferentă femeilor a reprezentat 63% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță s-a înregistrat la pensiile anticipate și anticipate parțial, unde pensia medie a femeilor a reprezentat 60,8% din cea a bărbaților, iar cele mai apropiate valori la pensia de invaliditate, gradul II (1.061 lei pentru femei, față de 1.310 lei pentru bărbați). Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG3 nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale, în trimestrul II 2026, a fost de 885.900 persoane, din care: 844.100 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, echivalentul a 18,5% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat; 37.900 persoane din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, echivalentul a 35,5% din totalul pensionarilor agricultori și 3.900 persoane din sistemul militar, echivalentul a 1,7% din totalul pensionarilor militari. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
INS: Câștigul salarial mediu brut în România a crescut cu 1, 5% atât ca valoare brută, cât și netă, în iulie
Câștigul salarial mediu brut în România a ajuns la valoare de 9.709 lei, în luna iulie a acestui an, în creștere cu 1,5% față de luna anterioară, în timp ce valoarea netă s-a majorat cu același procent, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada analizată, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanță sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și reducerilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 s-au înregistrat după cum urmează: cu 23,4% - în activități juridice și de contabilitate, respectiv cu 20,2% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 8% și 14,5% - în activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități de închiriere și leasing, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, alte activități profesionale, științifice și tehnice. Alte majorări, între 3,5% și 6,5%, s-au consemnat în fabricarea produselor textile, activități de poștă și de curier, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități de jocuri de noroc și pariuri, agricultură, vânătoare și servicii anexe, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activități de investigații și protecție, pescuit și acvacultură, activități de peisagistică și servicii pentru clădiri, activități asociative diverse, industria metalurgică, comerț cu amănuntul. Pe de altă parte, scăderi ale câștigului salarial mediu net, în iulie față de iunie 2026, au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte). Astfel, diminuări ale câștigului salarial mediu net la nivel de diviziuni au fost între 7,5% și 11,5% în fabricarea produselor din tutun, activități de editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, telecomunicații, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, respectiv între 1,5% și 4,5% în intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, activități ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, alte activități extractive, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală. Totodată, în sectorul bugetar, de la o lună la alta, câștigul salarial mediu net a crescut ușor în sănătate și asistență socială (+1,5%) și în administrația publică (+0,6%), dar a scăzut în învățământ (-1,1%). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Chiriile s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu 39,7%; motorina cu 34,61%
Chiriile au înregistrat cea mai mare creștere de preț în perioada august 2025 - august 2026, de 39,7%, urmate de motorină, cu 34,61%, și benzină, cu 25,49%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Rata anuală a inflației a scăzut, în luna august 2026, până la nivelul de 6,2%. în perioada cuprinsă între august 2025 și august 2026, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la categoria 'Servicii', cu 11,28%. în același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 6,36%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 2,62%. La alimente, cele mai mari majorări de prețuri s-au menținut și în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se în ultimul an cu 15,02%. Ouăle se află pe locul secund, cu o creștere a prețurilor de 10,88%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 8,5%. în același interval de timp, laptele de vacă și-a majorat prețul cu 8,31%, uleiul cu 6,36%, iar peștele proaspăt cu 5,62%. Alte majorări importante de preț la alimente se pot constata la țuică, rachiuri și alte băuturi, 5,44%, la pește și conserve din pește, 5,43% și la miere de albine, 5,34%. Pâinea și-a majorat prețul cu 5,09%, în vreme ce categoria băuturilor alcoolice a înregistrat o creștere 4,53%. în perioada menționată cea mai semnificativă scădere de prețuri a fost la categoria fructelor proaspete (-18,18%), dar și cartofii s-au vândut cu 15,21% mai ieftin. Alte scăderi s-au înregistrat la legume și conserve din legume (-8,51%), la mălai (-5,27%) și la făină (-3,28%). Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creșteri din luna august 2026 sunt la motorină, 34,61%, și la benzină, 25,49%. întreaga grupă a combustibililor a avut o creștere de 17,03% în perioada august 2025-august 2026. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (10,7%), la ceasuri, aparate audio-video, articole sportive (8,6%), la detergenți (6,71%), la tricotaje (6,61%). Prețul la energia electrică s-a majorat cu 1,82% în perioada analizată, după ce în lunile anterioare atinsese niveluri de peste 50%. Singurele scăderi de prețuri din această perioadă la categoria mărfurilor nealimentare au fost cele de la gaze, mai ieftine cu 3,44%. în categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în august 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 39,7%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate, cu 14,12%, și abonamentele de televiziune, cu 13,2%. Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la reparații auto, electronice și lucrări foto (10,81%), la transportul rutier (10,55%), la transportul auto (9,86%) și la transportul CFR (9,79%). Tarifelor transportului aerian au crescut cu 6,27% comparativ cu august 2025, dar în acest caz se remarcă o creștere de prețuri cu 25,4% față de luna decembrie 2025. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)