Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Infrastructura digitală ce alimentează AI, o amenințare la adresa tranziției energetice europene și globale (analiză)
Infrastructura digitală care alimentează Inteligența Artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa tranziției energetice europene și globale, avertizează specialiștii într-un raport al Environmental Coalition on Standards (ECOS) și Open Future, citat într-o analiză publicată de Asociația 2Celsius. ''Dacă ești tentat să crezi că inteligența artificială este o tehnologie 'curată', că răspunsurile pe care le primești de la un chatbot nu lasă urme fizice în lumea reală, raportul 'From Innovation to Overshoot: How Data Centre Expansion Risks Derailing Climate Goals' te va face să reconsideri această percepție. Publicat de coaliția de mediu ECOS și think tank-ul european Open Future, documentul trasează cu precizie anatomia unui paradox al erei digitale: cu cât folosim mai multă inteligență artificială, cu atât planeta plătește mai mult - în energie, apă, materii prime și emisii de CO2. Un centru de date este, în esență, o clădire masivă plină cu servere, echipamente de stocare și rețele de calculatoare - infrastructura fizică care face posibilă orice aplicație digitală, de la e-mail la modele lingvistice de mari dimensiuni precum ChatGPT sau Gemini. Aceste facilități necesită alimentare electrică neîntreruptă, generatoare de rezervă și sisteme sofisticate de răcire (...) Infrastructura digitală care alimentează Inteligența Artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa tranziției energetice europene și globale'', se menționează în analiză. Potrivit sursei citate, odată cu explozia AI, au apărut și complexe dedicate exclusiv acestei noi tehnologii, echipate cu mii sau zeci de mii de procesoare grafice (GPU) și unități de procesare tensorială (TPU), conectate prin rețele ultra-rapide. Astfel, Microsoft a construit, de exemplu, un super-calculator dedicat OpenAI, dotat cu peste 285.000 de nuclee CPU și 10.000 de GPU-uri interconectate printr-o rețea de 400 Gb/s, în timp ce Meta a pus bazele 'AI Research SuperCluster' cu 16.000 de GPU-uri Nvidia A100. ''Impactul centrelor de date asupra sistemelor energetice globale este deja copleșitor și accelerează rapid. Agenția Internațională a Energiei (AIE) a identificat explicit centrele de date alimentate de AI drept un factor structural major în creșterea cu 4,3% a cererii globale de electricitate în 2024. Mai mult, centrele de date au contribuit cu aproape 60% din creșterea consumului de electricitate în sectorul clădirilor în același an. Capacitatea instalată a centrelor de date a crescut în 2024 cu aproximativ 20% (circa 15 GW), majoritar în Statele Unite și China. Aceste facilități sunt în continuare alimentate predominant din combustibili fosili, care generează aproape 60% din electricitatea globală - cărbunele singur acoperind 35%'', susține președintele 2Celsius, Raul Cazan. Datele oficiale arată că, la nivel european, consumul centrelor de date a fost estimat la 45-65 TWh, în 2022, echivalentul a aproximativ 1,8% - 2,6% din totalul consumului de electricitate al Uniunii Europene. în acest context, Irlanda este un caz extrem, unde cererea de energie a centrelor de date s-a triplat din 2015 și reprezintă acum aproximativ 18% din consumul total de electricitate al țării. De asemenea, majorări ale cererii de energie s-au consemnat în: Olanda (circa 5%), Luxemburg (aproximativ 4,8%) și Danemarca (4,5%). De asemenea, un raport McKinsey din 2024 estimează că, în Europa, consumul de energie al centrelor de date se va tripla până în anul 2030, de la aproximativ 62 TWh la peste 150 TWh. ''Aceasta ar ridica ponderea centrelor de date în consumul total de electricitate european de la 2% la circa 5% - o creștere care pune sub semnul întrebării întreg efortul de decarbonizare al continentului. AI nu este singura vinovată, precizează autorii raportului. Bitcoin mining consumă anual între 155 și 172 TWh - comparabil cu consumul energetic al Poloniei. Platformele de streaming precum Netflix și YouTube consumă împreună peste 200 TWh anual. Cloud gaming poate necesita aproximativ 340 de wați per utilizator doar în centrele de date. Rețelele sociale, cu peste 5 miliarde de utilizatori, generează un trafic de date continuu care necesită infrastructuri de procesare și stocare de proporții industriale'', subliniază analiza de specialitate. în ceea ce privește obiectivele climatice ale marilor companii de tehnologie, raportul documentează faptul că Google a raportat o creștere de 48% a emisiilor față de 2019, Microsoft a înregistrat un salt de aproape 30% față de 2020, Meta și-a dublat emisiile în comparație cu anul 2019, iar Amazon, deși a raportat o scădere cu 3% a amprentei de carbon, a fost eliminată din inițiativa Science Based Targets pentru lipsa unui plan credibil de reducere a emisiilor. Pe ansamblu, cercetările arată că emisiile reale ale companiilor tech sunt estimate a fi cu 662% mai mari decât ceea ce se raportează public. ''Dincolo de energie și emisii, centrele de date au un impact semnificativ și adesea trecut cu vederea asupra resurselor de apă. Apa este utilizată masiv în procesele de răcire - atât în centrele de date propriu-zise, cât și de-a lungul întregului ciclu de viață al echipamentelor, de la extracția materiilor prime până la fabricarea semiconductorilor. Un singur centru de date Google consumă în medie aproximativ 1,7 milioane de litri de apă pe zi. Un centru de date consumă aproximativ 26 de milioane de litri de apă anual per megawatt de putere. Dacă 20% din centrele de date europene utilizează sisteme de răcire cu lichid, consumul total de apă ar ajunge la 43,2 miliarde de litri anual - suficient pentru a umple aproximativ 173 de milioane de piscine olimpice. Modelele AI avansate amplifică și acest impact: potrivit raportului, modele precum ChatGPT consumă aproximativ doi litri de apă la fiecare 10-50 interogări. La scara utilizării globale actuale, cifrele devin astronomice'', notează 2Celsius. în opinia experților de mediu, Uniunea Europeană nu dispune, în prezent, de o strategie coerentă care să acopere întregul lanț valoric al centrelor de date alimentate de AI. în context, se amintește de Directiva privind Eficiența Energetică (EED) referitoare la raportarea obligatorie a sustenabilității pentru centrele de date cu o putere IT de peste 500 kW, de Regulamentul Ecodesign pentru servere și produse de stocare a datelor, de Directivele CSRD și CSDDD, componente ale cadrului de raportare a sustenabilității corporative, ce ar trebui să impună companiilor să raporteze emisiile de GHG și să identifice impacturile adverse asupra drepturilor omului de-a lungul lanțurilor lor valorice, precum și de Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (RED III) - ce vizează ca cel puțin 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030, dar care nu conține ținte obligatorii specific pentru centrele de date. Asociația 2Celsius este o organizație non-guvernamentală, membră a European Environmental Bureau, Climate Action Network Europe, Federației Europene pentru Transport și Mediu (T&E), precum și a ECOS. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
ANAF lansează aplicații gratuite destinate contribuabililor pentru a-și verifica declarația D406 SAFT
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziția contribuabililor două aplicații gratuite, create pentru a face mai simplă verificarea datelor raportate prin declarația D406 SAF-T, reducându-se astfel riscul ca aceștia să primească ulterior notificări de neconformitate. Potrivit unui comunicat al ANAF, remis miercuri AGERPRES, prin aceste instrumente, contribuabilii pot compara mai ușor informațiile din SAF-T cu cele din decontul de TVA D300, înainte de depunerea declarațiilor. 'Aplicația pentru verificarea declarației D406 SAFT îi ajută pe contribuabili să verifice dacă datele din declarația D406 sunt corecte și complete, înainte de depunere. Astfel, erorile pot fi observate și remediate mai rapid, iar riscul de a primi ulterior notificări de neconformitate se reduce. Aplicația de evaluare a informațiilor declarate prin D406 în șablon D300 permite completarea unui formular de verificare asemănător decontului de TVA, pe baza datelor din SAF-T. în acest fel, contribuabilii pot vedea mai clar dacă informațiile raportate prin D406 corespund cu cele declarate prin D300', se arată în comunicat. Aplicațiile și documentația necesară pot fi descărcate de pe portalul ANAF, din secțiunea dedicată SAF-T. Potrivit sursei citate, impactul acestor instrumente este unul semnificativ: din cele aproximativ 870.000 de societăți care au obligația depunerii SAF-T, circa 580.000 - aproape 67% - depun și decontul de TVA și vor putea astfel să identifice din timp eventualele neconcordanțe dintre raportări și să le corecteze înainte de depunere. 'Cele două aplicații îi ajută pe contribuabili să descopere și să corecteze eventualele greșeli înainte de a trimite declarația SAF-T către ANAF. Astfel, scade riscul ca o simplă eroare să ducă la probleme de conformare sau sancțiuni, iar ANAF primește date mai corecte și își poate concentra verificările asupra situațiilor care prezintă cu adevărat un risc fiscal', explică reprezentanții instituției. Aplicațiile au fost dezvoltate după ce, în etapa pilot, au fost identificate situații în care datele transmise conțineau erori sau neconcordanțe. Prin verificarea acestora din timp, contribuabilii pot corecta eventualele diferențe înainte de transmiterea declarațiilor către ANAF. 'Ne dorim ca aceste aplicații să fie un sprijin real pentru contribuabili: ușor de folosit, gratuite și utile în activitatea de zi cu zi. Verificările se fac pe calculatorul propriu al utilizatorului, iar datele nu sunt transmise către ANAF în această etapă. Prin aceste instrumente, contribuabilii pot identifica și corecta din timp eventualele erori, înainte ca acestea să genereze dificultăți în îndeplinirea obligațiilor fiscale. în același timp, urmărim să încurajăm conformarea voluntară și să oferim contribuabililor soluții practice, care să simplifice interacțiunea cu administrația fiscală', a declarat președintele ANAF, Adrian Nica, citat în comunicat. în perioada septembrie - noiembrie 2026, aplicațiile vor fi în testare, de aceea, feedback-ul contribuabililor este foarte important, subliniază instituția. 'ANAF își dorește să îmbunătățească aceste instrumente împreună cu utilizatorii, astfel încât aplicațiile să fie cât mai clare, utile și funcționale', transmite aceasta. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Diaconu (CIGRE România): Inginerii români rămân să fie în continuare undeva în vârf
Paris - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Partea tehnică este predominantă 99,9% la CIGRE 2026 Paris Session 2026, iar inginerii români sunt în continuare undeva în vârf, a declarat, miercuri, președintele CIGRE România, Ciprian Diaconu. 'Un element de noutate, să spunem, este numărul foarte mare de participanți față de acum 2 ani. Anul acesta sunt cel puțin 5.400 de delegați care și-au plătit participarea, la care se adaugă cel puțin 1.500 de expozanți și de vizitatori. Expoziția s-a mărit cu aproximativ 25% față de acum 2 ani, iar prestigiul și recunoașterea organizației CIGRE Internațional sunt din ce în ce mai mari (...) Partea tehnică este 99,9% predominantă față de orice alte aspecte. Vin tehnologii din toate domeniile sectorului electroenergetic.(...) Poate că ați văzut la un stand, a apărut primul întrerupător de 400 kilovolți în vid, vidul care pe vremuri era văzut ca o tehnologie prohibitivă din punct de vedere economic. (...) în rest, foarte multe lucruri legate de partea de comunicații, de IT. Colegii noștri de la Enevo prezintă ceva foarte interesant legat de cybersecurity. Mai sunt oameni care prezintă elemente de cybersecurity, dar mi se pare că ceea ce au făcut colegii noștri din România este mult peste ce au făcut alții. Deci, inginerii români rămân să fie în continuare undeva în vârf', a spus Diaconu. Printre temele principale ale evenimentului din acest an el a menționat partea de inteligență artificială, care poate să îi ajute pe cei din industria energetică. 'Pătrunderea ei treptat, zi cu zi, în industria energetică mi s-a părut o chestie foarte binevenită, destul de bine fundamentată. Și dacă pentru mulți AI este o chestie care este doar Chat GPT, e bine să afle foarte multă lume că AI este un instrument care poate să-i ajute pe cei din industria energetică, pentru că acum nu mai sunt cinci companii de electricitate, acum sunt sute de mii de companii de electricitate pe același areal și toți trebuie să comunice între ei și toți trebuie să se ferească de atacuri cibernetice și toți trebuie să-și optimizeze funcționarea pe criterii economice. Deci, acesta, după părerea mea, este un aport foarte, foarte important', a explicat președintele CIGRE România. O altă discuție importantă în cadrul CIGRE Session Paris este, în opinia sa, cea legată de repararea unei greșeli istorice produse în sistemele energetic, respectiv 'celebrul unbundling'. 'Alt lucru mai important care s-a discutat aici este: haideți să reparăm o greșeală istorică produsă în sistemele energetice, și nu numai din Europa, ci cam de pe toată planeta, în care s-a făcut celebrul unbundling, separarea companiilor - eu am participat și a trebuit să contribui la separarea transportului de distribuție. Acum CIGRE spune: dar noi suntem cumva împreună, suntem afacerea cu sârmele... Avem aceleași preocupări, tehnologii din transport s-au dus către distribuție, tehnologii din distribuție urcă înspre transport, rețeaua nu mai este unidirecțională, dinspre transport către distribuție. Acum sunt o grămadă de fluxuri care vin dinspre distribuție către transport și toate astea trebuie să le observe inginerii, să le formalizeze niște concepte și să le găsească soluții. Probabil că va exista o poziție a legiuitorilor, adică va exista o poziție a celor care dețin niște poziții de monopol și e mai greu să te duci în zona de competiție. (...) Distribuitorii din România au tot felul de preocupări și, prin platforma CIGRE, încercăm să-i aducem la aceeași masă, să găsim soluții comune care să poată să fie aplicate și pe verticală și pe orizontală', a precizat Ciprian Diaconu. Acesta a vorbit și despre preocuparea actuală a CIGRE de a finanța proiecte de cercetare, de învățare. 'S-a creat o fundație la care, dacă reușești să scrii un proiect eligibil, poți să ajungi să iei niște bani de la fundația CIGRE. Nu numai organizația internațională este sponsor, ci au început să vină sponsori care au înțeles rolul dominant al CIGRE în viața asta a noastră. Pentru că îmi spunea cineva: știți cum e piramida lui Maslow, cu necesitățile oamenilor. Dacă stai de vorbă cu niște oameni mai tineri, cu niște copii, o să spună că la baza piramidei lui Maslow e wi-fi. Fără wi-fi nu se poate trăi. Pe urmă vine unul cu părul mai alb și zice 'da, da' și mai jos de wi-fi este energia electrică, pentru că dacă oprim energia electrică am terminat'...', a transmis el. La CIGRE Session 2026, inginerul și specialistul român în energie Bogdan Leu a fost ales în funcția de președinte Internațional NGN al CIGRE pentru a conduce comunitatea globală CIGRE Next Generation Network în mandatul 2026-2028, iar Radu Opreanu, specialist la Transelectrica a prezentat un articol cu tema 'Formarea dinamică a zonelor sistemului electroenergetic pentru estimarea continuă a inerției'. 'CIGRE Paris Session e cea mai mare conferință din lume în domeniul sistemelor electroenergetice, iar aici se adună o dată la doi ani companii furnizoare de soluții care își prezintă în premieră proiectele inovatoare, cele mai noi soluții....Eu am prezentat un articol despre estimarea inerției în sistemele electroenergetice. Pentru realizarea acestei cercetări am folosit date de la Dispecerul Energetic Național (DEN). Inerția este ca un actor nevăzut în rețeaua electrică de transport care compensează dezechilibrele de putere în primele momente de după apariția acestora. (...) Odată cu înlocuirea tot mai accentuată a capacităților de generare convenționale bazate pe generatoare sincrone cu capacități regenerabile, inerția a scăzut și scade mult în sistem, iar asta ar putea crea probleme în viitor, dacă nu avem o vedere clară asupra gradului de inerție pe care îl avem în timp real în rețea. Asta încerc eu să fac în cercetarea mea: să estimez inerția în timp real. Iar în acest articol m-am axat pe un anumit pas din acest proces de estimare: cum să divizezi regiunile din sistem pentru estimarea locală a inerției. (...) Ar ajuta dispecerii de la DEN să aibă o viziune asupra inerției pe anumite regiuni și să se poată pregăti cu capacități de reglaj al frecvenței, care să compenseze un posibil dezechilibru de putere', a explicat Radu Opreanu. Circa 15.000 de experți din 100 de țări participă, în perioada 23-28 august, la CIGRE 2026 Paris Session pentru a discuta despre provocările electrificării. Ediția din 2026 pune în prim-plan cele mai importante teme pentru sector: impactul inteligenței artificiale și al centrelor de date asupra sistemelor electroenergetice; lecțiile și măsurile de răspuns în urma recentelor pene de curent de amploare; tehnologiile grid-forming, esențiale pentru integrarea unor ponderi ridicate de energie regenerabilă fără a compromite stabilitatea rețelei; evoluția piețelor de energie electrică și a mecanismelor de flexibilitate; securitatea cibernetică și planificarea infrastructurii. Compania românească Enevo Group prezintă în cadrul standului expertiza sa în EPC și cybersecurity pentru infrastructuri energetice și a organizat workshopuri dedicate, prezentări și demo-uri live ale platformei de securitate cibernetică SentryOT. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea) Sursa foto: Corina Popescu/Facebook
Avrămescu (ASF): România are acum o Contraparte Centrală autorizată; aceasta urmează să devină funcțională până la finalul anului
România are în prezent o Contraparte Centrală (CCP) autorizată, iar infrastructura urmează să devină funcțională până la sfârșitul acestui an, a anunțat, miercuri prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară Gabriel Ioan Avrămescu. într-o postare pe LinkedIn, Avrămescu, coordonatorul Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, a făcut bilanțul unui an de activitate, menționând printre proiectele realizate autorizarea Pieței de Creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). 'în urmă cu un an am preluat coordonarea Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF cu un obiectiv clar: proiectele care au rămas ani de zile în așteptare să fie scoase din blocaj și duse până la capăt. După un an, avem rezultate concrete. Cel mai recent: autorizarea Pieței de Creștere, un proiect destinat întreprinderilor mici și mijlocii, care le oferă acces la finanțare prin piața de capital, într-un cadru adaptat nevoilor lor, cu standarde ridicate de transparență și protecție a investitorilor. România are acum o Contraparte Centrală autorizată. CCP.RO este o infrastructură esențială pentru maturizarea pieței de capital, reducerea riscurilor, eficientizarea compensării și dezvoltarea unor noi instrumente. Aceasta urmează să devină funcțională până la finalul acestui an', a notat el. De asemenea, ''a dus'' mai departe Legea 'Ecosistem', un proiect așteptat de piață de mai mulți ani, care modernizează cadrul pentru fondurile de investiții alternative, simplifică procedurile și creează premise pentru atragerea de capital și dezvoltarea segmentelor de private equity și venture capital. Gabriel Avrămescu a precizat că ASF a avansat proiectele legislative privind AIFMD II și ESAP, în vederea modernizării cadrului pentru fondurile de investiții, creșterii transparenței și îmbunătățirii accesului investitorilor la informații. în ceea ce privește modernizarea legislației secundare, oficialul ASF a susținut că a adus proceduri mai simple și mai predictibile pentru emitenți și intermediari, un acces mai facil la piață și mai puțină birocrație pentru administratori. 'Un reper important: toate obiectivele prevăzute în Strategia de dezvoltare a pieței de capital 2023-2026 au fost îndeplinite. Și lucrăm deja la noua Strategie a pieței de capital, care va stabili următoarea etapă de dezvoltare', a mai afirmat acesta. în opinia prim-vicepreședintelui autorității, evoluția bursei din ultimul an este și rezultatul unui ecosistem care funcționează mai bine, în care măsurile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii adoptate de ASF au avut un rol important. 'Am pornit de la ideea că proiectele care au stat ani de zile pe loc trebuie să înceapă să se miște. Astăzi, avem proiecte autorizate, proiecte în curs de operaționalizare, legislație modernizată și o nouă etapă de dezvoltare deja în pregătire', a mai notat Gabriel Avrămescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Prahova: Tribunalul a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva Petrotel Lukoil
Tribunalul Prahova a dispus, miercuri, deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva Petrotel Lukoil, dosarul fiind înregistrat pe rolul instanței în urmă cu două zile. 'Admite cererea debitoarei. (...) Dispune deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei Petrotel Lukoil S.A.. (...) Desemnează administrator judiciar provizoriu pe Dascăl Insolvency SPRL care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art.58 din lege, cu un onorariu de 3.500 lei. Dispune administratorului judiciar să efectueze notificarea deschiderii procedurii debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului pentru efectuarea mențiunii și prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență și într-un ziar de largă circulație, conform art.99 și 100 din lege', se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor de judecată. Tribunalul a fixat și următoarele termene, astfel: 4.09.2026 - termen pentru depunerea de către lichidatorul judiciar a raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă; 10 zile de la primirea notificării - termen limită de depunere de către creditori a opozițiilor și termen de soluționare a opozițiilor 10 zile după formularea acestora; 9.09.2026 - termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei; 29.09.2026 - termen limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor; 23.10.2026 - termen limită pentru definitivarea tabelului creanțelor; 3.10.2026 - data ședinței adunării creditorilor. 'Fixează termen la data de 4.11.2026, și pune în vedere administratorului judiciar să întocmească un raport lunar cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, conform art.59 din lege. Califică cererea creditoarei Litasco S.A. drept declarație de creanță. Cu apel în termen de 7 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Prahova', se mai menționează în decizie. în data de 16 octombrie 2025, Petrotel Lukoil a anunțat oprirea totală a rafinăriei de la Ploiești pentru revizie capitală. în data de 22 octombrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft. Ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, a anunțat, în data de 14 aprilie 2026, că a primit confirmare oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil, care, prin acest mecanism, în 45 de zile va putea să funcționeze din nou. Ulterior, în data de 27 aprilie 2026, Bogdan Ivan, declara că rafinăria Petrotel ar trebui să înceapă să opereze, deoarece s-a primit o scrisoare din partea autorităților americane, care trebuia să fie conformă din punctul de vedere al criteriilor. 'S-a primit o scrisoare care trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor și (Petrotel-Lukoil) ar trebui să înceapă să opereze în baza acelei scrisori. (...) Din datele pe care le-am primit de la colegii mei, în mod normal, din momentul în care se ia decizia finală, dar după ce ai deja probele făcute, după ce ai semnate contractele pentru furnizarea de petrol compatibil cu instalațiile din Petrotel, ar trebui să se producă primele molecule de combustibil', a explicat atunci, pentru AGERPRES, fostul ministrul al Energiei. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)
ASF a aprobat înregistrarea pieței de creștere pentru IMM-uri în cadrul BVB
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat, în ședința de miercuri, Codul Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea pieței de creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit unui comunicat al autorității, în cadrul ședinței, Consiliul ASF a aprobat și proiectul de Regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului ASF nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiții alternative. Regulamentul urmează să fie transmis spre publicare în Monitorul Oficial al României. De asemenea, ASF a aprobat proiectul de Regulament pentru modificarea prevederilor Regulamentului ASF nr. 11/2018 privind aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare. Proiectul va fi publicat pe site-ul ASF pentru consultare publică timp de 10 zile calendaristice. în domeniul pensiilor private, Consiliul ASF a aprobat proiectul de Normă pentru modificarea și completarea Normei ASF nr. 14/2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private. Proiectul va intra în consultare publică pentru o perioadă de 30 de zile. La capitolul autorizări, ASF a aprobat solicitarea SAI Star Asset Management pentru modificarea organizării și funcționării societății, ca urmare a numirii Nicoletei Sache în funcția de director. Totodată, autoritatea a aprobat solicitarea Smart Equity pentru autorizarea Fondului de investiții alternative cu capital privat Stockwave și înregistrarea acestuia în Registrul public al ASF. Consiliul ASF a aprobat și modificarea prospectului schemei de pensii private pentru Fondul de Pensii Administrat Privat Aripi, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private, precum și modificarea prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Stabil, administrat de aceeași societate. în cadrul ședinței au fost aprobate și Strategia ASF privind datele pentru perioada 2026-2028 și planul general de implementare a acesteia, precum și Strategia ASF privind inovația financiară pentru perioada 2026-2028. Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea națională, înființată în anul 2013, pentru reglementarea și supravegherea piețelor asigurărilor, a pensiilor private, precum și a pieței de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcționare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanți. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
ANSVSA: Aproape două tone de alimente neconforme, retrase de la consum pe litoral; amenzi de circa 3 milioane de lei
Aproape două tone de produse alimentare neconforme au fost retrase de la consum în urma celor 1.988 de controale desfășurate pe litoral, în perioada 29 iunie - 23 august, iar valoarea amenzilor aplicate s-a apropiat de trei milioane de lei, informează, miercuri, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). în urma verificărilor efectuate în cadrul Comandamentului Estival Regional 2026, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au dispus retragerea de la consum a 1.897 de kilograme de produse alimentare neconforme, întreaga cantitate fiind direcționată către unități de neutralizare. 'Am eliminat din zona litoralului aproape 2 tone de produse neconforme, în special din zonele cu aflux mare de turiști. Urmăm, așa cum am promis, o strategie de prevenire a riscurilor pentru consumatori și acționăm ferm pentru menținerea unui nivel ridicat de siguranță alimentară', a precizat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, în perioada 29 iunie - 23 august 2026 au fost efectuate 1.988 de controale oficiale în unități de alimentație publică, spații comerciale și alte obiective din lanțul alimentar. în urma controalelor, inspectorii au aplicat 279 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2,96 milioane de lei, și șase avertismente. De asemenea, au fost emise 26 de ordonanțe de suspendare a activității și 19 ordonanțe de interzicere a activității. Președintele ANSVSA susține că gradul de conformare a operatorilor este mai ridicat comparativ cu anul trecut, în condițiile în care valoarea amenzilor s-a redus la jumătate, la un număr similar de controale. 'Vedem un grad de conformare mult mai ridicat, cel puțin comparativ cu anul trecut. Volumul amenzilor a scăzut la jumătate, în condițiile unui număr similar de acțiuni de control. Amendarea în sine nu este un scop pentru ANSVSA, menținerea siguranței alimentare pentru oameni rămâne prioritatea noastră', a afirmat Bociu. Principalele neconformități constatate au vizat întreținerea necorespunzătoare a spațiilor de prelucrare, depozitare și comercializare a produselor alimentare, precum și a echipamentelor și ustensilelor utilizate, dar și manipularea alimentelor cu încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor. Inspectorii au identificat, totodată, deficiențe privind ambalarea și etichetarea produselor alimentare, precum și cazuri de comercializare a acestora fără elementele obligatorii de identificare. Printre neregulile constatate s-au mai numărat desfășurarea activităților de comercializare în spații neautorizate sau în condiții improprii de igienă și nerespectarea condițiilor legale privind depozitarea și păstrarea produselor alimentare. ANSVSA recomandă consumatorilor să cumpere produse alimentare numai din unități autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar și să sesizeze eventualele nereguli privind siguranța alimentelor. Autoritatea precizează că acțiunile de monitorizare și control vor continua la nivel național. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Peste 30.400 de locuri de muncă vacante la nivel național; 116 posturi disponibile în Spațiul Economic European
Angajatorii din România oferă 30.409 locuri de muncă la nivel național, iar alte 116 posturi sunt disponibile în Spațiul Economic European (SEE), prin intermediul rețelei EURES România, informează miercuri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: conducător auto transport rutier (3.009); curier (2.019); manipulant mărfuri (1.301); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (1.250); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (1.113); agent de securitate (1.088); lucrător comercial (995); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (942); dulgher (exclusiv restaurator) (494); ajutor bucătar (489) etc. Dintre locurile de muncă vacante, 1.994 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate; manager în diferite domenii de activitate; medic în diverse specializări; consilier /expert/ inspector/ referent/economist în economie generală; specialist în diverse domenii de activitate etc.), 5.396 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (agent de vânzări; agent de securitate; casier; asistent medical generalist; asistent personal al persoanei cu handicap grav etc.), 6.918 pentru persoanele cu studii profesionale (conducător auto transport rutier; sudor; lucrător comercial; lăcătuș mecanic; operator la mașini-unelte cu comandă numerică etc.). Restul de 16.101 locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale (curier; manipulant mărfuri; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții; muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor etc.). în ceea ce privește Spațiul Economic European, angajatorii oferă, prin EURES România, 116 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în: Norvegia - 45 pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului; Suedia - 20 pentru șofer autobuz; Germania - 20 pentru lucrător ajutor în podgorie, lucrător în producție - procesare produse din carne (f/b); Olanda - 16 pentru mecanic de camioane, inspector veterinar; Malta - 6 pentru tehnician arheolog, arheolog, specialist în Branding, Marketing și Comunicare, specialist procese operaționale (Piața din România), analist chimie control calitate; Danemarca - 4 pentru dulgher pentru utilaje de prelucrare a lemnului, dulgher și tâmplar montator, programator CNC / tâmplar mobilă; Slovenia - 4 pentru mecanic lift; Spania - un loc de muncă pentru manager mentenanță. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Sursa foto: ANOFM / FII Informat / Facebook
Specialistul român Bogdan Leu, ales la Paris în funcția de președinte al CIGRE Next Generation Network
Inginerul și specialistul român în energie Bogdan Leu a fost ales în funcția de președinte Internațional NGN al CIGRE pentru a conduce comunitatea globală CIGRE Next Generation Network în mandatul 2026-2028. în noua structură de conducere, Bogdan Leu va lucra alături de Logan Rolles din Statele Unite ale Americii, aleasă în funcția de vicepreședinte pentru mandatul 2026-2028. Noua echipă de conducere își propune să continue dezvoltarea rețelei internaționale și să consolideze implicarea tinerilor profesioniști din toată lumea în activitățile CIGRE. 'CIGRE este cea mai mare asociație profesională în domeniul sistemelor enegetice din lume, care totalizează undeva la 23.000 de membri, în toată lumea, iar 32% din membri au sub 35 ani și fac parte din comunitatea Next Generation Network, cea la care am preluat pentru următorii doi ani președinția, în baza votului pe care l-au acordat membrii din comitetele naționale din undeva la 45 de țări. Mandatul acesta de doi ani e legat de a extinde ce înseamnă activitatea CIGRE la nivel global, astfel încât activitatea tehnică și științifică a CIGRE să ajungă la cât mai mulți tineri, să fie implicați, să facă research, să aibă activitate tehnică și să îi implicam în tot ce înseamnă activitatea de bază a CIGRE Paris. Pentru noi, ca și români, orice poziție de leadership este și un bun ambasador al țării, dar întărește și importanța comunității energetice românești, care are foarte mulți experți buni', a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Leu. CIGRE Next Generation Network (NGN) reprezintă comunitatea CIGRE dedicată tinerilor profesioniști din întreaga lume care activează în domeniul sistemelor electroenergetice. Rețeaua oferă acestora oportunități de dezvoltare profesională, schimb de experiență, participare la activitățile tehnice ale CIGRE și colaborare cu experți consacrați din întreaga lume. Bogdan Leu are nouă ani de experiență în sectorul energetic și lucrează în cadrul Transelectrica, operatorul de transport și de sistem din România, în funcția de Research & Innovation Project manager, unde coordonează proiecte de cercetare și inovare și dezvoltă colaborări cu parteneri internaționali din industrie și cercetare. El deține un doctorat în Inginerie Electrică și master & licență în domeniul sistemelor electroenergetice, cu studii și cercetare realizate la Universitatea Politehnica din București și Institut Polytechnique de Grenoble. 'Alegerea lui Bogdan reprezintă nu doar o recunoaștere a activității sale profesionale și a implicării sale în CIGRE, ci și o recunoaștere a contribuției comunității românești CIGRE la nivel internațional. Suntem convinși că această poziție va consolida și mai mult vizibilitatea și implicarea României în comunitatea globală CIGRE', a declarat președintele CIGRE România, Ciprian Diaconu, citat într-un comunicat al organizației. CIGRE este o organizație independentă, non-profit, înființată în urmă cu 100 de ani pentru a sprijini dezvoltarea sectorului energiei electrice. CIGRE combină expertiza locală cu o perspectivă globală, reunind toți actorii din lanțul valoric al energiei electrice. Circa 15.000 de experți din 100 de țări participă, în perioada 23-28 august, la CIGRE 2026 Paris Session pentru a discuta despre provocările electrificării. Ediția din 2026 pune în prim-plan cele mai importante teme pentru sector: impactul inteligenței artificiale și al centrelor de date asupra sistemelor electroenergetice; lecțiile și măsurile de răspuns în urma recentelor pene de curent de amploare; tehnologiile grid-forming, esențiale pentru integrarea unor ponderi ridicate de energie regenerabilă fără a compromite stabilitatea rețelei; evoluția piețelor de energie electrică și a mecanismelor de flexibilitate; securitatea cibernetică și planificarea infrastructurii. Singura companie românească prezentă ca și expozant la această ediție este Enevo Group, care prezintă în cadrul standului expertiza sa în EPC și cybersecurity pentru infrastructuri energetice și organizează workshopuri dedicate, prezentări și demo-uri live ale platformei de securitate cibernetică SentryOT. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Inspectorii fiscali, mai exigenți în controale cu ajutorul digitalizării (avocat)
Digitalizarea permite inspectorilor ANAF să fie mai exigenți în controale, iar accesul la date privind tranzacțiile contribuabililor și utilizarea agenților AI contribuie la derularea mai rapidă a inspecțiilor fiscale și la o argumentație mai greu de combătut, susține avocatul Luisiana Dobrinescu. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, inspecțiile fiscale au devenit mai rapide, iar argumentația ANAF este din ce în ce mai bună, cu ajutorul digitalizării. Astfel, accesul la o multitudine de date privind tranzacțiile contribuabililor (inclusiv cele din străinătate, în raport cu comercianții români), precum și agenții AI care permit identificarea și agregarea rapidă a jurisprudenței, fac ca inspecțiile fiscale să se termine mult mai repede, iar argumentația ANAF să fie mai greu de combătut. 'Raportându-mă la deciziile de impunere contestate anul acesta, pot spune că ANAF a deschis un nou capitol al calificărilor fiscale, constând în ajustarea (prin majorare) a profiturilor impozabile, pe motiv că acestea au fost diminuate în mod artificial de către contribuabil', a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev Haraga, citată în comunicat. Conform sursei citate, dacă ne uităm la două situații concrete rezultate din rapoartele de inspecție fiscală emise în luna august 2026, se observă următoarele: în cazul unuia dintre contribuabili, ANAF reproșează că, în condițiile menținerii constante a personalului și a nivelului de cheltuieli, cifra de afaceri a scăzut semnificativ, bănuind nefiscalizarea unei părți a veniturilor. Totodată, în cel de-al doilea exemplu, ANAF remarcă încetarea bruscă a încasărilor la sfârșitul anului fiscal, considerând că aceasta a avut loc în mod artificial, în special pentru a evita depășirea cifrei de afaceri care l-ar fi calificat pentru plata IMCA. în ambele situații, argumentul principal îl reprezintă comparația coeficienților de profitabilitate înregistrați de contribuabil în anii anteriori, iar ca argument de drept, art. 40^4 Cod fiscal, care se referă la 'demersuri ne-oneste, fără substanță economică și având ca scop principal obținerea unui avantaj fiscal', notează sursa citată. 'Practic, ANAF depășește limita veșnicului art. 11 Cod fiscal la care se oprea orice recalificare fiscală și trece la nivelul următor, mai dificil de combătut. Pe astfel de spețe, argumentația depășește rigoarea unui simplu text de lege sau a unui calcul cu plus sau minus, axându-se pe principii, pe spiritul legii și pe conduita subiectivă a contribuabilului', explică Luisiana Dobrinescu. Cu alte cuvinte, deși poate fi o decizie de business perfect validă aceea de a renunța la încasări de teama depășirii plafoanelor (de micro, de TVA sau de IMCA), acest lucru este suspect în ochii ANAF, ceea ce poate aduce un control sau o inspecție, menționează sursa citată. 'Simplul motiv de a nu încasa nu poate genera obligații fiscale suplimentare, însă ANAF caută să identifice dacă nu cumva o astfel de situație este o aparență înșelătoare, în sensul nefiscalizării unei părți de venituri sau a împărțirii acestora între mai multe firme cu același profil de activitate aparținând aceleiași persoane. în astfel de situații, argumentația trebuie să se concentreze pe firescul operațiunilor economice derulate și, desigur, pe obligația organului fiscal de a proba caracterul artificial al acțiunilor contribuabilului pe care îl reclamă', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
România nu-și mai poate permite finanțarea consumului pe datorie; 84 de miliarde de euro ajung la scadență în 2027-2030 (organizație)
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie, în condiţiile în care aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice vor ajunge la scadenţă în perioada 2027-2030, susţine preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile. "Aproape 84 de miliarde de euro vor ajunge la scadenţă în 2027-2030. România trebuie să aleagă între o economie bazată pe consum şi una bazată pe producţie, procesare şi investiţii, România intră într-o perioadă extrem de dificilă pentru finanţele publice. în următorii patru ani, statul trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro numai din principalul datoriei publice ajunse la scadenţă, fără a include deficitele viitoare, dobânzile şi noile împrumuturi", afirmă Nicu Vasile, fost preşedinte AL Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, în analiza transmisă de organizaţie. Potrivit acestuia, datoria publică a depăşit deja pragul de 60% din PIB la sfârşitul primului trimestru din 2026. Totodată, el atrage atenţia asupra raportului dintre cheltuielile cu asistenţa socială şi investiţiile publice. "în 2026, se estimează că statul va cheltui cu asistenţa socială 249,2 miliarde lei, adică 12,2% din PIB, în timp ce investiţiile publice sunt proiectate la 160 miliarde lei. Această comparaţie nu înseamnă că România nu trebuie să îşi protejeze populaţia vulnerabilă. Asistenţa socială este necesară şi trebuie menţinută pentru cei care au nevoie de ea", susţine preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă. în opinia sa, banii publici ar trebui orientaţi într-o măsură mai mare către investiţii productive. "Dacă banii publici sunt transformaţi în investiţii productive, cu un grad mare de multiplicare, cum ar fi în fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare şi educaţie profesională, economia ar genera: locuri de muncă, venituri, profituri, taxe, contribuţii, exporturi, creştere economică. în schimb, o economie dependentă de consum şi transferuri sociale riscă să intre într-un mecanism falimentar pentru ţară: împrumuturi, consum, importuri, deficit comercial, noi împrumuturi, dobânzi, taxe mai mari", explică acesta. Nicu Vasile consideră că au fost făcuţi paşi în direcţia sprijinirii investiţiilor, însă la o scară încă redusă. "în 2026 există o schimbare de direcţie: Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde lei pentru investiţii în industria prelucrătoare, destinată inclusiv sectoarelor în care România are importuri ridicate şi înregistrează un deficit comercial mare . Investiţiile eligibile pornesc de la 50 milioane lei. în 2025, schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanţelor au însemnat finanţări de 1,85 miliarde euro, care au atras investiţii totale de peste 4,2 miliarde euro şi peste 36.000 de locuri de muncă. Dar aceasta trebuie să devină o politică economică naţională, nu o serie de programe izolate", afirmă acesta. în analiza sa, problema structurală a economiei româneşti este legată şi de ponderea importurilor în consum. "Nu faptul că românii consumă, ci faptul că o parte prea mare din consum este alimentată de importuri, aceasta este problema economiei româneşti. Nu putem rezolva această problemă doar prin creşteri de taxe aşa cum a făcut în ultimul an Guvernul Bolojan. Limitele acestei politice bazate doar pe taxare pentru reducerea deficitului bugetar le vedem astăzi cu toţii. Sărăcirea populaţiei şi trimiterea în faliment a zeci de mii de firme au dus la o scăderea economică fără precedent, chiar mai mare decât în perioada crizei economice asociate pandemiei de Covid", a adăugat Nicu Vasile. Acesta susţine că protecţia socială trebuie menţinută pentru persoanele vulnerabile, dar că dezvoltarea economică ar trebui să reducă numărul celor dependenţi de aceasta. "România nu trebuie să reducă protecţia socială pentru oamenii vulnerabili. România trebuie să reducă, prin dezvoltare economică, numărul oamenilor care ajung dependenţi de protecţie socială. Aceasta este diferenţa dintre asistenţă socială ca soluţie temporară şi politică economică de dezvoltare pe termen lung. Deocamdată nici un guvern din ultimii 10 ani nu a fost interesat să dezvolte politici economice pe termen lung, ci a acţionat doar electoral. Pentru aceasta a preferat să menţină o politică de protecţie socială cu mult peste ce îşi permite statul român", afirmă acesta. Nicu Vasile face referire şi la ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensiile şi alte beneficii sociale în veniturile bugetare. "Statistica ne arată că în primul trimestru al anului 2026 din 10 lei intraţi la buget, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii şi alte beneficii sociale. Asta ne arată că pentru investiţii în dezvoltarea ţării nu mai rămâne aproape nimic. Iar dacă mai adăugăm că din acel aproape nimic, cam totul s-a dus pe investiţii fără sens într-o perioadă de criză, avem dimensiunea dezastrului în care ne aflăm", afirmă el. în acelaşi context, acesta critică presiunile pentru creşterea salariilor din sectorul public. "Peste 1,20 milioane de angajaţi la stat luptă pentru salarii mai mari, în timp ce mediul privat luptă doar pentru supravieţuire. Liderii marilor confederaţii sindicale, care în general reprezintă doar interesele angajaţilor de la stat, îşi fac din nou numărul de luptători ai dreptăţii sociale, dar nu sunt interesaţi de ce se întâmplă în economia reală", susţine preşedintele PNADD. El invocă, în acest sens, şi numărul firmelor radiate. "Statistica arată că 52.741 de firme au fost radiate în şapte luni ale anului, după ce în 2025 au fost închise 144.000 de firme. Aceste cifre ascund în spate zeci de mii de şomeri, dar pentru veşnicii lideri ai confederaţilor sindicale singurul lucru care contează este creşterea salariilor la stat. Creşterile salariale din ultimii ani din sectorul de stat, cu mult peste media din sectorul privat, nu au avut la bază criterii de performantă. Astăzi liderii mişcării sindicale refuză să recunoască că angajaţii statului au dus-o în ultimii ani mult mai bine decât le-ar fi permis veniturile statului, iar această situaţie nu mai poate continua pentru că nu mai sunt bani, iar deficitul bugetar nu mai poate creşte", afirmă Vasile. în opinia sa, este necesară şi o reformă a sectorului public. "Statul român are nevoie de reforma sectorului de stat. De la primării, la ministere şi agenţii, peste tot trebui operate reduceri de personal. Până acum, reforma sistemului de stat clamată de Ilie Bolojan a fost un simulacru. Două treimi dintre comunele din România nu îşi pot acoperi cheltuielile din propriile venituri şi au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, 1.500 de comune au mai puţin de 1.500 de locuitori, dar continuăm să plătim un aparat birocratic de 450.000 de persoane în administraţia publică locală", afirmă preşedintele PNADD. în final, acesta susţine necesitatea unei schimbări a modelului economic. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Codirlașu (CFA România): Indicatorul de încredere a crescut în iulie; riscul de recesiune rămâne actual
Indicatorul de încredere a crescut în luna iulie, în contextul confirmării ratingului investment grade al României de către agențiile de rating, însă economia va continua să stagneze, indicând un risc ridicat de recesiune, consideră președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Indicatorul de încredere a crescut în luna iulie, în contextul confirmării rating-ului investment grade al României de către agențiile de rating. Consistent cu îmbunătățirea încrederii în economie s-au îmbunătățit semnificativ și anticipațiile inflaționiste. în același sens au mers și anticipațiile de evoluție a cursului de schimb și a ratelor de dobândă. însă economia va continua să stagneze, riscul de recesiune rămânând actual', a declarat Adrian Codirlașu, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES. Astfel, Indicatorul de încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 6,7 puncte în luna iulie, la valoarea de 44,2 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a majorat cu 8,1 puncte până la valoarea de 36,9 puncte, iar cel al anticipațiilor a crescut cu 6,1 puncte, atingând valoarea de 47,9 de puncte. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2027) s-a redus față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, ajungând la 6,32%, iar 90% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia. în ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 84% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 16% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,2901 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,3445 lei pentru un euro. Pe de altă parte, sondajul CFA România anticipează o stagnare a economiei în acest an și un deficit bugetar de 6,2% din PIB. 'Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2 puncte procentuale și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,2% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 au rămas în jurul lui 0%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni', menționează CFA România. Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 69% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, iar 21% o scădere. De asemenea, 74% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 11% că sunt corect evaluate. în contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 87 de dolari/baril. 'însă incertitudinea rămâne extrem de ridicată', se arată în sondajul CFA. Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 15 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente, referitoare la mediul de afaceri și piața muncii, și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie. Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale. Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA). în prezent, Asociația are peste 265 de membri, deținători ai titlului de CFA. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Afacerile din comerțul cu ridicata au crescut cu 0,8% în primul semestru din 2026 (INS)
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a majorat, în primul semestru al acestui an, atât ca serie brută (+0,8%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+0,6%), comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în 2026, până la finele lunii iunie, majorarea afacerilor, ca serie brută, s-a datorat rezultatelor din comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+11,6%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+6,8%) și comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+6,5%). Pe de altă parte, scăderi au raportat: comerțul cu ridicata nespecializat (-13,4%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-6,5%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-4,5%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-4,3%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-4,2%). Ca serie ajustată, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, pe ansamblu, cu 0,6%, în primele șase luni ale anului curent față de intervalul similar din 2025. Datele INS relevă faptul că, în iunie 2026 vs iunie 2025, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, ca serie brută, a scăzut cu 0,3%, ca urmare a activităților înregistrate în comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-20,3%), comerțul cu ridicata nespecializat (-15,6%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-14,0%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-4,1%) și comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-2,2%). în schimb, creșteri au fost consemnate în comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare și comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+11,4%, fiecare) și în comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+9,6%). Conform INS, cifra de afaceri din același domeniu de activitate, dar ca serie ajustată, a scăzut cu 2,2%,de la un an la altul. Raportat la luna mai 2026, în iunie anul curent, afacerile rezultate din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) au crescut cu 4,1%, serie brută, pe fondul rezultatelor pozitive din comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+13%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+11,8%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (+10,3%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+7,7%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+4,1%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (+2,4%) și comerțul cu ridicata nespecializat (+0,5%). La polul opus s-a situat comerțul cu ridicata specializat al altor produse,cu o scădere de 4,8% a cifrei de afaceri, în perioada de referință. Totodată, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, ca serie ajustată, s-a diminuat cu 0,8%, în iunie 2026, comparativ cu datele din mai, același an. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Ministerul Energiei: Demisia lui Cosmin Ghiță de la conducerea Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale
Decizia lui Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul de director general al SN Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale, a anunțat, marți seara, Ministerul Energiei. 'Ministerul Energiei a luat act de decizia domnului Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul încredințat de CA SNN, respectiv de a demisiona din funcția de director general al SN Nuclearelectrica SA. Demisia reprezintă un act unilateral de voință, pe care Ministerul Energiei în calitate de acționar majoritar și autoritate publică tutelară îl respectă. Potrivit informațiilor comunicate Ministerului, decizia domnului Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale', au transmis reprezentanții ministerului într-un comunicat. Perioada de preaviz a lui Cosmin Ghiță urmează să fie dispusă conform prevederilor contractului de mandat și deciziei consiliului de administrație. Potrivit sursei citate, activitatea Nuclearelectrica și a CNE Cernavodă se desfășoară în continuare în condiții normale, fiind asigurată continuitatea operațională a companiei. 'Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția situației și, în calitate de acționar majoritar, va asigura toate demersurile care îi revin pentru menținerea stabilității și continuității la nivelul companiei', se mai arată în comunicatul instituției. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți Nuclearelectrica. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu privire la solicitarea domnului Cosmin Ghiță, director general al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA. Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunțarea la mandat urmează să își producă efectele', se menționa într-o informare transmisă Bursei de Valori București. Cosmin Ghiță este la conducerea Nuclearelectrica din 2 septembrie 2017, când a preluat funcția de director general, inițial cu mandat provizoriu de patru luni. Ulterior, a fost numit director general cu mandat de patru ani începând cu 11 februarie 2019, iar în prezent avea un mandat început la 12 februarie 2023, cu expirare la 12 februarie 2027. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) este singurul producător de energie nucleară din România și de combustibil aferent tehnologiei utilizate, CANDU 6. Compania a fost înființată în anul 1998, iar în octombrie 2013 a listat pe Bursa de Valori București 10% din capitalul social. SNN administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează Unitățile 1 și 2, cu o capacitate de 700 MW, precum și Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României. în prezent, ambele reactoare sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Potrivit datelor BVB, la data de 31 decembrie 2025, Statul Român, prin Ministerul Energiei, deținea 82,50% din capitalul social al societății, persoanele juridice - 13,55%, iar persoanele fizice - 3,95%.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda)
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți compania. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu privire la solicitarea domnului Cosmin Ghiță, director general al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA. Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunțarea la mandat urmează să își producă efectele', se arată într-o informare transmisă Bursei de Valori București. SN Nuclearelectrica îi mulțumește lui Cosmin Ghiță pentru contribuția adusă la dezvoltarea companiei pe perioada derulării mandatelor sale de director general al companiei. Cosmin Ghiță este la conducerea Nuclearelectrica din 2 septembrie 2017, când a preluat funcția de director general, inițial cu mandat provizoriu de patru luni. Ulterior, a fost numit director general cu mandat de patru ani începând cu 11 februarie 2019, iar în prezent avea un mandat început la 12 februarie 2023, cu expirare la 12 februarie 2027. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) este singurul producător de energie nucleară din România și de combustibil aferent tehnologiei utilizate, CANDU 6. Compania a fost înființată în anul 1998, iar în octombrie 2013 a listat pe Bursa de Valori București 10% din capitalul social. SNN administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează Unitățile 1 și 2, cu o capacitate de 700 MW, precum și Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României. în prezent, ambele reactoare sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Nuclearelectrica a obținut în primul semestru al acestui an un profit net de 1,184 miliarde lei, în creștere cu 36,6% față de perioada similară a anului trecut, potrivit raportului semestrial transmis Bursei de Valori București (BVB). Producția de energie electrică produsă și livrată de CNE Cernavodă în Sistemul Energetic Național a totalizat 4,154 milioane MWh în primul semestru din 2026, în scădere cu 11,74% față de cele 4,706 milioane MWh din perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor BVB, la data de 31 decembrie 2025, Statul Român, prin Ministerul Energiei, deținea 82,50% din capitalul social al societății, persoanele juridice - 13,55%, iar persoanele fizice - 3,95%.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu) Citește și: Guvernul, după demisia lui Cosmin Ghiță de la conducerea Nuclearelectrica: Va urma o selecție pentru un nou titular
Paraschiv (FSAB): Întâlnirea cu ministrul Muncii a fost de complezență; oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă
întâlnirea sindicaliștilor cu ministrul interimar al Muncii a fost una 'de complezență', în cadrul căreia a fost transmis un semnal de alarmă că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă, a declarat marți Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Sindicaliștii au fost invitați la discuții la Ministerul Muncii de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat marți în fața instituției. 'Asta a fost o întâlnire de complezență. Astăzi am transmis un semnal de alarmă foarte clar, că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă și ne dorim un nivel de trai conform așteptărilor, ca țară membră a Uniunii Europene. Putem să spunem că întâlnirea a fost bună, de complezență. îi mulțumim domnului ministru că a fost drăguț, ne-a ascultat și a notat, dar sunt convins că notițele și le ia acasă după ce se termină problema cu Guvernul. După acest protest, cu siguranță va mai urma un protest și părerea mea este că va fi unul mai mare pentru următorul Guvern. Este un semnal pentru viitorul Guvern. Viitorul Guvern care va veni va trebui să ia în calcul faptul că peste 90% din lucrători nu sunt acoperiți de un contract colectiv de muncă, așa cum spune directiva europeană, peste 90% din salariații României sunt sub nivelul minim de trai de existență și că așteptăm un salariu minim care să vină să satisfacă nevoile noastre', a declarat Constantin Paraschiv. El a precizat că mesajele transmise la întâlnire vizează în principal viitorul Guvern. 'A fost o întâlnire doar pentru a putea să transmită mai departe cum stau lucrurile și ce trebuie făcut în viitorul apropiat', a afirmat sindicalistul. în ceea ce privește nivelul salariului minim, Paraschiv a susținut că acesta ar trebui să ajungă la aproximativ 5.000 de lei brut. 'Trebuie să fie cel puțin jumătate din salariul mediu, așa cum spune directiva europeană privind salariul minim adecvat. Undeva la 5.000 de lei brut, așa spune legea', a transmis acesta. Paraschiv a atras atenția și asupra situației salariaților și a scăderii nivelului de trai. 'Până atunci se descurcă foarte greu colegii noștri, le-a scăzut foarte mult nivelul de trai, sunt într-o situație destul de delicată. Foarte multe companii refuză să respecte dialogul social și toate chestiile astea sunt încurajate de Guvern, care până acum n-a vrut să găsească nicio soluție pentru ceea ce s-a angajat față de Uniunea Europeană, că va găsi soluții de rezolvare a acoperirii contractelor colective de muncă pentru cel puțin 80% din salariații români', a mai spus el. Liderul sindical a afirmat că nu se așteaptă ca actualul Guvern să rezolve aceste probleme. 'Eu nu cred că va rezolva actualul Guvern. Noi vrem ca actualul Guvern să transmită acest mesaj viitorului Guvern și să ia lucrurile în serios, așa cum s-a angajat față de directiva europeană', a precizat Paraschiv. Referitor la discuțiile privind salariul minim, acesta a afirmat că nu a fost luat niciun angajament. 'Răspunsul a fost unul cât se poate de elegant. Ne-a asigurat că în mediul guvernamental nu sunt discuții legate de salariul minim pe economie. Și cam atât. Mai mult de atât nu și-a luat niciun angajament', a declarat liderul sindical. El a susținut, totodată, că își dorește plecarea actualului Guvern. 'Singura noastră așteptare, cel puțin în ceea ce mă privește pe mine, este ca acest Guvern să plece cât mai repede. Pentru că n-a adus niciun beneficiu acestei țări. în frunte cu Bolojan. Aceștia trebuie să plece', a mai spus Constantin Paraschiv. Mai multe federații sindicale au protestat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, solicitând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Consiliul Concurenței:Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile referitoare la plafonarea adaosului comercial
Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial, în perioada aprilie - iunie 2026, iar marjele acestora nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025, arată o analiză preliminară, publicată marți de Consiliul Concurenței. 'Principalii operatori de pe piața carburanților, pentru care sunt disponibile date comparabile, au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial în perioada aprilie-iunie 2026 (...) Astfel, marjele raportate de aceștia nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025. în cazul principalilor producători și distribuitori incluși în Monitorul Prețurilor, respectiv OMV Petrom, Rompetrol, MOL România și Socar România, datele analizate nu indică marje mai mari în perioada aprilie-iunie 2026 decât cele aferente anului 2025. Pentru Petrotel-Lukoil, Lukoil România și Nis Petrol/Gazprom sunt necesare clarificări suplimentare, deoarece unele dintre informațiile raportate sunt incomplete sau există unele neconcordanțe', menționează autoritatea de concurență. Potrivit sursei citate, pe baza datelor transmise Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de către operatorii economici care activează în producția, importul, distribuția și comercializarea benzinei și motorinei, în baza obligațiilor instituite prin OUG nr. 19/2026, în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial practicat de fiecare companie a fost limitată la nivelul mediu anual al adaosului comercial practicat de aceasta în anul anterior. 'Monitorizăm permanent piața carburanților, mai ales într-o perioadă în care prețurile sunt ridicate și există o preocupare firească din partea consumatorilor. Datele analizate până în prezent arată că principalii operatori de pe piață au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial. Analiza este în desfășurare și o vom finaliza în perioada următoare', a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-un comunicat transmis AGERPRES. Acesta a precizat că, în prezent, motorina este cu aproximativ 50-53 de bani/litru mai ieftină decât înainte de reducerea accizei, ceea ce înseamnă că măsura are efect și prețul plătit de consumator este mai mic. 'Prețul motorinei este influențat nu doar de cotația țițeiului, ci și de evoluția cotațiilor produselor rafinate, de deficitul de motorină și de problemele de aprovizionare. Cotațiile internaționale ale motorinei se mențin la niveluri ridicate, iar presiunile asupra prețurilor provin în principal din zona rafinării', a subliniat Bogdan Chirițoiu. în total, în baza de date transmisă de ANAF au fost identificați 824 de operatori economici care au raportat informații pentru cel puțin una dintre perioadele analizate, iar pentru 536 dintre aceștia există raportări atât pentru anul 2025, cât și pentru perioada analizată din 2026. 'în urma analizei preliminare au fost identificate 65 de situații în care valorile raportate pentru anul 2026 apar ca fiind mai mari decât nivelul de referință aferent anului 2025, pentru cel puțin unul dintre produsele sau canalele de comercializare analizate. Aceste situații urmează să fie verificate individual și nu reprezintă, în această etapă, constatări finale privind nerespectarea plafonării adaosului comercial. De asemenea, în unele cazuri au fost identificate posibile erori sau neconcordanțe de raportare, precum clasificări eronate ale unor produse, suprapuneri între declarațiile inițiale și cele rectificative, lipsa informațiilor privind unitatea de măsură și unele valori aparent eronate. Consiliul Concurenței va continua analiza împreună cu ANAF și va solicita, acolo unde este necesar, informații și clarificări suplimentare operatorilor economici', notează instituția. Conform monitorizării evoluției actuale a prețurilor carburanților, prin centralizarea atât a datelor din Monitorul Prețurilor, cât și a informațiilor solicitate direct companiilor, reducerea cu 20% a accizei la motorină, aplicată la 16 august 2026, a însemnat 68 de bani/litru. 'Imediat după aplicarea măsurii, prețul mediu al motorinei standard a scăzut de la aproximativ 10,74 lei/litru la 10,10 lei/litru. Astfel, principalii operatori au redus prețul la pompă cu 68 bani/litru. Singura excepție a fost o companie aflată deja sub supravegherea statului, care a aplicat o reducere de 53 de bani/litru. Ca urmare a creșterii ulterioare de aproximativ 13-15 bani/litru, prețul mediu a ajuns la aproximativ 10,23 lei/litru', susțin reprezentanții instituției. Consiliul Concurenței precizează că evoluția prețurilor carburanților din România, în această perioadă, este similară cu cea de pe piețele europene. 'Astfel, pe 17 august, prețul motorinei cu taxe din România era practic egal cu media Uniunii Europene: 2,030 euro/litru în România, comparativ cu 2,033 euro/litru media UE. în intervalul 10-17 august, prețul motorinei din România a crescut cu aproximativ 1%, în timp ce în alte 16 state membre au fost înregistrate creșteri mai mari, de până la 9%. în același timp, prețul fără taxe era în România cu aproximativ 6% sub media UE: 1,142 euro/litru față de 1,210 euro/litru. în cazul benzinei, prețurile din România erau chiar mai reduse: cu aproximativ 6% sub media UE pentru prețul cu taxe și cu 8% sub media UE pentru prețul fără taxe. Pe 24 august, prețul mediu al benzinei standard în România era de aproximativ 9,55 lei/litru', se arată în analiza citată. Autoritatea de concurență subliniază faptul că, în urma recentei modificări a metodologiei de plafonare a adaosului pe piața carburanților, se observă că prețurile din România au scăzut mai puțin în raport cu media europeană decât în perioada aprilie - iunie în care s-a aplicat plafonarea anterioară. La acel moment, prețurile cu taxe erau cu până la 10% sub media Uniunii Europene, iar cele fără taxe cu până la 20% mai mici. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale; doar o treime din populație are competențe de bază (Infografic)
Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și la o distanță considerabilă față de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul și utilizarea internetului, ajungând să se situeze peste media Uniunii Europene la nivelul conectivității gospodăriilor. Cu toate acestea, accesul la internet nu este însoțit de un nivel similar al competențelor digitale în rândul populației. România are un nivel de conectivitate la internet în rândul gospodăriilor de 95,47% în 2025, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale față de anul 2020, când procentul era de 86,24%. Cu acest nivel, România se situează pe poziția a 12-a din cele 27 de state membre, peste media UE de 94,76%. Printre țările cu cel mai ridicat nivel de acces la internet se numără Țările de Jos (99,28%), Luxemburg (99%) și Malta (97,77%), în timp ce la polul opus se află Croația (87,91%), Grecia (88,73%) și Lituania (89,35%). în ceea ce privește utilizarea internetului de către populația generală, 93,15% dintre români utilizau internetul în 2025, față de 78,46% în 2020. Irlanda (99,78%), Danemarca (99,71%) și Țările de Jos (99,71%) se află în fruntea clasamentului, iar pe ultimele poziții se situează Croația (85,9%), Bulgaria (86,85%) și Grecia (89,15%). Datele arată, de asemenea, că ponderea românilor care nu au utilizat niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020. România rămâne însă sub media UE la acest indicator, precizează analiza. în pofida progreselor înregistrate în perioada 2020-2025 în ceea ce privește accesul populației la internet, cea mai mare provocare pentru România rămâne dezvoltarea competențelor digitale. Doar 31,84% din populație deține competențe digitale de bază sau superioare, România situându-se pe ultimul loc în UE. Bulgaria (38,26%), Slovenia (46,5%) și Letonia (48,43%) se află, de asemenea, în partea de jos a clasamentului, în timp ce cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Țările de Jos (83,61%), Irlanda (82,82%) și Danemarca (81,45%). Competențele digitale sunt evaluate pe baza activităților pe care persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani le desfășoară online sau cu ajutorul unor programe informatice, în cinci domenii: căutarea și evaluarea informațiilor și a datelor, comunicare și colaborare, crearea de conținut digital, siguranță și rezolvarea problemelor. Analiza Monitorul Social a fost realizată pe baza datelor Eurostat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu) Sursa foto: Monitorul Social/Facebook.com
Ministerul Mediului a semnat un contract de peste 49 milioane de lei pentru protejarea păsărilor și a biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță semnarea contractul de finanțare pentru proiectul 'Consolidarea sistemului național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România' , cu o valoare totală de peste 49 milioane de lei. Potrivit ministerului de resort, din valoarea totală alocată proiectului, 41,7 milioane de lei reprezintă cofinanțare din partea Uniunii Europene (UE). 'Proiectul se va desfășura în perioada 2025-2029 și este finanțat prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Obiectivul principal este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și raportare a speciilor de păsări de interes comunitar, astfel încât România să dispună de informații complete și actualizate privind starea lor de conservare', a precizat MMAP, pe pagina de Facebook a instituției. în cadrul proiectului sunt prevăzute acțiuni, precum: monitorizarea în teren a speciilor de păsări de interes comunitar; colectarea și analiza datelor la nivel național; elaborarea Raportului de țară privind starea de conservare a speciilor; dezvoltarea unor măsuri de conservare pentru speciile aflate în risc; activități de informare și de conștientizare dedicate publicului. 'România găzduiește unele dintre cele mai importante populații de păsări sălbatice din Europa, iar protejarea acestora contribuie la menținerea echilibrului ecosistemelor și la conservarea biodiversității pentru generațiile viitoare. Prin acest proiect, România își consolidează capacitatea de monitorizare a biodiversității și își îndeplinește obligațiile asumate la nivel european privind protecția speciilor de păsări și a habitatelor naturale. Natura nu poate fi protejată fără date corecte și fără monitorizare constantă. De aceea, investim în cunoaștere, cercetare și conservare, pentru a proteja speciile de păsări și patrimoniul natural al României, în acord cu standardele europene', a transmis Ministerul Mediului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu) Sursa foto: Ministerul Mediului - România/Facebook.com
Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
Două noi companii listate la Bursa de Valori București (BVB) vor fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indicele FTSE Global All Cap, ceea ce reprezintă o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România și a integrării acesteia în circuitul investițional internațional, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'Revizuirea semestrială realizată de furnizorul global de indici FTSE Russell aduce o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România. începând cu 21 septembrie, două noi companii listate la BVB vor fi incluse în indicele FTSE Global All Cap, alături de celelalte firme românești deja prezente în această categorie. Dincolo de rezultatul individual pentru fiecare emitent, această evoluție transmite un mesaj important despre maturizarea pieței românești de capital. Includerea unor noi societăți în indicii internaționali reflectă capacitatea emitenților locali de a răspunde unor criterii exigente de lichiditate, de transparență, de guvernanță corporativă și de accesibilitate pentru investitorii instituționali globali', a afirmat Alexandru Petrescu. în opinia sa, prezența a 10 companii românești în FTSE Global All Cap și a altor 3 emitenți în FTSE Global Micro Cap reprezintă 'un pas înainte în procesul de integrare a Bursei de Valori București în circuitul investițional internațional'. 'O piață de capital dezvoltată înseamnă mai mult decât evoluția cotațiilor bursiere. înseamnă mecanisme prin care economiile se transformă în investiții, prin care companiile pot atrage capital pentru dezvoltare și prin care investitorii locali și internaționali pot participa la creșterea economică', consideră președintele ASF. Totodată, creșterea numărului de companii românești incluse în indicii globali reprezintă și un semnal de încredere pentru întreaga piață. 'Vizibilitatea internațională poate contribui la atragerea unor noi categorii de investitori, la diversificarea surselor de finanțare pentru companii și la consolidarea rolului pieței de capital ca alternativă strategică pentru dezvoltarea economiei românești. Pentru România, dezvoltarea pieței de capital rămâne un obiectiv important în construirea unei economii mai competitive, în care capitalul autohton și investițiile internaționale să poată contribui împreună la creștere și inovare', a adăugat Alexandru Petrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Bușoi: România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor
România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privința nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, a precizat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa de socializare. 'Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare. în primul rând, conform OUG nr. 12/2026, populația este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Deja cantitățile pentru furnizorii care au consumatori casnici și pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz. în al doilea rând, România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor și are obligația, potrivit cadrului național și european, de a constitui un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare', a precizat Bușoi, pe Facebook. Potrivit oficialului, în conformitate cu noile reguli europene, nu mai există obligația de a atinge nivelul de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare la 1 noiembrie, ci în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026. 'în plus, statul-membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (deci, practic, până la 80%) în cazul unor condiții dificile de umplere a depozitelor, iar Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiții nefavorabile de piață. Cunosc bine această situație pentru că, în perioada în care am fost președintele comisiei ITRE, am fost raportorul Parlamentului European pentru regulamentul privind înmagazinarea gazului natural. Pentru că există posibilitatea să avem o creștere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut - noua centrală, Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectarea multor consumatori casnici conectați prin programul Anghel Saligny, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală', a subliniat secretarul de stat. Acesta a menționat, totodată, că prognozele și îngrijorările pentru iarna viitoare au fost discutate pe larg în cadrul celui mai recent Consiliu al miniștrilor energiei din UE, organizat în luna iunie 2026, în Luxemburg, 'și, cu siguranță, vom rediscuta subiectul la Consiliul de la Dublin, din luna septembrie, organizat de președinția irlandeză a Consiliului UE'. Conform datelor publicate de către Bușoi, marți, 25 august, benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate pe bursă (TTF) era în jur de 68 de euro/MWh, cu circa 16% peste nivelul înregistrat în iulie și aproximativ dublu față de anul 2025. în opinia reprezentantului Ministerului Energiei, principalele cauze ale acestei situații sunt reprezentate de: conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, care au afectat exporturile de LNG din Golf, în special disponibilitatea gazului din Qatar; competiția puternică pentru gazul LNG, în special pentru cel provenit din SUA, între UE și țările din Asia de Sud-Est; prețurile ridicate de pe piață care au făcut mai puțin atractivă cumpărarea gazului și înmagazinarea pentru iarnă; vara foarte caldă și închiderea parțială sau totală a unor capacități de energie nucleară, ce a dus la o creștere a consumului de gaz pentru producerea de electricitate. 'Uniunea Europeană a ales, în mod corect, să reducă și să elimine treptat importurile de gaz natural din Rusia, printr-un ansamblu de măsuri europene, inclusiv cele asociate REPowerEU. Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită măsurilor proactive decise de Guvernul condus de domnul Ilie Bolojan, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație', a subliniat Cristian Bușoi. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Pîslaru: În lipsa unui acord pe legea salarizării, România va rata jalonul din PNRR
România va rata jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la legea salarizării în lipsa unui acord politic asupra proiectului, responsabilitatea revenind partidelor care nu îl susțin, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'în lipsa unui acord, România va rata acest jalon și este responsabilitatea directă a partidelor care nu susțin acest proiect (proiectul noii legi a salarizării din sistemul public n.r.). în acest moment partidele sunt împărțite, două o susțin, două au rezerve sau încă nu și-au exprimat poziția finală. Vom avea astăzi un deznodământ pe acest subiect. Eu sper, în continuare, că responsabilitatea va prima și că interesul României va fi mai important', a precizat Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a precizat că întâlnirea programată marți la Palatul Cotroceni este decisivă pentru soarta proiectului. 'Acordul politic, într-adevăr, avea această prevedere: dacă nu susțin toate partidele proiectul, nu va fi depus în Parlament. Deciziile, până acum, au fost consecvente cu acel acord. Deci, în acest moment, chiar dacă preferința mea personală ar fi ca să se vadă foarte clar într-un vot cine susține și cine nu susține, pot să înțeleg că există oameni și partide de onoare care respectă acordurile spre deosebire de altele care le încalcă', a afirmat Dragoș Pîslaru. El a susținut că actuala versiune a proiectului îndeplinește cerințele aferente jalonului din PNRR și că acesta 'poate fi compatibilizat cu ultimele solicitări ale Comisiei Europene'. 'în acest moment, versiunea pe care partidele o au pe masă, cu niște discuții care nu sunt foarte complicate cu Comisia Europeană, îndeplinește jalonul, deci nu este o problemă legată de asigurarea compatibilității cu jalonul din PNRR. Discutăm de un proiect care are sub 12 miliarde de lei și care, într-adevăr, poate fi ușor compatibilizat cu ultimele cerințe ale Comisiei', a precizat ministrul interimar al Muncii. Pîslaru a criticat, totodată, poziția confederațiilor sindicale față de proiectul legii salarizării, susținând că opoziția acestora față de adoptarea actului normativ reprezintă 'o greșeală fundamentală'. 'Astăzi este ceasul al 12-lea. Confederațiile sindicale se opun unei legi care ar aduce creșteri la aproape 80% în sectorul public și nu o să mai aibă această ocazie pe lângă faptul că vom genera direct o pierdere de 770 de milioane de euro legate de PNRR. Comportamentul sindicatelor legat de dialogul social îl înțeleg. Legat de a protesta împotriva adoptării acestei legi, încă din fazele anterioare, când nici măcar nu aveam un proiect, fără să existe vreo înțelegere de unde ar fi putut fi scoși banii adițional, reprezintă o greșeală fundamentală și o eroare de reprezentare a multor oameni, 1,2 milioane de oameni din administrația publică', a afirmat acesta. Ministrul a adăugat că va fi 'foarte ferm' în privința acestui subiect și a remarcat faptul că protestul sindicatelor are loc în aceeași zi cu discuțiile decisive privind legea salarizării. 'O să fiu foarte ferm pe acest subiect. Coincidența acestui protest în ziua în care discutăm de legea salarizării reprezintă o mișcare care nu neapărat spun că este direct legată, dar care nu poate fi întâmplătoare, în condițiile în care nu există un element de iminență', a mai spus Pîslaru. Mai multe federații sindicale au protestat, marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, solicitând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Pîslaru, despre salariul minim: În acest moment nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii
O decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat de sindicate în fața ministerului. 'Cu privire la elementele pe care le avem pe agendă, vă pot spune că cele două revendicări care au fost anunțate, prima dintre ele, legată de salariul minim, pe data de 5 iunie, conform HG 35/2025, a existat deja o consultare cu privire la pregătirea cercetării care să fundamenteze nivelul salariului minim. Termenul, după cum știți, conform hotărârii de Guvern, este de 20 octombrie, pentru a prezenta raportul bazat pe datele de la INS și de la Comisia Națională de Prognoză, care să ducă la fundamentarea, evident, în buget și la deciziile care vor fi luate. Prin urmare, cu siguranță, protestele sunt o formă de exprimare a sindicatelor. în acest moment, însă, nu avem vreo bornă care să ne permită, într-un fel, să luăm niște decizii', a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul a anunțat că reprezentanții sindicatelor care protestează marți în fața Ministerului Muncii au fost invitați la discuții. în ceea ce privește cea de-a doua revendicare a sindicatelor, referitoare la contractele colective de muncă, Pîslaru a afirmat că România respectă Pilonul european al drepturilor sociale. 'Cu privire la celălalt subiect, legat de contractele colective, România respectă Pilonul european al drepturilor sociale și, evident, parte a acestui lucru și a acquis-ului comunitar este și această negociere colectivă. Pentru negociere la nivel național nu avem în cadrul de reprezentare, cel puțin la nivelul patronatelor, deci nu putem avea contracte colective naționale. Pentru contractele sectoriale sunt câteva care sunt deja adoptate. înțelegem faptul că sindicatele își doresc mai multe contracte colective sectoriale. Aceste lucruri le vom discuta, de altfel, la întâlnire, ca să înțelegem mai concret, exact, solicitările sindicale', a subliniat ministrul interimar al Muncii. Pîslaru a făcut referire și la statutul interimar al Guvernului și la limitele pe care acesta le are în luarea unor decizii. 'Aș vrea doar să-mi permiteți să fac și eu o remarcă de context. în condițiile în care nu este neapărat vreo urgență, vreo iminență de luare vreo decizie a Guvernului, suntem într-o situație în care, pe de-o parte, confederațiile sindicale spun că Guvernul nu are legitimitate și că ar trebui să nu facă nimic, pe de altă parte, tocmai vedem că sunt solicitări pe care le pun în fața Guvernului, ca și cum Guvernul Interimar ar putea să decidă, de exemplu, chestiunea de salariu minim. Este o prerogativă care nu poate fi exercitată decât de un Guvern cu puteri de pline, prin urmare, tot ce putem noi să asigurăm în zona de Interimat este să continuăm dialogul (...)', a afirmat Dragoș Pîslaru. Mai multe federații sindicale au protestat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, solicitând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
O mașină rulată din zece prezintă semne de utilizare mai intensivă decât cred cumpărătorii români (studiu)
Una din zece mașini second hand (10,1%), verificate în România, prezintă semne de utilizare mult mai intensivă decât cred cumpărătorii, relevă o analiză de specialitate, dată publicității marți. Conform carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv în cazul în care kilometrajul său anual depășește 36.000 de kilometri (adică o medie de peste 3.000 de kilometri pe lună). Astfel, din totalul vehiculelor verificate pe platformă, în România, în perioada 2025 - 2026, o pondere de 10,1% au intrat în această categorie. ''Vehiculele folosite în regim de taxi, pentru ride-hailing sau pentru alte servicii de transport își petrec cea mai mare parte a timpului operând în medii urbane. Accelerația și frânarea repetitive, funcționarea la ralanti, călătoriile pe distanțe scurte, intrările și ieșirile frecvente ale pasagerilor sau încărcarea și descărcarea bunurilor sunt acțiuni care contribuie la uzura crescută a motorului, a suspensiei, a interiorului, a transmisiei și a multor altor componente'', se menționează în studiu. Cercetarea a identificat și modelele din România care sunt cel mai frecvent asociate cu o utilizare intensivă, iar pe primul loc s-a clasat Skoda Kodiaq - cu 35,6% dintre aceste modele ce au depășit pragul anual de 36.000 de kilometri. Ierarhia este continuată de Mercedes-Benz 220 (cu 29,2%), Skoda Octavia (21,4%), Skoda Superb (20%) și Mercedes-Benz E-Class (16,4%). ''Faptul că aceste modele sunt alese deseori pentru a fi utilizate în scopuri comerciale nu este deloc surprinzător având în vedere cât sunt de practice, fiabile și eficiente. Mai mult, toate modelele din top pot parcurge mulți kilometri fără probleme, lucru care le face să fie la mare căutare printre micii și marii afaceriști și furnizorii de servicii. La rândul lor, persoanele fizice care caută vehicule second-hand sunt atrase de ele din aceleași motive, asociind aceste mașini cu confortul, durabilitatea și fiabilitatea. Taxiurile clasice sunt ușor de recunoscut după ce se 'pensionează', dar multe alte vehicule utilizate pentru servicii de transport, pentru car-sharing, călătorii de afaceri sau direct ca vehicule de închiriat nu se deosebesc de mașinile obișnuite odată ce intră pe piața de auto rulate. Chiar dacă rapoartele de istoric auto pot să nu conțină întotdeauna înregistrări care să indice o utilizare comercială, progresia kilometrajului poate dezvălui dacă o mașină a avut un trecut mai solicitant decât sugerează în prezent aspectul său'', susțin realizatorii analizei. Aceștia adaugă faptul că samsarii de mașini încearcă, deseori, să ascundă aceste informații, deoarece cumpărătorii evită în general fostele taxiuri. ''Având în vedere că țările nu schimbă în mod sistematic date despre vehicule, este dificil să urmărești istoricului unei mașini peste hotare. Fără acces la înregistrările istorice, cumpărătorii rămân în întuneric și riscă să achiziționeze un vehicul care a fost prost întreținut'', notează sursa citată. Studiul carVertical a analizat rapoartele de istoric ale vehiculelor achiziționate de către clienții companiei în perioada ianuarie 2025 - mai 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Sindicatele feroviare avertizează asupra riscului blocării finanțării CFR Călători începând cu 26 august
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru evitarea blocării finanțării CFR Călători, avertizând că, în lipsa aprobării bugetului companiei, alocarea fondurilor de la bugetul de stat riscă să fie suspendată începând cu 26 august. ''Situația este criti
Serviciile integrate pentru copii și familii vor fi extinse în 2.000 de comunități rurale (ministru)
Extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale derulate în prezent, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în urma unei întâlniri cu directorul regional UNICEF, Edouard Beigbeder
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în iulie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în iulie 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 684,550 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 7,8% (-0,3% în termeni reali), informează marți Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,3%, în iulie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,3% în iulie 2026, față de luna anterioară (-0,8% în termeni reali), până la nivelul de 472,415 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al
Complexitatea reglementărilor fiscale, principala provocare pentru 65% dintre companiile multinaționale (studiu)
Complexitatea reglementărilor fiscale, în special a celor privind transparența și raportarea, reprezintă principala provocare de politică fiscală pentru 65% dintre companiile multinaționale, pentru al treilea an consecutiv, iar 84% se așteaptă la extinderea acestor obligații în următorii doi-trei ani, potrivit studiului Deloitte 2026 Global Tax Policy Sur
Opt din zece români preferă să cumpere articole vestimentare de brand la preț redus (studiu)
Peste jumătate dintre cumpărătorii români de articole de modă (57%) din mediul urban cumpără mai rar, însă opt din zece persoane optează pentru mărci de calitate la preț redus, reiese dintr-un studiu dat marți publicității. Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, pentru 44% dintre respondenți calitatea este princ