Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Pîslaru: Adoptarea Legii salarizării e opțiunea potrivită pentru România; nu trebuie să o faci numai pentru că e jalon în PNRR
Adoptarea unei Legi de salarizare unitară este opțiunea potrivită și nu trebuie făcută doar pentru este jalon în PNRR, iar dacă se dorește adoptarea acestei legi va fi un lucru bun pentru România, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru. 'Din perspectiva mea, evident atâta timp cât asigur secretariatul tehnic, la Ministerul Muncii, sunt deschis să lucrez cu oricine își dorește această lege, iar ulterior, dacă se dorește adoptarea acestei legi, este un lucru bun pentru România. Cred cu adevărat că adoptarea unei legi de salarizare unitară este opțiunea potrivită pentru România și că nu trebuie să o faci numai că este jalon în PNRR. Dar nu poți să nu îmi ascund mâhnirea în condițiile în care aveai totuși un premiu, de 770 de milioane de euro, și nu te-a interesat să găsești un echilibru (...). Dacă lucrul ăsta Partidul Social Democrat l-a respins, evident, trebuie să-și asume responsabilitatea', a spus Dragoș Pîslaru. Acesta a anunțat că joi va avea o discuție cu echipa de la SG Reform cu privire la Legea salarizării și partea de decarbonizare, o reformă care nu a fost terminată la timp și alta pentru care s-a decis amânarea calendarului. Ministrul a subliniat că în cadrul acestei ședințe va pune și întrebarea dacă va avea vreun impact o posibilă adoptare a Legii salarizării în perioada următoare, înainte de luna noiembrie. 'Din perspectiva Ministerului Muncii, de data aceasta, ultima versiune pe care am discutat-o cu partidele politice a fost pusă public, deci ea este la dispoziția partidelor politice și acesta este mandatul de secretariat tehnic. Nu vă ascund că joi voi pune întrebarea: dacă se adoptă legea în perioada următoare, înainte să zicem de luna noiembrie, când ar trebui România să aibă cererea de plată finală, are vreun impact? Profesional vă pot spune în acest moment că, potrivit regulilor PNRR, orice depășește 31 august nu are șanse să mai fie decontat. Dar nu înseamnă că nu voi urmări interesul României punând întrebările legate de acest lucru', a precizat Pîslaru. El a adăugat că, din 2022, cei trei miniștrii ai Muncii, de la PSD, nu au publicat în dezbatere niciun proiect al acestei legi, în timp ce în mandatul său au fost publicate trei versiuni de proiecte. 'Oricât de mult veți încerca să spuneți că pe o lege care trebuia pregătită din 2022 până în prezent vina este a celui care a încercat în trei luni, cu două ministere în paralel pe cap, să salveze ultima mare reformă....(...) Realitatea este că din 2022 încoace n-am avut niciun proiect publicat de Partidul Social Democrat, cu trei miniștri ai muncii, niciunul. Proiectul final, pe care se laudă că l-au lăsat în minister, în mod intenționat n-a fost publicat în transparență. Nu a existat vreodată vreo versiune de proiect pe care Partidul Social Democrat să-l pună pe masă pe salarizare. în mandatul meu de 100 de zile am avut trei versiuni de proiecte publicate. Una, cu 8 miliarde lei, care a declanșat proteste vehemente din partea sindicatelor, a 2-a cu 12,1 miliarde, care era maximul agreat cu Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană pe care îl puteam gestiona. (...) Toate încercările de la varianta aceea de pe 17 iulie au fost în discuție cu Comisia Europeană. Oricine vă va spune că nu știa versiuni, că nu știa lucruri, minte, pentru că a fost clară gestiunea și medierea Administrației Prezidențiale pe acest proiect. Pentru ultima oară mai aduc acest argument foarte clar: 4 ani de zile pierduți, nicio versiune de proiect propusă societății, nicio consultare publică transparentă cu sindicatele, multe pretenții că au niște soluții magice care nu există. Iar ce a pus pentru mine capac a fost faptul că au acum tupeul să iasă public să zică: o să venim noi cu o versiune și o adoptăm noi.(...) Mi-am făcut lucrurile alături de echipă, în mod profesionist. Cei care au participat la acest exercițiu știu foarte bine cronologia, chiar dacă mint fără ezitare și fără să le miște o sprânceană la emisiunile de seară la televizor. Eu v-am spus foarte clar și concluziile le poate trage orice român care urmărește', a explicat Dragoș Pîslaru. Săptămâna trecută, Dragoș Pâslaru, care este și ministrul interimar al Muncii, a anunțat că negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial, iar în ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern și Ministerul Muncii și a medierii asigurate de Administrația Prezidențială consensul nu a putut fi atins. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Începe implementarea proiectului RO AI Factory, găzduit la ICI București
România face un nou pas în dezvoltarea inteligenței artificiale, în contextul în care marți, 1 septembrie, începe oficial implementarea proiectului RO AI Factory, găzduit de ICI București, a cărui operaționalizare este estimată până la sfârșitul anului 2027. 'începerea oficială a proiectului RO AI Factory vine după o perioadă în care am început deja să construim în jurul acestei inițiative o comunitate de organizații interesate de dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Ne dorim ca RO AI Factory să devină un punct de întâlnire între cercetare, mediul academic, companii și sectorul public și, mai ales, un cadru în care infrastructura, expertiza și colaborarea să ducă la proiecte și soluții concrete', a declarat directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, Adrian-Victor Vevera. Conform unui comunicat al institutului, transmis marți AGERPRES, implementarea proiectului 'Romanian EuroHPC AI Factory at ICI Bucharest' - RO AI Factory este finanțat de European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU) prin apelul Horizon-Ju-Eurohpc-2025-AI. Prin acest proiect, România va avea la dispoziție o infrastructură proprie pentru dezvoltarea, antrenarea, testarea și validarea unor modele și aplicații de inteligență artificială, disponibilă pentru cercetare, mediul economic și sectorul public. Potrivit sursei citate, un rol important în punerea în aplicare a inițiativei îl are ICI București, care funcționează ca Hosting Entity pentru RO AI Factory. 'ICI București va găzdui infrastructura de calcul de mare performanță pentru inteligența artificială și va oferi suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea acesteia. Implementarea și dezvoltarea portofoliului de servicii RO AI Factory vor fi realizate în strânsă colaborare cu co-coordonatorul proiectului, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, și cu ceilalți membri ai consorțiului, valorificând expertiza complementară a partenerilor pentru furnizarea de servicii avansate de inteligență artificială', se arată în comunicat. Statutul de Hosting Entity consolidează poziția ICI București în cadrul ecosistemului european EuroHPC, subliniind atribuțiile institutului în promovarea infrastructurilor digitale avansate. Prin demararea proiectului, România intră într-o nouă etapă a dezvoltării infrastructurilor avansate de inteligență artificială, conectând capacitățile naționale de cercetare, inovare și transfer tehnologic la ecosistemul european EuroHPC, susțin reprezentanții ICI București în comunicat. RO AI Factory va oferi infrastructură de calcul de înaltă performanță, alături de un ecosistem integrat de resurse, servicii, expertiză și competențe în domeniul inteligenței artificiale, conceput pentru a sprijini cercetarea, inovarea și adoptarea AI la scară largă. Proiectul prevede dezvoltarea unui portofoliu extins de servicii care va include acces la resurse HPC, sprijin pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor AI, infrastructuri și servicii pentru date, biblioteci de algoritmi și instrumente dedicate dezvoltării unei inteligențe artificiale responsabile și de încredere. Potrivit ICI București, un obiectiv central al RO AI Factory este democratizarea accesului la resurse avansate de inteligență artificială și supercomputing. Serviciile dezvoltate vor fi adresate unei comunități extinse de utilizatori, de la universități și organizații de cercetare până la start-up-uri, IMM-uri, companii de tehnologie, industrie și instituții publice. 'O atenție deosebită va fi acordată start-up-urilor și IMM-urilor, RO AI Factory urmărind să le sprijine în trecerea de la statutul de simpli utilizatori ai tehnologiei la cel de dezvoltatori și inovatori activi în domeniul AI. Accesul la infrastructură va fi completat de expertiză tehnică, programe de formare, mentorat și sprijin pentru dezvoltarea, testarea și validarea unor produse și servicii noi bazate pe inteligență artificială', au transmis reprezentanții institutului. Prin această abordare, proiectul urmărește reducerea barierelor tehnologice și de competențe care limitează în prezent accesul la infrastructurile AI de mare capacitate și crearea unor condiții favorabile pentru transformarea rezultatelor cercetării în soluții cu aplicabilitate economică și societală. Alături de ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, consorțiul RO AI Factory reunește Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Asociația Transilvania IT (ATIT), Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială 'Mihai Drăgănescu' (ICIA), Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs (RoDIH). Complementaritatea partenerilor permite conectarea infrastructurii HPC și AI cu expertiza academică și de cercetare, formarea de competențe, dezvoltarea de aplicații și relația directă cu start-up-urile, IMM-urile și ecosistemele regionale de inovare. RO AI Factory va funcționa ca parte a rețelei europene de AI Factories dezvoltată sub coordonarea EuroHPC JU, contribuind la obiectivul Uniunii Europene de a construi un ecosistem competitiv, sigur și sustenabil pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. De asemenea, integrarea în această rețea va permite României să participe direct la schimbul european de resurse, date, expertiză și bune practici și va crea noi oportunități pentru colaborări transfrontaliere între cercetători, universități, companii și administrații publice. Conform calendarului de implementare pentru infrastructură, primele etape vor viza pregătirea capacităților de găzduire și instalarea sistemelor hardware, urmate de integrarea serviciilor și conectarea la infrastructurile naționale și europene. Operaționalizarea RO AI Factory este estimată până la sfârșitul anului 2027, serviciile și ecosistemul urmând să fie dezvoltate și extinse progresiv. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Darău: România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură și interoperabilă la nivel european
România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură, interoperabilă la nivel european și construită coerent, a declarat, marți, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în contextul lansării site-ului oficial RO Wallet. 'România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură, interoperabilă la nivel european și construită coerent, într-o formulă de colaborare interministerială fără precedent. De aceea, salut lansarea site-ului oficial RO Wallet și publicarea documentației tehnice a proiectului în regim deschis. Comunitatea tehnică, instituțiile și mediul de afaceri pot urmări astfel dezvoltarea soluției și pot contribui la ecosistem', a precizat Darău, într-un comunicat transmis AGERPRES. în acest context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a transmis că salută lansarea site-ului oficial RO Wallet și publicarea documentației tehnice a proiectului pe GitHub, realizate de Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul dezvoltării ecosistemului național pentru Portofelul European pentru Identitate Digitală. RO Wallet reprezintă soluția națională prin care cetățenii vor putea utiliza, direct de pe telefon, identitatea digitală și o serie de documente și atestate electronice. Portofelul va permite accesarea unor servicii publice și private în România și, prin interoperabilitatea europeană, în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Un element important al soluției îl reprezintă controlul utilizatorului asupra propriilor date. Acesta va putea decide ce informații transmite, cui și în ce scop, inclusiv prin utilizarea mecanismelor de dezvăluire selectivă a atributelor. Potrivit sursei citate, România se află, în prezent, în prima etapă de implementare a ecosistemului RoEUDIW (ecosistemul național românesc pentru portofelul european de identitate digitală n.r.). în această fază sunt desfășurate activități privind: finalizarea arhitecturii de guvernanță și a cadrului instituțional; elaborarea actelor normative necesare funcționării ecosistemului; dezvoltarea primei versiuni a aplicației naționale de portofel digital; integrarea mecanismelor de emitere a identității digitale (Person Identification Data - PID); dezvoltarea primelor cazuri de utilizare, inclusiv verificarea vârstei; pregătirea infrastructurii tehnice și a mecanismelor de certificare pentru participanții din ecosistem. Site-ul oficial al proiectului este disponibil la rowallet.gov.ro, iar documentația tehnică este publicată deschis pe GitHub, prin proiectele rowallet-documentation și rowallet-pid. MEDAT precizează că publicarea acestor informații contribuie la transparența procesului de dezvoltare și oferă comunității tehnice, instituțiilor și mediului de afaceri posibilitatea de a urmări evoluția soluției. MEDAT este parte a ecosistemului național RoEUDIW și contribuie, alături de celelalte instituții implicate, la dezvoltarea și coordonarea acestuia, inclusiv prin elaborarea cadrului normativ, stabilirea regulilor de guvernanță și cooperarea cu instituțiile europene și celelalte state membre. 'Proiectul este în plină dezvoltare, iar în perioada următoare vor fi introduse funcționalități și cazuri de utilizare, cu obiectivul de a facilita accesul cetățenilor și al mediului de afaceri la servicii digitale sigure, simple și interoperabile', precizează instituția în comunicat.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
VIDEO Pîslaru: Pe partea de grant, vom avea o absorbție de peste 90% din PNRR
România va avea o absorbție din PNRR pe partea de grant de peste 90%, respectiv 13,56 - 13,57 miliarde de euro nerambursabili atrași, a declarat, marți, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Guvern. 'Concluzia cea mai importantă din această conferință de presă este faptul că, pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 - 13,57 miliarde (de euro - n. r.), deci vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%. Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi cu cererea de plată 5 am ajuns la 78%. Diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Și cumva aici mi se pare foarte important de menționat că în mod evident, așa cum v-am mai spus, la fiecare din cererile de plată ai o componentă de grant și o componentă de împrumuturi. Cum acum suntem pe final de PNRR, la cererea de plată 6 suntem în modul următor: pe partea de investiții așteptăm dovezile de la ministerele de linie și estimăm că o sumă de 36 de milioane de euro este în acest moment încă de clarificat pentru a avea absorbție totală pe investiții, dar pe aceeași componentă de grant avem Legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, și decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane - aici este foarte importantă discuția în continuare cu Comisia, pentru că am avut deja o prenegociere legată de diminuarea impactului penalizării - și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență - CFD-urile - pe reforma în piața de energie electrică. Deci, în total, discutăm de undeva la 860-870 de milioane de euro pe componenta de grant, care, bineînțeles, provin în cea mai mare majoritate din legea referitor la salarizarea unitară. Asta face, de fapt, ca să avem acest 6,3% cu un semn de întrebare, deci cu un risc ridicat de a nu putea să tragem bani', a explicat Pîslaru. El a subliniat că acesta este riscul final pe componenta de grant, respectiv reformele nerealizate, în schimb investițiile vor fi realizate în totalitate. 'Din acest punct de vedere, vă pot spune că pe componenta de grant acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate. Riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate din care, evident, reforma fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară', a spus ministrul interimar al Investițiilor. Dragoș Pîslaru a precizat că, din punct de vedere al finalizării proiectelor de investiții și reformelor, două treimi din PNRR au fost realizate în Guvernul Bolojan. 'Ceea ce aș vrea acum să vă dau în perspectivă, pentru că discutăm de ce s-a întâmplat în Guvernul Bolojan, din toate țintele și jaloanele pe care le aveam de făcut, în cererile de plată 1, 2, 3 au fost șase investiții și 19 reforme. în cererile de plată 4, 5 și 6, deci cele care au fost strict în gestiunea acestui guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 de reforme, din care două sunt în acest moment în stadiul ca una să nu fie realizată, discutăm de Legea salarizării, și una care să fie parțial realizată - și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare - după cum vedeți discutăm atât în sume de bani, cât și în efort administrativ și, mai ales, în finalizarea proiectelor de investiții și a reformelor, ca efort, două treimi din PNRR a fost făcut în intervalul de la 23 iunie 2025 până în prezent, să spunem 31 august', a susținut demnitarul. Acesta a ținut să evidențieze că guvernările din perioada 2021 - 2025 nu au făcut nici reformele necesare, nici n-au început sau finalizat o parte din investiții. 'Aici, cumva, se vede cu ochiul liber ceea ce v-am mai explicat, și anume faptul că din 2021 până în 2025 au fost practic ani de zile în care guvernările anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute și nici măcar n-au început sau finalizat o parte din investiții, conform graficului. Vă aduc aminte că graficul inițial al PNRR avea 10 cereri de plată, care cumva erau menite să acopere cam două cereri de plată pe an până la sfârșitul perioadei. Și lucrul acesta a fost extrem de evident când am preluat gestiunea PNRR cu acel stadiu de blocaj', a subliniat Pîslaru. Acesta a susținut că problemele PNRR nu au fost generate de Bruxelles, ci de modul în care programul a fost gestionat în România. 'Vă readuc aminte că sunt niște lucruri foarte importante de punctat în PNRR-ul acesta: cumva, noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales la Partidul Social Democrat, de a înțelege de fapt ce este PNRR și ce șanse este pentru România în materie de reforme și investiții. Vă readuc aminte discuțiile pe care le-am avut pe pensiile speciale și dezbaterea pe care am avut-o și, dacă acest Guvern - și mai ales prim-ministrul - nu insista, nu recuperam din cererea de plată 3 mai nimic. Așa, am recuperat peste 300 de milioane de euro. Vă readuc aminte discuțiile care au avut loc legate de redresarea deficitului bugetar. La vremea respectivă s-a insistat poate prea puțin pe faptul că acele lucruri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea erau jalon de fapt în PNRR. Și este foarte interesant acum că PSD, de pe margine, acum din opoziție, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini și, doi, lucru esențial, erau jaloane din PNRR. Să ne lămurim până la urmă care sunt lucrurile pe care dumnealor le susțin', a adăugat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut și un istoric al PNRR, punctând că, oficial, perioada de implementare a PNRR s-a încheiat pe 31 august. 'România a plecat inițial, în 2021, de la un plan care miza pe o valoare nerambursabilă de 14,24 miliarde de euro pe grant. Ulterior, aceasta a fost ajustată, după ce am beneficiat și de RepowerEU, la 13,57 miliarde de grant, diferența fiind inițial de 14,94 de miliarde de euro pe împrumuturi, acum ajungând, în formula pe care o avem la final, la 6,54 miliarde de euro împrumuturi', a menționat el. Pîslaru a reliefat că, în iunie anul trecut, când Guvernul Bolojan a preluat gestiunea PNRR, acesta era de fapt un program blocat. 'Din august 2025 se încerca deblocarea acestui program. Vă aduc aminte: Comisia Europeană aștepta de la Guvernul României să constate că anumite achiziții pe tronsoane de autostrăzi fuseseră făcute fără publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci nu erau eligibile. în același timp, să constate că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci practic aproape de două ori mai mult. în același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase și, practic, dialogul cu Comisia Europeană era cvasiblocat. (...) La momentul la care am venit, erau peste 25.000 de proiecte în PNRR și a fost momentul în care, cumva, aflându-ne (...) după o prefinanțare de 4 miliarde pe care a obținut-o România doar pentru faptul că a fost adoptat programul, a urmat apoi o cerere de plată 1, care era cu cea mai simplă structură, pe care a încasat-o România într-adevăr relativ ușor, după care de la cererea de plată 2, programul a intrat de fapt în impas, având prima sumă pierdută la cererea de plată 2, vă aduc aminte 16,19 milioane de euro pierdute', a transmis oficialul MIPE. De asemenea, cererea de plată 3 a fost încasată abia în 2025, pe 10 iunie, în condițiile în care acest lucru ar fi trebuie să se realizeze în 2022. 'Practic, aveam o cerere de plată suspendată. Programul nu mai putea să depună alte cereri de plată până când cererea de plată 3 nu se rezolva - și vă readuc aminte că aceasta cuprindea inclusiv reforme importante, cum a fost reforma pensiilor speciale. Cererea de plată 3, după cum spuneam, marca suspendarea de fapt a PNRR. Acesta este contextul în care am preluat PNRR, un context în care inclusiv în mass-media se discuta despre eșecul acestui program. (...) în acest moment suntem după o cerere de plată 4 pregătită, aprobată curat, cum am mai spus de către Comisia Europeană, deci integral, și discutăm de 2,251 de miliarde de euro, încasată în iunie 2026. Discutăm apoi pe cererea de plată 5, care a fost depusă pe 14 august, și care are o valoare netă de 2 miliarde (de euro - n. r.) pe componentă în total - pe componenta de grant 1,6 și împrumuturi 433 - și pe care o estimăm fără probleme. Acest lucru ne duce la faptul că mai avem cererea de plată 6, care trebuie depusă până la 30 septembrie, cu o valoare netă totală, scoțând prefinanțarea, de 4,3 miliarde', a afirmat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
ANAF: TVA suplimentară de aproximativ 87 milioane de lei, stabilită într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 milioane de lei în urma verificării unor tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate în România, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Controlul a fost realizat de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, în urma intensificării analizei de risc prin instrumente digitale. Inspectorii au constatat că utilajele ajungeau fizic în România, în timp ce tratamentul TVA declarat indica un circuit fiscal diferit de cel rezultat din documentele comerciale și de transport. Tranzacțiile analizate presupuneau vânzarea succesivă a aceluiași utilaj între un producător dintr-un alt stat membru, un distribuitor și un dealer sau client din România. Deși existau mai multe operațiuni comerciale, utilajul avea un singur traseu fizic, fiind transportat direct de la fabrica producătorului în România. ANAF precizează că documentele analizate indicau inclusiv clientul român și locul în care urma să fie livrat bunul, însă tratamentul TVA aplicat tranzacțiilor era diferit. Distribuitorul utiliza coduri de TVA deținute și în statele în care se aflau producătorii, iar prima vânzare era tratată drept operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat. Vânzarea ulterioară către România era declarată separat drept operațiune intracomunitară. Inspectorii ANAF au analizat întregul circuit economic, iar în urma verificărilor au stabilit că distribuitorul avea rolul de operator intermediar și era implicat în organizarea transportului utilajelor către România. Pentru operațiunile analizate, obligațiile fiscale reveneau distribuitorului în România, iar vânzările ulterioare către dealerii sau clienții români trebuiau tratate drept livrări interne, pentru care TVA era datorată în România. 'Problema identificată nu a fost utilizarea unor coduri de TVA în mai multe state membre, ci faptul că tratamentul fiscal declarat nu corespundea traseului și realității economice a tranzacțiilor verificate', precizează ANAF. Cazul a fost identificat prin corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA, documentelor de transport și informațiilor privind destinația bunurilor și organizarea transportului. ANAF anunță că va continua analiza tranzacțiilor transfrontaliere cu utilaje agricole și verificările în situațiile în care datele fiscale, comerciale și de transport indică neconcordanțe cu potențial impact asupra obligațiilor de TVA datorate în România. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Autoritatea Vamală Română a pus în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport marfă, amplasat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Noul echipament a fost achiziționat printr-un proiect finanțat din fonduri europene, în cadrul PNRR, pentru dotarea birourilor vamale de frontieră cu sisteme de scanare a autovehiculelor și containerelor și înființarea Centrului Național de Analiză Imagistică Vamală. Odată cu punerea în funcțiune a echipamentului, ambele sectoare ale Portului Constanța dispun de sisteme de scanare de același tip, fiind asigurată astfel o capacitate de control unitară la nivelul întregului port. Sistemul oferă o calitate superioară a imaginilor scanate și va fi utilizat, potrivit Codului Vamal al Uniunii, pentru verificarea mijloacelor de transport selectate în baza analizei de risc. Potrivit Autorității Vamale Române, Portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră și una dintre principalele porți de intrare a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, va beneficia de o acoperire integrală cu echipamente moderne de scanare la finalul implementării proiectului. Implementarea sistemelor moderne de scanare urmărește creșterea securității la frontiera externă a Uniunii Europene, prin prevenirea și detectarea transporturilor ilicite și a tentativelor de fraudă vamală, precum și eficientizarea controalelor vamale și reducerea timpilor de așteptare. Totodată, echipamentele vor permite monitorizarea și analiza imaginilor în timp real, prin integrarea sistemelor de scanare în Centrul Național de Analiză Imagistică Vamală, în vederea unei coordonări mai eficiente a activităților de control. Autoritatea Vamală Română precizează că măsurile contribuie la modernizarea sistemului vamal și la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale României. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Foto: Autoritatea Vamală Română / Facebook
Apel de proiecte de peste cinci milioane de euro pentru programe de formare continuă în domeniul serviciilor sociale
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat un apel de proiecte în valoare de peste cinci milioane de euro pentru accesul profesioniștilor din domeniul serviciilor sociale la programe de formare continuă. Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a ministerului, apelul vizează dezvoltarea competențelor a peste 6.000 de profesioniști din domeniul serviciilor sociale care lucrează cu copii și familii prin participarea la programe de formare profesională. Bugetul total alocat pentru apelul de proiecte este de 5,882 milioane de euro. Se finanțează astfel: organizarea programelor de formare continuă adresate profesioniștilor din domeniul serviciilor sociale; consolidarea capacității serviciilor sociale destinate copiilor și familiilor prin diversificarea sau operaționalizarea serviciilor sociale destinate protecției copilului și sprijinirii familiilor. Solicitantul eligibil este Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Autoritatea de Management pentru Programul Incluziune și Demnitate Socială a publicat pe 27 august Ghidul Solicitantului 'Creșterea accesului profesioniștilor din domeniul serviciilor sociale pentru copii și familii la programe de formare continuă', apel de tip non-competitiv. Partenerii eligibili sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, instituție publică cu rol de coordonare a politicilor în domeniul muncii și protecției sociale; entități publice sau private relevante, cu atribuții în domeniul furnizării de servicii sociale pentru copii și familii. Proiectele pot fi depuse până la data de 29 octombrie 2026, prin sistemul informatic dedicat. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Fidelis: Dobânzi de până la 7,50% la prima ediție din toamnă
Prima ediție Fidelis din această toamnă se va desfășura în perioada 4-11 septembrie și aduce investitorilor dobânzi de până la 7,50% la titlurile de stat în lei și de până la 6,30% la cele în euro, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe. Persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot subscrie în titlurile de stat Fidelis denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank și TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București. Pentru emisiunile în lei, dobânda este de 6,30% pentru scadența la doi ani, 6,90% pentru scadența la patru ani și 7,50% pentru scadența la 10 ani. Donatorii de sânge beneficiază de o tranșă specială, cu o dobândă de 7,30% pentru titlurile cu scadența la doi ani. în cazul emisiunilor în euro, dobânzile sunt de 4,00% pentru scadența la trei ani și 6,30% pentru scadența la 10 ani. Pentru donatorii de sânge este disponibilă o tranșă specială în euro, cu dobândă de 5,00% și scadență la trei ani. Luna septembrie aduce două tranșe speciale dedicate investitorilor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 aprilie 2026. Aceștia beneficiază și de praguri minime de subscriere reduse. Pentru titlurile în lei, suma minimă de subscriere pentru donatori este de 500 de lei, față de 5.000 de lei în cazul emisiunilor standard, în limita unui plafon maxim de 100.000 de lei. Pentru titlurile în euro, subscrierea minimă este de 100 de euro, față de 1.000 de euro pentru emisiunile standard, în limita unui plafon maxim de 20.000 de euro. Tranșele speciale pentru donatorii de sânge sunt derulate în cadrul campaniei 'România are sânge de rocker', derulată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu 'Morning Glory cu Răzvan Exarhu' și Rock FM. Investitorii beneficiază de posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobânda aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă. Veniturile obținute din deținerea titlurilor sunt neimpozabile. Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunile în lei și de 100 de euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
CFR Călători a finalizat contractele de modernizare a materialului rulant finanțate prin PNRR
CFR Călători a finalizat contractele de modernizare a celor 139 de vagoane de călători și 75 de locomotive finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 'CFR Călători anunță finalizarea contractelor derulate în cadrul programului de investiții finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul I - Tranziția spre o economie verde, Componenta C4 - Transport sustenabil, Investiția I2 - Material rulant feroviar. (...) De asemenea, CFR Călători mulțumește partenerilor industriali implicați în execuția lucrărilor: Softronic Craiova, RELOC Craiova, CFR SCRL Brașov, Electroputere VFU Pașcani, Atelierele CFR Grivița București și Remarul '16 Februarie' Cluj-Napoca și evidențiază faptul că toate lucrările de modernizare, reconstrucție și conversie tehnică din cadrul acestui proiect au fost executate integral în România, în unități și uzine feroviare de profil din țară', se arată într-un comunicat al companiei. Programul de investiții a vizat modernizarea a 139 de vagoane de călători și 75 de locomotive, dintre care 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători și 20 de locomotive de manevră transformate în locomotive electrice cu acumulatori. 'Materialul rulant modernizat este utilizat în exploatarea trenurilor CFR Călători și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de călătorie, a siguranței și a eficienței operaționale. De exemplu, trenurile InterCity (IC) sunt formate în exclusivitate din vagoane și locomotive modernizate prin PNRR', precizează reprezentanții companiei. Vagoanele modernizate beneficiază, în funcție de tipul acestora, de instalații de climatizare, sisteme de informare a pasagerilor, prize pentru alimentarea dispozitivelor electronice și toalete ecologice. Unele vagoane sunt dotate cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă și spații dedicate transportului bicicletelor și echipamentelor sportive. Locomotivele modernizate beneficiază de sisteme și echipamente moderne de comandă, control și monitorizare, care contribuie la creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea performanțelor în exploatare și creșterea siguranței în circulație. Pentru anumite unități de material rulant, respectiv 20 de vagoane, lucrările de modernizare continuă în cadrul Programului Transport 2021-2027, prin contracte distincte, urmând ca respectivele unități să fie finalizate în cadrul acestui program. 'Prin aceste investiții, CFR Călători își modernizează parcul de material rulant și îmbunătățește condițiile oferite pasagerilor, contribuind la creșterea atractivității transportului feroviar', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
FPIOR propune reducerea TVA la 9% în HoReCa, relansarea voucherelor de vacanță și garanții de stat pentru credite
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) propune Guvernului un pachet de zece măsuri pentru perioada 2026-2029, dintre care consideră că cinci ar fi urgente pentru următoarele 90 de zile: reducerea TVA la 9%, relansarea voucherelor de vacanță, garanții de stat pentru credite, eșalonarea datoriilor fiscale și reducerea taxării muncii. 'Sunt măsuri care ajută statul român să colecteze cât mai mulți bani din industria ospitalității pentru că ne dorim să plătim cât de mult către PIB-ul României, dar numai dacă luăm aceste măsuri', a declarat, marți, Călin Cozma, președinte executiv al FPIOR, într-o conferință de presă. Conform organizației patronale, 'industria ospitalității intră într-o perioadă în care problema nu mai este doar costul ridicat al taxelor, ci riscul ca firmele să dispară, iar odată cu ele să dispară și locurile de muncă, investițiile și veniturile fiscale generate de sector'. Drept urmare, FPIOR propune Guvernului un 'Pachet pentru redresarea industriei HoReCa 2026-2029', cu zece măsuri menite să reducă insolvențele, să stimuleze consumul intern, să susțină investițiile și să păstreze competitivitatea turismului și ospitalității românești. FPIOR atrage atenția că efectele crizei pot fi măsurate nu doar prin numărul firmelor care își reduc activitatea sau se închid, ci și prin locurile de muncă pierdute. De altfel, industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Conform unui studiu lansat recent de organizație, la un venit salarial mediu estimat la 500 de euro și taxe și contribuții de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, reducerea efectivului de personal înseamnă circa 7,5 milioane de euro pe lună care nu mai sunt colectate la buget. Calculată anual, pierderea ajunge la aproximativ 90 de milioane de euro, doar din taxele și contribuțiile aferente acestor locuri de muncă dispărute. Prima măsură și una dintre prioritățile patronatelor este revenirea cotei de TVA pentru HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%. Federația cere ca această cotă să fie garantată prin lege pentru cel puțin trei ani, astfel încât antreprenorii să poată lua decizii de investiții și să-și construiască bugetele într-un cadru predictibil. Facilitatea ar urma să fie condiționată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă și lipsa datoriilor fiscale restante sau respectarea unui grafic de eșalonare. Patronatele susțin că impactul negativ inițial asupra veniturilor bugetare poate fi compensat prin reducerea economiei nefiscalizate, menținerea firmelor active și stimularea consumului. O altă propunere vizează reducerea costului forței de muncă pentru angajații din domeniu. FPIOR solicită diminuarea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Măsura ar urma să fie disponibilă doar companiilor care nu își reduc numărul de salariați, declară integral veniturile și nu au obligații fiscale restante. în viziunea patronatelor o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra angajatorilor și ar încuraja declararea integrală a veniturilor salariale. FPIOR cere și relansarea voucherelor de vacanță, pe care le consideră un instrument de politică economică, nu doar un beneficiu salarial. Propunerea este ca valoarea anuală să fie de minimum 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România. Patronatele propun și o bonificație de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, în perioada octombrie-mai. Obiectivul este mutarea unei părți din consumul turistic din lunile de vârf către perioadele în care hotelurile și restaurantele funcționează sub capacitate. De asemenea, patronatele propun lansarea unui program de tip 'IMM Invest Ospitalitate', destinat companiilor din industrie. Acesta ar trebui să permită accesul la finanțări pentru capital de lucru, investiții, refinanțări, modernizare și digitalizare. FPIOR propune garanții de stat de 80-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și până la 7-10 ani pentru investiții. 'Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenția principală poate fi garanția', susține FPIOR. O altă măsură propusă este o schemă specială de eșalonare a obligațiilor fiscale, pe o perioadă de maximum 36 de luni. Firmele eligibile ar beneficia de o procedură simplificată și penalități reduse, cu o condiție: să își achite la zi obligațiile fiscale curente. în schimb, pe durata respectării graficului, acestea ar fi protejate de executarea silită. Patronii susțin că statul are mai multe șanse să recupereze integral o datorie de la o companie care continuă să funcționeze decât de la una împinsă în insolvență. FPIOR mai cere extinderea facilităților pentru profitul reinvestit în modernizarea afacerilor. Renovarea unităților de cazare și alimentație publică, echipamentele, sistemele HVAC, eficiența energetică, panourile fotovoltaice, digitalizarea, automatizarea și extinderea capacităților ar urma să beneficieze de amortizare accelerată și/sau credit fiscal pentru investiții. Astfel, antreprenorul ar putea alege între plata integrală a impozitului și direcționarea unei părți din resurse către investiții care cresc competitivitatea companiei. Federația propune și un program național de eficiență energetică pentru HoReCa. Granturile ar putea acoperi maximum 30-40% din valoarea investiției, diferența urmând să fie finanțată prin credite garantate. Printre investițiile eligibile s-ar număra panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, recuperatoare de căldură, echipamente frigorifice eficiente, centrale moderne, izolații și sisteme inteligente de reducere a consumului. Patronatele arată că este mai eficient ca statul să finanțeze o dată reducerea consumului, decât să suporte permanent costurile unor facturi ridicate. Lipsa personalului calificat ar trebui abordată printr-un program separat, consideră patronatele. Programul 'Angajat calificat în Ospitalitate' ar presupune ca statul să suporte 50% din costul formării profesionale a unui angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit. Printre ocupațiile prioritare se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurant sau hotel. FPIOR propune și o reformă administrativă prin introducerea 'Autorizației unice HoReCa'. Operatorul ar urma să depună documentele într-un singur portal, iar instituțiile statului să facă schimb de informații între ele. Principiul este 'once-only': statul să nu mai ceară antreprenorului un document pe care o altă instituție publică îl deține deja. Măsura ar urma să acopere autorizații, certificate, avize și controale. A zecea propunere vizează predictibilitatea fiscală. FPIOR cere instituirea unui 'Pact Fiscal HoReCa 2026-2029', prin care orice modificare majoră privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele specifice sectorului sau regimul voucherelor de vacanță să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare. Pentru schimbările structurale, patronatele propun un termen de minimum 12 luni. Dintre cele zece propuneri, FPIOR cere Guvernului să acționeze cu prioritate asupra a cinci: revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, cu predictibilitate pentru minimum trei ani; relansarea voucherelor de vacanță și stimularea consumului în extrasezon; lansarea programului 'IMM Invest Ospitalitate'; eșalonarea pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile; reducerea taxării muncii pentru salariile mici din sector. Obiectivul propus de FPIOR pentru perioada 2026-2029 este ca România să aibă mai multe firme care rezistă, mai mulți angajați declarați, mai multe investiții și, în final, o bază fiscală mai mare și venituri mai consistente la buget. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este organizația patronală reprezentativă pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Federația reunește în prezent peste 1.000 de companii și reprezintă 27 de județe ale țării, plus municipiul București, 33 de patronate și asociații și peste 30.000 de angajați. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Tanczos: Toamna începe cu sprijin pentru fermieri - astăzi se deschide depunerea cererilor în cadrul a patru programe.
Depunerea cererilor în cadrul a patru programe de sprijin pentru fermieri se deschide marți, fiind disponibile fonduri de aproape 180 de milioane de euro pentru modernizarea și dezvoltarea fermelor și pentru compensarea parțială a costurilor ridicate, a transmis, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Toamna începe cu sprijin pentru fermieri - astăzi se deschide depunerea cererilor în cadrul a patru programe. Punem la dispoziția agricultorilor fonduri de aproape 180 de milioane de euro pentru modernizarea și dezvoltarea fermelor și pentru compensarea parțială a costurilor ridicate', a notat Tanczos Barna, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, este vorba despre sprijinul pentru crescătorii din sectorul suin - 11,9 euro/loc de cazare pentru porc gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe, sprijinul pentru crescătorii din sectorul bovin - 68 euro/cap de bovină, schema de sprijin DR-14 pentru investiții în ferme de mici dimensiuni și schema de sprijin DR-18 investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11,54 milioane de euro, iar cea dedicată crescătorilor din sectorul bovin se ridică la 54,4 milioane de euro. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, pe 14 august, că va deschide, din 1 septembrie 2026, sesiunile de depunere a proiectelor pentru intervențiile DR-14 - 'Investiții în fermele de mici dimensiuni' și DR-18 - 'Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice', din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Conform unui comunicat al MADR, bugetul total alocat celor două intervenții este de 113 milioane de euro, iar proiectele vor putea fi depuse în perioada 1 septembrie, ora 9:00 - 31 octombrie, ora 16:00. Intervenția DR-14 are o alocare de 108 milioane de euro și sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă. Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente: 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic; 30 milioane de euro pentru legumicultură; 18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector; 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1-30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1-31 octombrie. Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple. Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale. Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale. Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1-30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1-31 octombrie 2026. Valoarea maximă a sprijinului financiar este de 50.000 de euro/proiect în cadrul DR-14 și de 100.000 de euro/proiect în cadrul DR-18. 'Toate informațiile despre accesarea fondurilor sunt accesibile pe paginile www.apia.org.ro și www.afir.ro', a precizat șeful interimar de la Agricultură. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au urcat la 64,86 miliarde de euro, la 31 august 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau, la 31 august 2026, la nivelul de 64,865 miliarde de euro, în urcare cu 1,635 miliarde de euro de euro față de nivelul de 63,230 miliarde de euro consemnat la 31 iulie 2026, potrivit datelor publicate de banca centrală. în cursul lunii au avut loc intrări de 4,487 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv prefinanțarea din împrumutul SAFE acordat de Comisia Europeană în sumă de aproximativ 2,500 miliarde euro); alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 2,852 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 1,468 miliarde euro) și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 12,762 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 august 2026 au fost de 77,627 miliarde euro, față de 74,972 miliarde euro la 31 iulie 2026. Plățile scadente în luna septembrie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 2,684 miliarde euro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania a ajuns la 71%
Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania (A3) a ajuns la 71%, un progres de 6 procente pentru luna august, a anunțat, marți, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). 'Evoluție foarte bună a lucrărilor pe Autostrada Transilvania. Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii A3 a ajuns la 71%, un progres de 6 procente pentru luna august. Pe traseul lotului de 28,5 kilometri din județul Bihor, constructorul este foarte bine mobilizat, cu peste 550 persoane și 404 utilaje și echipamente', se arată într-un comunicat al CNIR. în prezent, stadiul fizic de execuție a ajuns la 71%, în avans față de graficul de lucru, primul strat de asfalt a fost așternut pe 13,5 km de autostradă, al doilea strat de asfalt pe 14 kilometri de autostradă și se înregistrează 18 kilometri de balast stabilizat. De asemenea, s-au montat parapete pe 14 kilometri, iar relocarea DN 19 E a fost finalizată, parțial în circulație. Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru subsecțiunea 3C2 Chiribiș-Biharia este de aproximativ 785 milioane lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027. Antreprenorul este Asocierea Precon Transilvania (lider de asociere) - Citadina 98. Termenul de finalizare a contractului este 20 mai 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Buzoianu: ANAR a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică
Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică, fără mari semne de răspundere din partea celor care întorc ochii la ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei pentru România, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'ANAR a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică, fără mari semne de răspundere din partea celor care întorc ochii la ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei pentru România. Raportul Corpului de Control pe situația de la Olt tocmai a fost, acum o săptămână, venit la Ministerul Mediului (...) Aici poate să pară că este o formă de relief, poate să pară că este un lac. De fapt aici, s-a creat un lac de unde toată zona era pământ prin extragere de agregate complet ilegal, fără niciun fel de autorizație. Acest lac creat pe 75 de hectare este un lac creat cu încălcarea tuturor legislațiilor, fără niciun fel de autorizație. Pentru acest lac, în ultimii 15 ani, nu s-a realizat niciun fel de control. Sistemul pentru Gospodărirea Apelor de la nivel local, directorul de la nivelul Administrației Bazinale, directorul de la nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor, inspectorii care trebuiau să se ocupe de control, nu au făcut niciun control la Mineralport, compania care practic a săpat toată această zonă. A luat peste cinci milioane de metri cubi de agregate ilegal, a adus un prejudiciu pentru România numai pe agregate de peste 10 milioane de lei. Nu mai vorbim de apă...', a menționat Buzoianu. Potrivit șefei de la Mediu, o serie de controale au fost efectuate la nivelul Administrației Bazinale Olt, în perioada 2019 - 2026, însă numărul sancțiunilor aplicate a fost redus. Astfel, în 2019 au fost realizate 12 controale cu privire la exploatarea de agregate, în anul 2020, același număr de controale, în 2021 un număr de două controale, în 2022 - un total de cinci verificări, în 2023 - zece controale, în 2024 - un număr de 12 controale, în 2025 - zece controale, cu o sancțiune în valoare de 40.000 de lei, iar în 2026 s-au întocmit cinci procese verbale, dintre care pentru două s-a aplicat deja o amendă de 115.000 de lei. 'Au fost realizate mai multe controale. Aș vrea doar să menționez că pentru cele două companii care au fost verificate, Mineralport și Pond Star, însumează în total 100 de hectare pe care s-a făcut exploatare de agregate ilegal cu încălcarea tuturor normelor, cu prejudicii de zeci de milioane pentru România (...) Pe scurt, Administrația Bazinală Olt și Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt, între 2010 și 2021, deci timp de 11 ani de zile, nu au făcut niciun control la Pond Star, una dintre companiile care erau responsabile pentru agregatele ilegale pe 25 de hectare (...) La Mineralport situația este tot la fel. S-a ajuns în punctul în care nu au făcut din 2011 până în 2026 nici măcar un control', a punctat ministra Mediului. Pe fondul acestor constatări, Diana Buzoianu a precizat că Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a fost transmis către ANAR. 'Mâine (miercuri, 2 septembrie 2026, n.r.) îi expiră mandatul doamnei Mădălina Ion-Duca, în calitate de director general pentru Administrația Bazinală Olt. în mod normal, fiind o numire temporară, trebuie să fie numit altcineva sau, evident, exista și posibilitatea să fie prelungit (mandatul, n.r.). Având în vedere toate aceste ilegalități care au fost găsite, Corpul de Control care spune foarte clar că trebuie să fie luate măsuri disciplinare împotriva acestor oameni, evident, directorii generali de la nivel ANAR au propus înlocuirea de mâine a acestei doamne cu o altă persoană care să poată să preia inclusiv măsurile de verificare și de sancționare la nivel local a oamenilor responsabili de aceste ilegalități. Răspunsul juridic din interiorul ANAR, al domnului Cătălin Caloian, este că nu există nicio altă versiune legală decât să-i fie prelungit mandatul doamnei Mădălina Ion-Duca. Deci, domnul Cătălin Caloian, șef serviciu juridic la ANAR, argumentează că un om care a fost prins ignorând complet aceste ilegalități este singurul om căruia i se mai poate prelungi mandatul, să fie director în continuare la Administrația Bazinală Olt', a subliniat Buzoianu. Aceasta a adăugat că favorizarea 'în felul acesta prin folosirea funcției este încă o dovadă că această instituție a fost acaparată cu totul politic și sigur în cazul de față avem reprezentanți PSD care sunt acolo la nivel local și care înțelegem cu toții de ce ei se zbat atât de mult ca ei să rămână în funcție'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Trafic suspendat temporar în punctul de trecere a frontierei Isaccea - Orlivka
Activitatea în punctul de trecere a frontierei Isaccea - Orlivka este temporar suspendată, începând cu 1 septembrie, ca urmare a evenimentelor de securitate produse în timpul nopții, informează Autoritatea Vamală Română. Conform unui comunicat de presă al instituției, pe durata suspendării nu pot fi efectuate formalitățile vamale pentru persoanele, mărfurile și mijloacele de transport care utilizează legătura cu bacul Isaccea - Orlivka. Măsura are caracter temporar și va fi menținută până la comunicarea de către autoritățile ucrainene a posibilității reluării activității în condiții de siguranță. Persoanele și operatorii economici afectați pot utiliza, ca alternative, Biroul Vamal de Frontieră Galați - Giurgiulești și Biroul Vamal de Frontieră Oancea, pe frontiera româno-moldoveană, cu tranzitarea teritoriului Republicii Moldova. Autoritatea Vamală Română precizează că se află în legătură permanentă cu autoritățile partenere române și ucrainene, iar reluarea traficului va fi comunicată public imediat ce vor fi întrunite condițiile pentru redeschiderea punctului. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Scădere de peste o treime a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat, în luna august, o scădere de 37% față de perioada similară din 2025, marjă în care și mașinile electrice au raportat un declin de 29%, arată Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor preliminare publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și înmatriculări (DGPCI). Conform analizei de piață, la nivelul primelor opt luni ale acestui an, totalul pieței de autoturisme din România s-a diminuat cu 10%, în comparație cu același interval din 2025. în topul mărcilor înmatriculate, primele trei locuri sunt ocupate, în ordine, de: Dacia - cu 2.142 de unități, Toyota (1.229) și Skoda (845). De asemenea, în funcție de modele, prima poziție în clasamentul înmatriculărilor revine Dacia Logan - cu 809 exemplare, urmată de Dacia Duster (637 de unități) și de Toyota Corolla (490). Pe segmentul autoturismelor electrificate a fost consemnată o scădere de 31%, de la un an la altul, iar strict în zona autoturismelor pur electrice, un recul 29%, până la 669 de unități noi înmatriculate. APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Rata de finalizare a cursurilor de securitate cibernetică trece de 95%, dar 62% dintre breșe au la bază factorul uman (analiză)
Rata de finalizare a cursurilor obligatorii de securitate cibernetică urmate de către angajați depășește 95%, însă în continuare factorul uman este prezent în 62% dintre breșele analizate, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată marți. Datele SANS Institute arată că organizațiile care aplică programe obligatorii de instruire în securitate cibernetică ajung, în medie, la rate de finalizare de 90% - 95%, dar în același timp, potrivit Verizon Data Breach Investigations Report 2026, factorul uman este prezent în 62% dintre breșele analizate. în același timp, 41% dintre breșele de securitate care implică inginerie socială folosesc deja alte canale decât e-mailul. 'Astfel, angajatul nu mai trebuie să recunoască doar un e-mail de phishing. Atacul poate veni prin telefon, printr-un presupus coleg, furnizor sau reprezentant IT și poate exploata tocmai presiunea de a rezolva rapid o situație. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este atacul asupra MGM Resorts International. Atacatorii au folosit informații disponibile pe LinkedIn și un apel către serviciul de asistență IT pentru a obține acces la sistemele companiei. Incidentul a produs perturbări majore în operațiunile cazinourilor din Las Vegas și pierderi estimate la peste 100 de milioane de dolari. Un tipar asemănător a apărut în 2025 în cazul Qantas, unde un centru de contact externalizat a fost vizat prin inginerie socială, incidentul ducând la compromiterea datelor a milioane de clienți', se menționează în cercetare. Conform Mandiant M-Trends 2026, atacurile prin voce (vishing) au devenit unul dintre vectorii importanți de acces inițial, în timp ce ponderea phishingului clasic prin e-mail a scăzut. Pe plan local, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a raportat, pentru anul 2024, o creștere cu 40,2% a fraudelor informatice, respectiv cu 286,8% a atacurilor malware, în comparație cu anul precedent. 'în paralel, cadrul legislativ a devenit mai strict, inclusiv prin transpunerea directivei NIS2. Reglementările obligă organizațiile vizate să acorde mai multă atenție managementului riscului și raportării incidentelor, însă conformitatea nu poate anticipa fiecare reacție a unui angajat. Cele mai expuse sunt tocmai rolurile în care oamenii trebuie, prin natura meseriei, să răspundă solicitărilor venite din exterior: help desk, recrutare, contabilitate, trezorerie sau asistență pentru conducere. Riscul poate crește și în perioadele de tranziție - schimbări de sisteme, fuziuni sau perioade foarte aglomerate - când o solicitare neobișnuită poate părea mai ușor legitimă', sunt de părere specialiștii. în opinia Cristianei Deca, expert în guvernanță cibernetică, reglementările NIS2 și DORA au adus un beneficiu real, prin faptul că au instituit raportarea obligatorie a incidentelor și creează, pentru prima dată, un istoric verificabil. 'Companiile trebuie să treacă de la simpla bifare a cursurilor la exerciții practice care reproduc situațiile în care pot ajunge angajații: inclusiv apeluri telefonice și solicitări urgente. în paralel, procedurile de verificare trebuie să funcționeze independent de canalul prin care vine cererea. în securitatea cibernetică, diferența nu o mai face doar procentul angajaților care au terminat un curs, ci felul în care aceștia reacționează în minutele în care un atac pare o solicitare perfect legitimă', afirmă Deca, în concluziile analizei citate. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
ExpoApa 2026 va reuni lideri și experți internaționali din industrie la București, în perioada 8-10 septembrie
Lideri și experți internaționali ai industriei apei sunt așteptați la București, în perioada 8 - 10 septembrie, la o nouă ediție a evenimentului ExpoApa, organizat la Romexpo de Asociația Română a Apei (ARA). Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, transmis marți AGERPRES, printre invitații ediției din 2026 se află Arthur Guichet - secretar general al Asociației Europene a Apei (EWA) și Katerina Schilling - secretar general al Asociației Internaționale a Companiilor de Apă din Bazinul Dunării (IAWD), alături de reprezentanți ai asociațiilor de apă din Danemarca, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. Programul evenimentului are pe agendă, în prima zi, dezbateri ce pornesc de la perspectiva industriei apei ca proiect de țară și motor de dezvoltare economică și privesc către următorul deceniu. Astfel, discuțiile vor aborda atât tehnologiile care schimbă modul în care sunt operate infrastructurile de apă, cât și competențele de care sectorul va avea nevoie pentru a putea integra aceste soluții. De asemenea, miercuri, 9 septembrie, una dintre temele importante ale zilei este perspectiva de după anul 2027, 'într-un moment în care finanțarea europeană a sectorului ar putea lua o formă diferită de cea cunoscută până acum'. Dezbaterile vor urmări lecțiile desprinse din investițiile europene derulate în actualul ciclu de finanțare și modul în care această experiență poate fi valorificată pentru pregătirea următoarei generații de proiecte. Tot miercuri, experiența internațională intră în prim-plan prin workshop-ul dedicat modelului danez de management al apei, organizat cu participarea Ambasadei Regatului Danemarcei în România și a specialiștilor danezi. ExpoApa 2026 va avea programată, în ultima zi, pe 10 septembrie, cea de-a doua ediție a mesei rotunde #Skills4Water, care continuă tema deschisă anul trecut la nivel european și aduce în discuție competențele necesare într-o industrie în care digitalizarea, automatizarea și noile tehnologii schimbă atât infrastructura, cât și modul în care aceasta este administrată. 'Programul tehnic se încheie cu o perspectivă europeană asupra dezvoltării sectorului apei, prin participarea reprezentanților asociațiilor profesionale din mai multe țări. Experiențele din Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova vor oferi puncte de comparație privind investițiile, finanțarea și transformările prin care trec serviciile de apă din regiune', notează organizatorii. Pe parcursul celor trei zile, conferințele tematice se vor desfășura în paralel cu expoziția tehnică din Pavilionul B2 de la Romexpo, unde 82 expozanți din șapte țări vor prezenta tehnologii și soluții pentru sectorul apei. La ediția din acest an a expo-conferinței de specialitate sunt așteptați peste 4.000 de participanți din țară și din regiune. ARA este o structură profesională ce reunește operatori de apă, experți tehnici, autorități și furnizori de soluții și are ca misiune promovarea unui management integrat, eficient și sustenabil al resurselor de apă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare; regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate
Globalizarea nu dispare, ci regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai este singurul reper al deciziilor economice, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. 'Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea globalizării, ci mai degrabă un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a susținut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate. în logica dominantă a ultimelor decenii, eficiența economică s-a impus ca și criteriu principal al localizării producției. Răspunzând la întrebarea 'unde poate fi realizată o anumită etapă a producției mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?', fără să dispară complet, distanțele geografice și granițele naționale și-au diminuat importanța economică', arată Badea, în articolul 'Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecționism și reziliență'. El subliniază că globalizarea a generat câștiguri importante, dar acestea nu au fost distribuite uniform. 'Așadar, reala problemă nu este că globalizarea nu a generat bunăstare, ci că distribuția beneficiilor a fost inegală, iar costurile au fost resimțite disproporționat. Distincția devine deci esențială - o creștere a bunăstării globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. Și tocmai aceste pierderi concentrate au dobândit, în timp, o forță politică mult mai mare decât câștigurile difuze ale consumatorilor și ale economiei în ansamblu', susține oficialul BNR. Potrivit analizei, interdependența economică este percepută în prezent atât ca avantaj, cât și ca vulnerabilitate. 'Interdependența economiilor a fost percepută multă vreme ca un câștig real al globalizării, dar iată că astăzi, este percepută deopotrivă ca vulnerabilitate. Schimbarea de percepție devine catalizatorul unei reașezări a valorilor economice asociate securității, rezilienței și autonomiei strategice. Eficacitatea economică prin prisma costului minim nu mai este singurul reper al deciziilor economice, ci este completată acum de criterii privind siguranța aprovizionării, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetică sau apropierea geopolitică a partenerilor', menționează Leonardo Badea. în acest context, fragmentarea economică nu înseamnă neapărat sfârșitul globalizării, ci ar fi 'mai potrivit să vorbim despre sfârșitul unei forme de globalizare'. Totodată, Badea atrage atenția și asupra costurilor protecționismului și ale războaielor comerciale. 'Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investiții și pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive. Dar și tarifele implică un cost - pot majora prețurile și pot afecta industriile care utilizează bunuri importate. Nu în ultimul rând, pot genera represalii, conducând și la diminuarea schimburilor comerciale și a investițiilor', susține prim-viceguvernatorul BNR. în concluzie, analiza pledează pentru o nouă arhitectură a globalizării, care să combine eficiența economică și reziliența. 'Obiectivul rezonabil nu este întoarcerea la o economie fără interdependențe, lucru de altfel aproape imposibil în era digitală, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat și mai sustenabil. în fond, disputa actuală nu vizează atât înlocuirea modelului globalizării cu unul al deglobalizării, cât transformarea principiilor care îi structurează funcționarea - de la abordarea construită aproape exclusiv pe eficiență la abordarea care integrează, alături de eficiență, reziliența, securitatea și diminuarea disparităților', a mai scris Leonardo Badea. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Un român din zece a reușit să economisească, în ultimul an; încrederea în BNR a ajuns la 3,8, pe o scală de la 1 la 7 (studiu)
Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, iar unul din patru a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază, în timp ce încrederea în Banca Națională a României (BNR) a scăzut de la 4,1 la 3,8 pe o scală de 1 la 7, arată un studiu de specialitate, dat publicității marți. Din cercetarea 'Consumer Sentiment România', realizată de Mkor, pentru 25% dintre respondenți veniturile acoperă doar cheltuielile de bază, 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli. în ansamblu, la finalul lunii, doar 8,7% din totalul chestionați au declarat că reușesc să pună ceva bani deoparte. în același timp, contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare etapă de analiză, iar pe de altă parte încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7. Potrivit sursei citate, intenția de a cumpăra o mașină s-a diminuat cu jumătate (de la 8% la 4%) într-un singur an, iar 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni. De asemenea, aproape o treime (32%) din totalul celor chestionați se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16%, acum trei ani. Pe acest fond, 14% dintre respondenți susțin că plănuiesc să economisească direct în valută. în actuala conjunctură politico-economică, 75% dintre români spun că prețurile au crescut notabil în ultimul an, față de 59% în 2025. în plus, șapte din zece persoane cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera. întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii răspund, în medie, cu 16%, față de 21%, în urmă cu trei ani. în paralel, ponderea celor care spun că 'prețurile au crescut semnificativ' a urcat la 75%, în trimestrul al doilea din 2026, după minimul de 59% din aceeași perioadă a anului anterior. Conform studiului, alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenți le menționează, față de 74% carburanții și 69% facturile la utilități. Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, față de 25%, cu trei ani în urmă. Urmează taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații (32%). în ceea ce privește valoarea taxelor plătite, aceasta a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani, facturile la utilități fiind cea mai simțită presiune: 69% le resimt acum, față de 65% în 2023. Totodată, nivelul impozitelor și al taxelor ca grijă la nivel de țară a coborât ușor, de la 38% la 35%, iar dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama acestor dări. Pe segmentul medicamentelor, prețul a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, în timp ce costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Sănătatea mentală este menționată de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. în context, se remarcă o diferență la nivel de generații cu privire la grija față de sănătatea mentală: 34% dintre respondenții Generației Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Generația X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice. Datele incluse în studiu sunt extrase din cercetarea 'Consumer Sentiment România', serie trimestrul 3 din 2023 - trimestrul 2 din 2026, realizată pe un eșantion de 2.486 de respondenți/trimestru, prin metoda online (CAWI), prin Panelul Mkor. Marja de eroare este de +/-3,1%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Rata șomajului a scăzut la 6,4% în iulie; șomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de 30,8%
Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,4% în iulie, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna iunie a acestui an, însă rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor, de 30,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru iulie 2026 a fost de 526.800, în scădere față de luna precedentă, când s-au consemnat 555.500 șomeri, dar în creștere raportat la aceeași perioadă a anului precedent, când au fost 484.800 șomeri. Pe sexe, rata șomajului la femei a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a bărbaților, valorile fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex feminin și 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin. în rândul persoanelor adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,2% pentru luna iulie 2026 (5,0% în cazul bărbaților și 5,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 76,4% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Ediția a 49-a a programului 'Litoralul pentru Toți' debutează marți, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte
Ediția de toamnă 2026 a programului social 'Litoralul pentru Toți' debutează marți și se derulează până în data de 30 septembrie 2026, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte. Lansat de Federația Patronatelor din Turismul Românesc în anul 2001, programul ajunge acum la cea de-a 49-a ediție. După mai bine de două decenii, obiectivul a rămas neschimbat: vacanțe pe litoral la tarife reduse pentru turiști și prelungirea sezonului estival, printr-un program inițiat și coordonat de FPTR și susținut prin participarea operatorilor economici de pe litoral, menționează într-un comunicat al federației. Circa 67 de unități de cazare din 10 stațiuni și zone turistice sunt înscrise în acest program, iar o noutate a acestei ediții este schimbarea listei de participanți, în contextul în care 24 dintre unitățile înscrise acum nu au participat la ediția din primăvară. 'Ediția din această toamnă are loc în 'Anul Calității în Turism', inițiativă lansată de FPTR pentru anul 2026 și preluată de operatorii economici. Mesajul FPTR este simplu: un tarif mai mic în extrasezon trebuie să vină împreună cu servicii corecte', se subliniază în comunicat. Cel mai mic tarif comunicat până în prezent este de 39 lei/persoană/noapte, în Eforie Nord. Tarifele, serviciile incluse și perioadele de participare sunt stabilite de fiecare unitate de cazare - unele oferte sunt pentru cazare simplă, altele includ mic dejun sau servicii All Inclusive. Astfel, tarifele pornesc de la: 39 de lei în Eforie Nord; 58 de lei în Neptun-Olimp; 60 de lei în Costinești; 65 lei în Mamaia Nord și Eforie Sud; 69 lei în Mamaia; 74 lei în Jupiter; 77 lei în Saturn; 80 de lei în Vama Veche; 108 lei în Mangalia. Chiar dacă perioada oficială a programului este 1 - 30 septembrie 2026, unele unități au transmis oferte care continuă și în luna octombrie, se mai precizează în comunicat. 'După 49 de ediții, 'Litoralul pentru Toți' continuă să atragă unități noi și să readucă în program operatori care nu au mai participat în ultimele ediții. Am declarat 2026 'Anul Calității în Turism' pentru că turismul românesc trebuie să câștige în fața destinațiilor externe prin servicii, profesionalism și un raport corect între preț și ceea ce așteaptă să primească turistul. Turistul care vine la mare în septembrie este la fel de important ca turistul din plin sezon și trebuie să plece mulțumit, cu dorința de a reveni', a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan. Programul se adresează familiilor, tinerilor, pensionarilor, turiștilor care preferă liniștea extrasezonului, celor care caută mini vacanțe de weekend și tuturor românilor care vor să petreacă timp la mare la tarife reduse. Pachetele pot fi achitate inclusiv cu vouchere de vacanță, în condițiile acceptate de fiecare unitate de cazare sau agenție de turism. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministerul Finanțelor reduce cu 25% acciza la motorină în prima jumătate a lunii septembrie
Ministerul Finanțelor (MF) majorează la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1 - 15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere. Potrivit unui comunicat al MF, măsura vine în continuarea intervenției din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% și este calibrată direct pe fondul noilor creșteri ale cotațiilor internaționale și ale prețurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea economică. Noua ajustare reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 1 - 15 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard pe piața internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. 'Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 (privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei - n. r.) funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. în contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie', a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. Actualizarea nivelului de sprijin pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă dinamica recentă din piața de profil variația cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65%, iar variația prețului mediu standard (VM) este de +25,45%. Aceste date impun, conform formulei legale, extinderea reducerii la pragul de 25% din nivelul de bază stabilit prin Codul fiscal. 'Intervenția vizează limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în sectorul de transport și logistică, cu impact direct asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr.162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluări periodice la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor va monitoriza continuu indicatorii de piață și va recalibra nivelul accizei în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
CONAF va măsura deciziile antreprenorilor înainte ca acestea să devină indicatori economici
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF va introduce, în cadrul Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare', o componentă de măsurare a deciziilor antreprenoriale, menită să surprindă schimbările din economie înainte ca acestea să devină vizibile în statisticile oficiale. 'Economia nu începe când apare într-un tabel. începe în momentul în care un antreprenor decide să investească, să angajeze, să amâne sau să renunțe. Indicatorii economici ne spun foarte bine unde am ajuns. Deciziile antreprenorilor ne pot spune însă încotro mergem. La Suceava am pornit de la două întrebări legate de inteligența artificială - cât costă adoptarea ei și cum va transforma piața muncii -, dar aceeași ecuație apare astăzi în aproape fiecare decizie antreprenorială: există un cost al acțiunii și există un cost al inacțiunii. Vrem să înțelegem mai bine această economie care se formează înainte să o putem citi într-o statistică', a declarat Cristina Chiriac, președinte fondator al CONAF, într-un comunicat transmis luni AGERPRES. Prima etapă a celei de-a treia ediții a forumului a avut loc la Suceava, pe 28 august, iar mecanismul de observare a intențiilor și deciziilor antreprenoriale va fi integrat începând cu următoarea etapă, la Sibiu, și va continua la Piatra Neamț, Arad și Ploiești. Scopul este observarea economiei înainte ca efectele deciziilor luate în companii să devină vizibile în indicatorii oficiali. 'O investiție este aprobată sau amânată. Un post este creat sau dispare. O tehnologie este adoptată sau ignorată. Capitalul este pus la lucru sau rămâne în așteptare. Privite separat, sunt decizii de management. Luate simultan de mii de companii, ele devin economie', arată CONAF. Potrivit organizației, noua direcție a pornit de la discuțiile purtate în cadrul forumului, într-un context în care tehnologia, capitalul și piața muncii se transformă simultan, costul unei decizii greșite crește și nici inacțiunea nu mai este gratuită. Ediția de la Suceava a reunit antreprenori, fondatori, investitori și specialiști, temele abordate vizând inteligența artificială, leadershipul, capitalul, reputația, finanțarea, riscul și scalarea companiilor. în cadrul unei sesiuni dedicate inteligenței artificiale, Ana-Maria Stancu, CEO Bucharest Robots și fondatoarea RoboHub, a explicat mecanismele din spatele algoritmilor, funcționarea inteligenței artificiale generative și principiile unei utilizări corecte a ChatGPT, punând accent pe modul în care tehnologia poate fi integrată în activitatea unei companii. O altă temă a vizat transformarea rolului fondatorului pe măsură ce compania crește. Leadershipul a fost analizat din perspectiva capacității unei organizații de a lua decizii dincolo de controlul direct al antreprenorului. 'în business, sunt decizii în care câștigul imediat trebuie pus în balanță cu încrederea, respectul, loialitatea și reputația pe care le construiești în timp. Cred că avem nevoie de astfel de conversații, în care antreprenorii să vorbească deschis nu doar despre rezultate, ci și despre principiile pe care aleg să își construiască afacerile', a afirmat Sigina Luca, fondatoarea Luna Cleaning. La rândul său, Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst România, a subliniat că 'principiile antreprenoriatului sunt aceleași, indiferent de gen', iar piața, modelul de business, resursele, echipa și capacitatea de a lua decizii corecte sunt cele care fac diferența. Camelia Șucu, fondatoarea ClassIn, a arătat că antreprenoriatul se construiește prin decizii și disciplină, într-un context în care mediul de business se schimbă permanent. 'Antreprenoriatul se construiește în timp, prin decizii, disciplină și capacitatea de a merge mai departe atunci când contextul se schimbă. Cred că avem nevoie de astfel de întâlniri, în care experiențele reale de business sunt împărtășite și pot deveni repere pentru cei aflați în diferite etape ale propriului drum antreprenorial', a spus Camelia Șucu. Forumul 'De Vocație Antreprenoare' va continua la Sibiu, Piatra Neamț, Arad și Ploiești, cu discuții despre deciziile care influențează dezvoltarea companiilor și, cumulate, direcția economiei. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF are în componență 33 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin/Facebook
Bursa de la București a închis pe roșu ședința de luni; principalul indice a scăzut cu 3,61%
Bursa de Valori București (BVB) a închis cu scăderi de peste 2% pe toți indicii, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 259,21 milioane de lei (49,29 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, s-a depreciat cu 3,61%, până la 33.743,73 puncte. Indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni listate la BVB, a consemnat un declin de 3,62%, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 3,46% din valoare, iar reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, a închis cu o scădere de 2,81%. De asemenea, BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, a coborât cu 3,98%, în timp ce BET-FI, al societăților de investiții financiare, s-a diminuat cu 2,34%. Indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, s-a depreciat cu 3,57%. Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Băncii Transilvania, cu schimburi de 59,39 milioane de lei, urmate de acțiunile Romgaz, cu 45,08 milioane de lei, și de cele ale OMV Petrom, cu 25,95 milioane de lei. Conform datelor BVB, cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile FIAR BET FI Index Invest (+14,56%), COMCM (+14,48%) și AETA (+9,27%). Pe de altă parte, scăderile cele mai importante au fost consemnate de acțiunile Rompetrol Rafinare (-15%), Romgaz (-10,45%) și Transelectrica (-8,90%). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda)
CFR SA: Procesele de fuziune prin absorbție cu Telecomunicații CFR și Societatea Tipografica ''Filaret'' au fost finalizate
Compania Națională de Căi Ferate ''CFR'' SA a finalizat fuziunea prin absorbție cu Telecomunicații CFR S.A. și Tipografica ''Filaret'' S.A., activitățile, patrimoniul, drepturile și obligațiile celor două societăți fiind integrate în structura companiei care administrează infrastructura feroviară publică, potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES. Operațiunile reprezintă o reorganizare internă a unor entități controlate de stat din sectorul feroviar, iar acestea nu presupun privatizarea societăților absorbite și nici transferul activelor către investitori privați, susțin reprezentanții CFR SA. ''CFR SA informează că procesele de fuziune prin absorbție cu Societatea 'Telecomunicații CFR' S.A. și Societatea Tipografica 'Filaret' S.A. au fost finalizate, în urma admiterii, la data de 31 august 2026, a cererilor de înregistrare aferente celor două operațiuni. CFR S.A. are calitatea de societate absorbantă, iar activitățile, patrimoniul, drepturile și obligațiile celor două societăți sunt integrate în structura companiei. Finalizarea fuziunilor reprezintă o etapă în procesul de reorganizare și consolidare a CFR S.A. Activități desfășurate până în prezent prin entități juridice distincte sunt reunite în cadrul companiei care administrează infrastructura feroviară publică'', se arată în comunicat. Finalizarea celor două fuziuni reduce numărul entităților juridice distincte prin care sunt desfășurate activități aflate în legătură cu compania, consolidează capacitatea CFR S.A. de a coordona direct resursele integrate și contribuie la îndeplinirea Țintei 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență. ''Rezultatul urmărit este o structură mai simplă și mai coerentă, cu activități reunite în cadrul aceleiași companii, circuite administrative mai directe și o capacitate sporită de coordonare a resurselor necesare administrării infrastructurii feroviare'', susțin reprezentanții CFR SA. Prin această reorganizare, CFR S.A. urmărește simplificarea structurii corporative, reducerea fragmentării administrative și coordonarea directă a activităților și resurselor preluate. De asemenea, integrarea celor două societăți permite trecerea de la un model în care anumite activități erau administrate prin persoane juridice distincte la unul în care acestea sunt gestionate direct în cadrul CFR S.A. ''Reorganizarea creează premisele pentru: simplificarea circuitelor administrative și decizionale; reducerea suprapunerilor dintre funcțiile administrative și de suport; coordonarea unitară a activităților preluate; gestionarea integrată a patrimoniului și resurselor; corelarea mai directă a activităților preluate cu necesitățile administratorului infrastructurii feroviare; reducerea fragmentării juridice și organizaționale; integrarea contractelor, activităților și resurselor în procesele interne de administrare și control ale CFR S.A.'', se menționează în comunicat. Potrivit CFR SA, prin integrarea celor două societăți, CFR S.A. reunește într-o singură companie activități anterior administrate separat și creează cadrul pentru procese interne mai clare și o coordonare directă a resurselor preluate. ''Efectele economice și operaționale concrete ale reorganizării vor putea fi evaluate după integrarea completă a activităților. CFR S.A. nu anticipează în această etapă valori ale eventualelor economii care nu au fost încă determinate'', se menționează în comunicat. Fuziunea prin absorbție a Telecomunicații CFR S.A. de către CFR S.A. a fost realizată în condițiile Proiectului de fuziune autentificat sub nr. 1102 din 28 iulie 2026 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 5108 din 29 iulie 2026. Documentele aprobate pentru această operațiune stabilesc 31 august 2026 drept data efectivă a fuziunii. ''începând cu data efectivă a fuziunii, activitățile, punctele de lucru, drepturile și obligațiile Telecomunicații CFR S.A. sunt preluate de CFR S.A. și integrate în structura companiei. Integrarea permite administrarea directă, în cadrul CFR S.A., a activităților preluate de la Telecomunicații CFR S.A. și corelarea acestora cu necesitățile companiei și cu activitățile aferente administrării și modernizării infrastructurii feroviare'', explică compania în comunicat. De asemenea, fuziunea prin absorbție a Tipografica 'Filaret' S.A. de către CFR S.A. a fost realizată în condițiile Proiectului de fuziune publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 5108 din 29 iulie 2026. Documentele fuziunii stabilesc drept dată efectivă data înregistrării operațiunii la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Ca urmare a admiterii, la 31 august 2026, a cererii de înregistrare, procesul de fuziune este finalizat. Activitățile, punctul de lucru, drepturile și obligațiile Tipografica 'Filaret' S.A. sunt preluate de CFR S.A. și integrate în structura companiei. Prin această integrare, activitățile gestionate anterior printr-o societate distinctă vor fi administrate direct în cadrul CFR S.A., într-o structură comună de coordonare și management. ''Ca efect al fuziunilor, cele două societăți absorbite își încetează existența juridică distinctă, fără lichidare, iar patrimoniul, activitățile, drepturile și obligațiile acestora sunt preluate de CFR S.A., în condițiile legii și ale documentelor de fuziune. Activitățile celor două societăți nu sunt eliminate, ci integrate și continuate în cadrul CFR S.A. Prin reunirea acestora într-o singură structură, compania urmărește eliminarea unor etape administrative generate de funcționarea unor persoane juridice separate și o gestionare mai directă a resurselor, contractelor și activităților preluate'', menționează sursa citată. Compania Națională de Căi Ferate ''CFR'' S.A. va continua etapele administrative și operaționale necesare integrării complete a activităților celor două societăți. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Ministerul Finanțelor schimbă modul de evaluare și recompensare a performanței în ANAF, de la 1 ianuarie 2027
Performanța angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi evaluată, de la 1 ianuarie 2027, în baza unor indicatori clari, măsurabili și verificabili, care pot aduce recompense, dar și reduceri de până la 10% ale drepturilor salariale. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis AGERPRES, Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță și criteriile de evaluare a performanței personalului ANAF, adoptată luni de Guvern, schimbă modul în care performanța este definită și măsurată în ANAF. Sistemul introduce atât recunoașterea performanței demonstrate, cât și o componentă de malus pentru neperformanță. Evaluarea va fi construită pe indicatori clari, măsurabili și verificabili și va face legătura între rezultatele instituției, performanța fiecărei structuri și contribuția individuală a angajatului. ''Rezultatele în colectare și în execuția bugetară obținute consecvent în ultimul an arată că lucrurile se pot schimba atunci când există obiective clare și responsabilitate. în toată această perioadă, echipe dedicate din cadrul ANAF au susținut un efort foarte mare și au demonstrat, prin rezultate, că instituția poate funcționa altfel. Dar nu putem construi performanța unei instituții pe efortul excepțional al câtorva oameni. Trebuie să transformăm această disciplină într-o regulă la întreg nivelul ANAF: performanța să fie măsurată și recunoscută, iar lipsa de performanță să aibă consecințe'', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit sursei citate, indicatorii-cheie de evaluare vor fi stabiliți anual, pe structuri organizatorice, în funcție de obiectivele strategice ale ANAF, atribuțiile fiecărei structuri și programul anual de încasări. Pentru fiecare indicator vor fi stabilite ținte, surse de date, formule de calcul, periodicitatea raportării și documentele justificative. Indicatorii vor trebui să fie măsurabili, verificabili și să includă atât componente cantitative, cât și calitative. ''Noua metodologie schimbă astfel accentul de la volumul activității la calitatea rezultatului. De exemplu, în evaluarea activității de control va conta cât de riguros au fost identificate riscurile fiscale și cât de solide sunt deciziile emise, inclusiv în etapele ulterioare de contestare. Pentru contribuabili, această abordare urmărește controale mai bine țintite și reducerea presiunii administrative asupra celor care își respectă obligațiile fiscale'', se arată în comunicat. Metodologia prevede expres că indicatorii nu pot fi construiți astfel încât să încurajeze comportamente abuzive, controale nejustificate sau afectarea disproporționată a drepturilor contribuabililor, susțin reprezentanții ministerului. De asemenea, MF precizează că noul sistem introduce explicit și consecințe pentru rezultatele slabe. Pentru a fi eligibil pentru recunoașterea performanței, un angajat trebuie să obțină la evaluarea anuală calificativul ''bine'' sau ''foarte bine'', să își îndeplinească indicatorii și să respecte condițiile de integritate. în cazul în care inspectorul primește calificativul ''satisfăcător'', drepturile salariale ale acestuia se diminuează cu 10% până la următoarea evaluare anuală. Astfel, principiul noului sistem este că performanța și neperformanța nu mai pot produce aceleași consecințe. ''Recompensa este condiționată de rezultate și nu reprezintă un drept salarial. Acordarea recompensei va depinde succesiv de trei niveluri de performanță: Performanța ANAF - programul de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor trebuie realizat; Performanța structurii - direcția, administrația, serviciul sau compartimentul trebuie să își îndeplinească indicatorii aplicabili; Performanța individuală - angajatul trebuie să își realizeze indicatorii individuali și să contribuie efectiv la rezultatele structurii'', susține sursa citată. Prin urmare, faptul că o structură și-a îndeplinit obiectivele nu generează automat o recompensă pentru toți angajații acesteia. în plus, angajatul trebuie să fi obținut la evaluarea profesională anuală calificativul ''bine'' sau ''foarte bine'', să îndeplinească cerințele de integritate și să nu se afle într-o situație de excludere prevăzută de metodologie. Potrivit MF, metodologia stabilește trei plafoane maxime: până la 3 salarii de bază pentru activități precum managementul riscurilor fiscale, antifraudă, executare silită, managementul informației, evidența pe plătitor și monitorizarea veniturilor; până la 2 salarii de bază pentru activități precum inspecția fiscală, verificarea situației fiscale personale, executarea silită pentru cazuri speciale, anumite activități juridice și resurse umane; până la un salariu de bază pentru celelalte categorii de activități. ''Aceste niveluri reprezintă plafoane maxime, nu bonusuri garantate. Suma efectivă va depinde de rezultatele obținute, de contribuția individuală și de fondurile disponibile în bugetul ANAF'', susțin reprezentanții ministerului. Recompensa se acordă o singură dată pe an, după finalizarea evaluării și validarea indicatorilor, iar plata se face în anul următor celui pentru care a fost evaluată performanța. Potrivit MF, propunerile sunt fundamentate de conducătorii structurilor și aprobate prin ordin al președintelui ANAF. De asemenea, Hotărârea separă recompensa anuală pentru performanța curentă de stimulentul acordat pentru rezultate excepționale. ''în cazul performanței excepționale, nu este suficientă stabilirea unor sume suplimentare printr-un act de control. Sunt avute în vedere creanțe definitive și efectiv încasate, iar recompensa poate ține cont numai de contribuția directă, efectivă și documentată a persoanei la obținerea rezultatului'', se mai arată în comunicat. Metodologia se aplică începând cu 1 ianuarie 2027, iar indicatorii-cheie de performanță vor fi aprobați anual prin ordin al ministrului Finanțelor, pe baza propunerilor ANAF. în termen de 90 de zile de la publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial, președintele ANAF va stabili circuitul intern al propunerilor, procedurile de verificare și raportare și modul de evidență a recompenselor. Prin noul mecanism, Ministerul Finanțelor urmărește trecerea de la o evaluare bazată preponderent pe volumul activității la una în care contează identificarea corectă a riscului, calitatea actului fiscal, rezultatele obținute și contribuția individuală demonstrabilă. Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță și criteriile de evaluare a performanței personalului ANAF a fost adoptată luni de Executiv, la propunerea Ministerului Finanțelor. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Grupul Electrica a raportat un profit net de 457,5 milioane de lei în primul semestru al acestui an
Grupul Electrica a înregistrat un profit net de 457,5 milioane de lei în primul semestru din acest an, în creștere cu 8,6%, respectiv cu 36,1 milioane lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, informează un comunicat al companiei. Acest rezultat este generat, în principal, ca urmare a creșterii profitului operațional diminuat de impactul negativ al rezultatului financiar în primul semestru al anului 2026, la care se adaugă impactul negativ din creșterea impozitului pe profit. în ceea ce privește EBITDA, în primele șase luni ale anului în curs, acest indicator a crescut cu 7,7% (76,9 milioane lei), ajungând la o valoare de 1,079 miliarde de lei, comparativ cu valoarea de 1,002 miliarde de lei realizată în primul semestru al anului 2025. Creșterea EBITDA provine în principal din variația segmentului de furnizare, având o evoluție pozitivă în primele șase luni ale anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025. ''Rezultatele acestui semestru confirmă stabilitatea operațională a Grupului. Electrica continuă procesul de transformare: furnizarea performează într-o piață complet liberalizată, noile capacități de producție încep să contribuie, iar investițiile în regenerabile și stocare ne apropie de rolul pe care ni-l dorim în piața de energie. Electrica a devenit mai mult decât distribuție și furnizare. A devenit un grup în care urmează să începem să vedem rezultatele integrării întregului lanț valoric: producție, stocare, furnizare, distribuție și servicii energetice. (...)'', a declarat Alexandru Chiriță, CEO Electrica, citat într-un comunicat transmis AGERPRES. Profitul operațional pentru primul semestru al acestui an a înregistrat o creștere de 66,6 milioane de lei, până la valoarea de 773,1 milioane lei, comparativ cu valoarea de 706,5 milioane lei realizată în S1 2025. Această creștere se datorează în principal creșterii veniturilor operaționale cu 110,3 milioane lei, impact pozitiv diminuat de creșterea costurilor operaționale cu 43,7 milioane de lei. Potrivit companiei, veniturile din activitatea curentă au înregistrat o creștere de 1,158 miliarde de lei, impact pozitiv diminuat de scăderea altor veniturilor operaționale cu 1,048 miliarde de lei în principal din încheierea schemei de sprijin pe segmentul de furnizare. Pe segmentul de furnizare, veniturile au înregistrat o creștere în primul semestru din 2026 cu aproximativ 948,3 milioane de lei (+28,7%), comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la valoarea de 4,25 miliarde de lei. Creșterea veniturilor din furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale a fost determinată, în principal, de stabilirea prețului de vânzare a energiei electrice prin mecanisme concurențiale, adaptate strategiei companiei. Acest efect pozitiv a fost parțial diminuat de scăderea cu 9% a cantității de energie furnizată pe piața cu amănuntul, susțin reprezentanții companiei. ''Eliminarea schemei de plafonare a permis filialei de furnizare să își construiască strategia de preț pe criterii de piață concurențială și profitabilitate, adaptată în funcție de categoriile de clienți. Contribuția segmentului de furnizare la veniturile consolidate ale Grupului este în proporție de 69,9%, iar contribuția la EBITDA Grupului este 16,8%'', se arată în comunicat. Veniturile din subvenții aferente primului semestru din 2026 au fost în valoare de 25,7 milioane lei, față de 1,056 miliarde de lei înregistrate în perioada similară din 2025. La 30 iunie 2026, subvențiile estimate de încasat de la autorități totalizează 2,544 miliarde de lei, potrivit datelor transmise de companie. Pe segmentul de distribuție, veniturile au crescut cu aproximativ 133,9 milioane de lei (+4,9%), la 2,839 miliarde de lei (din care 1,773 miliarde de lei venituri cu clienți externi Grupului), față de S1 2025, în principal ca urmare a creșterii veniturilor din energie reactivă și din evoluția veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12 (ca urmare a recunoașterii veniturilor din contractele de concesiune). EBITDA pe segmentul de distribuție a avut o evoluție negativă de 42,3 milioane lei în principal din creșterea cheltuielilor operaționale. Potrivit sursei citate, contribuția segmentului de distribuție a energiei electrice la veniturile consolidate ale Grupului este de 29,4%, iar contribuția la EBITDA Grupului este 85,2%. Pe segmentul de producție, veniturile au crescut cu aproximativ 4,4 milioane de lei sau 82,8% la 9,7 milioane lei față de primul semestru al anului 2025, ca urmare a operaționalizării parcurilor fotovoltaice Vulturu și Satu Mare 2. Volumul de energie electrică distribuită a fost de 8,9 TWh, în ușoară scădere cu 0,5% față de S1 2025. Filiala Distribuție Energie Electrică România (DEER) deservește aproximativ 4,011 milioane utilizatori din 18 județe, pe o arie ce acoperă circa 40,8% din suprafața României. Baza Activelor Reglementate (BAR), în termeni nominali, este estimată la sfârșitul lui S1 2026 la valoarea de 8,7 miliarde lei. în primul semestru, DEER a realizat și a pus în funcțiune investiții în valoare de 233 milioane lei (variație marginală de -1% comparativ cu S1 2025). Totodată, volumul de energie electrică furnizată pe piața cu amănuntul a fost de 3,4 TWh, în descreștere cu 9% comparativ cu S1 2025. Electrica Furnizare deservește aproximativ 3,2 mil. locuri de consum (cel mai mare portofoliu din România), din care 1,77 milioane locuri de consum pe piața concurențială și 1,46 milioane locuri de consum în regim de serviciu universal și ca furnizor de ultimă instanță. Electrica Furnizare este al treilea cel mai mare furnizor de energie electrică din România atât pe piața totală, cât și pe cea concurențială (bazat pe volumele furnizate), cu o cotă totală de piață de 14,27% și o cotă pe piața concurențială de 11,01% în ianuarie-mai 2026, conform ultimelor rapoarte ANRE disponibile. Volumul de energie electrică produsă a crescut la 21 GWh, de peste trei ori mai mult ca în primul semestru din 2025. Creșterea reflectă intrarea în operare a parcurilor fotovoltaice Vulturu și Satu Mare 2 după a doua jumătate a anului 2025. Pe segmentul de producție, Grupul Electrica are în portofoliu proiecte de energie regenerabilă, fotovoltaică și eoliană, cu o capacitate totală de 307,5 MW, aflate fie în operare, fie în diferite stadii de dezvoltare. Dintre acestea, 46,5 MW sunt deja operaționali. De asemenea, Electrica are proiecte de stocare a energiei de aproximativ 949,5 MWh în diferite stadii de dezvoltare. Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție, furnizare și producție a energiei electrice din România, precum și unul dintre principalii furnizori de servicii energetice la nivel național. Grupul deservește 4 milioane de utilizatori, acoperind 18 județe din trei zone geografice pentru distribuția energiei electrice (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord), și întreg teritoriul țării pentru furnizarea energiei electrice, mentenanță și servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica, societatea holding a Grupului, este listată la Bursele de Valori din București și Londra, având capital majoritar privat. Prin intermediul acesteia, este singurul grup românesc din domeniul energiei care operează integrat în sectoarele distribuției, furnizării și producției de energie electrică. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Transelectrica a semnat două contracte de finanțare de peste 350 de milioane de lei pentru digitalizarea și modernizarea rețelei
CNTEE Transelectrica SA a semnat cu Ministerul Energiei două contracte de finanțare de peste 350 de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare pentru investiții în digitalizarea și modernizarea Rețelei Electrice de Transport, a anunțat, luni, Transelectrica. 'Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA Transelectrica SA a semnat în data de 28 august 2026, cu Ministerul Energiei, două contracte de finanțare din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de peste 351 de milioane de lei, pentru proiectele de investiții 'Optimizarea funcționării liniilor electrice aeriene prin extinderea sistemului de monitorizare online DigiTEL Smart Lines' și 'Creșterea calității reglajului de tensiune în stația Gutinaș'. Cele două investiții vizează creșterea siguranței și eficienței în funcționare a Rețelei Electrice de Transport, prin implementarea unor tehnologii avansate de monitorizare și reglaj, precum și creșterea capacității Sistemului Electroenergetic Național de a integra noi capacități de producție din surse regenerabile', informează un comunicat al companiei, transmis AGERPRES. Transelectrica a depus, în luna august 2025, aplicațiile pentru cele două proiecte în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare, la Comitetul pentru investiții pentru Fondul pentru Modernizare și Banca Europeană de Investiții (BEI), conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei și Directivei 2003/87/CE. Comisia Europeană a aprobat finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare pentru cele două proiecte, valoarea totală aprobată fiind de 351,143 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 67 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, pentru proiectul 'Optimizarea funcționării liniilor electrice aeriene prin extinderea sistemului de monitorizare online DigiTEL Smart Lines', valoarea totală aprobată din Fondul pentru Modernizare este de 18,623 milioane de euro, echivalentul a 97,65 milioane lei, fără TVA. Obiectivul principal al proiectului este creșterea siguranței în funcționare a liniilor electrice aeriene, prin diagnoza și estimarea online a stării tehnice a acestora, pe baza datelor obținute în timp real. 'O componentă importantă a investiției este operaționalizarea conceptului Dynamic Line Rating (DLR), prin furnizarea către Operatorul de Sistem a unor informații precise și în timp real, care vor permite o mai bună utilizare a capacității de transport a liniilor electrice aeriene și adaptarea acesteia în funcție de condițiile meteorologice. Implementarea acestei soluții va contribui la reducerea riscurilor și la creșterea fiabilității și eficienței în funcționare a liniilor electrice aeriene', precizează Transelectrica în comunicat. Proiectul constă în achiziția și montarea unor sisteme de monitorizare online pentru 27 de linii electrice aeriene din toate zonele țării și este inclus în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, înscriindu-se astfel în continuitatea strategiei companiei de modernizare și digitalizare a infrastructurii de transport al energiei electrice. în ceea ce privește proiectul 'Creșterea calității reglajului de tensiune în stația Gutinaș', valoarea totală aprobată din Fondul pentru Modernizare este de 48,345 milioane de euro, echivalentul a 253,493 milioane de lei, fără TVA. Proiectul vizează modernizarea rețelei de transport al energiei electrice din zona Moldovei prin implementarea unei soluții avansate de reglaj dinamic al tensiunii. Astfel, stația Gutinaș, un nod critic în rețeaua de transport din estul României, va fi echipată cu un sistem STATCOM cu o capacitate de ±150 MVAr, conectat la bara de 400 kV. 'Echipamentul va permite reglajul continuu și rapid al puterii reactive, contribuind la stabilizarea tensiunii în condiții de variație rapidă a sarcinii, reducerea pierderilor tehnologice, estimate la 3.283 MWh/an, integrarea suplimentară a circa 500 MW din surse regenerabile și creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național (SEN)', susțin reprezentanții Transelectrica. Proiectul este inclus în Planul de Dezvoltare a RET 2022-2031 și se aliniază obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică și decarbonizarea. De asemenea, acesta face parte din inițiativa CARMEN, fiind recunoscut ca Proiect de Interes Comun (PCI) la nivelul Uniunii Europene. Prin semnarea celor două contracte de finanțare și atragerea a peste 351 de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare, Transelectrica continuă implementarea investițiilor destinate modernizării și digitalizării Rețelei Electrice de Transport, creșterii siguranței și eficienței în funcționare și dezvoltării capacității infrastructurii de transport de a integra producția de energie electrică din surse regenerabile, au mai transmis reprezentanții Transelectrica.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica)
Mii de animale înregistrate diferit în evidențe, față de situația constatată în teren, în urma controalelor ANSVSA în județul Tulcea
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a finalizat prima etapă a acțiunii de control asupra efectivelor de ovine și caprine din județul Tulcea, declanșată după confirmarea focarelor de variolă ovină și caprină din localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, inspectorii constatând că evidențele oficiale indicau 32.239 de animale, însă în teren se regăseau cu aproape 22% mai puține. Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis luni AGERPRES, în teren au fost mobilizați peste 100 de medici veterinari, între care directorii executivi ai Direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din județele Olt, Dolj, Ialomița, Dâmbovița și Vaslui, cu sprijinul operațional al Poliției și al Jandarmeriei. Verificările au vizat situația reală din exploatații, corectitudinea datelor înscrise în Baza Națională de Date și respectarea obligațiilor legale privind identificarea și trasabilitatea animalelor. în exploatațiile cuprinse în verificare, evidențele oficiale indicau 32.239 de animale, în timp ce numărătoarea efectuată în teren a consemnat 25.236. Diferența este de 7.003 animale, respectiv 21,72% din efectivul verificat. 'Precizăm că această diferență nu reprezintă animale declarate dispărute. Este un decalaj între evidența scriptică și situația faptică, care se clarifică individual, pe baza documentelor de mișcare și a verificărilor în exploatațiile de proveniență. Datele se referă la exploatațiile controlate, nu la întregul efectiv al județului', menționează reprezentanții ANSVSA. în urma controalelor s-au identificat următoarele neconformități: animale purtând crotalii cu serii diferite la cele două urechi; animale prezente fizic în exploatații care, în Baza Națională de Date, figurau cu evenimente de ieșire deja operate: sacrificare în abator, sacrificare tradițională, moarte sau export; animale găsite într-o locație, dar înregistrate în exploatații din alte județe; exploatații cu efective importante de femele matcă în care nu figura niciun miel identificat și înregistrat în anul curent; mai multe coduri de exploatație deschise la aceeași locație, dar și coordonate de amplasare ale exploatațiilor care nu corespund situației din teren. De asemenea, au fost găsite 1.492 de animale fără elemente de identificare, identificate neconform sau cu mijloace de identificare neaprobate - 618 adulte și 874 de tineret. Dintre animalele tinere neidentificate, 540 au fost găsite în centre de colectare, deși nu aveau dreptul să părăsească exploatația de origine fără a fi identificate și înregistrate, iar centrele nu aveau dreptul să le primească. Până în prezent a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 40.000 de lei unei societăți comerciale, împreună cu măsura suspendării dreptului de utilizator al Sistemului Național de Identificare și înregistrare a Animalelor. Verificarea documentelor de mișcare pentru animalele cu situație neclarificată continuă, iar sancțiunile se aplică pe măsura finalizării fiecărui caz. 'Am mers în teren cu peste 100 de medici veterinari pentru că nu ne putem baza doar pe ce scrie în sistem. Diferențele găsite între evidență și realitate nu sunt o problemă administrativă, ci un risc sanitar direct: dacă nu știm unde se află un animal, cui aparține și de unde provine, nu putem opri boala și nu putem demonstra Comisiei Europene că avem control asupra efectivelor. Cei care pierd primii din cauza animalelor mutate neidentificat sunt crescătorii care respectă regulile. Am dispus extinderea verificărilor în toate județele și aplicarea legii, fără excepții, acolo unde neconformitățile se confirmă', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, citat în comunicat. Potrivit comunicatului, constatările din județul Tulcea au fost prezentate directorilor executivi ai tuturor direcțiilor sanitar-veterinare județene, într-o videoconferință convocată de președintele ANSVSA. Direcțiile județene au primit dispoziție să verifice concordanța dintre efectivele existente în teren și cele înscrise în Baza Națională de Date, situația animalelor neidentificate, documentele privind mișcarea animalelor, exploatațiile cu efective mari de femele matcă și fără tineret înregistrat, precum și cazurile în care mai multe coduri de exploatație sunt deschise la aceeași locație. Potrivit Ordinului președintelui ANSVSA nr. 208/2022, ovinele și caprinele se identifică și se înregistrează în termen de până la 180 de zile de la naștere și, în orice caz, înaintea mutării lor în afara exploatației în care s-au născut, dacă aceasta are loc mai devreme. 'Absența elementelor de identificare, nedeclararea mișcărilor de animale și neraportarea suspiciunilor de boală constituie încălcări ale legislației sanitar-veterinare, favorizează răspândirea bolilor și îngreunează eradicarea focarelor', precizează reprezentanții instituției. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)