Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Mii de animale înregistrate diferit în evidențe, față de situația constatată în teren, în urma controalelor ANSVSA în județul Tulcea
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a finalizat prima etapă a acțiunii de control asupra efectivelor de ovine și caprine din județul Tulcea, declanșată după confirmarea focarelor de variolă ovină și caprină din localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, inspectorii constatând că evidențele oficiale indicau 32.239 de animale, însă în teren se regăseau cu aproape 22% mai puține. Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis luni AGERPRES, în teren au fost mobilizați peste 100 de medici veterinari, între care directorii executivi ai Direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din județele Olt, Dolj, Ialomița, Dâmbovița și Vaslui, cu sprijinul operațional al Poliției și al Jandarmeriei. Verificările au vizat situația reală din exploatații, corectitudinea datelor înscrise în Baza Națională de Date și respectarea obligațiilor legale privind identificarea și trasabilitatea animalelor. în exploatațiile cuprinse în verificare, evidențele oficiale indicau 32.239 de animale, în timp ce numărătoarea efectuată în teren a consemnat 25.236. Diferența este de 7.003 animale, respectiv 21,72% din efectivul verificat. 'Precizăm că această diferență nu reprezintă animale declarate dispărute. Este un decalaj între evidența scriptică și situația faptică, care se clarifică individual, pe baza documentelor de mișcare și a verificărilor în exploatațiile de proveniență. Datele se referă la exploatațiile controlate, nu la întregul efectiv al județului', menționează reprezentanții ANSVSA. în urma controalelor s-au identificat următoarele neconformități: animale purtând crotalii cu serii diferite la cele două urechi; animale prezente fizic în exploatații care, în Baza Națională de Date, figurau cu evenimente de ieșire deja operate: sacrificare în abator, sacrificare tradițională, moarte sau export; animale găsite într-o locație, dar înregistrate în exploatații din alte județe; exploatații cu efective importante de femele matcă în care nu figura niciun miel identificat și înregistrat în anul curent; mai multe coduri de exploatație deschise la aceeași locație, dar și coordonate de amplasare ale exploatațiilor care nu corespund situației din teren. De asemenea, au fost găsite 1.492 de animale fără elemente de identificare, identificate neconform sau cu mijloace de identificare neaprobate - 618 adulte și 874 de tineret. Dintre animalele tinere neidentificate, 540 au fost găsite în centre de colectare, deși nu aveau dreptul să părăsească exploatația de origine fără a fi identificate și înregistrate, iar centrele nu aveau dreptul să le primească. Până în prezent a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 40.000 de lei unei societăți comerciale, împreună cu măsura suspendării dreptului de utilizator al Sistemului Național de Identificare și înregistrare a Animalelor. Verificarea documentelor de mișcare pentru animalele cu situație neclarificată continuă, iar sancțiunile se aplică pe măsura finalizării fiecărui caz. 'Am mers în teren cu peste 100 de medici veterinari pentru că nu ne putem baza doar pe ce scrie în sistem. Diferențele găsite între evidență și realitate nu sunt o problemă administrativă, ci un risc sanitar direct: dacă nu știm unde se află un animal, cui aparține și de unde provine, nu putem opri boala și nu putem demonstra Comisiei Europene că avem control asupra efectivelor. Cei care pierd primii din cauza animalelor mutate neidentificat sunt crescătorii care respectă regulile. Am dispus extinderea verificărilor în toate județele și aplicarea legii, fără excepții, acolo unde neconformitățile se confirmă', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, citat în comunicat. Potrivit comunicatului, constatările din județul Tulcea au fost prezentate directorilor executivi ai tuturor direcțiilor sanitar-veterinare județene, într-o videoconferință convocată de președintele ANSVSA. Direcțiile județene au primit dispoziție să verifice concordanța dintre efectivele existente în teren și cele înscrise în Baza Națională de Date, situația animalelor neidentificate, documentele privind mișcarea animalelor, exploatațiile cu efective mari de femele matcă și fără tineret înregistrat, precum și cazurile în care mai multe coduri de exploatație sunt deschise la aceeași locație. Potrivit Ordinului președintelui ANSVSA nr. 208/2022, ovinele și caprinele se identifică și se înregistrează în termen de până la 180 de zile de la naștere și, în orice caz, înaintea mutării lor în afara exploatației în care s-au născut, dacă aceasta are loc mai devreme. 'Absența elementelor de identificare, nedeclararea mișcărilor de animale și neraportarea suspiciunilor de boală constituie încălcări ale legislației sanitar-veterinare, favorizează răspândirea bolilor și îngreunează eradicarea focarelor', precizează reprezentanții instituției. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Petrescu (ASF): O economie mai competitivă are nevoie de piețe financiare mai profunde
O economie mai competitivă are nevoie de piețe financiare mai profunde, de capital autohton mai puternic, de conectare europeană și de o voce instituțională respectată în locurile în care se definesc regulile viitorului, susține Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Reuniunea Anuală a Diplomației Române aduce în aceste zile în prim plan o temă esențială pentru viitorul României, diplomația economică și capacitatea statului de a transforma relațiile externe, apartenența europeană și cooperarea internațională în oportunități concrete de dezvoltare. Diplomația economică a secolului XXI se construiește și prin soliditatea instituțiilor, prin predictibilitatea regulilor și prin încrederea pe care o economie o inspiră investitorilor și partenerilor săi. Din această perspectivă, dezvoltarea piețelor financiare și integrarea lor tot mai profundă în arhitectura europeană reprezintă o componentă importantă a poziționării economice a României. Piețele financiare non bancare au un rol major în această ecuație', a scris Alexandru Petrescu, pe pagina sa de Facebook. în opinia sa, piața de capital poate transforma economisirea în finanțare pentru companii și proiecte de dezvoltare. Totodată, sistemul de pensii private formează capital pe termen lung și contribuie la consolidarea economiei, în timp ce piața asigurărilor oferă mecanismele prin care riscurile economice, sociale și investiționale pot fi administrate într-o manieră modernă și sustenabilă, susține președintele ASF. 'în acest spațiu se înscrie și dimensiunea internațională a activității Autorității de Supraveghere Financiară. ASF este prezentă în structurile europene în care se construiesc standardele și direcțiile viitoare ale supravegherii financiare, prin participarea la Consiliile Supraveghetorilor ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, n.r.) și EIOPA (Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale, n.r.) și prin contribuția experților Autorității în comitete și grupuri de lucru tehnice. Participăm, de asemenea, la activitatea unor organisme internaționale precum IOSCO, IAIS și IOPS, acolo unde sunt analizate riscurile globale și sunt dezvoltate standardele care vor modela piețele financiare ale următorilor ani', a subliniat președintele ASF. Potrivit acestuia, în cadrul grupurilor europene și internaționale 'se discută astăzi despre competitivitatea piețelor de capital, digitalizare, criptoactive, reziliență operațională, protecția investitorilor, finanțare sustenabilă și viitorul pensiilor și al asigurărilor'. 'Prezența României în aceste spații înseamnă expertiză adusă acasă, capacitatea de a contribui la formularea regulilor și posibilitatea de a susține interesele și particularitățile pieței românești în procesul european de decizie. ASF este implicată, în același timp, în parcursul României către aderarea la OCDE, un proces care presupune evaluarea calității instituțiilor, a reglementărilor și a mecanismelor de supraveghere după unele dintre cele mai exigente standarde internaționale. Pentru România, aceasta este una dintre marile mize ale anilor care vin. O economie mai competitivă are nevoie de piețe financiare mai profunde, de capital autohton mai puternic, de conectare europeană și de o voce instituțională respectată în locurile în care se definesc regulile viitorului', a adăugat Petrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
ANCOM a adoptat un nou set de indicatori statistici pentru piața de comunicații electronice
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a adoptat un nou set de indicatori statistici pentru piața de comunicații electronice care aliniază cadrul de raportare statistică la evoluțiile pieței, a anunțat, luni, instituția printr-un comunicat. Actul normativ eficientizează procesul de raportare statistică prin introducerea unor indicatori relevanți pentru evoluțiile actuale ale pieței și eliminarea celor care nu mai sunt de interes. Prin această reglementare este redus cu aproximativ 37% numărul total de indicatori pe care furnizorii de rețele publice și/sau servicii de comunicații electronice destinate publicului trebuie să îi raporteze, comparativ cu actualul cadru de raportare. Prima raportare în baza noii decizii se va realiza pentru primul semestru al anului 2027, termenul fiind 15 august 2027. Decizia ANCOM nr. 396/2026 privind raportarea unor date statistice de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului, publicată în Monitorul Oficial din 27 august 2026, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Potrivit ANCOM, noul cadru de raportare reflectă realitățile pieței, nevoile de raportare și monitorizare ale Autorității, dar și bunele practici europene, asigurând totodată o mai bună corelare cu obligațiile naționale, europene și internaționale de raportare și monitorizare, precum și cu nevoia de fundamentare a deciziilor de reglementare sau a altor acte normative. Decizia modifică și regrupează indicatorii statistici și modifică termenele de raportare și periodicitatea acestora. Astfel, sunt stabiliți noi indicatori statistici privind rețelele de acces, serviciile între dispozitive (M2M/IoT), tranzitul de date și peeringul, roamingul permanent, investițiile și cheltuielile operaționale, utilizarea infrastructurilor, partajarea spectrului, protocolul internet, relația cu utilizatorii/reclamații, furnizarea efectivă a unor servicii la nivel de localitate (raportare anuală) etc. în același timp, actul normativ prevede eliminarea anumitor indicatori statistici precum gradul de renunțare la servicii sau locuințe cablate, iar o serie de alți indicatori sunt simplificați, precum cei referitori la serviciile de telefonie fixă sau la serviciile cu valoare adăugată. Totodată, se renunță la cea de-a treia raportare aferentă unui an, cea privind veniturile și investițiile anuale, stabilind înglobarea unor indicatori optimizați în cele două raportări semestriale. Actul normativ stabilește și noi termene de raportare ale datelor statistice: până la 15 august, pentru perioada de raportare cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie (semestrul I), respectiv până la 15 februarie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie și 31 decembrie (semestrul II). Pentru datele statistice referitoare la serviciile de acces la internet la puncte fixe la nivel de localitate, raportarea se va face anual, până la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea, pentru data de referință 31 decembrie. ANCOM este instituția care promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații electronice, servicii poștale și servicii digitale în contextul tranziției la societatea Gigabit, prin valorificarea optimă a mixului de instrumente de administrare și reglementare aflate la dispoziția Autorității. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Buzoianu: Proiectul privind monitorizarea pădurilor din România a fost finalizat prin PNRR
Proiectul privind monitorizarea pădurilor din România, prin imagini satelitare, camere video și echipamente de scanare, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, a anunțat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, luni, pe pagina sa de socializare. 'Am finalizat la Ministerul Mediului proiectul din PNRR privind monitorizare a pădurilor! Vom avea imagini satelitare, camere video și echipamente de scanare ale pădurilor din România! Ce înseamnă asta mai pe înțelesul tuturor? Toate componentele din PNRR ale proiectului au fost realizate și recepționate. Sistemul reunește trei tehnologii care au fost implementate: monitorizarea pădurilor prin imagini satelitare, monitorizarea video a transporturilor de materiale lemnoase cu ajutorul inteligenței artificiale și scanarea pădurilor cu tehnologie LiDAR. Tăierile ilegale au distrus zeci de ani de zile plămânul verde al României: pădurile noastre. în fața mafiei lemnului, avem nevoie de instrumente de ultimă tehnologie pentru a putea prinde infractorii. închidem, așadar, un proiect esențial pentru modul în care România își monitorizează pădurile. Prin PNRR am creat instrumentele care ne permit să vedem mai repede ce se întâmplă în teren, să identificăm modificările suspecte, să verificăm transporturile de lemn și să avem date mult mai precise despre starea pădurilor', a precizat Buzoianu, pe Facebook. Șefa de la Mediu a adăugat că tehnologia nu înlocuiește controlul din teren, dar îl face mult mai eficient, fiind 'un pas important pentru reducerea tăierilor ilegale și pentru un management al pădurilor bazat pe date reale'. 'Pe scurt: vor putea fi monitorizați prin satelit aproximativ 70.000 kmp² de vegetație forestieră. Sistemul va compara imaginile și va genera alerte atunci când identifică modificări ale vegetației forestiere, acolo unde nu există avize. Vom avea 350 de puncte de monitorizarea transporturilor de lemn cu camere video. Sistemul corelează informațiile captate de camere cu datele declarate în SUMAL și lansează alerte în cazul în care mașini sunt surprinse transportând lemn fără aviz. Cea de-a treia componentă utilizează tehnologia LiDAR pentru scanarea fondului forestier. Practic, se va putea realiza un model digital al pădurilor din România', a subliniat Diana Buzoianu. Valoarea totală a proiectului este de 272,605 milioane de lei, iar sistemul informatic este interconectat cu SUMAL. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Romsilva a finalizat și recepționat cele 19 proiecte de corectare a torenților, finanțate prin PNRR
Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva a finalizat și recepționat toate cele 19 obiective de investiții pentru corectarea torenților în fondul forestier proprietatea publică a statului, aflate pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES, obiectivul principal al proiectului, realizat în baza contractului semnat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de coordonator de reformă și investiții, constă în reducerea riscului de inundații în zonele cu risc de formare a viiturilor torențiale. Astfel, au fost executate atât lucrări de corectare a torenților, precum baraje, praguri, traverse, canale, cât și lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, prin împăduriri, înierbări și construirea de gărdulețe de nuiele, pentru atenuarea scurgerilor de pe versanți. 'în urma acestei investiții, au fost restaurate albii torențiale pe o lungime de 42,51 kilometri, au fost refăcute 26 de structuri deteriorate de reținere a aluviunilor, au fost realizate 203 construcții noi aluvionare, din care 58 prevăzute cu scări pentru pești, au fost împădurite 11,1 hectare, au fost realizate gărdulețe de nuiele cu o lungime de 1.382 metri, au fost realizate înierbări pe 2,19 hectare și garnisaje pe o lungime de 1.885 metri pătrați, toți indicatorii proiectului fiind realizați. De asemenea, în urma refacerii structurilor deteriorate, 21 din structurile existente refăcute au fost prevăzute cu scări pentru pești. Lucrările de corectare a torenților diminuează undele de viitură din zonele montane, rețin aluviunile, protejează fondul forestier, infrastructura de transport și comunitățile din aval, prin reducerea riscului de inundații', menționează Romsilva. Proiectul s-a derulat în perioada 1 septembrie 2022 - 31 iulie 2026, și a avut o valoare totală de 130,37 milioane de lei, din care 109,56 milioane de lei a însemnat finanțare prin PNRR. Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Hotelierii de la munte semnalează scăderi ale activității de 15-20% în sezonul estival (turoperator)
Hotelierii din stațiunile montane semnalează diminuări ale activității de 15-20% în sezonul estival 2026 față de anul precedent, iar în unele cazuri scăderile ajung la 30%, în contextul reducerii bugetelor de vacanță și al orientării turiștilor către excursii de o zi, potrivit unei analize realizate de un turoperator. 'Primele evaluări ale sezonului estival 2026 în destinațiile montane, indică o continuare a scăderilor din turismul de la munte, după un an 2025 care s-a situat, la rândul său, sub rezultatele din 2024. Deși destinațiile montane au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat într-o evoluție similară a cererii pentru cazare și servicii de restaurant. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfășurat sezonul de vară, pentru care numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15-20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%', se arată în analiză. Potrivit datelor furnizate de Bibi Touroperator, tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, înregistrând o creștere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Totodată, durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopți. 'Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceștia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilități incluse și beneficii suplimentare pentru turiștii care își prelungesc sejurul. în paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanțe', se mai arată în document. Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care aceștia au o pondere semnificativ mai mică decât turiștii români în stațiunile montane, notează sursa citată. 'Bugetele de vacanță ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, printre factorii remarcați numărându-se înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism', precizează autorii analizei. Astfel, una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. 'Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante', se mai arată în document. în restaurante, adaptarea a însemnat și simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locații au redus personalul. 'Alți operatori au ales să mențină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulți antreprenori prioritatea devenind menținerea activității', precizează compania. Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri și de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul stațiunilor montane în ansamblu. La Bușteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulți turiști la recepții, dar pe perioade foarte scurte de 1-2 nopți. în schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente în această vară, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici pe piața turistică. Aici s-a desfășurat în ultimul weekend din această vară, a XXIII-a ediție Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori. 'Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!', a declarat Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel, citat în comunicat. Conform cercetării, bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea efectivă pentru vacanțe de câteva zile. 'Prezența vizitatorilor în stațiuni trebuie analizată împreună cu evoluția înnoptărilor și a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului. în acest context, sunt necesare măsuri din partea autorităților pentru susținerea turismului intern și a accesului populației la vacanțe. Efectele declinului depășesc sectorul ospitalității și se pot transmite către furnizori, transportatori și alte afaceri locale, afectând locurile de muncă și veniturile comunităților. Susținerea turismului reprezintă, astfel, și o investiție în economia locală și în nivelul de trai', mai arată analiza citată. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ASF va monitoriza publicitatea online și promovarea prin influenceri financiari pentru prevenirea fraudelor
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va monitoriza publicitatea online, promovarea prin intermediul influencerilor financiari, reclamele plătite și grupurile de discuții specializate, în vederea identificării timpurii a practicilor neconforme și a fraudelor din piața financiară nebancară, potrivit Strategiei ASF privind inovația financiară pentru perioada 2026-2028. 'Obiectivul urmărește deplasarea accentului de la reacția ulterioară producerii prejudiciului către identificarea timpurie a practicilor neconforme. Distincția operațională se află între riscurile de conduită - care apar în interiorul perimetrului de supraveghere, la entități autorizate - și fraudă, care se manifestă preponderent în afara ariei de supraveghere, prin entități neautorizate care se adresează publicului român. Pentru prima categorie, mijloacele sunt supravegherea comunicărilor comerciale, monitorizarea publicității online și a promovării prin intermediul influencerilor financiari, precum și prevenirea și detectarea abuzului pe piață', se menționează în raport. Conform sursei citate, pentru a doua categorie, mijloacele sunt monitorizarea surselor deschise, corelarea acesteia cu petițiile primite și avertizarea publică rapidă. 'în ambele situații, eficacitatea se măsoară prin viteza de reacție, iar nu prin volumul de acțiuni întreprinse. Se urmărește reducerea intervalului dintre apariția unei practici neconforme și intervenția Autorității, prin avertizare publică, control tematic sau sesizarea autorităților competente.', se mai arată în document. ASF precizează că una dintre componentele strategiei este dedicată identificării timpurii a entităților care prestează servicii financiare fără autorizație și practicilor înșelătoare din mediul online. 'Componenta urmărește identificarea timpurie și semnalarea publică a entităților care prestează servicii financiare fără a deține autorizația necesară, precum și a practicilor înșelătoare din mediul online. Se urmărește latura de prevenție: limitarea prejudiciului înainte de producerea acestuia, prin reducerea intervalului dintre apariția unei scheme și avertismentele către consumatori', precizează ASF. Potrivit documentului, sunt monitorizate website-urile care promovează servicii financiare fără autorizare, paginile care folosesc abuziv denumirea sau sigla Autorității, platformele care promit randamente garantate și campaniile care solicită transferuri de fonduri sau criptoactive către entități necunoscute. 'Monitorizarea surselor deschise - reclame online, postări sponsorizate, influenceri financiari, grupuri închise de comunicare - este corelată cu petițiile primite, pentru identificarea tiparelor recurente precum website-urile clonă, phishingul sau schemele investiționale frauduloase. Rezultatele fundamentează emiterea de avertizări publice, sesizarea organelor de urmărire penală și demersurile de eliminare a website-urilor frauduloase, în cooperare cu autoritățile competente și pe baza mecanismelor de schimb de informații la nivel internațional.', se mai precizează în raport. Documentul prevede și utilizarea unor instrumente de prevenție destinate identificării timpurii a fraudelor prin corelarea semnalelor din mediul online cu petițiile primite de Autoritate. 'Instrumente menite să identifice timpuriu fraudele, prin corelarea semnalelor provenite din mediul online cu petițiile primite. Prin acestea se urmărește depistarea site-urilor care promovează servicii financiare fără autorizare, a paginilor care folosesc abuziv identitatea vizuală a Autorității, a ofertelor cu așa-zise randamente garantate și a campaniilor care solicită transferuri către entități necunoscute. Rezultatul urmărit este protecția directă a consumatorilor și reducerea prejudiciilor, prin avertizări publice rapide și prin sesizarea autorităților competente în cazurile cu impact ridicat sau caracter transfrontalier. Instrumentele de monitorizare a surselor deschise valorifică informația vizibilă public înainte ca fenomenul să genereze reclamații formale, prin urmărirea rețelelor sociale, a reclamelor plătite, a grupurilor de discuții specializate și a proiectelor de tokenizare aflate în promovare. ', se mai arată în raport. Astfel, pe baza acestor analize se pot emite avertizări publice timpurii și se poate fundamenta selecția temelor de control. în strategia pentru perioada 2026-2028, ASF include printre domeniile prioritare criptoactivele, tehnologia DLT (Distributed Ledger Technology), sistemele bazate pe inteligență artificială, publicitatea online, promovarea prin intermediul influencerilor financiari, tokenizarea instrumentelor financiare și prestarea transfrontalieră de servicii. 'Supravegherea bazată pe risc determină alocarea resurselor Autorității către zonele în care digitalizarea poate genera prejudicii semnificative pentru consumatori sau pentru integritatea pieței. în acest sens, sunt prioritizate criptoactivele, utilizarea tehnologiei DLT în rândul produselor financiare, sistemele bazate pe inteligență artificială, publicitatea online și promovarea prin intermediul influencerilor financiari, tokenizarea instrumentelor financiare și prestarea transfrontalieră de servicii. Prioritizarea se fundamentează pe evaluarea periodică a probabilității de materializare și a impactului potențial, urmând ca rezultatele acesteia să orienteze planificarea acțiunilor de control și declanșarea demersurilor de avertizare publică.', notează instituția. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Leul s-a depreciat, luni, în raport cu euro și dolarul american
Moneda națională s-a depreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,2586 lei, în urcare cu 0,02 bani față de cotația precedentă, de 5,2584 lei. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,5335 lei, în creștere cu 1,64 bani (+0,36%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,5171 lei. Moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,6071 lei, în scădere cu 1,23 bani (-0,22%), față de 5,6194 lei, cotația anterioară. Gramul de aur s-a ieftinit luni până la valoarea de 647,6687 lei, de la 669,0168 lei, în ședința precedentă. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Strategia Autorității de Supraveghere Financiară privind datele pentru perioada 2026-2028, alături de obiectivele strategice ale instituției și de programele operaționale aferente, formează cadrul unitar prin care instituția urmărește consolidarea stabilității și credibilității piețelor financiare supravegheate și integrarea acestora în spațiul european, conform documentului. 'Strategia Autorității de Supraveghere Financiară privind datele pentru perioada 2026-2028, împreună cu cele șapte obiective strategice ale ASF pe perioada 2026-2028, completate de Strategia pieței de capital, Strategia de educație financiară a ASF și de Programul de activități pentru anul 2026, constituie un cadru structural unitar de exprimare a viziunii autorității privitor la întărirea rolului și responsabilităților pe care le are în consolidarea stabilității și credibilității piețelor financiare supravegheate și pentru o mai bună integrare a acestora în spațiul european. Prin modernizarea infrastructurii de date și a guvernanței acestora, prin creșterea competențelor de înțelegere și utilizare a acestor informații, ASF va îmbunătăți semnificativ procesele și activitățile desfășurate conform mandatelor de autorizare, reglementare și supraveghere a pieței de capital, promovând: integritatea crescută a piețelor, detectarea timpurie a riscurilor, eficiența crescută a procesului de reglementare, creșterea convergenței în supraveghere, stabilitatea sistemică a ecosistemului financiar, susținerea inovației digitale și a celei privind raportarea datelor', se arată în 'Strategia ASF privind datele pentru 2026-2028', publicată luni. Potrivit strategiei, ASF își va asuma în următorii ani tot mai mult rolul de lider activ în domeniul datelor, prin cunoaștere, perspectivă, dialog cu toți actorii implicați în diversele activități și proiecte bazate pe date și creând o imagine și o conștientizare favorabilă a acestui univers digital pentru toți participanții la piață. 'Autoritatea va avea în vedere actualizarea Strategiei ASF privind datele pentru 2026 - 2028, în funcție de legislația incidentă nou adoptată, de adăugarea sau retragerea de atribuții/responsabilități aflate în sarcina autorității și de evoluțiile și impactul programelor, politicilor și strategiilor aplicate de Uniunea Europeană', se spune în document, AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Negrescu: Evoluția deficitului este o 'luminiță de la capătul tunelului'; sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste
Evoluția pozitivă a deficitului bugetar reprezintă o 'luminiță de la capătul tunelului', însă rezultatele obținute ar putea fi puse în pericol de eventuale măsuri populiste ale noului Guvern, susține consultantul economic Adrian Negrescu. 'Evoluția pozitivă a deficitului bugetar, anunțată în această dimineață de Ministerul de Finanțe, trebuie privită, în esență, ca un fel de 'luminiță de la capătul tunelului''. Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste. De asta avem nevoie de un executiv în care să vedem profesioniști în domeniile lor, nu activiști de partid interesați doar de imagine, de considerentele electorale', a menționat Negrescu, pe pagina sa de Facebook. Datele Ministerului Finanțelor indică o îmbunătățire clară a traiectoriei fiscale, a precizat el. 'Dincolo de speculațiile politice, cert este că datele Ministerului Finanțelor arată o îmbunătățire clară a traiectoriei fiscale: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni ale anului, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 - o reducere de 37% în termeni nominali, echivalentul a 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Este primul semnal concret, susținut de cifre, că direcția de consolidare fiscală anunțată de guvern chiar produce rezultate. Ce contează însă la fel de mult ca mărimea ajustării este modul în care a fost făcută. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9% - un decalaj sănătos, care arată că ajustarea nu se bazează exclusiv pe tăieri brutale, ci și pe o colectare mai bună', a adăugat specialistul. Potrivit acestuia, cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, 'semn de disciplină pe partea de angajări și salarizare în sectorul public'. în același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul anului trecut, iar peste 71% din ele sunt susținute din fonduri europene și PNRR - deci nu din împrumuturi suplimentare de pe piață, a mai scris consultantul economic. 'Guvernul a continuat și rambursările de TVA către companii, peste 20,4 miliarde de lei în șapte luni, esențiale pentru lichiditatea mediului de afaceri. Acest echilibru - disciplină bugetară fără sufocarea investițiilor și fără blocarea banilor companiilor - este exact ceea ce lipsea în anii anteriori de deficite necontrolate', a subliniat specialistul. Negrescu a atras atenția și asupra costurilor cu dobânzile. 'Rezultatele bune de până acum nu înseamnă că problema e rezolvată. Dobânzile plătite de stat au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului - o factură directă a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, când România a bugetat deficite de peste 5-6% din PIB timp de șase ani consecutivi, cu vârful de 9,3% din PIB în anul electoral 2024. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare scad, cu atât presiunea asupra costurilor de împrumut se poate atenua în timp - iar acesta este, de fapt, motivul central pentru care reducerea deficitului trebuie tratată ca prioritate absolută, nu ca un obiectiv opțional', a punctat el. în opinia lui, adevăratul test va fi menținerea execuției bugetare pe traiectoria stabilită pentru întregul an. 'Există și o avertizare tehnică importantă: din august, efectele măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025 se anualizează, ceea ce schimbă baza de comparație și va face diferențele față de 2025 să pară, în mod artificial, mai mici. Testul real nu mai este comparația cu anul trecut, ci menținerea execuției pe traiectoria necesară atingerii țintei de deficit pentru întregul an - un test mult mai greu de trecut decât simpla comparație istorică', a precizat Negrescu. Consultantul economic a avertizat însă că economia rămâne vulnerabilă. 'Pe de altă parte, este important de spus că această corecție fiscală interacționează direct cu restul indicatorilor macroeconomici, iar aceștia arată o economie încă vulnerabilă. Creșterea economică rămâne aproape stagnantă în 2026, cu estimări între 0,1% (Comisia Europeană, prognoza de primăvară) și puțin peste 1% (variante mai optimiste), pe fondul consolidării fiscale în curs și al scăderii consumului intern. Abia în 2027 este așteptată o revenire, cu o creștere estimată la 2,2%-2,3% de către atât Comisia Europeană, cât și Comisia Națională de Strategie și Prognoză - dar această revenire este condiționată explicit de încheierea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și de scăderea inflației, adică de succesul continuării ajustării fiscale, nu de un factor extern favorabil', a menționat specialistul. Consultantul economic a atras atenția și asupra creșterii datoriei publice. 'Datoria publică a trecut deja de 61,4% din PIB (mai 2026), depășind pragul de 60% considerat limită pentru aderarea la zona euro, iar Comisia Europeană estimează că va continua să urce, spre 62,7%-63,3% din PIB până în 2027. Fiecare an în care deficitul rămâne mare adaugă combustibil acestui trend, iar dobânzile tot mai mari plătite pentru datoria existentă (peste 40 mld. lei doar în 7 luni) devin ele însele un factor care alimentează deficitul viitor - un cerc care se poate rupe doar printr-o reducere susținută, nu una punctuală', a mai scris Negrescu. Negrescu a mai făcut referire la evoluția inflației și a cursului valutar. 'Inflația rămâne un obstacol activ pentru puterea de cumpărare și pentru credibilitatea politicii monetare încă cel puțin un an și jumătate. Cursul valutar reflectă aceleași tensiuni structurale. Leul a atins un minim istoric față de euro pe 6 mai 2026, la 5,2688 lei/euro, iar la finalul lunii august 2026 cursul se menține în aceeași zonă, peste 5,25 lei/euro - cu mult peste media anului 2025 (5,0431 lei/euro) și peste media anului 2024 (4,9746 lei/euro). Deprecierea constantă a leului în ultimele luni nu e un fenomen izolat, ci reflectă exact presiunile descrise mai sus: deficit extern ridicat, necesar mare de finanțare externă și scepticism al piețelor cu privire la sustenabilitatea traiectoriei fiscale. Toate aceste fire se leagă într-un singur test iminent: evaluarea agenției de rating S&P, care urmează pe 2 octombrie. Rezultatele bune ale execuției bugetare la 7 luni sunt un argument real în dialogul cu agențiile de rating, dar nu un motiv de relaxare - pentru că piețele și investitorii nu se uită doar la rezultatul unui trimestru, ci la capacitatea României de a păstra direcția pe termen lung și de a construi un buget credibil pentru 2027, într-un moment în care datoria publică urcă, iar costurile de finanțare rămân ridicate.', a adăugat Negrescu. Potrivit acestuia, reducerea deficitului trebuie susținută printr-o corecție structurală a finanțelor publice. 'Concluzia este limpede: reducerea deficitului bugetar nu este doar un obiectiv contabil, ci elementul care leagă între ele toate celelalte variabile ale economiei - costul datoriei, traiectoria inflației, stabilitatea leului și, în cele din urmă, revenirea creșterii economice promisă pentru 2027. Fără o corecție structurală susținută - disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbție accelerată a fondurilor europene și prioritizarea reală a investițiilor - stabilizarea de până acum riscă să rămână un episod temporar, iar factura, așa cum arată deja cele peste 40 de miliarde de lei plătite doar ca dobânzi în șapte luni, va continua să crească pentru toată economia: pentru stat, pentru companii și, în cele din urmă, pentru fiecare român', a mai scris consultantul economic. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Nazare: Dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni, una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, una dintre 'facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani', iar corecția bugetară trebuie continuată pentru reducerea presiunii asupra costurilor de finanțare, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB - cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. în termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR', a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în primele șapte luni au continuat și rambursările de TVA către companii. 'Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor', a subliniat ministrul. Nazare a atras atenția asupra costurilor ridicate de finanțare. 'Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare', a afirmat el. Ministrul Finanțelor a precizat că, din august, baza de comparație se va schimba, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara anului 2025. 'Trebuie, de asemenea, să citim corect evoluția execuțiilor bugetare în lunile care urmează. Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparație se schimbă, iar diferențele față de anul trecut se vor reduce în mod firesc. în continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an', a adăugat Nazare. Potrivit acestuia, în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală. 'Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor', a adăugat ministrul. Acesta a făcut referire și la viitoarea evaluare a agenției S&P. 'Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare - evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie', a mai scris Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Report la Joker de peste 5,46 milioane de lei, la tragerile de joi
Reportul la Joker depășește 5,46 milioane de lei, iar cel cumulat la Noroc 4,49 milioane de lei, la tragerile loto programate joi, 3 septembrie, informează luni Loteria Română. Potrivit sursei citate, joi vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 30 august, Loteria Română a acordat 23.107 câștiguri în valoare totală de peste 1,93 milioane de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de 3,98 milioane de lei (peste 757.700 de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de 4,49 milioane de lei (peste 854.500 de euro). La Joker, la categoria I, reportul depășește 5,46 milioane de lei (peste 1,03 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul se ridică la 575.300 de lei (peste 109.400 de euro). La Noroc Plus este în joc la categoria I un report de 763.700 de lei (peste 145.200 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de 875.000 de lei (peste 166.400 de euro), iar la categoria a II-a, un report de peste 105.900 de lei (peste 20.100 de euro). La Super Noroc este în joc, la categoria I, reportul este de 397.300 de lei (peste 75.500 de euro). Tragerile loto se vor difuza, în direct, pe România TV, în cadrul emisiunii 'Românii au noroc', începând cu ora 18:30. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
INS: Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 11,6%, în primele șapte luni
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele șapte luni ale anului, respectiv 18.848, a scăzut cu 11,6%, comparativ cu perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Conform sursei citate, scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-595 autorizații), Vest (-528), Sud-Muntenia (-442), Nord-Vest (-409), Sud-Est (-352), Centru (-209) și Sud-Vest Oltenia (-15). O creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+84 autorizații). în luna iulie a acestui an, au fost eliberate 2.909 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-1,7% față de luna iunie 2026), cu o suprafață utilă totală de 712.682 mp (-27%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 67,9% sunt pentru zona rurală. în luna iulie 2026, s-a evidențiat o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (-51 autorizații). în profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-73 autorizații), Nord-Est (-36), Sud-Vest Oltenia (-35), Nord-Vest (-31) și Centru (-19). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Est (+70 autorizații), București-Ilfov (+59) și Vest (+14). De asemenea, în iulie 2026 au fost eliberate 577 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (+3,6% față de luna iunie 2026), în suprafață utilă totală de 301.947 mp (+12,2%). Comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat o creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (+32.762 mp). în profil teritorial, această creștere este reflectată în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (+56.313 mp), Nord-Est (+12.270), Sud-Muntenia (+9.326), Sud-Vest Oltenia (+7.670) și Vest (+738). Scăderi s-au înregistrat în Sud-Est (-28.647 mp), București-Ilfov (-21.787) și Centru (-3.121). Conform comunicatului, în iulie 2026 s-a evidențiat o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-20,8%) cât și a suprafeței utile totale (-31,9%) comparativ cu luna iulie 2025. în profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-766 autorizații) este reflectată în regiunile: Sud-Muntenia (-210 autorizații), Nord-Est (-195), Nord-Vest (-127), Vest (-99), Sud-Vest Oltenia și Centru (-62 fiecare) și Sud-Est (-59). O creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+48 autorizații). Comparativ cu luna iulie a anului trecut, în luna iulie 2026 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (-5,9%) cât și a suprafeței utile totale (-21%). Această scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-80.025 mp) este reflectată în regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-75.793 mp), Sud-Muntenia (-47.509), Sud-Est (-13.680), Centru (-2.627) și Sud-Vest Oltenia (-905). Creșteri s-au înregistrat în Nord-Vest (+54.934 mp), Nord-Est (+4.278) și Vest (+1.277). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, după primele șapte luni din 2026
Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%., potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. în același timp, investițiile au continuat să crească. Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor, subliniază MF. 'Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă.', a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit MF, veniturile totale au însumat 412,31 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2026, în creștere cu 11,2% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene. încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,6% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (19,5%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,7%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (2,9%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 129,14 miliarde lei, în creștere cu 6,7% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice. încasările din impozitul pe profit au însumat 28,35 miliarde lei, consemnând o creștere de 8,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,5%, an/an). încasările nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde lei, în creștere cu 26,5% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,7% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+4,6%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,48 miliarde. lei în ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025). Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde lei, consemnând o creștere de 6,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+10,9% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 31,15 miliarde lei, consemnând o contracție de 10,3%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 37,28 miliarde lei, în creștere cu 30,3% (an/an). Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 460,39 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele șapte luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 23,3% din PIB la 22,4% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde lei, în scădere cu 4,06 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 59,6 miliarde lei, în creștere cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății, iar cele cu dobânzile de 40,12 miliarde lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB. Totodată, cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde lei în scădere cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 milioane lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,51 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (209,72 milioane lei). Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 45,88 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 14,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 61,68 miliarde lei la 76,51 miliarde lei, din care 71,05% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele șapte luni este cu 20,40 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Prima licitație din România pentru tauri Limousine și Charolaise, pe 26 septembrie; 19 exemplare vor fi scoase la vânzare (asociație)
Prima licitație din România dedicată taurilor de reproducție din rasele Limousine și Charolaise va avea loc pe data de 26 septembrie, la Saschiz, în județul Mureș, unde 19 exemplare vor fi scoase la vânzare în cadrul unui eveniment dedicat ameliorării genetice și dezvoltării celor două rase în țara noastră. ''Este o premieră pentru România - prima licitație dedicată masculilor de reproducție din rasele Limousine și Charolaise și nu ne vom opri aici. Din punctul meu de vedere, această licitație reprezintă mai mult decât o simplă tranzacție de animale. Este un început pentru o piață modernă a geneticii bovinelor de carne în România. Licitația creează transparență și competiție: crescătorii pot vedea animalele, le pot compara și pot lua decizii bazate pe criterii obiective'', a declarat, pentru AGERPRES, directoarea executivă a Asociației Crescătorilor de Limousine și Charolaise (ACLC) din România, Veronica Morari. Din numărul total de tauri care vor fi scoși la licitație, 11 sunt din rasa Limousine și opt din rasa Charolaise, iar prețul de pornire pentru exemplarele selectate va fi între 4.000 de euro și 4.500 de euro. Reprezentanta ACLC spune că este dificil de estimat la ce nivel vor ajunge prețurile finale în urma licitației, fiind prima de acest tip organizată în România, însă în Franța astfel de reproducători au fost vânduți și cu 61.000 de euro. Foto: ACLC - Asociația Crescătorilor de Limousine și Charolaise Cei 19 tauri au fost selectați dintr-un lot inițial de 47 de masculi Limousine și 33 de masculi Charolaise. Selecția a avut la bază ascendența animalelor, proveniența din linii cu o genetică superioară mediei populației din România, calitățile materne ale vacilor, performanțele privind producția de carne, precum și testările genomice realizate în Franța. în selecție au fost incluși și tauri autorizați pentru monta naturală, cu descendenți ale căror rezultate în producția de carne sunt deja cunoscute. ''Masculii selectați combină o ascendență cu potențial genetic ridicat, aptitudini materne dovedite pe linie maternă și o capacitate de producție a cărnii validată atât prin performanțe proprii, cât și prin evaluare genomică'', a mai spus Veronica Morari. Importanța selecției este legată de impactul pe care un taur de reproducție îl poate avea asupra unui efectiv, genetica acestuia fiind transmisă unui număr important de viței. Astfel, alegerea unui reproducător cu valoare genetică superioară poate contribui, în timp, la îmbunătățirea performanțelor efectivului. Foto: ACLC - Asociația Crescătorilor de Limousine și Charolaise ''Masculii de reproducție au un impact foarte mare asupra unei ferme, pentru că genetica unui taur se transmite unui număr important de viței. Este un pas spre un model modern de selecție genetică. Fermierii nu mai cumpără doar 'un taur frumos', ci investesc în genetică, performanță și viitorul efectivului. Efectele selecției genetice apar treptat, deoarece trebuie să treacă prin generații'', a explicat reprezentanta ACLC. Licitația de la Saschiz va avea loc în cadrul reuniunii anuale a crescătorilor și va fi însoțită de întâlniri și discuții cu specialiștii din domeniu. Evenimentul pune în prim-plan selecția genetică a reproducătorilor, într-un sector în care efectivele celor două rase înscrise în registrele genealogice au depășit anul trecut 16.700 de animale. în cazul rasei Limousine, efectivul înscris în registrul genealogic a fost de 10.368 de animale, în 166 de exploatații participante la programul de ameliorare, în timp ce pentru Charolaise au fost înregistrate 6.359 de animale, în 80 de exploatații. Programele de ameliorare urmăresc îmbunătățirea atât a caracterelor de producție, precum greutatea la înțărcare, greutatea la 365 de zile și sporul mediu zilnic, cât și a caracterelor de reproducție, între care fertilitatea, ușurința la fătare și eficacitatea productivă a vacilor. Potrivit datelor transmise de asociație, în 2025 au fost selectate 224 de vaci Limousine în 13 exploatații și 75 de vaci Charolaise în opt exploatații, pe baza evaluărilor genetice, a informațiilor privind înrudirea și performanțele animalelor și a factorilor de mediu. Un alt instrument utilizat pentru accelerarea progresului genetic este introducerea de material seminal provenit de la tauri cu valoare genetică ridicată din Franța. Anul trecut, în baza de date a registrului genealogic au fost înregistrate 9.884 de monte și însămânțări artificiale pentru rasa Limousine, respectiv 5.666 pentru rasa Charolaise. în 2026, ACLC a distribuit gratuit material seminal către exploatațiile participante la programele de ameliorare, dozele provenind de la mai mulți tauri Limousine și Charolaise utilizați pentru îmbunătățirea genetică a efectivelor. Directoarea executivă a asociației de profil susține că România are deja o bază proprie de reproducători și material genetic valoros, dar nu este încă independentă de importuri, în special în ceea ce privește genetica de vârf pentru rasele specializate de carne, ca Limousine și Charolaise. în același timp, cererea pentru tauri de reproducție și material genetic de calitate din cele două rase este în creștere și vine nu doar din partea fermelor comerciale mari, ci și din cea a fermelor familiale. ''în acest moment există o cerere reală și în creștere pentru tauri de reproducție și material genetic de calitate din Limousine și Charolaise. Piața nu este formată doar din fermele comerciale mari. Avem și ferme familiale care își consolidează efectivele, precum și crescători care sunt acum în etapa de construire a unor nuclee de reproducție'', a explicat Morari. Aceasta a precizat că programul actual de ameliorare al ACLC a început în anul 2024, iar în prezent este prea devreme pentru a vorbi despre un progres genetic definitiv al populației, având în vedere că prima generație nu a fost încă încheiată. Programul a permis însă organizarea selecției și identificarea animalelor cu valoare genetică ridicată. Pentru următorii cinci ani, asociația își propune să aducă în ferme genetică de calitate, să crească performanța efectivelor și să contribuie la dezvoltarea unor ferme mai eficiente, cu perspectiva ca România să producă nu doar carne, ci și genetică competitivă pentru piața externă. ''Obiectivul nostru este să aducem în ferme genetică de calitate, să creștem performanța efectivelor și, în final, să avem carne românească mai competitivă și ferme mai eficiente. Pentru noi, această primă licitație este un semnal că sectorul bovinelor de carne din România se maturizează. Fermierul trebuie să poată alege un reproducător nu doar după aspect, ci și după origine, performanțe și valoare genetică. Investiția într-un taur de reproducție este, de fapt, o investiție în următoarele generații de animale ale fermei'', a afirmat Veronica Morari. în opinia reprezentantei ACLC, România poate ajunge să producă genetică competitivă și pentru piața externă. 'Avem deja baza de la care putem porni: populații de Limousine și Charolaise, ferme de elită, registre genealogice, testarea performanțelor și evaluare genetică', a subliniat Veronica Morari. ACLC este o organizație profesională ce reunește fermieri și crescători de bovine de carne din cele două rase. Asociația își propune să sprijine dezvoltarea durabilă a raselor Limousine și Charolaise prin îmbunătățirea genetică, gestionarea registrului genealogic, înregistrarea performanțelor, servicii de consultanță profesională și reprezentarea intereselor crescătorilor la nivel național și european. De asemenea, organizația contribuie la îmbunătățirea calității producției de carne de vită, la sprijinirea dezvoltării fermelor zootehnice și la creșterea competitivității crescătorilor de bovine din rasele Limousine și Charolaise la nivel național. Conform datelor Institutului Național de Statistică și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, România avea, în 2025, un efectiv total de aproximativ 1,9 milioane de bovine, sectorul specializat pentru producția de carne având o pondere tot mai importantă. Numai efectivul de Aberdeen Angus, principala rasă de carne crescută în România, depășește în prezent 129.000 de capete, la care se adaugă efectivele de Limousine și Charolaise, precum și celelalte rase de carne și metișii acestora. Producția națională de carne de bovine a ajuns, anul trecut, la circa 171.000 de tone, în creștere cu 5,6% față de situația din 2024, însă consumul rămâne foarte redus, la aproximativ cinci kilograme de carne de vită pe locuitor pe an, semnificativ sub media Uniunii Europene, care se ridică la 10 kg/an. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)
Bursa de la București a pierdut în această săptămână peste 8,44 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 8,44 miliarde de lei la capitalizare (-1,16%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu peste 98,37 milioane de lei (-17,9%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 717,83 miliarde de lei, în perioada 24 - 28 august 2026, în scădere față de săptămâna 17 - 21 august 2026, când aceasta s-a situat la 726,27 miliarde de lei. Tranzacțiile cu acțiuni au generat, în această săptămână, un rulaj de 450,86 milioane de lei, mai mic decât în săptămâna anterioară, când s-au consemnat tranzacții de 549,23 milioane de lei. Indicele principal BET a închis săptămâna la 35.007,44 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 27 august, când s-au consemnat schimburi de 138,64 milioane de lei, iar cea mai slabă zi a fost miercuri, 26 august, cu tranzacții de 61,49 milioane de lei. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 149,93 milioane de lei și o scădere a cotațiilor de 2,41%, urmate de acțiunile S.N.G.N. Romgaz, cu 44,09 milioane de lei și o depreciere de 5,73%, respectiv cele ale OMV Petrom, cu 37,30 milioane de lei și o scădere de 4,74%. Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Rompetrol Rafinare (+47,24%), AETA (+33,63%) și Turbomecanica (+18,05%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Transelectrica (-13,45%), Sinteza (-12,12%) și Simtel Team (-11,04%). AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)
BNS solicită convocarea în Parlament a conducerii ANRE pentru a explica întârzierile în autorizarea de capacități de producție și stocare a energiei
Blocul Național Sindical (BNS) solicită Parlamentului să convoace de urgență conducerea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. ''Blocul Național Sindical solicită Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților și Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senatul României să convoace, de urgență, conducerea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (...), pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. într-un moment în care România se confruntă cu prețuri tot mai ridicate la energie și cu un risc crescut pentru securitatea aprovizionării, considerăm inacceptabil ca investiții în capacități noi de producție și stocare, unele dintre ele deja finalizate, să nu poată contribui la alimentarea pieței din cauza întârzierilor în procesul de autorizare'', se arată într-un comunicat de presă al organizației sindicale, transmis duminică AGERPRES. Potrivit informațiilor BNS, peste 50 de operatori economici așteaptă acordarea licențelor pentru producerea energiei electrice. ''Dacă aceste licențe ar fi fost emise la timp, în piață ar fi putut intra câteva sute de MW de capacitate de producție, contribuind la creșterea ofertei de energie și la diminuarea presiunii existente asupra pieței. Situația este cu atât mai gravă cu cât, în paralel, peste 200 de solicitări pentru autorizații de înființare a unor noi capacități de producție și stocare așteaptă soluționarea. Aprobarea acestora ar putea crea perspectiva intrării în piață, într-o etapă ulterioară, a altor sute de MW de capacitate'', susțin sindicaliștii. în opinia BNS, blocarea sau întârzierea nejustificată a unor investiții care pot contribui la creșterea capacității energetice a României este o situație care trebuie clarificată public și instituțional. ''într-o perioadă de criză energetică, fiecare MW disponibil contează. Din informațiile transmise BNS rezultă că probleme similare apar și în cazul dezvoltării rețelelor de distribuție a gazelor naturale finanțate din fonduri publice. în anumite situații, autoritățile locale și operatorii economici nu pot finaliza proiectele, deoarece în procesul de autorizare le sunt solicitate documente suplimentare care nu sunt prevăzute de cadrul legal și de reglementările aplicabile. Această situație pune în pericol dezvoltarea economică și socială a comunităților locale și, mai grav, se pot pierde finanțările nerambursabile ca urmare a nerespectării termenelor de execuție a lucrărilor'', se menționează în comunicat. în acest context, Blocul Național Sindical așteaptă ca ANRE să prezinte în Parlament situația completă privind: numărul și stadiul solicitărilor pentru licențe de producere a energiei electrice; numărul și stadiul cererilor pentru autorizații de înființare a unor noi capacități de producție și stocare; motivele întârzierilor în soluționarea acestor solicitări; capacitatea de producție și stocare care ar putea fi disponibilă dacă aceste proceduri ar fi finalizate; situația proiectelor de dezvoltare a rețelelor de distribuție a gazelor naturale și eventualele blocaje administrative și de reglementare; soluții pentru deblocarea situației de față. Reprezentanții BNS afirmă că România nu își poate permite ca, într-o perioadă în care consumatorii plătesc prețuri tot mai mari, capacități energetice care ar putea produce și stoca energie să rămână în afara pieței din cauza unor întârzieri administrative. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)
Report la Joker de aproape un milion de euro, la extragerile loto de duminică
Noi extrageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc au loc, duminică după amiaza, după ce joi, 27 august, Loteria Română a acordat 18.111 câștiguri în valoare totală de peste 1,42 milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al Loteriei Române, la Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de 3,11 milioane de lei (peste 592.000 de euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat ce depășește 4,32 milioane de lei (823.100 de euro). De asemenea, la Joker, categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 5,11 milioane de lei (972.600 de euro), în timp ce la categoria a II-a s-au acumulat 499.900 de lei (peste 95.000 de euro). în același timp, la Noroc Plus este în joc la categoria I un report de 733.100 de lei (139.400 de euro), iar la Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de 757.500 de lei (144.000 de euro), iar la categoria a II-a un report în valoare de 47.100 de lei. Totodată, la categoria I a jocului Super Noroc, reportul depășește 389.700 de lei (74.100 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)
Spectacol aerian pe cerul Capitalei; F-16, IAR-330 Puma, Spartan și Hercules evoluează sâmbătă în deschiderea BIAS 2026 (FOTO/VIDEO)
Aeroclubul României și Forțele Aeriene Române vor deschide, sâmbătă, Bucharest International Air Show - BIAS 2026, un spectacol aerian ce va reuni, pe aeroportul Băneasa, peste 200 de participanți militari și civili din România și din străinătate. BIAS 2026 este programat să înceapă la ora 9:00 și se va încheia la ora 21:00, cu un foc de artificii. ''Cea de-a XVI-a ediție a BIAS este dedicată lui Traian Vuia, în anul în care România marchează 120 de ani de la primul zbor realizat cu un aparat de zbor autopropulsat, un moment care a înscris definitiv numele marelui inventator român în istoria aviației mondiale. Anul Vuia 2026 oferă BIAS ocazia de a celebra viziunea, curajul și spiritul inovator al pionierului român și de a pune în legătură începuturile aviației cu performanța aeronautică de astăzi. Prin această ediție, BIAS aduce un omagiu celui care a demonstrat că visul zborului poate deveni realitate și reafirmă, în fața unei audiențe internaționale, contribuția României la istoria și dezvoltarea aviației mondiale'', se arată într-un comunicat al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Prin edițiile precedente, BIAS și-a consolidat notorietatea pe scena internațională a marilor spectacole aeriene, devenind un eveniment important pentru formațiile de acrobație aeriană și pentru participanții care își doresc prezența în programul celor mai importante airshow-uri europene și internaționale. Reputația câștigată de BIAS contribuie, totodată, la promovarea României și a aviației românești în comunitatea aeronautică internațională, susțin reprezentanții CNAB. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Ediția din acest an confirmă această evoluție prin prezența, la București, a două dintre cele mai cunoscute formații de acrobație aeriană din lume: Frecce Tricolori, formația oficială a Forțelor Aeriene Italiene, și Turkish Stars, formația de demonstrație aeriană a Forțelor Aeriene Turce. Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO Frecce Tricolori revine la BIAS după 14 ani și va evolua cu nouă aeronave MB-339, la ora 18:30, în timp ce Turkish Stars revine la București după opt ani și va participa cu aeronave NF-5, la ora 15:00. Programul internațional include și participarea Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, ce revin la BIAS după participarea din 2024, și vor putea fi urmărite la ora 17:30. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO ''Un alt moment de atracție este Rafale Solo Display al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, care revine la BIAS după participarea din 2024. Programul internațional este completat de Forțele Aeriene și Spațiale ale Spaniei (ora 14:00 - n. r.), care participă cu F/A-18 Hornet, una dintre cele mai cunoscute aeronave de luptă multirol din lume. Forțele Aeriene Germane participă cu două dintre aeronavele emblematice ale aviației militare europene - Eurofighter Typhoon și Panavia Tornado. La BIAS 2026 participă, de asemenea, Forțele Aeriene Slovene, cu aeronavele Pilatus PC-9 și PC-9, cu demonstrație aeriană și expunere în static display'', se menționează în comunicat. Spectacolul internațional este completat de participarea unor performeri consacrați ai aviației civile și sportive, între care Flying Dragons Team, formația poloneză de parapante motorizate, programată la ora 20:20, și Iacării Acrobați, la ora 18:30, una dintre formațiile reprezentative ale acrobației aeriene românești. Jurgis Kairys, unul dintre cei mai cunoscuți piloți de acrobație aeriană din lume, este multiplu campion european și mondial și o figură emblematică a aviației sportive internaționale. Pilot lituanian, inginer aeronautic și pilot de încercare al companiei Sukhoi, Kairys a avut un rol important în dezvoltarea aeronavelor de acrobație Su-26, Su-29 și Su-31 și este autorul mai multor figuri de acrobație care îi poartă numele. Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO Forțele Aeriene Române vor evolua sâmbătă, la ora 10:00. în deschidere, publicul va putea urmări acrobații, demonstrații tactice și evoluții în formație cu aeronave F-16 Fighting Falcon, C-27J Spartan, C-130 Hercules și IAR-330, într-un program care pune în valoare atât performanțele aeronavelor, cât și profesionalismul și pregătirea piloților militari români. Participarea Forțelor Aeriene Române la BIAS 2026 este completată de o expoziție statică, unde vor putea fi văzute aeronave F-16 Fighting Falcon, C-27J Spartan, elicoptere IAR-330 și IAR-316B Alouette și aeronava-școală IAK-52. Vor fi expuse, de asemenea, replica aeronavei Vlaicu II, macheta la scară 1:1 a avionului IAR-80, elicopterul IAR-317 Airfox, radarul TPS-79R și instalații Hawk și M903/Patriot, simulatoare de zbor și de trageri cu armamentul de infanterie, precum și o autospecială EOD. Aviația sportivă și acrobatică românească va avea o prezență consistentă la BIAS 2026 prin Aeroclubul României, unul dintre partenerii tradiționali ai evenimentului și una dintre instituțiile care formează generațiile de piloți și parașutiști ai României. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO Aeroclubul României va fi reprezentat de Hawks of Romania, echipa națională de acrobație aeriană, care va evolua cu aeronave Extra 330SC, într-un program de acrobație de înaltă precizie, cu manevre complexe, formații sincronizate și evoluții solo. Echipa dispune de o flotă de aeronave Extra 300L și Extra 330SC. Un moment aparte îl reprezintă White Wings, formația de planoare a Aeroclubului României, care va demonstra frumusețea și precizia zborului fără motor. Formația evoluează cu planoare IAR IS-28B2 Lark, aeronave de înaltă performanță dezvoltate și fabricate în România în anii 1970. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO Blue Wings, echipa de parașutiști a Aeroclubului României, va completa spectacolul aerian printr-o demonstrație de parașutism, după lansarea dintr-o aeronavă Cessna C208 Caravan. Programul Aeroclubului României include, de asemenea, Solo Fox Display, precum și Escadrila Zlin 526F, iar aeronavele ușoare și ultraușoare ale Aeroclubului vor deschide programul zilei, la ora 9:00, prin survoluri și demonstrații de zbor. Zona de Static Display (aeronave la sol) le oferă spectatorilor posibilitatea de a vedea de aproape aeronave civile și militare, de a observa detalii tehnice și de a discuta cu specialiștii și reprezentanții organizațiilor participante. Dimensiunea istorică a BIAS 2026 va fi reprezentată prin reproduceri la scară 1:1 ale unor aeronave care au marcat începuturile aviației românești, readucând în atenția publicului contribuția României la istoria mondială a zborului. Vizitatorii vor putea admira replica mașinii zburătoare realizate de Traian Vuia, precum și replica avionului Vlaicu II. Alături de acestea va fi prezentat BAC 1-11, primul avion comercial cu reacție produs în România, prin programul ROMBAC, un reper important al industriei aeronautice românești. O componentă importantă a BIAS 2026 este Expoziția de Aviație Generală, dedicată companiilor, instituțiilor, organizațiilor, școlilor de aviație, producătorilor și furnizorilor de servicii din domeniul aeronautic. Practic, spectacolul continuă și la sol, în hangarele H5 și H7 ROMAERO, unde BIAS 2026 reunește o amplă expoziție de aviație, industrie aeronautică, tehnologie și educație, completată de Static Display-ul militar și civil. ''BIAS 2026 continuă tradiția unui eveniment care a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante spectacole aeriene din regiune, atrăgând participanți de prestigiu din aviația militară și civilă, precum și un public numeros din România și din străinătate. BIAS 2026 își propune să continue această tradiție și să confirme poziția Bucureștiului pe harta marilor spectacole aeriene internaționale. Pentru ediția din 2026, estimăm că numărul spectatorilor va depăși BIAS 2025, pe fondul unui program internațional de excepție și al diversității activităților pregătite pentru public'', conform CNAB. BIAS 2026 pregătește publicului și alte zone de interes: întâlniri cu piloții și sesiuni de autografe, zone dedicate familiilor și copiilor, activități interactive, food trucks, zone de relaxare și divertisment, precum și momente speciale care vor transforma evenimentul într-o experiență pentru întreaga familie. Accesul publicului la BIAS 2026 este gratuit, iar organizatorii recomandă utilizarea transportului public, în condițiile în care locurile de parcare din apropierea Aeroportului Băneasa sunt limitate. Pentru eveniment va fi introdusă linia specială de autobuz 737 BIAS, între Piața Victoriei și Aeroportul Internațional București Băneasa ''Aurel Vlaicu''. Autobuzele vor circula sâmbătă la intervale de 10 minute, între orele 8:00 și 22:30. De asemenea, la Aeroportul Băneasa se mai poate ajunge cu linia 5 de tramvai, precum și cu mai multe linii de transport public care au stație în zonă. BIAS 2026 este organizat de Compania Națională Aeroporturi București, Aeroclubul României și ROMATSA, sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu ROMAERO, din cadrul Ministerului Economiei, Clubul Sportiv AIBO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale - Forțele Aeriene Române. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) * Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Bolojan: CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad - racordate la Sistemul Energetic Național
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad sunt racordate, de vineri, la Sistemul Energetic Național, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan. ''Transelectrica și Rețele Electrice România au emis astăzi acceptul și notificarea de punere sub tensiune pentru două proiecte importante finanțate prin PNRR: CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad. Cele două noi centrale sunt, de astăzi, racordate la Sistemul Energetic Național, iar din punct de vedere al finanțării proiectele sunt considerate finalizate. în următoarele luni vor avea loc probele și punerea în funcțiune a instalațiilor, urmând ca din sezonul rece să funcționeze în regim normal'', a scris Bolojan pe Facebook. Potrivit acestuia, cele două centrale de ultimă generație vor crește eficiența sistemelor de termoficare și vor asigura producția de energie electrică și termică pentru zeci de mii de apartamente. La Constanța, noua centrală va avea o capacitate de 97 MW în cogenerare, iar la Arad producția de energie electrică va ajunge la peste 30 MW, de aproximativ trei ori mai mult decât înainte de retehnologizare. ''Pentru cele două orașe, investițiile sunt esențiale pentru modernizarea și eficientizarea termoficării, iar pentru Sistemul Energetic Național reprezintă noi capacități de producție pe gaze, care vor contribui la susținerea producției de energie electrică. Atunci când administrațiile locale tratează cu seriozitate proiectele, când proiectanții și constructorii își fac treaba, iar finanțarea este asigurată, închidem proiecte dificile la timp'', a transmis Bolojan. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Preda)
Ministerul Energiei a efectuat plăți din PNRR în valoare de 233,07 milioane de euro, până la 28 august 2026
Ministerul Energiei a efectuat, până pe 28 august 2026, plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 233,07 milioane de euro, informează vineri instituția. în comparație, plățile efectuate până la finalul anului trecut s-au ridicat la 212,57 milioane de euro, iar totalul plăților cumulate către beneficiari de la începutul programului a depășit astfel 445 milioane de euro. Potrivit datelor ministerului, în intervalul 24 - 28 august 2026, au fost efectuate plăți în valoare de 11,48 milioane de euro și au fost autorizate 14 cereri de transfer, cu o valoare totală de 35,50 milioane de euro. în curs de procesare se află 23 de cereri de transfer în valoare de aproximativ 42,97 milioane de euro, din care 5 dosare, de 6,83 milioane de euro, provin din 2025 (trimestrul II: 0,41 milioane de euro - 1 dosar; trimestrul III: 5,49 milioane de euro - 3 dosare și trimestrul IV: 0,94 milioane de euro - 1 dosar), iar 18 dosare, cu un total de aproape 36,13 milioane de euro, sunt din 2026 (trimestrul I: 10,94 milioane de euro - 3 dosare; trimestrul II: 3,84 milioane de euro - 5 dosare; trimestrul III: 21,36 milioane de euro - 10 dosare). în ceea ce privește valoarea contractelor încetate/reziliate din PNRR, aceasta s-a ridicat la 67,04 milioane de euro, iar valoarea rămasă pentru care se pot depune solicitări este de 157,15 milioane de euro. Ministerul Energiei precizează că în data de 28 august 2026 a îndeplinit ținta privind construirea de centrale de cogenerare și încălzire centralizată. Astfel, cele două proiecte de cogenerare de înaltă eficiență, implementate la nivelul UAT Constanța și Arad, au primit acceptul tehnic de punere sub tensiune pentru începerea perioadei de probe din punct de vedere tehnic. De asemenea, două proiecte dezvoltate de OMV Petrom, care vizează instalarea unei capacități de electroliză de 55 MW pentru producția de hidrogen verde au fost finalizate. Producția de hidrogen verde contribuie la atingerea obiectivelor de decarbonizare naționale și europene. 'Reafirmăm angajamentul de a asigura procesarea cu celeritate a cererilor de transfer și de a sprijini beneficiarii în finalizarea cu succes a tuturor proiectelor finanțate prin PNRR. Ritmul susținut al plăților și progresul înregistrat confirmă avansul investițiilor din sectorul energetic și contribuie la accelerarea procesului de modernizare și tranziție energetică a României', se arată într-un comunicat al ME. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Ambasadoarea Germaniei în România: Războiul împotriva Ucrainei ne-a arătat nevoia de a ne îmbunătăți capacitățile de securitate și de apărare
Războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei, împreună cu atacurile hibride continue împotriva democrației noastre occidentale, reprezintă o amenințare constantă la adresa păcii și stabilității în Europa și ne-a arătat nevoia de a ne îmbunătăți fundamental capacitățile de securitate și de apărare, a declarat, vineri, ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, la evenimentul 'Meet & Greet under the Wings'. 'Cred cu tărie că o cooperare este cheia pentru a face față provocărilor de astăzi. Războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei, împreună cu atacurile hibride continue împotriva democrației noastre occidentale, reprezintă o amenințare constantă la adresa păcii și stabilității în Europa, o amenințare care se resimte cel mai intens pe flancul estic al NATO și, printre altele, și aici, în România. Mai mult, economiile noastre se confruntă cu provocări semnificative pe piețele mondiale aflate într-o rapidă schimbare. Ca urmare, lumea nu mai este la fel de sigură și stabilă pe cât obișnuiam să o vedem în trecut. Războiul împotriva Ucrainei ne-a arătat nevoia de a ne îmbunătăți fundamental capacitățile de securitate și apărare. Am văzut că apărarea aeriană joacă un rol dominant în războiul modern', a spus Ganninger. Ambasadoarea Germaniei în România a punctat, totodată, că sistemele aeriene cu echipaj și fără echipaj, alături de avioane de luptă și drone, trebuie să fie capabile să coopereze eficient în misiuni. 'Câmpul de luptă este modelat de un număr mare de drone și de capacități de contracarare a dronelor. Dronele pot opera în roiuri, din ce în ce mai automatizate, precum și coordonate de inteligența artificială. Rachetele balistice sau de croazieră și alte arme de război aerian bombardează constant ținte militare și civile aflate la distanțe mari. Prin inițiative comune, precum Inițiativa Europeană de Scut Aerian (European Sky Shield Initiative) sau eforturile conduse de NATO, am abordat aceste amenințări și vom continua să o facem în viitor. Am învățat, de asemenea, din războiul din Ucraina că, pentru descurajare, sunt esențiale capacități de lovire pe distanțe lungi de ultimă generație și de război electronic. Sistemele aeriene cu echipaj și fără echipaj, precum avioanele de luptă și dronele, trebuie să fie capabile să coopereze eficient în misiuni. Sprijinul prin legături de comunicații reziliente, navigație, senzori și capacități de detectare este esențial, proiectate să fie stealth și să mențină sistemele aeriene la o distanță sigură față de amenințări', a afirmat oficialul. Potrivit sursei citate, inovațiile și îmbunătățirile tehnice trebuie dezvoltate și implementate fără întârziere, pentru a rămâne competitivi. 'O altă lecție-cheie din războiul din Ucraina este că scara contează, în special capacitatea industrială de a crește rapid producția. Arme precum dronele sau sistemele de apărare aeriană sunt necesare în număr mare și rapid, pentru a face diferența. Inovațiile și îmbunătățirile tehnice trebuie dezvoltate și implementate fără întârziere, pentru a rămâne competitivi pe câmpul de luptă. Acest lucru este posibil doar cu o bază industrială puternică și inovatoare, ce reprezintă coloana vertebrală a prosperității și securității noastre. Situația din Ucraina a demonstrat clar că nicio țară nu poate reuși de una singură. Avem nevoie de parteneri care împărtășesc valorile noastre și care sunt dispuși să coopereze. Pentru Germania, România este un astfel de partener, nu doar în cadrul NATO și al UE. La nivel bilateral, ne-am angajat să întărim capacitățile de apărare și să ne asumăm o mai mare responsabilitate pentru a asigura securitatea colectivă', a apreciat Angela Ganninger. Aceasta a menționat că, la ora actuală, companii germane importante lucrează îndeaproape cu forțele de securitate române, dar și cu companii private și publice din România. 'Am realizat o aliniere și o integrare mai strânsă a procedurilor noastre de achiziții, de exemplu prin împrumuturi sigure în cadrul UE, inclusiv achiziții mari în sectorul apărării aeriene. Companii de apărare germane de frunte lucrează mână în mână cu forțele de securitate române, precum și cu companii publice și private din România, realizând o prezență care este benefică, atât pentru România, cât și pentru Germania. Sunt convins că există un potențial și mai mare pentru cooperarea noastră. Accelerând ritmul inovării, dezvoltării, achizițiilor, producției și livrării și crescând volumul, putem extinde și mai mult cooperarea puternică și bazată pe încredere', a subliniat ambasadoarea. Camera de Comerț Româno-German (AHK România) a organizat, vineri, în marja Bucharest International Air Show (BIAS) 2026, evenimentul 'Meet & Greet under the Wings'. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Ministerul Finanțelor reduce cu 25% acciza la motorină în prima jumătate a lunii septembrie
Ministerul Finanțelor (MF) majorează la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1 - 15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere. Potrivit unui comunicat al MF, remis vineri AGERPRES, măsura vine în continuarea intervenției din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% și este calibrată direct pe fondul noilor creșteri ale cotațiilor internaționale și ale prețurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea economică. Noua ajustare reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 1 - 15 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard pe piața internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. 'Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 (privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei - n. r.) funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. în contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie', a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. Actualizarea nivelului de sprijin pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă dinamica recentă din piața de profil variația cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65%, iar variația prețului mediu standard (VM) este de +25,45%. Aceste date impun, conform formulei legale, extinderea reducerii la pragul de 25% din nivelul de bază stabilit prin Codul fiscal. 'Intervenția vizează limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în sectorul de transport și logistică, cu impact direct asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr.162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluări periodice la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor va monitoriza continuu indicatorii de piață și va recalibra nivelul accizei în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Ministerul Finanțelor a avizat alocarea a 135,6 milioane de lei pentru asigurarea continuității serviciilor ROMATSA
Ministerul Finanțelor a avizat alocarea sumei de 135,622 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, astfel încât activitatea ROMATSA și serviciile de navigație aeriană să poată continua în condiții de siguranță. Potrivit unui comunicat al instituției, măsura a fost aprobată vineri de Guvern și permite finanțarea cheltuielilor necesare menținerii siguranței operaționale, precum și a cheltuielilor de personal și a celorlalte obligații care decurg din activitatea ROMATSA și din legislația aplicabilă. 'Intervenția a devenit necesară în contextul în care resursele colectate prin mecanismul EUROCONTROL și destinate finanțării serviciilor furnizate de ROMATSA au fost temporar indisponibilizate. ROMATSA asigură serviciile de navigație aeriană în spațiul aerian al României, atât pentru zborurile care operează pe aeroporturile din țară, cât și pentru aeronavele aflate în tranzit. Continuitatea acestor servicii este esențială pentru desfășurarea traficului aerian în condiții de siguranță, iar un blocaj temporar de finanțare nu poate afecta funcționarea unui astfel de serviciu'. explică MF. Pentru pasageri, asta înseamnă că o problemă temporară de finanțare nu ajunge să afecteze operarea zborurilor. 'Vorbim despre un serviciu strategic, care trebuie să funcționeze fără întrerupere și în condiții de deplină siguranță. Ministerul Finanțelor a avizat această soluție pentru a asigura continuitatea activității ROMATSA într-o situație temporară de indisponibilitate a resurselor care îi revin prin mecanismul EUROCONTROL. în același timp, am construit mecanismul astfel încât intervenția bugetară să fie una temporară: dacă aceste sume sunt recuperate sau virate ulterior, ele se întorc integral la bugetul de stat. Asigurăm astfel funcționarea unui serviciu esențial fără să transformăm o problemă temporară de lichiditate într-un cost permanent pentru buget', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. Prin avizarea acestei alocări, Ministerul Finanțelor asigură resursele necesare pentru ca o situație temporară de finanțare să nu afecteze continuitatea unui serviciu public strategic și siguranța traficului aerian. Fondurile permit ROMATSA să își continue activitatea fără întreruperi și să asigure în condiții normale serviciile de navigație aeriană pentru traficul național și european. Mecanismul aprobat protejează, în același timp, bugetul de stat. în cazul recuperării sau virării ulterioare a sumelor datorate prin mecanismul EUROCONTROL, ROMATSA va restitui integral la bugetul de stat fondurile primite din Fondul de rezervă. 'Astfel, alocarea are caracter temporar și asigură continuitatea financiară a activității ROMATSA, fără ca obligațiile finanțate în mod normal din resursele EUROCONTROL să fie transferate definitiv asupra bugetului de stat', se precizează în comunicat. Ministerul Finanțelor dă asigurări că va continua să susțină soluțiile necesare pentru funcționarea neîntreruptă a infrastructurilor și serviciilor strategice, cu respectarea disciplinei bugetare și protejarea resurselor publice. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Consumatorii care folosesc AI și social media la cumpărături cheltuiesc cu aproape 50% mai mult (analiză)
Consumatorii care folosesc inteligența artificială, motoarele de căutare și rețelele sociale pentru a-și pregăti cumpărăturile ajung să cheltuiască cu aproape 50% mai mult decât cei care utilizează doar motoare de căutare, relevă o analiză a XTB România, dată vineri publicității. 'în goana după optimizarea resurselor, sugestiile din mediul digital, oferite de social media sau inteligența artificială sunt utilizate tot mai mult. Efectele sunt neașteptate: cei care utilizează toate instrumentele noi puse la dispoziție, incluzând AI, căutările pe Internet sau diferite rețele sociale, ajung să cheltuiască cu aproape 50% mai mult decât cei care utilizează doar motoare de căutare și aproape dublu față de cei care se limitează la mediul offline', susține Claudiu Cazacu, consultant de strategie. în acest context, vânzări mai mari ar putea veni la momentul potrivit pentru mulți retaileri. 'Pe bursa din Stockholm, acțiunile H&M au petrecut mare parte din anul acesta în teritoriu negativ și, în pofida unor recuperări în a doua jumătate a verii, rămân cu 5,2% pe minus de la începutul anului, în sens contrar față de avansul de 16% al indicelui principal al bursei suedeze. Inditex, în Spania, a avut un an mai bun, dar avansul anual de 2,4% este sub cel de 13,7% al indicelui IBEX35 al bursei spaniole', se mai arată în document. în SUA, retailer-ul Macy's are acțiunile cu 1,1% sub nivelul de la începutul anului, în timp ce S&P500 a câștigat 12,7%. Gigantul Walmart nu o duce deloc mai bine, cu un minus de 9% anul acesta, în timp ce Target iese cu totul din tipare, oferind acționarilor un avans puternic de 65%. Aici măsurile de redresare au dat rezultate, cu o creștere a profitabilității și planuri de creștere în mediul fizic și cel digital. 'Cu vânt în pânze înaintea începerii școlii, dar și o ștachetă înaltă a așteptărilor, raportările financiare pot aduce volatilitate în creștere', spune Cazacu. Potrivit analizei, un alt beneficiar al sezonului școlar este A&F. Compania a postat un profit în creștere cu 29% și anticipează un impuls favorabil dat de noul sezon școlar, iar acțiunile au răspuns cu o apreciere spectaculoasă de 35,7% miercuri. Randamentul anual a trecut astfel pe plus după o singură ședință. Nike, pe de altă parte, traversează o perioadă dificilă. Pierderile acțiunilor s-au adâncit, ajungând la 39,3% anul acesta, și evoluția nu este izolată, ci urmarea unui trend din ultimii ani care a erodat peste trei sferturi din valoarea bursieră. Concentrarea pe vânzări directe a lăsat spațiu pe rafturile fizice sau digitale ale retailerilor și a permis unor concurenți precum Hoka (deținut de Deckers) și On Holding din Elveția să câștige teren. 'Cu toate acestea, nici acești competitori, nici rivalul Adidas nu au marcat creșteri ale acțiunilor anul acesta, într-un domeniu dificil cu stocuri acumulate anterior și consumatori mai atenți la cheltuieli', subliniază consultantul XTB România. în SUA, presiunile financiare au condus la un comportament de consum selectiv, un număr mai redus de obiecte alese cu grijă în detrimentul volumelor mari, iar bugetul mediu pentru echiparea pentru școală rămâne în apropierea celui de anul trecut, de 557 dolari pentru fiecare copil. Potrivit Deloitte, 57% dintre americani estimează o înrăutățire a condițiilor economice și creșterea prețului carburanților alături de presiunea ascendentă pe dobânzi contribuie la pesimismul pe termen scurt și mediu. 'Alegerile înaintea noului sezon școlar vor fi dificile pentru părinți, un balon de oxigen pentru producătorii de haine și încălțăminte care ar putea, totuși, să nu fie suficient pentru a acoperi decalajele pentru unii operatori din domeniu care au rămas mult în urma indicilor bursieri, și o mare bucurie pentru copii', susțin autorii analizei. Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Avrămescu (ASF), despre Piața de Creștere: Este o decizie importantă;ajută companiile care au nevoie de capital
Aprobarea noului Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF reprezintă o decizie importantă dar nu pentru că mai adăugă un segment într-o structură bursieră, ci pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească, susține Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare. 'Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piață nu se văd în ziua în care sunt anunțate. Se văd câțiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investițiile pe care le-au făcut și în numărul antreprenorilor care au înțeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacționare, poate fi o sursă de finanțare pentru dezvoltare. Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piața de creștere pentru IMM-uri. Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat în ședința din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori București - Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF. Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească și care au nevoie de capital pentru a o face. Și, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieței încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuții dintre ASF și Bursa de Valori București pe acest subiect. în tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări și amânări', a declarat Avrămescu, citat într-un comunicat al instituției. El a menționat că, în 2023, înființarea Pieței de creștere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026, cu un termen inițial care nu a fost respectat. 'Au urmat noi etape de lucru, consultări și ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârșit, deblocat. Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piață care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat. Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preț, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piața are nevoie de reguli bune, dar are nevoie și de decizii', a spus Gabriel-Ioan Avrămescu. Acesta a afirmat că Piața de creștere este unul dintre proiectele pe care instituția a vrut să le deblocheze. 'La fel au fost și proiecte precum autorizarea Contrapărții Centrale sau Legea 'Ecosistem', mult așteptate de piață și care trebuie să treacă din zona de intenție în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferența dintre o strategie pe hârtie și o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate', a subliniat Gabriel-Ioan Avrămescu. Potrivit acestuia, România are antreprenori buni, are companii care cresc, dezvoltă produse, inovează, investesc în tehnologie, intră pe piețe externe și construiesc afaceri care pot deveni importante. Dar o companie nu poate crește doar cu o idee bună și cu un antreprenor determinat, are nevoie de capital. 'în România, finanțarea prin credit bancar rămâne esențială. Nu trebuie să o punem în opoziție cu piața de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanțare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluția potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiții, inovare și extindere. Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creștere, pentru start-up-uri și pentru IMM-urile cu potențial, accesul la capital poate face diferența dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune și una care poate trece la următorul nivel. De aici pornește, în opinia mea, sensul adevărat al Pieței de creștere. Este o punte între antreprenoriat și piața de capital', a arătat Gabriel-Ioan Avrămescu. în opinia sa, nu toate companiile sunt pregătite pentru Piața Reglementată, dar aceasta nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă. 'Piața de creștere creează tocmai acest spațiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanțare și care au potențial de dezvoltare, dar pentru care cerințele unei piețe reglementate pot fi încă prea ridicate. în același timp, Piața de creștere nu pornește de la zero. Emitenții de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi piețe vor putea alege reîncadrarea în Piața de creștere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare. De altfel, primele companii ale Pieței de creștere vor putea fi chiar cei mai buni emitenți de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea și un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referință al Pieței de creștere și să ofere pieței și investitorilor un prim reper pentru evoluția acestei noi piețe. Concret, Codul aprobat stabilește reguli pentru accesul pe acest nou segment. Admiterea acțiunilor sau obligațiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferențiate în funcție de tipul de instrument, la care se adaugă cerințe de guvernanță corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă și o cerință nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenți unui free float de cel puțin 10% din acțiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societății', a susținut oficialul ASF. De asemenea, acesta a precizat că beneficiile trebuie privite din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, cel mai important câștig este accesul la o sursă suplimentară de finanțare. O companie poate atrage capital pentru investiții, dezvoltare, extinderea activității sau intrarea pe piețe noi, fără ca finanțarea să se reducă exclusiv la capacitatea de a obține un credit și de a-l rambursa ulterior. în același timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii și specificului acestor companii. Efortul administrativ și de conformare este mai proporțional, iar compania intră într-un proces de profesionalizare - învață să raporteze, să comunice cu investitorii și să își consolideze guvernanța. 'Pentru investitori, Piața de creștere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare și cu potențial de creștere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring și accentul pus pe elementele de guvernanță contribuie la o selecție mai structurată a companiilor. Evident, investiția în companii aflate în creștere presupune risc. Piața nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparență și informație pentru a-și putea lua decizia. Pentru piața de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanțare și de un flux constant de noi emitenți. O piață de creștere funcțională poate contribui la creșterea lichidității, la diversificarea bazei de emitenți și, în timp, la apariția unor companii capabile să facă pasul către Piața Reglementată. Iar pentru economie, miza este și mai simplă: mai mult capital pentru companiile românești înseamnă mai multe șanse de investiții, dezvoltare și creștere. Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieței de creștere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piață, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare', a transmis prim-vicepreședintele ASF. Avrămescu a apreciat că aprobarea ASF este o etapă esențială, dar nu este finalul proiectului. 'O piață există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparține întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanți, antreprenori și investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporțional și credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparența și protecția investitorilor. După cinci ani de la primele discuții, Piața de creștere are, în sfârșit, cadrul necesar pentru a deveni realitate. Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile românești. Dacă vom reuși să transformăm Piața de creștere într-un loc în care antreprenorii vin să își finanțeze dezvoltarea, să își consolideze companiile și să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect și-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generații de companii românești listate', a mai arătat Gabriel-Ioan Avrămescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
MADR: Peste 802 milioane de lei pentru Programul pentru școli în anul școlar 2026-2027
Guvernul a aprobat, vineri, un buget de 802,45 milioane de lei pentru implementarea Programului pentru școli al României în anul școlar 2026-2027, de care vor beneficia peste 1,86 milioane de elevi și preșcolari. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ asigură continuitatea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și stabilește detaliile financiare și logistice pentru anul școlar 2026-2027. Din bugetul total, 89,1 milioane de lei reprezintă ajutor financiar din partea Uniunii Europene, sumă care include 1,62 milioane de lei pentru evaluarea programului, iar 713,35 milioane de lei reprezintă ajutor financiar național. Cea mai mare sumă este destinată laptelui și produselor lactate, respectiv 376,21 milioane de lei pentru distribuirea gratuită și 37,29 milioane de lei pentru măsurile educative aferente. Pentru produsele de panificație - cornuri, batoane, biscuiți și covrigei - au fost alocate 242,31 milioane de lei. Alte 107,39 milioane de lei sunt destinate fructelor și legumelor, la care se adaugă 37,29 milioane de lei pentru măsurile educative aferente. Pentru evaluarea programului a fost stabilită suma de 1,95 milioane de lei, precizează sursa citată. Bugetul a fost stabilit pe baza numărului total de 1,86 milioane de beneficiari, a limitei valorii zilnice pentru fiecare elev și a numărului de zile de distribuție, corelat cu structura anului școlar 2026-2027. Pentru implementarea programului au fost defalcate și sumele repartizate definitiv României prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/873, atât pentru anul școlar 2026-2027, cât și ajustările aferente anului școlar 2025-2026. Acestea din urmă includ suplimentări față de repartizarea inițială pentru fructe și lapte, în valoare de 366.978 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Caravana Organizației Femeilor Antreprenor se oprește, în septembrie, în șapte orașe din țară
Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), în parteneriat cu Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) și ING Bank România, organizează, în luna septembrie, ediția a V-a a Caravanei OFA, ce va cuprinde o serie de conferințe regionale dedicate mediului antreprenorial, sub tema 'Leadership antreprenorial și inovare pentru o economie sustenabilă 2026 - 2030'. Potrivit unui comunicat al organizației profesionale, transmis vineri AGERPRES, în perioada 16 - 24 septembrie 2026, Caravana va ajunge, în ordine, la Alba Iulia, Deva, Timișoara, Târgu Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea și Pitești și va aduce alături antreprenori, manageri, reprezentanți ai instituțiilor publice, structuri patronale, parteneri strategici, profesioniști și actori relevanți ai ecosistemului economic local. 'Ediția din acest an se desfășoară într-un context european deosebit de important, marcat de negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, bugetul care va influența direcțiile de finanțare, investiții și dezvoltare ale României în următorul deceniu. Noile arhitecturi europene privind programarea fondurilor, competitivitatea, ecosistemele economice și ajutoarele de stat regionale pot avea efecte directe asupra fiecărei regiuni de dezvoltare din România, motiv pentru care dialogul dintre mediul antreprenorial și factorii de decizie devine esențial. în cadrul conferințelor vor fi abordate teme aplicate ce vor aduce în prim-plan viitoarea perioadă de programare europeană, impactul noilor reguli asupra regiunilor de dezvoltare, viitorul Fond European pentru Competitivitate și finanțarea ecosistemelor economice, precum și rolul regiunilor în identificarea sectoarelor cu potențial de creștere, investiții și competitivitate. Totodată, discuțiile vor viza provocările concrete ale antreprenorilor și IMM-urilor: predictibilitatea fiscală, sănătatea financiară a companiei, gestionarea cash-flow-ului, conformarea în relația cu autoritățile, accesul la finanțare, capitalul uman, digitalizarea, eficientizarea proceselor, leadershipul sustenabil și maturitatea organizațională', menționează organizatorii evenimentului. OFA este un patronat înființat în martie 2020, cu scopul de a susține, reprezenta și promova interesele membrilor săi în relația cu autoritățile publice, organizațiile profesionale și mediul de afaceri, atât la nivel național, cât și internațional. Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) este o organizație patronală națională, ce reunește structuri patronale reprezentând peste 1.800 de IMM-uri și aproximativ 42.000 de angajați. ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. înființată în 1994, filiala din România este în prezent o bancă universală, ce oferă produse și servicii pentru mai mult de două milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
ANAF lansează aplicații care îi ajută pe contribuabili să verifice datele raportate prin declarația D406 SAF-T
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziția contribuabililor două aplicații gratuite, create pentru a face mai simplă verificarea datelor raportate prin declarația D406 SAF-T, conform unui comunicat de presă al instituției. Prin aceste instrumente, contribuabilii pot compara mai ușor informațiile din SAF-T cu cele din decontul de TVA D300, înainte de depunerea declarațiilor. Potrivit sursei citate, aplicația pentru verificarea declarației D406 SAFT îi ajută pe contribuabili să verifice dacă datele din declarația D406 sunt corecte și complete, înainte de depunere. Astfel, erorile pot fi observate și remediate mai rapid, iar riscul de a primi ulterior notificări de neconformitate se reduce. Aplicația de evaluare a informațiilor declarate prin D406 în șablon D300 permite completarea unui formular de verificare asemănător decontului de TVA, pe baza datelor din SAF-T. în acest fel, contribuabilii pot vedea mai clar dacă informațiile raportate prin D406 corespund cu cele declarate prin D300. Instituția menționează că aplicațiile și documentația necesară pot fi descărcate de pe portalul ANAF, din secțiunea dedicată SAF-T, instrumentele 6 și 7: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/saf_t.htm. Conform ANAF, ampactul acestor instrumente este unul semnificativ: din cele aproximativ 870.000 de societăți care au obligația depunerii SAF-T, circa 580.000 - aproape 67% - depun și decontul de TVA și vor putea astfel să identifice din timp eventualele neconcordanțe dintre raportări și să le corecteze înainte de depunere. Cele două aplicații îi ajută pe contribuabili să descopere și să corecteze eventualele greșeli înainte de a trimite declarația SAF-T către ANAF. Astfel, scade riscul ca o simplă eroare să ducă la probleme de conformare sau sancțiuni, iar ANAF primește date mai corecte și își poate concentra verificările asupra situațiilor care prezintă cu adevărat un risc fiscal. Aplicațiile au fost dezvoltate după ce, în etapa pilot, au fost identificate situații în care datele transmise conțineau erori sau neconcordanțe. Prin verificarea acestora din timp, contribuabilii pot corecta eventualele diferențe înainte de transmiterea declarațiilor către ANAF. 'Ne dorim ca aceste aplicații să fie un sprijin real pentru contribuabili: ușor de folosit, gratuite și utile în activitatea de zi cu zi. Verificările se fac pe calculatorul propriu al utilizatorului, iar datele nu sunt transmise către ANAF în această etapă. Prin aceste instrumente, contribuabilii pot identifica și corecta din timp eventualele erori, înainte ca acestea să genereze dificultăți în îndeplinirea obligațiilor fiscale. în același timp, urmărim să încurajăm conformarea voluntară și să oferim contribuabililor soluții practice, care să simplifice interacțiunea cu administrația fiscală', a declarat președintele ANAF, Adrian Nica. Instituția precizează că, în perioada septembrie - noiembrie 2026, aplicațiile vor fi în testare. Potrivit ANAF, feedbackul contribuabililor este foarte important. ANAF mai menționează că își dorește să îmbunătățească aceste instrumente împreună cu utilizatorii, astfel încât aplicațiile să fie cât mai clare, utile și funcționale. Observațiile, propunerile sau sesizările privind eventuale erori pot fi transmise la adresa de e-mail: saft@anaf.ro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ANPC: Amenzi de peste 3,5 milioane de lei pentru firme din sectorul alimentar, nealimentar și stații de carburanți
O serie de agenți economici din sectorul alimentar și nealimentar, alimentație publică, dar și stații de carburanți au fost amendați cu peste 3,5 milioane de lei, în această săptămână, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, în urma controalelor desfășurate în perioada 24 - 28 august, au fost aplicate 792 de amenzi contravenționale, ce au depășit în cuantum 3,5 milioane de lei, dar și 566 de avertismente. De asemenea, valoarea totală a produselor verificate a depășit 11 milioane de lei, fiind dispuse, în același timp, oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme (de peste 110.000 de lei), oprirea temporară de la comercializare a unor produse (valoare de peste 340.000 de lei) și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 23 de operatori economici. Principalele neconformități constatate au fost: diferențe între prețul afișat pe eticheta de raft și cel înscris pe bonul fiscal; carne și produse din carne cu acumulări de lichid sangvinolent în ambalaj; produse alimentare cu data-limită de consum depășită; recipienți sub presiune cu grad avansat de coroziune (butelii); ambalaje deteriorate, care pot afecta integritatea și conformitatea produselor; deficiențe de informare privind perioadele promoționale; întreținerea necorespunzătoare a blocului alimentar, cu acumulări grosiere de impurități, depuneri de grăsime și reziduuri alimentare; nerespectarea condițiilor și temperaturilor de depozitare pentru produsele comercializate; agregate frigorifice cu elemente de etanșare depreciate, componente lipsă și depuneri grosiere de gheață și impurități. în plus, s-a constatat utilizarea echipamentelor/ustensilelor cu grad ridicat de uzură, prezentând acumulări de rugină, resturi alimentare și depuneri grosiere de arsură, produse de origine vegetală depreciate calitativ, prezentând depuneri de mucegai, urme de lovire și strivire, produse alimentare și nealimentare fără elemente de identificare și caracterizare, necesare unei informări corecte, complete și precise și prezența acumulărilor de gheață în ambalajul produselor congelate. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)