Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
ANPC: Amenzi de peste 3,5 milioane de lei pentru firme din sectorul alimentar, nealimentar și stații de carburanți
O serie de agenți economici din sectorul alimentar și nealimentar, alimentație publică, dar și stații de carburanți au fost amendați cu peste 3,5 milioane de lei, în această săptămână, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, în urma controalelor desfășurate în perioada 24 - 28 august, au fost aplicate 792 de amenzi contravenționale, ce au depășit în cuantum 3,5 milioane de lei, dar și 566 de avertismente. De asemenea, valoarea totală a produselor verificate a depășit 11 milioane de lei, fiind dispuse, în același timp, oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme (de peste 110.000 de lei), oprirea temporară de la comercializare a unor produse (valoare de peste 340.000 de lei) și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 23 de operatori economici. Principalele neconformități constatate au fost: diferențe între prețul afișat pe eticheta de raft și cel înscris pe bonul fiscal; carne și produse din carne cu acumulări de lichid sangvinolent în ambalaj; produse alimentare cu data-limită de consum depășită; recipienți sub presiune cu grad avansat de coroziune (butelii); ambalaje deteriorate, care pot afecta integritatea și conformitatea produselor; deficiențe de informare privind perioadele promoționale; întreținerea necorespunzătoare a blocului alimentar, cu acumulări grosiere de impurități, depuneri de grăsime și reziduuri alimentare; nerespectarea condițiilor și temperaturilor de depozitare pentru produsele comercializate; agregate frigorifice cu elemente de etanșare depreciate, componente lipsă și depuneri grosiere de gheață și impurități. în plus, s-a constatat utilizarea echipamentelor/ustensilelor cu grad ridicat de uzură, prezentând acumulări de rugină, resturi alimentare și depuneri grosiere de arsură, produse de origine vegetală depreciate calitativ, prezentând depuneri de mucegai, urme de lovire și strivire, produse alimentare și nealimentare fără elemente de identificare și caracterizare, necesare unei informări corecte, complete și precise și prezența acumulărilor de gheață în ambalajul produselor congelate. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ANSVSA: Peste 355.000 de oi și capre din județul Tulcea vor fi monitorizate, după confirmarea a patru focare de variolă
Peste 100 de medici veterinari au fost mobilizați în județul Tulcea pentru monitorizarea a peste 355.000 de oi și capre, după confirmarea a patru focare de variolă ovină și caprină în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, a anunțat vineri Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). 'ANSVSA coordonează o amplă acțiune de control epidemiologic în județul Tulcea, ca urmare a confirmării a patru focare de variolă ovină și caprină în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov Dispozitivul de teren reunește peste 100 de medici veterinari, (inclusiv directorii executivi ai DSVSA Olt, Dolj, Ialomița, Dâmbovița și Vaslui) și are sprijinul operațional al Poliției și Jandarmeriei. Acțiunea vizează monitorizarea unui efectiv total de 355.212 de animale (301.270 de ovine și 53.942 de caprine) înregistrate la nivelul județului', se arată într-un comunicat al instituției transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, planul de măsuri de urgență pentru prevenirea răspândirii virusului și eradicarea focarelor se desfășoară pe trei linii principale de intervenție. Prima dintre ele vizează evaluarea clinică și trasabilitatea în exploatații. Astfel, va avea loc verificarea directă a efectivelor, controlul documentelor de identificare și înregistrare a animalelor, analizarea istoricului mișcărilor și verificarea respectării restricțiilor de mișcare deja instituite. Scopul este stabilirea conexiunilor epidemiologice dintre exploatații. Ulterior, se va recurge la controlul punctelor de concentrare (Zone de restricție și Centre de Colectare) prin monitorizarea strictă a fluxurilor de animale în centrele de colectare din zonele de protecție și supraveghere, identificate ca puncte cu risc ridicat de transmitere din cauza densității de animale. De asemenea, vor fi intensificate și verificările în trafic, împreună cu echipajele de poliție, pentru detectarea deplasărilor neautorizate de animale, a celor neidentificate sau fără documente care să le ateste trasabilitatea. 'Obiectivul curent este izolarea rapidă a virusului prin controlul strict al mișcărilor de animale. Identificarea sursei, a traseului și a destinației fiecărui efectiv de ovine și caprine reprezintă singura metodă eficientă de a întrerupe lanțul de transmitere. Aceste controale protejează fermele care respectă normele biosecuritate în fața riscurilor majore generate de comerțul ilegal și mișcările clandestine. Acolo unde constatăm încălcări ale legislației sanitare-veterinare, vom aplica sancțiuni ferme și măsuri de restricție imediate', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, în comunicat. ANSVSA reamintește deținătorilor de animale că neraportarea suspiciunilor de boală, absența elementelor de identificare (crotalii) și nerespectarea restricțiilor de circulație constituie încălcări grave ale legii, favorizează răspândirea virusului și îngreunează procedurile de eradicare a focarelor. Potrivit sursei citate, măsurile de supraveghere și restricție vor rămâne active în toate zonele cu risc epidemiologic până la stingerea oficială a focarelor și stabilizarea situației sanitare-veterinare.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Darău, despre Petrotel Lukoil: Insolvența - o răscruce care poate să ducă la soluții sau scenarii negative
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, afirmă că insolvența Petrotel Lukoil este 'o răscruce' care, în timp, poate să ducă la foarte multe soluții, dar admite că ea poate conduce și către scenarii negative. 'Și eu cred că, în anumite situații, insolvența poate fi singura soluție. Insolvența, până la urmă, înseamnă un fel de răscruce pe durata câtorva ani, care poate să ducă spre o restabilire sănătoasă a activității sau poate să ducă într-un scenariu negativ. De aici încolo depinde și de administratorul judiciar și de ce planuri vor face, dar cred că, pe termen scurt, mediu, într-adevăr, poate fi o asigurare, dacă vreți, că și cu activitatea oprită deocamdată, angajații, respectiv niște active sunt protejate timp de o perioadă. (...) Insolvența este o răscruce care, în timp, poate să ducă la foarte multe soluții. Bineînțeles că orice insolvență poate să ducă și în niște scenarii negative, dar există multiple soluții prin care, în timp, se poate ieși din insolvență cu același acționariat, cu alt acționariat, asta rămâne de văzut', a spus ministrul vineri, într-o conferință de presă susținută la Ploiești. El reamintește că acesta este un caz atipic și subliniază că trebuie căutate soluții pentru problema de la Petrotel Lukoil Ploiești. 'Știți că acolo e un caz atipic, știți cum s-a oprit activitatea, au existat niște motive, nu știu exact de ce nu s-a reluat activitatea ulterior, dar sper ca, după o perioadă din această situație de insolvență, să se găsească soluții, să nu se meargă pe scenariu negativ, dar mai sublinez un lucru, fiindcă avem și noi la Ministerul Economiei alte cazuri, de la Mangalia, dacă vreți, până la alte câteva companii de stat, în momentul în care se intră în insolvență, pe de altă parte, statul, dar și acționarii pierd influența asupra companiei. Deci trebuie înțeles acest lucru, fiindcă am văzut de multe ori că la companii aflate în insolvență se dorește ca statul să intervină sau să decidă ca și cum ar fi managerul acelei companii, ceea ce nu este adevărat. Dar într-adevăr, strict acest subiect este unul important, strategic, pentru că știți că o parte importantă de 21%, dacă îmi aduc bine aminte, de carburanți din România veneau pe această filieră. Acestă filieră nu mai există deja din octombrie 2025', a afirmat Irineu Darău. Acesta spune că nu există o intervenție în piața privată care să poată fi făcută într-un asemenea context. 'Nu sunt de acord că asistăm pasiv. S-a intrat în insolvență, ceea ce încă o dată, pe termen scurt-mediu, asigură niște lucruri pentru angajați, pentru active și chiar și pentru creditori, dacă vreți. Nu există o intervenție în piața privată care să poată fi făcută într-un asemenea context. Cred că ceea ce preocupă Guvernul și a preocupat, apropo de pasivitate versus activitate, a fost toată situația critică legată de carburanți din acest an. (...) Și eu cred că, încă o dată, cu aceste crize suprapuse legate de carburanți ne-am făcut datoria care se putea face. (...) Și eu cred, și am susținut-o încă din primăvară, că măsurile limitate și ca timp și ca dimensiune, de exemplu pe trei luni, cum s-au făcut și înainte și cum se fac și acum, sunt măsurile corecte. Și apoi, după trei luni, evaluez ce s-a întâmplat în piață și eventual adaptez', a declarat ministrul. Tribunalul Prahova a dispus, miercuri, deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva Petrotel Lukoil, dosarul fiind înregistrat pe rolul instanței în urmă cu două zile. 'Admite cererea debitoarei. (...) Dispune deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei Petrotel Lukoil S.A.. (...) Desemnează administrator judiciar provizoriu pe Dascăl Insolvency SPRL care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art.58 din lege, cu un onorariu de 3.500 lei. Dispune administratorului judiciar să efectueze notificarea deschiderii procedurii debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului pentru efectuarea mențiunii și prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență și într-un ziar de largă circulație, conform art.99 și 100 din lege', se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor de judecată. Tribunalul a fixat și următoarele termene, astfel: 4.09.2026 - termen pentru depunerea de către lichidatorul judiciar a raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă; 10 zile de la primirea notificării - termen limită de depunere de către creditori a opozițiilor și termen de soluționare a opozițiilor 10 zile după formularea acestora; 9.09.2026 - termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei; 29.09.2026 - termen limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor; 23.10.2026 - termen limită pentru definitivarea tabelului creanțelor; 3.10.2026 - data ședinței adunării creditorilor. 'Fixează termen la data de 4.11.2026, și pune în vedere administratorului judiciar să întocmească un raport lunar cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, conform art.59 din lege. Califică cererea creditoarei Litasco S.A. drept declarație de creanță. Cu apel în termen de 7 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Prahova', se mai menționează în decizie. în data de 16 octombrie 2025, Petrotel Lukoil a anunțat oprirea totală a rafinăriei de la Ploiești pentru revizie capitală. în data de 22 octombrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft. Ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, a anunțat, în data de 14 aprilie 2026, că a primit confirmare oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil, care, prin acest mecanism, în 45 de zile va putea să funcționeze din nou. Ulterior, în data de 27 aprilie 2026, Bogdan Ivan declara că rafinăria Petrotel ar trebui să înceapă să opereze, deoarece s-a primit o scrisoare din partea autorităților americane, care trebuia să fie conformă din punctul de vedere al criteriilor. 'S-a primit o scrisoare care trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor și (Petrotel-Lukoil) ar trebui să înceapă să opereze în baza acelei scrisori. (...) Din datele pe care le-am primit de la colegii mei, în mod normal, din momentul în care se ia decizia finală, dar după ce ai deja probele făcute, după ce ai semnate contractele pentru furnizarea de petrol compatibil cu instalațiile din Petrotel, ar trebui să se producă primele molecule de combustibil', a explicat atunci, pentru AGERPRES, fostul ministru al Economiei. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)
Peste 718.000 de consumatori vulnerabili au primit tichetul de energie în luna august
Peste 718.000 de consumatori vulnerabili au beneficiat, în luna august, de tichetul de energie, suma totală virată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) în conturile de mandat poștal ridicându-se la 35,782 milioane de lei, potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES. Conform sursei citate, sumele aferente tichetului de energie au fost virate pentru 718.656 de beneficiari ai sprijinului acordat în baza OUG nr. 35/2025, destinat consumatorilor casnici aflați în situația de sărăcie energetică. Până în prezent, în aplicația EPIDS au fost înregistrate 1.046.299 de cereri pentru acordarea tichetului electronic de energie, dintre care 741.582 au fost declarate eligibile. Totodată, 108.519 cereri au fost invalidate, dintre care aproximativ 7.000 sunt declarate lunar ca urmare a expirării actului de identitate. Restul au fost invalidate din cauza unor neconcordanțe între codul numeric personal (CNP) și codul locului de consum (POD), generate fie de erori la introducerea datelor, fie de necorelări între CNP și adresa declarată. Alte 146.803 cereri au fost anulate de solicitanți, din motive personale. în cazul persoanelor cărora le expiră actul de identitate nu este necesară depunerea unei noi cereri după reînnoirea documentului. 'Odată actualizate datele în evidențele autorităților, eligibilitatea este verificată lunar automat, iar sprijinul poate fi reluat conform prevederilor legale', se menționează în comunicat. Validarea informațiilor din cereri se realizează automat în aplicația EPIDS, prin interogarea bazelor de date ale Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). ANPIS precizează că sprijinul se acordă în continuare până la sfârșitul anului 2026 persoanelor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate. în cazul modificării domiciliului sau a componenței familiei este necesară depunerea unei noi solicitări. 'Sprijinul nu se acordă în numerar și nu se virează în cont bancar. Plata facturilor la energie electrică se realizează direct la oficiile poștale, pe baza facturii emise de furnizor', precizează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
OMV Petrom își extinde capacitatea de producție de hidrogen verde la rafinăria Petrobrazi
OMV Petrom își extinde capacitatea de producție de hidrogen verde la rafinăria Petrobrazi la 55 MW, prin livrarea unui al doilea electrolizor de 35 MW, a anunțat vineri compania. 'Atingerea unei capacități de producție de 55 MW de hidrogen verde de la Petrobrazi este un pas important pentru rafinăria noastră. Hidrogenul verde va fi utilizat în procesele de rafinare, inclusiv pentru producția de combustibil sustenabil pentru aviație (SAF - sustainable aviation fuel) și motorină din surse regenerabile (HVO - hydrotreated vegetable oil), contribuind la reducerea emisiilor acestor combustibili față de alternativele convenționale. în paralel, avansăm construcția unității SAF/HVO cu o capacitate de 250.000 de tone pe an, care va poziționa OMV Petrom drept primul producător major de combustibili sustenabili din Europa de Sud-Est', a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului responsabil pentru Rafinare și Marketing, într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, toate cele șapte module pentru cel de-al doilea electrolizor de hidrogen verde, cu o capacitate de 35 MW, au fost livrate la rafinăria Petrobrazi. Alături de instalația de 20 MW anunțată anterior, capacitatea totală instalată de producție a hidrogenului verde la Petrobrazi se ridică acum la 55 MW. Cel de-al doilea proiect de hidrogen verde este format din șapte module de electroliză de câte 5 MW fiecare, furnizate de Neuman & Esser (Germania). Modulele au fost livrate la Petrobrazi în ultimele două luni și sunt integrate în infrastructura rafinăriei. Lucrările de construcție, logistica, fabricarea componentelor și asamblarea modulelor la Petrobrazi sunt realizate de Kraftanlagen România, în parteneriat cu furnizori locali. 'Proiectul de 35 MW beneficiază de aproximativ 29 de milioane de euro finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Odată operațional, este estimat să producă anual aproximativ 4.700 de tone de hidrogen verde din energie electrică din surse regenerabile, pentru noua unitate SAF/HVO aflată în construcție la Petrobrazi', precizează compania. Cele două proiecte de hidrogen verde, cu o capacitate totală instalată de 55 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 8.000 de tone, vor fi folosite în procesele de rafinare, inclusiv în producția de combustibili sustenabili SAF și HVO, obținuți din uleiuri vegetale și uleiuri uzate. Acești combustibili pot reduce emisiile de CO2‚ cu cel puțin 65% pe întregul ciclu de viață și sunt compatibili cu infrastructura existentă, se mai arată în comunicat. OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 38 milioane bep în 2025. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică pe gaze naturale de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom. OMV Petrom este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român, deținea 20,7%, iar 24,4% erau deținute de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% erau deținute de alți investitori străini. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Peste 82.700 de persoane au fost angajate prin intermediul ANOFM, în primele șapte luni
Un număr de 82.725 de persoane au fost integrate pe piața muncii în primele șapte luni ale acestui an, datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de structurile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES. Conform ANOFM, din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 iulie 2026, 40.153 au peste 45 de ani, din care 15.273 au peste 55 de ani, 16.819 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 6.805 au între 30 și 35 de ani, 6.890 au între 25 și 30 de ani, iar 12.058 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 14.491 sunt tineri NEET. Numărul femeilor încadrate este de 40.175, iar al bărbaților de 42.550, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 48,56%, respectiv de 51,44%. în funcție de rezidență, 43.355 de persoane angajate în perioada de referință provin din mediul urban, iar 39.370 de persoane sunt din mediul rural. Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (28.392), profesionale (18.444), gimnaziale (18.389), 10.690 fiind cu studii universitare. Alte 4.669 de persoane au studii primare sau nu au studii, iar 2.141 au studii postliceale. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul ANOFM în primele șapte luni ale anului 2026, 20.323 fac parte din categoria celor greu și foarte greu ocupabile. încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele ANOFM. Un clasament al județelor cu cele mai multe persoane angajate arată că București ocupă primul loc (7.546), urmat de Iași (3.784) și Constanța (3.001). în perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 247.804 persoane. 'Pentru integrarea pe piața muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în baza de date a agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reședința, beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă', se subliniază în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Bursa de Valori București primește aprobarea ASF pentru noul Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacționare
Bursa de Valori București (BVB) primește aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru noul Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacționare (SMT), un cadru de reglementare modern care redefinește arhitectura pieței și creează Piața de Creștere pentru IMM, un nou segment dedicat companiilor aflate în etapa de dezvoltare și accelerare. Conform unui comunicat al BVB, noul Cod reprezintă una dintre cele mai importante modernizări ale Sistemului Multilateral de Tranzacționare din ultimii ani și aliniază piața administrată de BVB la modelele europene dedicate finanțării companiilor mici și mijlocii, printr-un cadru mai clar, mai riguros și orientat către dezvoltare. Lansarea operațională a Pieței de Creștere va avea loc ulterior, după finalizarea etapelor tehnice și operaționale necesare. 'Noul Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacționare reprezintă un pas strategic în dezvoltarea pieței de capital din România. Prin crearea Pieței de Creștere oferim IMM-urilor, coloana vertebrală a economiei românești, și companiilor cu potențial un parcurs clar către finanțare, vizibilitate și maturizare, iar investitorilor un cadru bazat pe transparență, guvernanță corporativă și standarde ridicate de calitate. Alinierea Bursei de Valori București la comunitatea europeană a Piețelor de Creștere reconfirmă angajamentul nostru de a construi o piață de capital modernă, competitivă și conectată la cele mai bune practici internaționale', a declarat directorul general al BVB, Remus Vulpescu, în comunicatul citat. Noul Cod organizează Sistemul Multilateral de Tranzacționare în trei piețe distincte: Piața de Creștere pentru IMM - dedicată companiilor aflate în expansiune; Piața de Bază (AeRO Market) - destinată emitenților care nu sunt încadrați în Piața Creștere; SMT Internațional - dedicată instrumentelor financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate sau SMT echivalente din alte jurisdicții. Potrivit sursei citate, Piața de Creștere introduce un model modern de admitere și monitorizare construit în jurul calității emitentului și al încrederii investitorilor, ținând cont de următoarele aspecte: model de scoring pentru admitere; accent pe guvernanța corporativă; transparență financiară consolidată; monitorizare continuă a emitenților; rol îmbunătățit pentru Consultantul Autorizat. Companiile vor putea atrage finanțare prin emisiuni de acțiuni sau obligațiuni, atât prin oferte publice, cât și prin plasamente private, beneficiind de o platformă dedicată dezvoltării și pregătirii pentru accesul ulterior pe Piața Reglementată. încadrarea emitenților pe Piața de Creștere se va realiza pe baza unui model de scoring prevăzut în Cod, care evaluează atât îndeplinirea cerințelor obligatorii, cât și elemente suplimentare precum guvernanța corporativă, transparența si maturitatea organizațională. Actualizarea Codului face parte din strategia BVB de modernizare a pieței locale de capital și se aliniază practicilor europene privind dezvoltarea piețelor dedicate IMM-urilor, oferind antreprenorilor un mecanism de finanțare mai competitiv și investitorilor un cadru cu standarde sporite de transparență, disciplină și monitorizare. Prin crearea Pieței de creștere, BVB se va alinia la cele mai recente practici europene. 'Piața de Creștere va beneficia de un indice de referință dedicat, alcătuit inițial din cei mai reprezentativi emitenți de pe AeRO Market care vor opta pentru reîncadrarea pe Piața de Creștere și vor îndeplini criteriile aplicabile. Indicele va putea constitui baza pentru dezvoltarea ulterioară a unor produse de investiții care să urmărească performanța acestuia, inclusiv ETF-uri', se precizează în comunicat. Data intrării în vigoare a noului Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacționare și a lansării Pieței de Creștere va fi anunțată ulterior. BVB este singurul operator de piețe de valori mobiliare din România. Pe cele două piețe pe care le administrează BVB, Piața Reglementată și Sistemul Multilateral de Tranzacționare, sunt listate o varietate de instrumente financiare precum acțiuni, obligațiuni, unități de fond, ETF-uri, certificate, produse structurate, drepturi de preferință. în luna iulie 2026, indicele BET, principalul indice al BVB, a depășit, în premieră, pragul de 35.000 de puncte, în momentul de față indicele BET având o creștere de 45% de la începutul anului. în anul 2020, piața de capital din România a fost recunoscută prin promovarea la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell. în prezent, 12 companii românești sunt incluse în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente. în anul 2025, MSCI a recunoscut piața locală de capital drept Piață de Frontieră Avansată, marcând un moment de referință în direcția obținerii statutului de Piață Emergentă pentru România din partea MSCI. Un total de 35 de companii românești sunt incluse în indicii MSCI. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Federația Silva solicită modificarea de urgență a HG privind reorganizarea Romsilva
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva solicită Guvernului și Ministerului Mediului modificarea de urgență a HG nr. 123/2026 privind reorganizarea Romsilva, susținând că auditul organizațional comandat de Regie indică drept cea mai robustă varianta cu 26 de direcții silvice, față de cele 19 prevăzute în actul normativ. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, Federația susține că decizia privind reducerea numărului direcțiilor silvice nu are la bază o fundamentare care să justifice configurația aleasă. 'Nu vorbim despre opiniile sindicatelor. Vorbim despre auditul organizațional comandat de Romsilva, care a analizat aparatul central, cele 41 de direcții silvice, Complex Silva, 24 de unități cu personalitate juridică și întreaga rețea operațională din teritoriu. Guvernul a stabilit prin HG reducerea de la 41 la 19 direcții silvice regionale. Problema este că, în documentația publică analizată, nu apare nicio fundamentare care să demonstreze de ce trebuie să existe exact 19 direcții și nu 20, 24, 26 sau o altă configurație', se menționează în comunicatul semnat de liderul federației, Silviu Geană. Auditul a fost contractat de Romsilva, la recomandarea conducerii Ministerului Mediului, și a fost realizat de Asocierea Rovner & Moore SRL - Public Research SRL, raportul final fiind încheiat la 25 august 2026. 'Rezultatul auditului este cât se poate de clar: varianta de 19 direcții impusă prin HG nu este cea optimă! Modelul independent indică varianta cu 26 de direcții drept cea mai robustă, inclusiv după ajustarea cu costurile tranziției. Varianta cu 24 de direcții se află, de asemenea, în zona fruntașă. Cele 19 direcții apar în raport ca perimetrul juridic deja impus prin HG, nu ca soluția câștigătoare rezultată din analiză. Pe scurt, reorganizarea Romsilva a fost făcută lăutărește, adică 'după ureche'', se menționează în comunicat. Federația atrage atenția și asupra costurilor și riscurilor financiare pe care, potrivit auditului, le-ar putea implica reorganizarea. 'Sunt estimate costuri de aproximativ 11,8-23,5 milioane de lei pe termen scurt, iar pentru 2026 este recomandat un provizion de 20-30 milioane de lei. în același timp, auditul avertizează că trecerea simultană de la 41 de conduceri județene la 19 conduceri regionale poate produce un vid decizional, afectând licitațiile, fluxurile comerciale și veniturile. Impactul estimat este de 30-80 de milioane de lei pentru o perturbare de numai 1-2,7% din cifra de afaceri. La o perturbare de 5%, pierderile pot depăși 150 de milioane de lei. Probabilitatea producerii riscului este evaluată la 60-75%. Auditul identifică separat și riscul unui blocaj juridic de 3-6 luni, cu un impact estimat la alte 20-40 de milioane de lei', precizează sursa citată. în ceea ce privește situația Romsilva, Federația Silva susține că auditul descrie Regia ca fiind autofinanțată și profitabilă în perioada 2022-2024, problemele identificate fiind în principal structurale și manageriale. 'Raportul descrie Romsilva drept o organizație de talie mare, solidă patrimonial, autofinanțată și profitabilă în ciclul 2022-2024, cu procese silvice de fond mature și personal tehnic bine pregătit. Problemele constatate sunt în principal de natură structurală și managerială: guvernanță fragmentată, suprapuneri de roluri, probleme de digitalizare, deficit de resurse umane și separarea insuficientă dintre funcția publică și activitatea comercială. Cu atât mai important: auditul nu recomandă reduceri nete de personal prin concedieri. Dimpotrivă, recomandă redistribuirea personalului, diminuarea ponderii administrative și întărirea personalului din teren, precum și a zonelor de audit, control, IT și biodiversitate', se mai arată în comunicat. în aceste condiții, sindicaliștii solicită reconsiderarea întregului proces de reorganizare a Regiei. 'Așadar, nu numai arhitectura teritorială stabilită de Guvern trebuie reconsiderată. Trebuie reconsiderată întreaga filosofie a unei 'reforme' prezentate public ca o operațiune de tăiere a structurilor și personalului. Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva solicită Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor modificarea de urgență a HG nr. 123/2026 și reașezarea întregului proces de reorganizare pe concluziile auditului comandat de Romsilva. Dacă și în aceste condiții reorganizarea va continua neschimbată, cu riscurile financiare, operaționale și sociale deja identificate, e limpede că nu se dorește cu adevărat reformarea Romsilva, ci slăbirea Regiei până la prăbușire', se mai precizează în comunicat. Federația Silva consideră, totodată, că problema reorganizării Romsilva ar trebui analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
INS: Populația rezidentă a României a scăzut la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026
Populația rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ, de 104.100 de persoane, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, soldul migrației internaționale în anul 2025 a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 102.200 de persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în creștere față de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ, de 104.100 de persoane. în cursul anului 2025, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban a fost de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină la 1 ianuarie 2026 a fost de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice, de 65 de ani și peste, continuându-și trendul de creștere de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. în același timp, ponderea populației de 0-14 ani în totalul populației a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2025, la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026. Raportul de dependență demografică a scăzut ușor, de la 55,6 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2025, la 55,2 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2026. INS precizează că populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor, cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie, care au reședința obișnuită în România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Datele privind populația rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026. Pe perioada conflictului din Ucraina, în estimarea populației rezidente a României sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
INS: Managerii estimează creșteri accentuate ale prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul în perioada august-octombrie
Managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a activității economice, în perioada august - octombrie 2026, în timp ce în sectoarele construcții și comerț cu amănuntul se preconizează creșteri accentuate ale prețurilor, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, managerii din industria prelucrătoare anticipează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de -1%. în ceea ce privește numărul de salariați, se estimează relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să înregistreze creștere indicată printr-un sold conjunctural de +21%. în ceea ce privește volumul producției în sectorul construcțiilor, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%). Managerii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2 %). Se așteaptă ca prețurile lucrărilor de construcții să urmeze o tendință ascendentă, reflectată printr-un sold conjunctural de +41%. în sectorul comerțului cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind +5%. Angajatorii anticipează, în ceea ce privește forța de muncă, tendință de creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +6%). Majorări de prețuri sunt estimate de 43% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +40% indicând creștere accentuată. Pe baza datelor estimate, volumul serviciilor (cifra de afaceri) preconizat pentru următoarele trei luni indică relativă stabilitate, sold conjunctural +1%. De asemenea, numărul salariaților este prognozat să rămână relativ stabil (sold conjunctural -2%). Prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor se anticipează că vor urma să crească, tendință reflectată printrun sold conjunctural de +17%. INS precizează că rezultatele prezentate au fost obținute prin intermediul anchetelor statistice de conjunctură realizate în luna august 2026, reflectând estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendințele în evoluția activității economice, numărului de salariați și prețurilor. Rezultatul final se obține sub forma unui sold conjunctural procentual, calculat ca diferență între ponderea celor care au ales varianta pozitivă (va crește) a fenomenului și ponderea celor care au indicat varianta negativă (va scădea). De asemenea, instituția menționează că soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Horațiu Cosma (MTI): Patru proiecte majore de infrastructură au făcut astăzi un pas important spre execuție
Patru proiecte esențiale pentru infrastructura rutieră a României au fost avizate joi în Consiliul Interministerial de avizare a investițiilor publice, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Horațiu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, este vorba de autostrada Brașov - Făgăraș, de 49,3 kilometri, care va lega mai bine Brașovul de centrul țării și va prelua traficul de pe actualul drum național extrem de periculos și aglomerat. Alt proiect avizat este autostrada București - Alexandria, 'o investiție așteptată de mult timp, care va îmbunătăți semnificativ legătura dintre Capitală și sudul țării'. 'Și aici avem unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri din România', a notat secretarul de stat. Următorul proiect este DR1 - Vest Expres - primul drum radial al Bucureștiului, care va prelungi Bulevardul Timișoara până la Autostrada A0, în zona Domnești. 'Aproape 10 km de drum modern, cu două benzi pe sens, bandă dedicată transportului public, piste pentru biciclete și conexiuni Park&Ride', a precizat Cosma. De asemenea, a fost avizat proiectul privind Varianta Ocolitoare Sibiu Sud, peste 21 km de drum nou, care va scoate traficul de tranzit din zona sudică a municipiului și va asigura conexiuni mai bune între A1, DN1 și localitățile din zona metropolitană, conform oficialului. 'Sunt proiecte care răspund unor nevoi reale de trafic: reduc aglomerația, scurtează timpii de deplasare, cresc siguranța rutieră și contribuie la reducerea poluării. Avizul de astăzi este un pas important, dar nu ne oprim aici. Urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvern, iar apoi lansarea licitațiilor pentru lucrările de construcție. Patru proiecte importante, încă un pas concret spre o infrastructură rutieră modernă, mai sigură și mai eficientă', a adăugat Cosma. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lãzãroiu) Sursa foto: Horațiu Cosma/Facebook.com
Pistol (CNAIR): Luni, 31 august, deschidem circulația pe autostradă între Adjud și Bacău Sud
Luni, 31 august, de la ora 16:00, se va putea circula pe cei 47,10 kilometri noi de autostradă între Adjud și Bacău Sud, a anunțat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Luni, 31 august, ora 16:00: deschidem circulația pe autostradă între Adjud și Bacău Sud! Am fost astăzi pe șantier, unde constructorul român (UMB) finalizează ultimele detalii, și am făcut ultima verificare înainte de deschidere. Luni, 31 august, de la ora 16:00, se va putea circula pe cei 47,10 km noi de autostradă. Din acel moment, drumul pe autostradă de la București va ajunge, într-o primă fază, până la nodul rutier al VO Bacău care face legătura cu DN2F, spre Vaslui', a notat Pistol. Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, după finalizarea lucrărilor de racordare, circulația se va extinde până la Nodul Rutier Bacău Nord al VO Bacău (încă 4 km). 'Am ales această etapizare pentru un singur motiv: deschidem fiecare kilometru doar atunci când conexiunile lui sunt complete și sigure. Odată cu deschiderea sectorului Adjud - Bacău Sud, se va circula pe 241,62 km din totalul celor 319 km ai A7 (Ploiești - Pașcani), ale cărei loturi în execuție sunt finanțate prin PNRR. Moldova își primește autostrada - și, odată cu ea, perspective economice concrete de dezvoltare!', a transmis șeful companiei de drumuri. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
CNIR: Autostrada A13 Brașov-Bacău va avea cinci loturi
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stabilit împărțirea Autostrăzii A13 Brașov - Bacău, cu o lungime de 174 de kilometri, în cinci loturi, fiecare dintre acestea urmând să poată funcționa independent. Potrivit unui comunicat al CNIR, împreună cu prestatorul, a fost agreată lotizarea traseului cu o lungime de 174 de kilometri în cinci loturi, pentru fiecare dintre loturi fiind asigurată funcționarea independentă. 'Pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, se efectuează foraje geotehnice, inclusiv pe sectoarele cu traseu modificat din județul Brașov, stadiul fiind de 22.700 metri forați, la sfârșitul acestei luni. Studiul de fezabilitate este necesar pentru stabilirea traseului final și a costului estimat pentru etapa de proiectare și execuție, un studiu geotehnic riguros reprezentând un fundament solid pentru viitoarea autostradă', precizează CNIR. Investigațiile geotehnice se realizează cu trei instalații de foraj, mobilizate în zona localităților brașovene Hărman și Prejmer, respectiv Moacșa, județul Covasna, menționează sursa citată. Pe traseul A13 Brașov - Bacău sunt prevăzute 15 noduri rutiere, câte 5 noduri în fiecare județ. Totodată, A13 Brașov - Bacău va avea conexiuni cu viitoarea Autostradă Sibiu - Făgăraș - Brașov și cu Autostrada Moldovei (A7). 'Sectorul Brașov - Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostrada Sibiu - Făgăraș - Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea, iar în zona Bacăului, la Răcăciuni cu Autostrada Moldovei - A 7', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Ministerul Energiei a aprobat proiecte de 290 milioane de euro de eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU ETS
Un număr de șapte proiecte, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro, au fost aprobate pentru investiții derulate prin programul dedicat eficienței energetice în instalații industriale incluse în schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS). Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, transmis joi AGERPRES, în cadrul procedurii 11 beneficiari au depus proiecte cu o valoare totală de 384,30 milioane de euro și un ajutor de stat solicitat în cuantum de 165,3 milioane de euro. 'Proiectele vizează investiții în instalații și echipamente specifice sectorului industrial, precum și în sisteme destinate modernizării și monitorizării echipamentelor și optimizării consumului de energie la nivelul operatorilor economici care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS). în urma procesului de evaluare și selecție, au fost aprobate pentru finanțare 7 proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 290 de milioane de euro. Valoarea ajutorului de stat aprobat este de 108,86 milioane de euro', menționează reprezentanții ministerului. Prin implementarea investițiilor finanțate în cadrul acestei măsuri se estimează obținerea unor rezultate semnificative în ceea ce privește eficiența energetică și reducerea emisiilor, respectiv: reducerea cumulată a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh/an și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 239.000 de tone CO2‚ echivalent/an. Reprezentanții Ministerului Energiei precizează că, prin această schemă de finanțare, sprijină modernizarea instalațiilor industriale, reducerea consumului de energie și creșterea competitivității operatorilor economici, în paralel cu diminuarea amprentei de carbon a sectorului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Pîrvulescu (Enevo): Nișa unde poate juca România în piața de tehnologie este digitalizarea; aceasta nu se poate face fără cybersecurity
Paris - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Digitalizarea, respectiv securitatea cibernetică, reprezintă una dintre puținele nișe tehnologice în care România și Uniunea Europeană au oportunitatea de a construi produse și branduri cu adresabilitate globală, consideră Cristian Pîrvulescu, directorul general al Enevo Group. 'Nișa unde pot juca România și Europa în piața de tehnologie este digitalizarea, iar aceasta nu se poate face fără segmentul de cybersecurity', a declarat Cristian Pîrvulescu, prezent la CIGRE 2026 Paris Session, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate sectorului electroenergetic, Acesta a atras atenția asupra dificultății de a recupera decalajele acumulate de România în industriile tehnologice tradiționale și a indicat securitatea cibernetică drept un domeniu în care există încă oportunități reale de dezvoltare și competiție pe piețele internaționale. 'Standurile acestea sunt pline de furnizori de tehnologie primară și hardware. Nu putem să recuperăm un decalaj de decenii, pentru că industria este dominată de branduri solide care au piață, au certificări. Să începem să producem acum în România ceea ce fac ei de decenii este prea târziu. Nu mai vorbesc de industria regenerabilelor... Sigur că putem să începem acum să producem panouri fotovoltaice și nu e greu să faci o fabrică, luăm finanțare, poate un grant sau o schemă de sprijin de la Uniunea Europeană. Problema este: cine ar cumpăra aceste produse azi? Pentru că primul lucru pe care îl face un investitor este să facă un due diligence tehnic și comercial al proiectului (...). Este necesar să probezi cu referințe, certificări, flotă instalată. Deci nu e o problemă să construiești o fabrică, e o problemă să captezi piața și să construiești un brand comercial viabil. însă nișa care încă oferă oportunități, pentru România sau Uniunea Europeană, dar și pentru noi ca firmă, se concentrează în jurul industriilor viitorului, toate având punct pivotal digitalizarea și automatizarea (...). S-au schimbat atât de multe lucruri structurale în ultimii 2-3 ani, încât dezvoltarea digitală devine dezvoltare tehnologică. Cybersecurity, un segment esențial al tehnologiei digitale, îți oferă oportunitățile pieței globale, pentru că piața globală nu oferă încă suficiente soluții', a explicat Cristian Pîrvulescu. în viziunea sa, accesul la piața globală de tehnologie nu poate fi construit doar prin avantajul unei poziționări geografice. Companiile care vor să concureze la nivel internațional trebuie să își construiască produse competitive, să respecte standarde de calitate, să aibă dinamism comercial și, mai ales, să dezvolte un brand capabil să opereze pe piețe globale. 'în opinia mea, pentru a putea juca în piața de tehnologie nu este suficient să stai în interiorul unor granițe geografice, ci trebuie să ai comportament, calitate, dinamică și un branding internațional. Dacă ne uităm în jur, la toate standurile expozanților de la CIGRE, observăm numai branduri internaționale care abordează piața globală', a precizat Pîrvulescu. în acest context, a menționat el, compania pe care o conduce își consolidează propria strategie de dezvoltare tehnologică pornind de la experiența acumulată în infrastructura energetică și evoluând către dezvoltarea de produse și soluții software proprietare. 'Enevo a pornit ca un integrator de soluții power and automation. în timp, s-a dezvoltat ca un EPC contractor. Astăzi dezvoltăm un concept de EPC+. Plusul înseamnă să putem oferi servicii complete post-construcție, pentru operarea tehnică și comercială a centralelor și stațiilor, după ce sunt ele puse în funcțiune. (...) Sectorul energetic suferă un proces acut de transformare tehnologică, iar evoluția este evidentă: inflația de proiecte în sectorul regenerabil, digitalizarea accelerată a rețelei, modificările structurale care necesită noi sisteme de comandă-control-protecții pentru a putea asigura reziliența în operarea sistemelor și multe altele. în acest context, Enevo își dezvoltă capacitatea de a produce tehnologie proprie. Unul dintre aceste produse este SentryOT, software-ul de securitate cibernetică pe care îl prezentăm în cadrul CIGRE. Dar mai avem în portofoliul propriu și alte produse software care se adresează operatorilor de transport, distribuție și producătorilor, care urmează a fi lansate. Evident, coloana noastră vertebrală, ADN-ul nostru, este construcția de proiecte de infrastructură energetică, dar migrăm de la un EPC tradițional spre un furnizor de tehnologie', a afirmat Cristian Pîrvulescu. La CIGRE 2026 Paris Session, Enevo Group a prezentat în cadrul standului propriu întreaga paletă de servicii și expertiză a companiei, având ca element central platforma de securitate cibernetică SentryOT. Compania a pregătit, pe durata evenimentului, workshopuri dedicate, prezentări și demonstrații live ale platformei, cu accent pe provocările specifice securității cibernetice în infrastructurile energetice și în mediile operaționale. Aproximativ 15.000 de experți din 100 de țări participă, în perioada 23-28 august, la CIGRE 2026 Paris Session, pentru a discuta despre principalele provocări generate de electrificarea accelerată și transformarea sistemelor energetice. Ediția din 2026 pune în prim-plan teme esențiale pentru viitorul sectorului energetic: impactul inteligenței artificiale și al centrelor de date asupra sistemelor electroenergetice, lecțiile și măsurile de răspuns în urma recentelor pene de curent de amploare, tehnologiile grid-forming, esențiale pentru integrarea unor ponderi ridicate de energie regenerabilă fără compromiterea stabilității rețelei, evoluția piețelor de energie electrică și a mecanismelor de flexibilitate, securitatea cibernetică și planificarea infrastructurii. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică)
Piața bunurilor de larg consum din România a raportat o creștere de 3,4%, în primul semestru (studiu)
Piața bunurilor de larg consum din România (FMCG - Fast-Moving Consumer Goods) a înregistrat o creștere valorică de 3,4%, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din datele unui studiu publicat joi. Potrivit cercetării YouGov Behavior Change, aproape două treimi dintre români se așteaptă ca situația lor financiară să se înrăutățească în următoarele 12 luni, semnificativ peste media europeană de 46%, în timp ce doar 6% anticipează o îmbunătățire. Pe acest fond, o altă concluzie a studiului de specialitate este că una dintre cele mai importante schimbări ale consumatorului român este reorientarea către produse din zona de preț mainstream. Astfel, mărcile din acest segment au generat 60% din creșterea valorică a pieței, restul fiind generat de brandurile private premium. La polul opus, mărcile premium, dar și cele economy și private label budget continuă să piardă teren. în primele luni din 2026, ponderea valorică a promoțiilor a urcat la 26,5%, cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut, iar în paralel se observă o creștere a misiunilor de cumpărare de tip 'cherry-picking', caracterizate prin coșuri mici în care produsele la promoție au o pondere de peste 50%. în același timp, magazinele de tip discount depășesc pentru prima oară pragul de 30% cotă de piață, prima jumătate a anului curent confirmând consolidarea discounterilor, cu un salt de 8,9% în valoare absolută, de la un an la altul. Totodată, comerțul tradițional continuă să piardă teren (21,3% cotă de piață) și rămâne principala sursa de creștere pentru liderul pieței de retail. Datele centralizate în studiu relevă faptul că, deși zona de online reprezintă doar 2% din totalul pieței FMCG, canalul a crescut cu 27,1% în valoare, atât prin câștigarea de noi cumpărători, cât și prin achiziții mai dese și coșuri mai mari. La capitolul retaileri, Penny a raportat cea mai bună performanță, în primul semestru, cu cele mai puternice creșteri, atât la acoperire națională, cât și în loialitate, în timp ce Lidl, Supeco și LaDoiPași și-au extins baza de cumpărători. YouGov Shopper (anterior GfK Consumer Panel până în 2023) monitorizează, în mod continuu, un panel de 6.000 de gospodării, reprezentativ la nivel național. Compania este parte a YouGov - un grup global de cercetare de piață, cu operațiuni în SUA, Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia Pacific. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
ANPC atrage atenția asupra 'shrinkflation'; consumatorii primesc mai puțin produs pentru aceeași sumă
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) atrage atenția asupra fenomenului 'shrinkflation', care presupune reducerea cantității unui produs în timp ce prețul rămâne neschimbat sau nu scade proporțional, astfel încât consumatorul primește mai puțin produs pentru aceeași sumă. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, fenomenul poate afecta consumatorii fără ca aceștia să sesizeze întotdeauna modificarea. 'Cum îi afectează 'shrinkflation' pe consumatori? în cazul produselor achiziționate în mod constant, diminuarea cantității poate avea un impact considerabil asupra bugetului lunar al consumatorilor. Fenomenul poate viza o categorie largă de produse, de la alimente și produse de uz casnic până la produse destinate îngrijirii personale. Reducerea cantității unui produs nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Neconformitatea intervine atunci când consumatorul nu este informat în mod transparent cu privire la această modificare, iar prezentarea produsului sau informațiile oferite sunt de natură să îl inducă în eroare cu privire la cantitatea achiziționată', se menționează în comunicat. în acest context, ANPC recomandă verificarea cu atenție a cantității nete înscrise pe ambalaj și, în special, a prețului pe unitatea de măsură, de exemplu, prețul/kg sau prețul/litru. 'Consumatorii nu trebuie să se limiteze la compararea prețului final sau la aspectul ambalajului. Ce pot face consumatorii? ANPC recomandă consumatorilor: să verifice cantitatea netă înainte de achiziționare; să compare prețul pe kilogram/litru/bucată, după caz; să compare aceeași marcă și același produs în timp, atunci când observă modificări ale ambalajului; să nu se lase influențați exclusiv de dimensiunea ambalajului, aspectul acestuia sau prețul afișat; să păstreze bonul fiscal și, atunci când consideră că au fost induși în eroare, să se adreseze ANPC', spun reprezentanții instituției. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
ANSVSA: Două transporturi ilegale de animale, depistate în județul Tulcea
Două transporturi ilegale de animale, fără elemente de identificare sau trasabilitate și fără respectarea normelor de siguranță pe durata transportului, au fost depistate în primele ore ale unei ample acțiuni de control desfășurate în județul Tulcea, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat al instituției, ANSVSA, în colaborare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, desfășoară o amplă operațiune în teritoriu, concentrată strict pe verificarea trasabilității animalelor, precum și pe depistarea transporturilor clandestine. 'Acțiunea, coordonată direct de președintele ANSVSA, se desfășoară prin instituirea de filtre rutiere în punctele strategice din județul Tulcea, în special pe rutele de tranzit și în proximitatea centrelor de colectare', se menționează în comunicat. în cadrul acestei mobilizări ce reunește peste 100 de specialiști ai instituției și ai structurilor MAI, experții sanitari-veterinari verifică proveniența efectivelor într-un context epidemiologic complex, acționând cu precădere în zonele cu cea mai mare densitate de unități de profil, precizează sursa citată. 'încă din primele ore ale acțiunii de control am depistat, personal, două transporturi ilegale de animale, fără niciun element de identificare sau trasabilitate și fără respectarea normelor de siguranță pe durata transportului. Voi face publice toate aceste cazuri pentru sprijinirea fermierilor corecți. în acest moment, cel mai important vector al bolilor, care ține blocat un sector întreg, sunt acești intermediari neautorizați', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, citat în comunicat. Principalele obiective ale controalelor din trafic sunt, printre altele, monitorizarea strictă a trasabilității, respectiv verificarea documentelor însoțitoare, a certificatelor de sănătate și a sistemelor de identificare (crotalii) pentru toate transporturile auto de animale. Un alt obiectiv este reprezentat de blocarea transporturilor clandestine, respectiv identificarea vehiculelor care transportă încărcături fără proveniență documentată, în vederea eliminării riscului introducerii unor exemplare cu status sanitar necunoscut în circuitul comercial. De asemenea, controalele vizează stoparea comerțului ilegal, respectiv combaterea activității intermediarilor neautorizați care, prin nerespectarea legii, devin vectori de răspândire a bolilor și periclitează activitatea crescătorilor corecți. 'Instituția monitorizează permanent fluxurile din teren și va comunica public rezultatele complete, precum și măsurile dispuse, la finalizarea verificărilor', se mai arată în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: ansvsa.ro
Negrescu: Ratarea țintei privind legea salarizării arată că reformarea aparatului public rămâne doar la nivel de discurs
Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării dovedește că reformarea aparatului public din România rămâne doar la nivel de discurs, iar pierderea celor 770 de milioane de euro va însemna înghețarea unor proiecte de infrastructură și un efort suplimentar din bani publici, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. 'Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 și care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajații de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile. în plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condițiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcționarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această țintă dovedește că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public și faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică', a afirmat Negrescu. Consultantul economic a explicat că situația actuală este rezultatul lipsei de coerență în deciziile statului și în pregătirea proiectelor de importanță națională. 'Cum am ajuns aici? Din păcate nu există o coerență în deciziile statului român, în modul în care partidele politice își pregătesc aceste proiecte de importanță națională. Legea salarizării trebuia să fie în orice program de guvernare. în ultimii 10 ani, în România nu a fost și iată unde am ajuns. Din păcate, ratarea absorbției celor 770 de milioane de euro înseamnă, practic, înghețarea unor proiecte de infrastructură, a unor investiții de care România are nevoie și încă un efort în plus de împrumut public pe care statul va trebui să-l facă pentru a acoperi gaura generată de neaplicarea acestei reforme. Legea salarizării dovedește faptul că, din păcate, nu avem o coerență în actul de guvernare, dovedește faptul că am pus carul înaintea boilor. în loc să discutăm de restructurarea aparatului public și apoi, după aceea, să vedem de câți bani avem nevoie, noi am pus mai întâi salariile în prim-plan, într-un demers pur electoral în care, din păcate, teoria conspirației și înspăimântarea angajaților din sectorul bugetar s-au aflat în prim-plan', a adăugat specialistul. Negrescu a atras atenția și asupra problemelor în implementarea PNRR și a necesității unor strategii coerente de guvernare. 'Ratarea PNRR dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că statul român are nevoie de strategii coerente de guvernare, de proiecte de administrare în care țintele, targetele și asumarea unor decizii să devină puncte coerente dincolo de discursul politic. PNRR se dovedește a fi ceea ce estimam, din păcate, un plan național de reforme ratate, în condițiile în care noi, până în momentul de față, nu am atras decât 13 miliarde din cele peste 30 de miliarde puse inițial la dispoziția României. Am ratat peste 8 miliarde de lei investiții în infrastructură, în spitale, în infrastructura educațională, în foarte multe proiecte pe care ni le-am asumat și care s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic și administrativ, arătând incapacitatea, impotența aparatului public în a rezolva niște ținte și niște targete foarte clare legate de reformele de care are România nevoie. PNRR dovedește, dacă mai era nevoie, că România nu este pregătită pentru o schimbare fundamentală a modului în care se face politică, a modului în care se administrează această țară, iar eforturile pe care le-am făcut până acum, inclusiv din punct de vedere al reducerii deficitului bugetar, sunt doar niște flori care nu aduc primăvara, din punct de vedere administrativ', a mai spus specialistul. Consultantul economic a avertizat și asupra efectelor ratării PNRR asupra imaginii României în rândul investitorilor. 'Din păcate, ratarea PNRR reprezintă o pată neagră pe imaginea României, încă un argument negativ pentru investitorii care își doresc să intre în țara noastră și să dezvolte afaceri, o dovadă a faptului că incoerența legislativă și lipsa asumării unor proiecte de importanță națională reprezintă, din păcate, o regulă într-o Românie în care clasa politică nu și-a trecut examenul de maturitate prin acest PNRR', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Comitetul interministerial Bala-Cernavodă a găsit noi soluții de apărare a cotei Dunării la priza de răcire a Centralei de la Cernavodă
Membrii Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă au analizat noi soluții pentru a apăra cota Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, acestea urmând să fie aplicate etapizat în următoarele săptămâni, se arată într-un comunicat al Executivului, transmis joi AGERPRES. Potrivit sursei citate, dragarea este intervenția care se poate executa imediat și care creează condițiile, nu certitudinea, ca apa de la bifurcația Bala (Dunărea veche și brațul Bala), azi repartizată 85% spre brațul Bala, 15% spre Dunărea veche, să poată fi echilibrată. 'Dragarea unor canale de 30 de metri lățime cu adâncimi de minim 2 metri va crea condiții propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă. Acest lucru are un impact indirect pozitiv deoarece un volum mai mare și o viteză mai mare vor reduce sau menține nivelul de aluviuni de pe acest nou canal. Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării să nu poate fi mobilizate pe brațul vechi al Dunării', se arată în comunicat. Zonele de interes pentru efectuare acestei operațiuni sunt: bifurcație Dunăre canal CNE și amonte canal CNE cu prioritate la km 305-306, km 308,5 km 312,5 - 315, km 322, km 327, km 342,5 (zona Bala). 'în apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului. Barjele sunt dispuse astfel încât să producă un efect de deviere a curentului cât mai puternic către șenalul navigabil și către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare - o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând - este o intervenție complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării - un efect care se construiește în timp - și nu ridicarea imediată a nivelului apei', notează Executivul. Totodată, la Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, care pornește de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri și va fi vizibil deasupra apei. 'Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului - exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare. în plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip și, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci și mai stabile', conform specialiștilor. O altă soluție este ca, în zona Canalului Dunăre Marea-Neagră, mai exact a canalului de aducțiune către bazinul de stocare al Centralei de la Cernavodă, se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei și prin pompaj să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire, chiar și în condițiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche va mai scădea. 'Această soluție presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluția ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor și depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) și completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul și debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducțiune / priză racordat la Dunăre și în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. în situații critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul', subliniază sursa citată. Pe lângă aceste măsuri, CNE Cernavodă are în rezervă echipamente (pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei) care pot asigura răcirea în condiții optime a reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat chiar și în condițiile în care cu tot cu soluția de baraj pe canalul de aducțiune debitul apei nu este suficient. Astfel, în acest scenariu, în care nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 metri, răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puțuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu). 'Nivelul Dunării din această perioadă este cel mai mic debit din istoria documentată. Documentațiile tehnice ale instituțiilor cu responsabilitate în supravegherea, amenajarea sau navigarea cursului Dunării prevăd cel mai prost scenariu al cotelor Dunării la intrarea în țară (Baziaș) la cota 2.000 mc/s, cota de azi fiind în zona 1.300 mc/s. Cota medie anuală din luna august este de 3.900 mc/s. Debitul mediu anual la intrarea în țară (Baziaș) este de 5.500 mc/s. Este important de notat în acest context că este dificil de anticipat hidraulica fluviului la cote extrem de scăzute, în condițiile celui mai scăzut debit din prezent. Există posibilitatea ca, în condițiile hidrologice date, unele dintre soluții - de lucrări de dragaj sau construcție epiu recomandate și implementate - să nu genereze efectul dorit - acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată și, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp', se menționează în comunicat. Reprezentanții Guvernului precizează că aceste soluții vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă reunește: Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională 'Apele Române', Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcții București), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și al specialiștilor din Ministerul Apărării Naționale. Comitetul funcționează 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Peste 98% dintre fermieri au primit subvențiile APIA în Campania 2025; suma depășește 2,6 miliarde de euro (minister)
Peste 98% dintre fermieri au primit subvențiile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru Campania 2025, suma totală depășind 2,6 miliarde de euro, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. ''Felicitări județelor care au verificat deja peste 60% din eșantionul de control pentru 2026 și celor care au depășit 99% în ceea ce privește plata subvențiilor pentru anul trecut. Am solicitat APIA să finalizeze cât mai curând plățile aferente anului trecut și să clarifice, în cel mai scurt timp posibil, situația fermierilor cărora, din diferite motive, nu le-au fost încă plătite subvențiile. în paralel, obiectivul principal pentru următoarele săptămâni este finalizarea controalelor aferente cererilor pentru 2026 până la sfârșitul lunii septembrie. Pentru aceasta, le-am cerut colegilor din APIA să facă toate eforturile necesare pentru încheierea cât mai rapidă a controalelor, astfel încât să putem pregăti cât mai repede plata avansurilor din subvenții, iar banii să ajungă cât mai curând la fermieri'', a declarat Tanczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Oficialul, alături de conducerea APIA, a avut miercuri, 26 august, o videoconferință cu conducerile Centrelor județene ale Agenției, pentru a analiza stadiul controalelor pentru subvențiile aferente anului 2026 și măsurile necesare pentru accelerarea acestora. ''în prezent, echipele de control au verificat aproape 50% din eșantionul de control clasic pe teren. Ministrul a stabilit ca obiectiv finalizarea verificărilor până la sfârșitul lunii septembrie și a solicitat analizarea punctuală a situației județelor care întâmpină dificultăți, pentru a veni în sprijinul acestora în eficientizarea și accelerarea acțiunilor de control'', precizează ministerul de resort. Potrivit datelor centralizate, în ceea ce privește plățile pentru Campania 2025, peste 98% dintre fermieri au primit subvențiile APIA, suma totală depășind 2,6 miliarde de euro. Județele cu cele mai bune rezultate sunt Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița, unde ponderea plăților efectuate raportat la numărul cererilor primite a depășit 99%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
România stă mai bine decât Ungaria și Italia la ponderea persoanelor abonate la servicii de streaming
Aproape unul din trei (32,7%) utilizatori de internet din UE avea în 2025 un abonament plătit la un serviciu de streaming de filme, seriale sau sport, în timp ce în rândul statelor membre ponderea utilizatorilor de internet cu abonamente plătite la un serviciu de streaming de filme, seriale sau sport varia între 9,3% și 63,9%, arată datele publicate joi de Eurostat. Cele mai mari ponderi de utilizatori de internet cu abonamente plătite la un serviciu de streaming de filme, seriale sau sport au fost înregistrate în Irlanda (63,9%), Danemarca (61,1%) și Țările de Jos (59,2%). La polul opus, doar 9,3% dintre utilizatorii de internet din Bulgaria plătesc pentru acest tip de abonamente. Slovenia (13,7%), Letonia (16,7%) și Lituania (17,4%) se numără și ele printre țările UE cu cele mai mici ponderi de persoane abonate la servicii de streaming de filme, seriale sau sport. La acest indicator, România stă mai bine decât Ungaria sau Italia, ponderea persoanelor abonate la servicii de streaming în România fiind de 21,37%, față de 20,14% în Ungaria și 20,21% în Italia. Puțin în fața României sunt Croația (21,60%) și Portugalia (21,98%). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,25% în iulie
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,05 puncte procentuale în iulie față de luna precedentă, până la 3,25%, iar numărul total al șomerilor a ajuns la 259.889 de persoane, a anunțat, joi, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul șomerilor înregistrați, 57.758 au fost șomeri indemnizați și 202.131 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 1.801 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a crescut cu 1.774 de persoane față de luna precedentă, precizează ANOFM. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 70.823 de șomeri provin din mediul urban și 189.066 de șomeri provin din mediul rural. Numărul șomerilor femei la 31 iulie 2026 era de 126.417 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 133.472 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau vârsta de peste 55 de ani (66.284), urmați de cei cu vârsta între 40 și 49 de ani (61.648), în timp ce la polul opus se aflau persoanele între 25 și 29 de ani (14.805). ''Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (28,98%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 33,70% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,90%'', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
CJPC Bihor: Un singur operator economic a solicitat control voluntar în primul semestru al anului 2026
Un singur operator economic din județul Bihor a solicitat, în primul semestru al anului 2026, un control voluntar din partea Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC), deși instituția a promovat intens această procedură în rândul antreprenorilor încă din anul 2022, a declarat, joi, în ședința Colegiului prefectural, comisarul șef adjunct Zoița Adinela Drămnescu. 'Instituția noastră a făcut eforturi deosebite de a trece de la o instituție punitivă, care aplică amenzi, la o instituție care să acorde prioritate mai mare consilierii, prevenției și conformării voluntare', a subliniat reprezentanta CJPC Bihor. Potrivit Protecției Consumatorilor, rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât, în primul semestru al anului, CJPC Bihor a consiliat, în cadrul unor acțiuni organizate, 438 de operatori economici. Printre aceștia s-au numărat 42 de companii din domeniul HoReCa, participante la o acțiune de îndrumare desfășurată la Instituția Prefectului Bihor, și 28 de companii care au luat parte la o sesiune privind legislația din comerțul online, organizată în colaborare cu Federația Patronilor Bihor. 'Un singur operator economic din HoReCa a solicitat control voluntar în primele șase luni. După părerea mea, ar putea fi trei motive: reticența operatorilor economici față de organele de control, teama că, dacă solicită controlul, se autodenunță și ulterior va fi sancționat sau, pur și simplu, consideră că poate funcționa și așa, după principiul 'când mă prinde, mă prinde'. Indiferent de motiv, se ratează un beneficiu gratuit al legii: posibilitatea de a intra în legalitate și de a evita sancțiunile sau reclamațiile', a precizat comisarul șef adjunct. Alți 368 de operatori economici au beneficiat de informare și sprijin în cadrul unor festivaluri, târguri și evenimente organizate în Oradea, Sânmartin, Săcueni, Salonta, Vadu Crișului, Lugașu de Jos, Girișu de Criș și Beiuș. Controlul voluntar ANPC este o procedură simplă, menită să îi ajute pe operatorii economici să identifice și să corecteze eventualele neconformități înaintea unui control propriu-zis. Procedura presupune completarea unui formular, după care CJPC Bihor transmite data vizitei și obiectivele care urmează să fie verificate. în paralel, ANPC a pus la dispoziția comercianților ghiduri de bune practici privind principalele domenii cu impact asupra consumatorilor. Printre acestea se numără alimentația publică și cazarea turistică, spațiile de joacă și toboganele acvatice, comerțul online și produsele alimentare, cosmetice și detergenții, dar și domenii în care sunt implicate tranzacții importante, precum vânzarea autovehiculelor second-hand și achiziția de locuințe. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Dana Lepădatu, editor online: Simona Aruştei)
Nazare: România trebuie să transforme finanțarea SAFE în proiecte, contracte și investiții care rămân în economia națională
România trebuie să transforme resursele atrase prin Instrumentul SAFE în proiecte realizate, contracte implementate și investiții care rămân în economia națională, a declarat, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul în care Comisia Europeană a pus la dispoziția României prefinanțarea de circa 2,5 miliarde de euro din împrumutul de aproximativ 16,68 miliarde de euro contractat prin acest instrument. ''SAFE ne permite să răspundem simultan mai multor nevoi strategice: să creștem capacitatea de apărare a României, să dezvoltăm industria și tehnologia din sectoarele de securitate și să accelerăm infrastructura esențială. Dar accesul la finanțare vine și cu o responsabilitate foarte clară. Fiecare tranșă următoare depinde de îndeplinirea jaloanelor asumate. Trebuie să transformăm aceste resurse în proiecte realizate, contracte implementate și investiții care rămân în economia României'', a transmis Alexandru Nazare. Potrivit unui comunicat de presă al MF, împrumutul este destinat finanțării Planului de investiții al României pentru industria europeană de apărare, aprobat de CSAT, care cuprinde 35 de proiecte în valoare de 16,68 miliarde de euro. Aproximativ 75% din valoarea planului vizează achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar circa 25% este alocată infrastructurii de transport rutier de interes național. Pentru această componentă sunt prevăzute investiții strategice de aproximativ 4,2 miliarde de euro, inclusiv proiecte pentru conectarea Moldovei la marile coridoare europene, precum Pașcani-Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni. Finanțarea nu este acordată integral de la început, ci în tranșe, accesarea sumelor fiind condiționată de îndeplinirea jaloanelor asociate proiectelor și achizițiilor asumate prin Planul de investiții. Fiecare tranșă are o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, după care rambursarea se face în rate anuale egale până la maturitatea finală. Sumele pot fi disponibilizate până la 31 decembrie 2030. Potrivit Ministerului Finanțelor, România beneficiază de finanțarea atrasă de Comisia Europeană de pe piețe, costurile împrumutului fiind cele suportate de Comisie pentru finanțarea instrumentului SAFE, conform metodologiei europene. Ministrul Finanțelor a subliniat că instrumentul poate contribui și la dezvoltarea industriei românești de apărare, prin contracte pe termen lung, investiții în capacități de producție, transfer tehnologic, cercetare și crearea de locuri de muncă. România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare la cel puțin 3,5% din PIB până în 2035. Potrivit Ministerului Finanțelor, SAFE permite accesarea unor împrumuturi pe termen lung la costurile de finanțare obținute de Uniunea Europeană, mai avantajoase decât finanțarea directă a statului de pe piețele internaționale. Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, în timp ce coordonarea generală a Planului revine Cancelariei Prim-Ministrului. Instituțiile beneficiare, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, răspund de implementarea proiectelor și achizițiilor din domeniile lor. ''într-o perioadă în care România trebuie să își consolideze finanțele publice și să își păstreze credibilitatea în fața investitorilor și a partenerilor externi, astfel de instrumente sunt cu atât mai importante: ne permit să finanțăm priorități strategice într-un cadru european predictibil, pe termen lung, fără să pierdem disciplina fiscal-bugetară'', a subliniat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Dragoș Pîslaru: Proiectul privind salarizarea în sectorul public a eșuat din cauza PSD
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD că a blocat proiectul privind salarizarea în sectorul public și a susținut că România nu are capacitatea, în actualul context financiar, să depășească 12 miliarde de lei pentru creșterea masei salariale. ''Acest proiect de lege nu a reușit să fie adoptat, deci a eșuat, nu pentru că, de fapt, a eșuat, ci pentru că a fost eșuat. Responsabilitatea aparține Partidului Social Democrat, care a avut timp, începând cu 2021, să pregătească acest proiect. A fugit de responsabilitate, s-a ascuns și niciodată, dar niciodată din 2021, n-a pus vreun proiect în transparență, ca să fie foarte clar pentru toată lumea. Nu există vreun proiect publicat de Partidul Social Democrat pe acest lucru, deși aparent sau teoretic ar fi trebui să lucreze patru ani de zile'', a afirmat Pîslaru, la Digi24. Referitor la acuzația că proiectul ar fi fost ținut ascuns timp de patru luni, ministrul a respins aceste afirmații, prezentând calendarul publicării variantelor succesive ale proiectului. ''Asta este o minciună nerușinată, și o spun cu toată responsabilitatea. Imediat după ce am avut acord cu politica, am publicat prima versiune de proiect, în luna mai, a doua versiune de proiect, pe 17 iulie, și astăzi voi publica versiunea finală, pentru ca lumea să știe, de fapt, ce a respins Partidul Social Democrat și, din acest lucru, afectând atât cei 770 de milioane de euro, cât și, până la urmă, interesul României. Pentru că și-au pus interesul de partid și calculele electorale mai presus decât acesta'', a explicat el. Pîslaru a susținut că solicitările privind majorările salariale formulate în zona sindicală au depășit posibilitățile financiare ale României și a acuzat PSD că a încurajat astfel de revendicări. ''Partidul Social Democrat a întreținut, prin promisiuni, solicitări ale sindicatelor care depășeau în zona de educație cu circa 4 miliarde și în zona de sănătate cu 2 miliarde, ceea ce România își putea permite. Deci acest lucru a fost făcut printr-o manevră prin care dumnealor spuneau 'nu susțineți această lege că lasă că o să ne ocupăm noi ulterior de ea și vă dăm noi mai multe'. Și după aia la întâlniri spuneau, uite, sindicatele sunt nemulțumite, dar ei știau foarte clar ce ne trebuie. Și așa cum am mai spus în spațiul public, am explorat toate versiunile posibile ca să plătim mai bine profesorii, să plătim mai bine în zona de sănătate. Am încercat toate scenariile de eșalonare, de etapizare. România după episodul cu Moody's de pe 7 august și evaluarea finanțelor publice legate și de instabilitatea politică pe care tot PSD-ul a generat-o nu are capacitatea de a depăși 12 miliarde de lei pentru creșterea masei salariale. Și asta este o realitate pe care PSD-ul o recunoștea în întâlniri și după aceea pe la spate ațâța practic sindicatele pentru ca să creeze tensiuni sociale'', a afirmat ministrul interimar al Muncii. De asemenea, el a acuzat PSD de un ''dublu standard'' în discuțiile privind proiectul și a susținut că reprezentanții partidului au ridicat problema impactului financiar al majorărilor propuse. ''Mai mult, ca să înțelegeți ipocrizia, dusă la extrem. în întâlniri respective, atunci când eu am prezentat anumite scenarii de posibile creșteri pe care să le discut cu Comisia, dumnealor exprimau rezerva cu privire la faptul că nu trebuie să depășim cheltuieile și ca Ministerul de Finanțe să fie de acord. Adică este un comportament de tip clasic, de capcană întinsă, în care tu fugi de responsabilitate. Tu spui că proiectul nu este transparent, dar tu nu ai pus niciodată un proiect în transparență și, dacă vreți cireașa de pe tort, acum spui: 'dom'le, nu mai este timp și am fi vrut să avem mai mult timp'. După ce tu patru ani de zile, de fapt, n-ai lucrat și ai ascuns lucrul ăsta. Vreau să înțelegem foarte clar: nu a existat consultare publică făcută formal de PSD timp de patru ani. Nu a existat vreun proiect, n-a existat vreo idee, n-a existat acum vreo contribuție din partea lor pentru a îmbunătăți proiectele care au fost făcute public'', a transmis Pîslaru. Ministrul Muncii a explicat că propunerea guvernului prevedea alocări importante pentru educație și sănătate și a menționat o măsură destinată profesorilor cu vechime. ''Deci, lucrurile sunt foarte simple. Cea mai mare alocare, jumătate din toate alocările de 12 miliarde, este în ordine pentru educație și sănătate. în ultima propunere făcută chiar alaltăieri și ieri, am introdus inclusiv o indemnizație de senioritate didactică, de 15% din valoarea de referință, pentru a răspunde solicitării venite din zona dascălilor care au vechime de peste 25 de ani și care se vedeau prea comprimați față de salariile debutanților. Dar ideea de a crește cu totul grilele de salarizare cu 3-4 miliarde la educație și cu încă 2 miliarde la sănătate...și sindicatele știu că nu sunt banii ăștia. Deci aici este problema de irresponsabilitate. Dai cu piciorul la un jalon PNNR și ignori mesajele foarte clare că România nu este în acest moment într-o situație în care să poată crește salariile în sector public. Ca să adaug încă un lucru important, există în sectorul privat la fel de mari probleme în acest moment, salariale, acolo nu le crește nimeni salariile și nu le garantează nimeni veniturile salariale. (...)'', a mai afirmat Pîslaru. Referitor la scenariul în care PSD ''primește mandatul de a forma guvernul'', ministrul susține că PSD va ajunge să propună chiar măsurile pe care le-a criticat în această perioadă, pregătite de Guvernul Bolojan. ''Și practic nu există un miracol în care se pot încadra în 12 miliarde și se rezolve altfel lucrurile, dar aici este vorba de toată campania de denigrare și de manipulare pe care PSD a avut-o. N-au vrut să contribuie cu nimic, n-au avut nicio sugestie, nicio sugestie de îmbunătățire pe cele două regiuni de proiecte din partea dumnealor, iar acum așteaptă să vină, ca să dea ei. Asta știu ei să facă, să dea, să dea de la ei'', a punctat ministrul interimar al Muncii. în ceea ce privește implicarea președintelui în discuțiile dintre partide, Dragoș Pîslaru a precizat că acesta a încercat să medieze în mod neutru. ''Nu a spus dacă proiectul e bun sau nu e bun, însă la întâlnirea la care am participat, a sugerat explorarea unor soluții ca partidele să-și reconcilieze pozițiile'', a mai spus ministrul interimar al Muncii. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Peste jumătate dintre tinerii între 18 și 24 de ani consideră că AI a redus semnificativ numărul de joburi pentru începători (sondaj)
Peste jumătate dintre candidații pentru un loc de muncă (55,9%), cu vârste între 18 și 24 de ani, cred că Inteligența Artificială (AI) a redus semnificativ numărul de posturi disponibile pentru juniori, însă rămân optimiști cu privire la viitor, reiese dintr-un sondaj realizat de o platformă de recrutare online. Conform datelor centralizate de eJobs România, trei sferturi din totalul celor chestionați, aflați în aceeași categorie de vârstă, spun că, în comparație cu anul trecut, le este mult mai greu să își găsească un job. în același timp, 59% dintre participanții la sondaj au declarat că au început să se confrunte cu întârzieri în primirea unui feedback din partea angajatorilor după ce aplică, în sensul în care, de cele mai multe ori, nu primesc niciun răspuns. De asemenea, puțin peste un sfert dintre respondenți (25,7%) afirmă că durează între una și trei săptămâni până primesc un răspuns din partea angajatorului, 11,8% - peste o lună, iar 3,5% sunt contactați în mai puțin de o săptămână. Cercetarea de specialitate relevă faptul că principalul obstacol de care se lovesc în prezent, atunci când vor să se angajeze, este cerința de experiență anterioară chiar și pentru rolurile de junior (58,6%), urmată de salariile prea mici pentru costul vieții (22,9%), lipsa feedback-ului după interviu (12,1%) și procesele de recrutare prea lungi și complicate (6,4%). în plus, 55,9% sunt de părere că și dezvoltarea automatizării a avut un impact asupra fluctuațiilor din oferta de posturi disponibile, pe fondul multor sarcini specifice pozițiilor entry level care sunt efectuate, acum, de AI. Astfel, 20,5% cred că AI nu le-a furat locurile de muncă, ci că acesta este doar un instrument care îi ajută să lucreze mai repede, în timp ce 14,2% spun că nu simt acest efect încă, dar că ar putea să apară în viitorul apropiat. Raportându-se la competențele necesare angajării, dar pe care simt că nu le stăpânesc, cei mai mulți (32%) au indicat utilizarea unor instrumente tehnice specifice. 24,2% au vorbit despre cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, 20,3% despre abilitățile de prezentare și negociere și 14,8% despre gestionarea stresului și a volumului de muncă. Potrivit sursei citate, pentru a-și crește șansele de angajare, 45,5% dintre candidați aplică la mai multe joburi decât înainte, 30,1% accesează mai des platformele de recrutare pentru a vedea pozițiile nou postate și pentru a prospecta piața, 10,6% lucrează la proiecte personale/portofolii pentru a demonstra mai bine ce știu să facă, iar alți 10,6% urmează cursuri online de specializare și 1,6% merg la evenimente de networking și târguri de carieră. întrebați cum evaluează pachetele salariale oferite, anul acesta, pentru tinerii aflați la început de carieră, 58,6% le consideră foarte mici, insuficiente pentru a acoperi nevoile de bază, 33,1% - mici, dar acceptabile pentru a câștiga experiență, timp în care 1,5% spun că sunt corecte și adaptate pieței. Din datele Salario, comparatorul salarial marca eJobs, reiese că media salarială netă la nivel național pentru joburile entry level (0 - 2 ani de experiență) este de 4.000 de lei. Mai mult de jumătate dintre respondenți (51,2%) au menționat că sunt dispuși să accepte un post care nu are nicio legătură cu studiile pe care le-au urmat, doar pentru a-și asigura un venit lunar, peste o treime (36,6%) ar face acest compromis pe termen scurt, în timp ce caută o variantă mai potrivită în domeniul de activitate pe care și-l doresc, iar 10,6% preferă să aștepte până când vor găsi un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit. Sondajul a fost realizat în perioada iulie - august, pe un eșantion de 1.100 de candidați, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
DNSC anunță deschiderea înscrierilor pentru Bucharest Cybersecurity Conference 2026
înscrierile pentru Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), unul dintre cele mai importante evenimente dedicate dialogului internațional privind securitatea cibernetică, sunt oficial deschise, a anunțat joi Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Evenimentul organizat în perioada 20-22 octombrie 2026, la București, va reuni reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor europene și internaționale, lideri din industrie, experți și reprezentanți ai mediului academic. Potrivit unui comunicat al DNSC, transmis AGERPRES, printre principalele teme aflate pe agenda BCC2026 se află: securitatea cibernetică în context geopolitic și suveranitatea tehnologică, reziliența și cooperarea internațională, securitatea și guvernanța inteligenței artificiale, precum și evoluția cadrului european de reglementare. De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată riscurilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale și modului în care tehnologiile AI modifică atât instrumentele aflate la dispoziția atacatorilor, cât și capacitățile de apărare ale organizațiilor. ''Participarea la BCC2026 este gratuită, însă, având în vedere formatul curatorial al evenimentului, accesul se realizează pe baza unui proces de înscriere și de validare a participării. Aplicațiile sunt evaluate pe măsură ce sunt primite, iar fiecare solicitant va primi o decizie în termen de maximum 10 zile lucrătoare. înscrierile sunt deschise până pe data de 9 octombrie 2026, ora 23:59, sau până la atingerea capacității maxime a evenimentului, în cazul în care aceasta este atinsă anterior'', se arată în comunicat. Reprezentanții DNSC precizează că profesioniștii interesați se pot înscrie pentru a participa la evenimentul de specialitate pe site-ul oficial BCC2026. Programul conferinței începe pe 20 octombrie, la ora 14:00, și se încheie în ziua de 22 octombrie, la ora 14:00. Toate sesiunile se vor desfășura în limba engleză, iar agenda completă și lista speakerilor confirmați vor fi publicate progresiv în perioada următoare. Evenimentul este organizat de DNSC, împreună cu Bitdefender, în calitate de Presenting Partner, și cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC), Centrului Național de Coordonare NCC-RO și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: bcc.dnsc.ro
Bursa de la București a deschis în scădere pe aproape toți indicii ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de joi, cu un rulaj de 9,15 milioane de lei (1,74 milioane de euro), după aproximativ 40 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,11%, până la 35.856,22 puncte, iar indicele BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, consemna un declin similar. Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,10% din valoare, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, era în scădere cu 0,09%. Indicele BET-FI, al SIF-urilor, era pe plus cu 0,17%, iar BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, consemna o scădere de 0,18%. în schimb, indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, s-a depreciat cu 0,52%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor erau înregistrate de Rompetrol Rafinare (+14,63%), Evergent Investments (+2,58%) și Patria Bank (+1,96%). Pe de altă parte, în scădere se aflau acțiunile Comelf (-10,00%), COMCM Constanța (-8,75%) și Farmaceutica Remedia (-4,56%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Inteligența artificială poate accelera soluționarea daunelor în asigurări (studiu)
Inteligența artificială poate ajuta asigurătorii să accelereze soluționarea daunelor, să anticipeze mai bine nevoile clienților și să reducă disfuncționalitățile dintre canalele de comunicare, contribuind astfel la creșterea retenției și loialității clienților, potrivit unui studiu Deloitte. ''Deși prețul rămâne un criteriu important în alegerea unei polițe de asigurare, experiența din procesul de despăgubire este cea care influențează decisiv dacă un client rămâne sau nu alături de asigurătorul său'', susțin autorii studiului Deloitte ''A poor claims experience can drive customers away. How can insurers use AI to help?''. Conform sursei citate, asigurătorii care reușesc să combine eficiența oferită de inteligența artificială (AI) cu judecata și empatia umană pot reduce costurile operaționale și timpul de soluționare a daunelor, consolidând în același timp încrederea și loialitatea clienților. ''Deși procesul de despăgubire generează un nivel redus de satisfacție în comparație cu alte elemente ale relației dintre client și asigurător, el are o influență peste medie asupra deciziei viitoare de cumpărare, ceea ce indică o oportunitate importantă pentru creșterea loialității prin îmbunătățirea experienței de daună'', notează sursa citată. Potrivit studiului, factorii care contribuie cel mai mult la percepția pozitivă a clienților față de compania de asigurări sunt suportul oferit, nivelul de cunoștințe al reprezentanților, calitatea comunicării și atitudinea acestora. Clienții apreciază specialiștii în daune care combină expertiza profesională cu empatia și care asigură o comunicare clară și coerentă pe toate canalele de interacțiune, de la telefon și e-mail până la platformele digitale, oferindu-le sprijin pe întreg parcursul procesului de despăgubire, potrivit studiului. în schimb, procesul de despăgubire este adesea perceput ca fiind complex, fragmentat și insuficient de transparent, în ciuda investițiilor realizate de industrie în digitalizare și automatizare. Studiul Deloitte a indicat că aplicațiile și site-urile web ale asigurătorilor au cea mai redusă influență asupra deciziei de achiziție viitoare comparativ cu ceilalți factori analizați, ceea ce sugerează că aceste platforme nu reprezintă încă, în sine, un factor major de fidelizare. Totuși, această concluzie evidențiază și o oportunitate importantă: prin transformarea canalelor digitale în instrumente mai intuitive, mai ușor de utilizat și mai receptive la nevoile utilizatorilor, asigurătorii le pot converti într-un mecanism relevant pentru consolidarea loialității clienților. ''Pe lângă așteptările tot mai ridicate ale clienților, asigurătorii trebuie să răspundă și unui mediu de reglementare aflat într-o continuă evoluție, marcat de cerințe sporite privind protecția consumatorilor, guvernanța datelor, reziliența operațională și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. în acest context, investițiile în tehnologii care sporesc transparența, trasabilitatea și eficiența proceselor de despăgubire pot susține atât conformarea la noile cerințe de reglementare, cât și îmbunătățirea experienței clienților'', a declarat Claudiu Ghiurluc, Partener, Audit și Servicii Conexe, Deloitte România. Studiul arată că mulți clienți se confruntă în continuare cu procese greoaie, termene extinse de soluționare, lipsa unor actualizări clare privind stadiul dosarelor, solicitări repetate de documente și dificultăți generate de utilizarea mai multor canale pentru rezolvarea aceleiași probleme. Inteligența artificială, însă, poate ajuta asigurătorii să anticipeze mai bine nevoile clienților, să faciliteze opțiunile de rezolvare, să reducă disfuncționalitățile dintre canalele de comunicare, să susțină procesul decizional și să accelereze soluționarea daunelor, contribuind astfel la creșterea retenției și a loialității clienților. ''în industria asigurărilor, experiența de despăgubire reprezintă, practic, testul prin care clientul pune la încercare polița, iar rapiditatea răspunsului, transparența procesului și calitatea comunicării influențează direct nivelul de încredere și loialitatea clienților. Pentru piața din România, unde gradul de penetrare a asigurărilor rămâne sub media europeană, transformarea experienței pe parcursul procesului de despăgubire poate reprezenta una dintre cele mai importante oportunități de diferențiere și creștere sustenabilă'', a declarat Ana Șerban, Director Soluții de Actuariat și de Asigurare, Deloitte România. Transformarea digitală poate îmbunătăți semnificativ percepția clienților atunci când contribuie la un proces de despăgubire mai rapid, mai transparent și mai predictibil, iar pentru a valorifica beneficiile AI în gestionarea daunelor, studiul Deloitte recomandă cinci direcții principale de acțiune. în primul rând, asigurătorii ar trebui să prioritizeze etapele care generează cele mai multe dificultăți pentru clienți, precum notificarea producerii daunei, coordonarea serviciilor de intervenție și integrarea cu furnizorii de servicii, utilizând AI pentru a crește viteza, disponibilitatea, transparența și calitatea comunicării în cele mai importante momente ale procesului de despăgubire. în al doilea rând, inteligența artificială poate simplifica procesele decizionale și activitățile administrative din spatele fluxului operațional, prin automatizarea colectării documentelor, repartizării dosarelor, actualizării statusului cererilor, procesării plăților și coordonării reparațiilor, permițând specialiștilor să se concentreze pe activități cu valoare adăugată ridicată. Totodată, studiul subliniază că oamenii trebuie să rămână în centrul interacțiunilor cu încărcătură emoțională ridicată, iar inteligența artificială ar trebui utilizată pentru a sprijini dezvoltarea competențelor de comunicare și empatia, precum și pentru a oferi recomandări și informații relevante în timp real echipelor care gestionează dosarele complexe de daună. O altă recomandare vizează orientarea clienților către canalul de comunicare cel mai potrivit și asigurarea continuității experienței între aplicații mobile, platforme online, call-center, inspectori de daune și parteneri de reparații, astfel încât interacțiunea să fie mai simplă și mai fluentă. De asemenea, este recomandată extinderea indicatorilor utilizați pentru evaluarea performanței procesului de despăgubire, prin includerea unor criterii precum nivelul de încredere, calitatea comunicării, continuitatea experienței între canale, intenția de cumpărare viitoare și retenția clienților, alături de indicatorii tradiționali referitori la costuri și durata de soluționare a daunelor. Studiul Deloitte se bazează pe aproape 4.000 de evaluări ale clienților din sectorul asigurărilor generale (Property & Casualty), colectate pentru 12 companii de asigurări din SUA, și examinează factorii care influențează atât satisfacția consumatorilor, cât și intenția acestora de a continua relația cu asigurătorul. Deloitte România, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, oferă servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.300 de profesioniști. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)