Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi aproape 1,358 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, aproape 1,358 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 500 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 122 luni, la un randament mediu de 7,09% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 655,5 milioane lei. Vineri este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligațiuni. De asemenea, ministerul a atras 857,9 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu o maturitate reziduală la 7 de luni, la un randament mediu de 6,06% pe an. Valoarea emisiunii a fost de un miliard de lei, iar băncile au subscris 944,9 milioane de lei. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna septembrie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma de 7,2 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark este similară celei care a fost programată în luna august 2026 și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
CONAF continuă seria de dezbateri despre vocația de antreprenoare, cu un nou eveniment la Sibiu, pe 10 septembrie
Seria de dezbateri organizate în cadrul Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare' ajunge, pe data de 10 septembrie, la Sibiu, informează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. La evenimentul ce va avea loc la Academia Forțelor Terestre 'Nicolae Bălcescu' din Sibiu, se va pune în aplicare, pentru prima dată, noua componentă de observare a intențiilor și deciziilor antreprenoriale. 'Mecanismul de măsurare urmărește să surprindă ceea ce indicatorii economici consemnează inevitabil mai târziu: schimbarea de comportament a antreprenorilor în raport cu investițiile, angajările, tehnologia, accesul la capital și perspectivele de dezvoltare. Sibiu va fi primul oraș în care această componentă va fi aplicată, urmând ca observațiile să continue la Piatra Neamț, Arad și Ploiești. Forumul de la Sibiu păstrează formula care diferențiază 'De Vocație Antreprenoare': inspirație, învățare aplicată, dezbatere și networking, reunite într-o singură experiență de business', se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, deschiderea forumului îi va aparține președintei-fondator a CONAF, Cristina Chiriac, care va aduce în fața comunității de business perspectiva de la care pornește această nouă etapă 'De Vocație Antreprenoare': într-o economie în care schimbările se succed cu o viteză tot mai mare, vocea antreprenorilor trebuie nu doar ascultată, ci transformată în informație relevantă pentru înțelegerea direcției în care se mișcă economia. Mai departe, arhitecta Hildegard Brandl, fondatoare UNITH2B Architects și vicepreședintă CONAF, va continua componenta inspirațională a forumului, în contextul în care experiența sa leagă antreprenoriatul de viziune, construcție pe termen lung și capacitatea de a transforma o idee într-un proiect care produce valoare. La masa dezbaterilor vor mai fi prezente: Aura Ozbay - mentor în leadership aplicat și dezvoltarea echipelor, membră în board-ul Sultan România, Daniela Marișcu - președinta Consiliului Patronatelor ESG, cofondatoare Aquatica Experience și vicepreședintă CONAF, Theodora Popa Liteanu - vicepreședintă a board-ului de conducere Transavia și vicepreședintă CONAF, Tatian Diaconu - antreprenor, real estate & urban regeneration și vicepreședinte CONAF, Ionuț Coste - director comercial Silvania.Bio, precum și Raluca Maria Munteanu - coach și fondatoarea Reset by Coaching. 'La aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a recuperat o parte importantă din decalajul economic față de Vest. Dar convergența are și un unghi mort: putem măsura cât a crescut economia fără să observăm cât din capitalul ei uman continuă să rămână nevalorificat. Am analizat seria de date a Registrului Comerțului din 2013 până în 2025. în 2013, femeile reprezentau 36,18% dintre asociații și acționarii persoane fizice ai companiilor. în 2019, ponderea a atins 37,48%. în 2025, era din nou la 36,36%. Doisprezece ani au schimbat dimensiunea pieței antreprenoriale. Aproape deloc structura ei. Aceasta este cifra care mă interesează ca economist, pentru că ridică întrebarea: unde se pierde potențialul de creștere? O economie pierde atunci când o companie dispare sau când o investiție nu se mai face. Pierde și atunci când competența și inițiativa există, dar nu se transformă suficient în companii care cresc, acumulează capital, creează locuri de muncă și rezistă (...) După aproape două decenii în care am măsurat cât a recuperat România față de Europa, este timpul să măsurăm mai atent și ceea ce economia românească încă nu reușește să valorifice', a declarat președinta CONAF, citată în comunicat. Evenimentul de la Sibiu va fi moderat de Virgil Ianțu. CONAF este o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, ce are în componență 33 de sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 de asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
ANOFM: Peste 20.000 de români din diaspora, informați despre serviciile oferite pentru revenirea pe piața locală a muncii
Peste 20.000 de români din străinătate au fost informați, la ediția din acest an a Zilelor Diasporei, cu privire la serviciile și măsurile oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru sprijinirea revenirii și reintegrării pe piața muncii din România. Potrivit unui comunicat al instituției, transmis joi AGERPRES, demersul urmărește ca românii care iau în calcul întoarcerea în țară să aibă acces direct la informații privind locurile de muncă disponibile, serviciile de consiliere și mediere, programele de formare profesională și celelalte măsuri active de ocupare. 'Prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și AMOFM București, ANOFM dispune de o infrastructură instituțională prezentă la nivel național, capabilă să ofere servicii concrete persoanelor care doresc să revină pe piața muncii din România. în cadrul acțiunilor organizate în teritoriu, specialiștii serviciului public de ocupare au prezentat oportunitățile de angajare, serviciile de informare și consiliere profesională, programele de formare, serviciile de mediere și măsurile active de ocupare disponibile. La nivel național, instituțiile din subordinea ANOFM au organizat mese rotunde, forumuri, întâlniri de informare și sesiuni de dialog la care au participat reprezentanți ai administrației publice, angajatori, organizații locale și români reveniți temporar sau definitiv din străinătate. Peste 20.000 de români din diaspora au fost informați, în cadrul acțiunilor desfășurate în această perioadă, cu privire la serviciile și măsurile oferite de ANOFM pentru sprijinirea revenirii și reintegrării pe piața muncii din România', a transmis Agenția. întâlnirile au urmărit identificarea dificultăților întâmpinate de românii care intenționează să se întoarcă, apropierea acestora de angajatorii din România și crearea unor mecanisme prin care experiența profesională acumulată în străinătate să poată fi valorificată în economia românească. 'Românii din diaspora reprezintă o resursă importantă pentru piața muncii din România. Vorbim despre oameni care au acumulat experiență profesională, competențe și o cultură a muncii în economii diferite și care pot aduce o valoare reală comunităților în care aleg să revină. Rolul nostru nu este să le spunem pur și simplu să se întoarcă acasă, ci să construim condițiile prin care întoarcerea să devină o opțiune profesională reală. ANOFM are o rețea națională, are instrumentele și, mai ales, are obligația de a fi aproape de fiecare român care dorește să își continue parcursul profesional în România', a declarat președintele ANOFM, Adrian Zvîncă, citat în comunicat. Acțiunile de informare, demarate în vara acestui an, continuă direcția începută în luna martie când a fost deschis dialogul instituțional cu RePatriot pentru facilitarea accesului românilor din afara țării la informații actualizate privind oportunitățile de angajare, măsurile active de ocupare și serviciile disponibile la nivel național. 'RePatriot este un proiect al Romanian Business Leaders care, de peste 10 ani, conectează românii de pretutindeni cu țara, cu un accent special pe antreprenori și viitori antreprenori cărora le prezentăm oportunități concrete de a construi aici ce au învățat afară. An de an am generat acțiuni în această direcție, care să refacă țesătura de încredere între diaspora și țară. Parteneriatul cu ANOFM arată însă că instituțiile statului pot deveni parte activă a acestei acțiuni ample de conectare a diasporei cu România și pot contribui la ceea ce poate deveni un nou val de migrație, dar de data aceasta în sens invers', a menționat Marius Bostan, antreprenor și inițiator RePatriot. Reprezentanții ANOFM susțin că agențiile teritoriale pot funcționa ca puncte de legătură între românii care revin, angajatorii care au nevoie de forță de muncă și celelalte instituții publice implicate în procesul de reintegrare. în acest context, instituția invită companiile care au locuri de muncă disponibile să transmită aceste oportunități către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, astfel încât acestea să poată fi promovate și în rândul românilor din diaspora care își doresc să revină și să lucreze în România. Totodată, românii din diaspora care iau în calcul revenirea în țară sunt îndemnați să acceseze site-ul ANOFM, precum și pagina oficială de Facebook a agenției, unde pot găsi informații despre locuri de muncă, servicii de ocupare, formare profesională, măsuri active și oportunități disponibile la nivel național. 'Românii din diaspora care iau în calcul revenirea în țară reprezintă una dintre categoriile pentru care această schimbare de abordare poate avea un impact important', notează sursa citată. Această direcție este susținută și prin proiectul strategic Smart SPO - Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor, implementat de ANOFM prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, cu un buget de 183 de milioane de euro și un orizont de implementare până la finalul anului 2029. Programul urmărește modernizarea Serviciului Public de Ocupare (SPO), creșterea capacității instituționale și dezvoltarea unor servicii mai accesibile și mai apropiate atât de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și de angajatori. în această nouă arhitectură, relația cu diaspora poate deveni parte a unui mecanism mai larg de identificare, atragere și activare a resursei umane de care economia României are nevoie. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
'Mircea Lucescu', primul Boeing 737 MAX din flota TAROM, pornește în weekend spre România
Prima aeronavă Boeing 737 MAX din noua generație de aeronave TAROM este preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și va fi adusă în România într-un zbor special, în două etape: Seattle - Keflavik și Keflavik - București, informează TAROM, într-un comunicat remis AGERPRES. 'Un nou capitol din istoria TAROM începe astăzi la Seattle, unde prima aeronavă Boeing 737 MAX destinată companiei naționale este preluată de echipajele TAROM care au misiunea de a o aduce în România. Dincolo de tehnologia unei aeronave de nouă generație, momentul de la Seattle vorbește și despre oamenii care vor transforma acest avion nou într-o aeronavă TAROM. Două echipaje ale companiei preiau aeronava de la Seattle și o vor aduce în România, într-un ferry flight desfășurat în două etape, cu escală la Keflavik, în Islanda. Experți tehnici ai TAROM fac evaluările înainte de preluare', se arată în comunicat. Boeing-ul 737-8 care pornește în weekend spre România va fi primul Boeing 737 MAX din flota TAROM și va purta numele 'Mircea Lucescu'. Alegerea numelui adaugă o dimensiune simbolică unui moment deja important pentru companie. Performanța, disciplina, perseverența și încrederea sunt valori asociate carierei marelui antrenor și, în același timp, valori pe care TAROM le consideră esențiale pentru noua etapă pe care o începe, se menționează în comunicat. 'Astăzi nu este doar despre preluarea unei aeronave. Este despre oamenii care au responsabilitatea de a o aduce în România și despre încrederea pe care TAROM o pune în experiența și profesionalismul lor. Sunt două echipaje care reunesc zeci de ani de experiență și mii de ore de zbor, dar și povești personale care arată cât de puternică este legătura dintre oamenii noștri și această profesie. Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare. Iar faptul că această aeronavă poartă numele lui Mircea Lucescu face ca momentul să fie cu atât mai special. Este un nou avion, dar și un nou început pentru TAROM', a declarat directorul general al TAROM, Cristian Anghel, citat în comunicat. După preluarea de la Boeing, aeronava va parcurge traseul Seattle - Keflavik - București, urmând să ajungă în România în zilele următoare. 'De la Seattle la București, primul Boeing 737 MAX TAROM nu călătorește doar spre noua sa casă. Călătorește alături de o echipă de oameni pentru care aviația înseamnă, deopotrivă, profesie, responsabilitate și multă pasiune', afirmă, la rândul său, directorul de Zbor al TAROM, Cătălin Prunariu. Prima etapă, Seattle - Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. Lor li se alătură instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă a ferry flight-ului, Keflavik - București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a fost înființată în anul 1954 și își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Transportatorul Național al României deține o flotă de 14 aeronave și are în portofoliul său un număr de peste 50 de destinații operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Darău: România trebuie să-și diversifice relațiile economice; Canada și Africa sunt două direcții importante
România are nevoie urgentă să-și diversifice relațiile economice și schimburile comerciale, iar Canada și Africa sunt două direcții importante pentru diversificare și pentru creștere, a declarat, joi, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, care a participat în Canada la Afrique Expansion Forum. 'România are nevoie urgentă să-și diversifice relațiile economice și schimburile comerciale. Nu putem vorbi despre o economie competitivă și rezilientă dacă rămânem concentrați doar pe piețele și parteneriatele pe care le cunoaștem deja. Trebuie să căutăm activ noi oportunități, noi piețe și noi surse de investiții. Și trebuie să anticipăm. România trebuie să fie la timp la mesele importante ale discuțiilor. Nu mai putem rămâne în urmă, fiind doar reactivi. Canada și Africa sunt două direcții importante pentru diversificare și pentru creștere', a afirmat Darău într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, Canada este un partener strategic pentru Uniunea Europeană și un partener cu care România are mult mai mult potențial economic de valorificat. 'Schimburile comerciale și investițiile dintre noi trebuie să crească. Relația economică trebuie să fie mult mai ambițioasă, iar discuțiile concrete să fie întețite', susține ministrul român. în opinia sa, Africa este una dintre cele mai emergente regiuni ale lumii. 'Pentru România, asta înseamnă piețe în dezvoltare, oportunități pentru companiile noastre și posibilitatea de a construi parteneriate economice pe termen lung. Nu putem rata trenul care va avea Africa drept un principal motor de creștere economică în piața globală. Tocmai de aceea am participat la Afrique Expansion Forum, în Canada, unde am discutat despre o nouă generație de parteneriate economice în spațiul francofon, între Africa și Canada, dar și cu facilitare din partea României și Uniunii Europene. Trebuie decis fără întârziere cum putem folosi mai bine spațiul francofon pentru a conecta economii, companii, investitori și instituții', a adăugat ministrul Economiei. El a precizat că a fost primul european care a participat la acest forum. 'Pentru mine, acest lucru spune și ceva despre felul în care trebuie să privim diplomația economică: să fim mai prezenți, mai curioși și mai proactivi. Un om politic trebuie să învețe de la alții, să formeze conexiuni concrete, să înțeleagă tendințele și să se încadreze din timp pe noile axe de cooperare economică. România are o poziție bună pentru a face asta. Suntem parte din Uniunea Europeană și din piața unică europeană, avem o tradiție francofonă puternică și relații istorice cu numeroase țări africane. Canada are, la rândul ei, capacitatea de a conecta spațiul nord-american cu alte regiuni ale lumii. împreună, aceste conexiuni pot crea oportunități pe care România trebuie să știe să le folosească. Dar trebuie să fim foarte concreți', a subliniat Irineu Darău. El consideră că francofonia nu trebuie să rămână doar un spațiu al relațiilor bune și al declarațiilor politice. 'O limbă comună poate crea încredere și poate deschide uși, dar nu generează singură contracte. E important să conectăm mai bine companiile, investitorii, instituțiile, universitățile și instrumentele de finanțare, astfel încât relațiile existente să se transforme în comerț, investiții și proiecte. Asta este, de fapt, miza unei diplomații economice moderne: să deschidă uși pentru economia românească. Iar statul nu trebuie să facă business în locul companiilor, ci să reducă riscurile, să faciliteze contactele, să ofere informații despre piețe și să creeze condițiile în care companiile românești pot intra și pot crește pe piețe noi', a mai spus Darău. Conform acestuia, diversificarea economică înseamnă ca țara noastră să construiască mai multe parteneriate și să fie prezentă acolo unde apar oportunitățile de creștere, iar 'România trebuie și începe să fie acolo'. 'Seriozitatea și implicarea înseamnă și oameni potriviți și asumați. De aceea, România îl propune și îl susține pe Dacian Cioloș pentru a fi Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei. Este profilul potrivit pentru a armoniza pozițiile țărilor francofone și pentru a crea rapid instrumentele economice potrivite pentru ca francofonia să însemne oportunități concretizate. Am profitat de acest forum și de această deplasare și pentru a mă întâlni cu diaspora românească din Canada, cu reprezentanți ai camerei de comerț, dar și cu antreprenori români de succes care și-au clădit afaceri importante acolo. Diplomația economică trebuie să fie prioritatea pentru România. Oportunitățile sunt enorme, dar nu așteaptă. Concurența e globală și nu putem fi competitivi decât dacă ne mișcăm repede și cu oamenii capabili, din toate punctele de vedere, să poarte astfel de discuții', a încheiat ministrul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: Irineu Darău / Facebook
Topul domeniilor ce oferă cele mai mari șanse de angajare: arte & entertainment, asigurări, producție și industria alimentară (analiză)
Arte & entertainment, asigurări, producție și industria alimentară au cea mai scăzută concurență între candidați la angajare, în timp ce în retail sunt 93 de aplicări pe loc, relevă o analiză a unei platforme de recrutare, dată joi publicității. Peste 9 milioane de aplicări au fost înregistrate anul acesta, din ianuarie și până în septembrie, pe eJobs.ro, acesta fiind cel mai mare număr de aplicări din ultimii 10 ani, explicația fiind că a crescut numărul mediu de aplicări/candidat, dar și că a urcat numărul de candidați noi din platformă. 'Cu alte cuvinte, cei care erau deja activi în piață au aplicat mai mult, iar lor li s-au adăugat aplicanți noi, ceea ce a mărit simțitor rata medie de aplicări. Este o evoluție firească pentru acest context de piață, iar pentru candidați acest lucru s-a tradus direct într-o competiție mai mare pentru ocuparea pozițiilor disponibile', spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs. Comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut, numărul de a aplicări a crescut cu 28%, iar numărul de candidați noi cu 12%. 'Dacă raportăm cele aproape 9,1 milioane de aplicări de anul acesta la cele 143.000 de joburi postate, avem o medie de 63 de aplicări pentru fiecare poziție din platformă, însă sunt și domenii cu o competiție acerbă, în care media depășește 90 de aplicări/job', adaugă Drăghici. în această categorie se încadrează domeniile care recrutează masiv candidați entry level și care au poziții deschise la nivel național. Retailul este un prim exemplu, cu o medie de 92,3 aplicări/job. Urmează IT/telecom - cu 89,1 aplicări/job, advertising/marketing/PR - cu 79,1 aplicări/job sau farma, cu 69,5 aplicări/job. Potrivit analizei, sunt și sectoare în care concurența între candidați este mai scăzută și, prin urmare, șansele de angajare cresc, condiția fiind să existe compatibilitate reală între competențele din CV-ul candidatului și cele cerute în anunțul de angajare. Este vorba despre arte & entertainment, unde media este de 31,4 aplicări pentru fiecare poziție postată - o treime din volumul înregistrat în retail, asigurări (34,8 aplicări/job), producție (42,3 aplicări/job), industria alimentară (49,3 aplicări/job), transport/logistică (49,9 aplicări/job) sau construcții (50 de aplicări/job). 'Dacă în prima categorie vedem volume uriașe de aplicări în retail și IT, unde candidații caută fie stabilitate, fie salarii peste medie, aici este interesant să observăm că o bună parte dintre aceste domenii sunt și cele care apelează la importul de personal din Asia, pentru că nu reușesc să găsească suficienți candidați în România. Pentru candidații din România, chiar și în contextul economic actual, aceste domenii rămân zone verzi, având în vedere nivelul cel mai scăzut de concurență/job. Asta se aplică atât pentru segmentul entry - level, cât și pentru specialiști', susține Roxana Drăghici. O altă explicație este legată de faptul că industriile - magnet au joburi pentru un spectru mai larg de competențe, în timp ce pentru cele mai puțin căutate de candidați apar cerințe tehnice sau de competențe specifice, chiar și atunci când este vorba despre poziții entry level, care nu cer studii superioare. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete în industriile cu un nivel mai scăzut de concurență sunt de 6.300 de lei pentru arte & entertainment, 5.600 de lei pentru asigurări, 5.250 de lei pentru producție, 4.500 de lei pentru industria alimentară, 5.000 de lei pentru transport/logistică și 6.000 de lei pentru construcții. în acest moment, 17.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro și 8.200 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV. Dintre acestea, puțin peste 1.000 de joburi sunt pentru domeniul medicină/sănătate. eJobs este o platformă de locuri de muncă din România, cu acces gratuit la zeci de mii de joburi verificate manual. Pe eJobs, toate companiile sunt verificate, sunt anunțuri cu salarii afișate, joburi din toate domeniile și industriile, locuri de muncă remote și în străinătate. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Vulpescu (BVB): Prin proiectul Neptun Deep, România va deveni independentă energetic și va fi cel mai mare producător de gaze din UE
București, 3 sep /Agerpres/ - Proiectul Neptun Deep, dezvoltat în colaborare de OMV Petrom și Romgaz, va oferi asigurarea că România va fi cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană (UE) și că devine independentă din punct de vedere energetic, a declarat, joi, la un eveniment de specialitate, CEO-ul Bursei de Valori București (BVB), Remus Vulpescu. 'Un aspect important pe care listarea întreprinderilor de stat îl poate demonstra în timp și cât de benefic a fost este că Petrom reprezintă o poveste de succes care a început cu peste 20 de ani înainte de Hidroelectrica, pentru a demonstra beneficiile pe care listarea întreprinderilor de stat la Bursa de Valori București le-a dovedit pentru economia românească și pentru societatea românească în ansamblu. Așadar, felicitări Bursei de Valori București pentru performanța susținută de-a lungul acestor 25 de ani și felicitări Petrom pentru că a fost o dovadă atât de excepțională de succes. Venind către viitorul apropiat, suntem cu siguranță foarte mândri să avem Petrom ca una dintre cele mai importante companii listate pe piața principală și una dintre stelele indicelui BET și ai altor indici ai Bursei de Valori București. Investitorii sunt mulțumiți de performanța financiară a Petrom și, la un nivel mai profund, se construiesc fundamentele performanței sustenabile pentru viitor, pentru poate următorii 50 de ani, de ce nu?', a susținut Vulpescu. Potrivit sursei citate, prin dezvoltarea proiectului Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și independentă energetic. 'Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați ai unui proiect care merită construit și merită apărat, pe care România îl are, unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic. Așadar, multă muncă de făcut, mult succes de construit în continuare. Dar astăzi vom celebra succesul Petrom și al Bursei de Valori București, împreună, de-a lungul ultimilor 25 de ani', a menționat șeful BVB. BVB și OMV Petrom au organizat, joi, evenimentul aniversar prin care producătorul integrat de energie marchează 25 de ani de când acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața de capital din România. OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de pe Bursa de la București, în funcție de capitalizare, iar pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom. Compania este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român, deținea 20,7%, iar 24,4% erau deținute de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% erau deținute de către alți investitori străini. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Verchere (OMV Petrom): De-a lungul ultimilor 25 de ani am continuat să investim, să modernizăm și să consolidăm afacerea noastră
Am navigat prin foarte multe lucruri diferite, în ultimii 25 de ani, de la piețe în schimbare, cicluri economice la provocări majore ale industriei și am continuat să investim, să modernizăm și să consolidăm afacerea noastră, a declarat, joi, într-un eveniment de specialitate, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. 'De-a lungul ultimilor 25 de ani, OMV Petrom a trecut printr-o transformare profundă și a evoluat de la o companie de petrol și gaze predominant locală într-o companie energetică regională de prim rang și un furnizor de încredere de energie pentru România. Astăzi, aprovizionăm aproximativ o treime din necesarul de combustibili și gaze naturale al țării și contribuim cu aproximativ 10% la producția de energie electrică a României. De-a lungul acestei perioade, am navigat prin foarte, foarte multe lucruri diferite: piețe în schimbare, cicluri economice și provocări majore ale industriei, continuând în același timp să investim, să modernizăm și să consolidăm afacerea noastră. Compania a fost listată la Bursa de Valori București pe 3 septembrie 2001 și, până la sfârșitul acelui an, capitalizarea noastră de piață era de aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar astăzi suntem la aproape 75 de miliarde de lei (...) Cred că avem investitori care au făcut parte din această călătorie timp de 25 de ani și le mulțumesc acestora pentru că au rămas alături de noi', a subliniat Verchere. în opinia șefei OMV Petrom, această valoare creată 'merge de fapt mult dincolo de capitalizarea de piață'. 'Din 2004, OMV Petrom a contribuit cu peste 48 de miliarde de euro la bugetul de stat al României prin taxe și dividende și, la fel de important, în aceeași perioadă am investit mai mult de 21 de miliarde de euro în România și am alocat, de asemenea, 210 milioane de euro pentru a sprijini comunitățile prin inițiative de educație, sănătate, protecție a mediului și dezvoltare locală. Sunt un puternic susținător al ideii că o companie face parte din societate. Facem parte din furnizarea de produse. Acesta este ceea ce facem. în cazul nostru, este energia (...) Bursa de Valori București a jucat un rol foarte important în această călătorie. Piețele de capital sprijină creșterea economică ajutând companiile să acceseze finanțare pentru a investi și a se dezvolta, promovând în același timp transparența, responsabilitatea și o guvernanță corporativă solidă', a apreciat Christina Verchere. La capitolul investiții, reprezentanța grupului petrolier a menționat proiectul Neptun Deep, menit să consolideze securitate energetică în regiune. 'Investim în proiecte care vor modela viitorul energetic al României. Cel mai notabil, desigur, Proiectul Neptun Deep, care este cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană. Alături de acesta, investim și în combustibili sustenabili, energie regenerabilă și alte soluții energetice cu emisii reduse de carbon. Aceste proiecte sunt concepute pentru a consolida securitatea energetică, a sprijini dezvoltarea economică și a crea, de asemenea, valoare pe termen lung. Iar ambiția noastră rămâne clară: să creăm valoare pe termen lung pentru acționarii noștri, contribuind în același timp la economia și la viitorul energetic al României. Pe măsură ce celebrăm această aniversare, celebrăm și rolul Bursei de Valori București în sprijinirea companiilor românești, atragerea de investiții și construirea încrederii în viitorul României. Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat împreună în ultimii 25 de ani. Și, cel mai important, așteptăm cu nerăbdare să continuăm această călătorie în anii care urmează și privim cu încredere spre următorii 25 de ani', a punctat Verchere. BVB și OMV Petrom au organizat, joi, evenimentul aniversar prin care producătorul integrat de energie marchează 25 de ani de când acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața de capital din România. OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de pe Bursa de la București, în funcție de capitalizare, iar pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom. Compania este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român deținea 20,7%, iar 24,4% erau deținute de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% erau deținute de către alți investitori străini. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Hanga (BVB): OMV Petrom reprezintă, astăzi, o ancoră de stabilitate economică pentru România
OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și reprezintă, astăzi, o ancoră de stabilitate economică pentru România, a declarat, joi, într-un eveniment de specialitate, președintele Bursei de Valori București (BVB), Radu Hanga. 'în această dimineață nu vorbim despre oameni sau hai să zicem că vorbim despre oameni, dar și despre companie. Vorbim, în primul rând, despre OMV Petrom și, desigur, despre oamenii din spatele poveștii OMV Petrom, pentru că, așa cum știm, fiecare companie este construită pe oameni. Nicio companie nu poate exista fără oamenii care formează echipa și o duc mai departe. Acum 25 de ani, pe 3 septembrie 2001, Petrom, la acea vreme cea mai mare companie din România, și-a listat acțiunile la Bursa de Valori București. Astăzi, compania este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și reprezintă o ancoră de stabilitate economică pentru întreaga noastră țară (...) în 2001, capitalizarea totală de piață pe piața principală a Bursei de Valori București era de 3,8 miliarde de lei. Acum suntem la 7,08 miliarde, adică o creștere de 136 de ori. în 2001, dacă ne uităm la rulajul mediu zilnic pe piața principală pentru acțiuni, aveam ceva de genul 1,5 milioane. Acum, în acest an, suntem la 122 de milioane, adică de 80 de ori mai mult decât acum 20 de ani. în ceea ce privește valoarea totală tranzacționată pe piața principală, dacă în 2001 eram la 381 de milioane de lei, acum suntem la aproximativ 20 de miliarde, de 50 de ori mai mult', a spus Hanga. Potrivit oficialului BVB, în privința numărului de tranzacții, s-a pornit în 2001, de la 357.000 astfel de operațiuni pe an, iar în prezent volumul acestora a depășit pragul de 1,6 milioane. 'Și, probabil, vom încheia acest an la aproximativ 2,5 milioane de tranzacții, ceea ce înseamnă că vom avea un nou maxim istoric la Bursa de Valori București. Maximul anterior a fost în 2024, cu 1,9 milioane de tranzacții', a adăugat președintele BVB. Referitor la listarea Petrom pe piața locală de capital, dacă în 2002, capitalizarea companiei era de 1,6 miliarde de lei, în prezent valoarea acestui indicator a ajuns la 75 de miliarde de lei, de 50 de ori mai mult. 'Trebuie să spunem că listarea Petrom, în 2001, împreună cu listarea BRD, aproape a înmulțit de patru ori capitalizarea totală de piață a bursei. Și din nou, vorbind despre Petrom, de la prima sesiune de tranzacționare din 3 septembrie, investitorii au executat aproape 2,3 milioane de tranzacții cu acțiuni Petrom, aproximativ 61 de miliarde. Putem spune că Petrom a fost unul dintre cele mai active simboluri ale creșterii Bursei de Valori București. Cifra care spune cel mai mult despre impactul Petrom asupra pieței românești este numărul de investitori și dacă privim din această perspectivă, putem spune că aproape o jumătate de milion de români sunt investitori direcți în acțiunile Petrom. Dacă adăugăm fondurile de pensii, unde avem 8,5 milioane de români care economisesc bani, putem spune că jumătate din populația României este cumva legată de Petrom ca acționari. Asta înseamnă o legătură financiară și înseamnă că atunci când OMV Petrom merge bine, și România merge bine, ceea ce înseamnă, la propriu, un impact pozitiv în bilanțurile a 8,59 milioane de români', a punctat Radu Hanga. Acesta a subliniat, totodată, că OMV Petrom a contribuit cu 48 de miliarde de euro în taxe și dividende la bugetul de stat, de la privatizarea din anul 2005. 'Statul român, prin Ministerul Energiei, deține aproape 21%, iar restul aparține nouă tuturor - fonduri de pensii, investitori de retail și alți investitori instituționali. Pentru mine, această structură spune ceva despre ceea ce este cu adevărat Bursa de Valori. Nu este doar o piață, ci este un punct de întâlnire unde interesele publice și private se întâlnesc, unde capitalul local și cel străin se întâlnesc, unde venim împreună și construim ceva mai mare decât noi', a afirmat reprezentantul Bursei. Hanga a adus în discuție și proiectul Neptun Deep, dezvoltat într-un parteneriat Romgaz și care este așteptat să livreze prima producție în 2027, despre care notat că va poziționa România ca fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu contribuții estimate de 20 de miliarde de euro la bugetul de stat și emisii directe de opt ori mai mici decât media industriei. BVB și OMV Petrom au organizat, joi, evenimentul aniversar prin care producătorul integrat de energie marchează 25 de ani de când acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața de capital din România. OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de pe Bursa de la București, în funcție de capitalizare, iar pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom. Compania este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român, deținea 20,7%, iar 24,4% erau deținute de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% erau deținute de către alți investitori străini. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Petrescu (ASF): România are nevoie de mai multe companii puternice prezente pe bursă
România are nevoie de mai multe companii puternice prezente pe bursă, de mai mult capital autohton mobilizat către economie și de o bază mai largă de investitori, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-un mesaj prilejuit de împlinirea a 25 de ani de prezență a OMV Petrom la Bursa de Valori București. 'Un sfert de secol de prezență a OMV Petrom la Bursa de Valori București reprezintă mai mult decât aniversarea unui emitent important. Este, într-un anumit fel, și o măsură a transformării pieței de capital românești în ultimii 25 de ani, o perioadă în care bursa a evoluat de la o piață aflată încă în proces de reconstrucție instituțională la una care aspiră legitim la mai multă profunzime, lichiditate și relevanță regională. Companiile mari și solide joacă un rol esențial într-o asemenea evoluție. Ele oferă investitorilor repere, contribuie la lichiditatea pieței, atrag capital și creează premisele unei relații pe termen lung între economia reală și investitori', a afirmat Alexandru Petrescu. în opinia sa, prezența constantă a unor emitenți de anvergură contribuie și la formarea unei culturi investiționale, iar aceasta devine cu atât mai importantă într-o economie în care piața de capital trebuie să completeze într-o măsură tot mai mare finanțarea tradițională prin sistemul bancar. 'OMV Petrom a traversat la bursă perioade foarte diferite din evoluția economiei românești și a piețelor financiare. Această continuitate are propria sa valoare. O piață matură se construiește în timp, prin companii care acceptă exigențele transparenței, ale guvernanței corporative și ale dialogului permanent cu investitorii. încrederea se acumulează prin conduită, predictibilitate și prin capacitatea companiilor și a instituțiilor pieței de a funcționa credibil de-a lungul mai multor cicluri economice. Privind înainte, cred că următoarea etapă trebuie să fie mai ambițioasă. România are nevoie de mai multe companii puternice prezente pe bursă, de mai mult capital autohton mobilizat către economie, de o bază mai largă de investitori și de o piață suficient de lichidă pentru a deveni tot mai relevantă în Europa Centrală și de Sud Est. în această ecuație, marile companii listate pot avea un rol care depășește dimensiunea strict națională', susține președintele ASF. El a subliniat că OMV Petrom are capacitatea de a își consolida profilul de actor regional într-o perioadă în care energia, securitatea energetică și transformarea modelului economic european au devenit teme strategice. 'Proiectele de anvergură, investițiile și capacitatea unei companii de a concura și de a se dezvolta la scară regională generează efecte care merg dincolo de performanța unui singur emitent. Există aici și o legătură directă cu dezvoltarea bursei. Atunci când o companie listată își extinde relevanța economică dincolo de frontierele naționale, crește implicit și vizibilitatea pieței pe care este tranzacționată. O piață de capital capătă greutate regională inclusiv prin greutatea economică a companiilor sale reprezentative. De aceea, ambiția regională a marilor emitenți și ambiția regională a pieței de capital românești pot evolua împreună. Pentru ASF, această perspectivă este importantă. Rolul nostru este să contribuim la existența unui cadru de piață solid, transparent și predictibil, în care companiile să poată găsi resurse pentru dezvoltare, iar investitorii să poată participa la crearea de valoare în economia românească în condiții adecvate de protecție și informare', a adăugat Petrescu. Potrivit acestuia, listarea poate contribui la consolidarea companiilor și la dezvoltarea pieței de capital. 'Listarea trebuie privită, din această perspectivă, și ca o formă de responsabilitate corporativă. Accesul la capital vine împreună cu standarde mai ridicate de transparență, guvernanță și comunicare cu investitorii. Tocmai această disciplină a pieței publice poate ajuta companiile să devină mai puternice, mai competitive și mai bine pregătite pentru investiții de mare anvergură. Cei 25 de ani ai OMV Petrom la Bursa de Valori București oferă, așadar, prilejul unei retrospective, dar mai ales al unei priviri către ceea ce urmează. România are astăzi șansa de a construi o piață de capital mai mare și mai conectată la economia reală, capabilă să finanțeze proiecte importante și să susțină companii cu ambiții regionale. Maturitatea unei piețe se vede în timp. Anvergura ei se va vedea însă în ceea ce reușește să construiască mai departe', a subliniat președintele ASF. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Șapte variante de traseu, în analiză pentru Autostrada București - Giurgiu
Șapte variante de traseu sunt în analiză pentru Autostrada București - Giurgiu, primul drum de mare viteză care se proiectează la frontiera României cu Bulgaria, informează joi Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Potrivit unui comunicat al companiei, proiectantul acestui drum strategic a transmis CNIR variantele de traseu, fiind asigurată conexiunea cu Podul Giurgiu-Ruse 2 și autostrada Ruse-Veliko Târnovo, care se construiește la sudul Dunării. 'Pentru propunerile de traseu analizate a fost stabilit punctul de final, corelat cu autostrada în lucru din Bulgaria și sunt prevăzute conexiuni cu autostrăzile A1 București - Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, dar și cu viitoare investiții precum A6 București - Alexandria', se arată în comunicat. Sursa: Compania Națională de Investiții Rutiere / Facebook Drumul de mare viteză București - Giurgiu va asigura: conexiuni moderne cu autostrăzile care pornesc din București, transport la standarde europene între Capitală și municipiul Giurgiu/PTF Giurgiu - Ruse, mai multă siguranță în trafic și reducerea poluării. 'în urma analizei multi-criteriale de traseu (AMC1), din studierea condițiilor de teren, a legăturilor de trafic asigurate, dar și având în vedere criteriile tehnice, economice și de mediu, Compania Națională de Investiții Rutiere va selecta, pentru a fi analizate în etapa următoare, AMC2, primele două variante care vor obține cel mai bun punctaj', precizează reprezentanții CNIR. Proiectantul este Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi. Valoarea contractului este de 33 milioane de lei, iar durata de 18 luni. Construcția autostrăzii Ruse-Veliko Târnovo, tronsonul dintre Ruse și Biala, inclusiv varianta de ocolire Biala, face progrese și este programată să se finalizeze până la sfârșitul anului 2028, a declarat, pe 31 august, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Șișkov, în timpul unei vizite pe șantier în apropierea satului Peychinovo, regiunea ruse, transmite BTA. Autostrada Ruse-Veliko Târnovo, cu o lungime de 132,84 km, cuprinde trei secțiuni: Ruse-Biala (40,14 km), pentru care există un proiect tehnic, proceduri de expropriere și o autorizație de construcție; varianta de ocolire Biala (35,4 km), unde construcția a început în decembrie 2023; și Biala-Veliko Târnovo (57,2 km), pentru care Agenția pentru Infrastructură Rutieră din Bulgaria (RIA) a lansat, în martie 2025, o procedură de achiziții pentru concepție și construcție. Atribuirea contractului în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro a fost suspendată în luna august din cauza neregulilor din metodologia de evaluare a ofertelor, care nu au putut fi remediate fără modificarea condițiilor de licitație. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Piața neagră a țigaretelor a crescut cu 3,4 puncte procentuale, în iulie; record pentru ultimii zece ani
Piața neagră a țigaretelor a crescut, în România, cu 3,4 puncte procentuale (p.p.) în luna iulie a acestui an, până la aproape 14% din totalul consumului, comparativ cu 10,5% în mai, arată datele publicate, joi, de către Novel Research. Potrivit sursei citate, această creștere de pe piața neagră este cea mai mare din ultimii zece ani, iar partea de nord-vest a țării a raportat cel mai important salt al comerțului ilegal cu țigarete, de 8,4 puncte procentuale, până la 17,4%. De asemenea, o majorare semnificativă este consemnată și în zona București (+8,1 puncte procentuale, la 17,5% din total). 'Cea mai mare pondere a pieței negre la nivel regional se înregistrează în partea de sud, și anume 19,5%. Din punctul de vedere al provenienței produselor, Bulgaria se situează la 26,9%, după Duty Free (29,7%), iar ponderea produselor de origine necunoscută se află la peste 20%, în creștere cu 16,4 p.p..Ponderea produselor provenite din Republica Moldova continuă să scadă în iulie cu 4,9 p.p, până la 10,2%', a declarat directorul general al Novel Research, Marian Marcu, într-un comunicat transmis AGERPRES. La rândul său, directoarea pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est din cadrul British American Tobacco (BAT), Ileana Negulescu, a punctat faptul că nivelurile pieței negre a țigaretelor înregistrate în București (17,5%), Sud (19,5%) și Nord-Est (18,8%) confirmă impactul semnificativ al comerțului ilicit inclusiv în zone cu pondere economică ridicată, afectând direct veniturile bugetare, competitivitatea economiei legale și eficiența politicilor publice. Totodată, directorul Corporate Affairs & Communications, JTI România, Republica Moldova și Bulgaria, Antonio Vencesla, a apreciat că, la un nivel anualizat al contrabandei de 13,9%, pierderile bugetare sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro. Reprezentata Philip Morris România, Roxana Pîntea, directoare Corporate Affairs, a menționat că aceste cel mai ridicat nivel al contrabandei din ultimul deceniu este o evoluție îngrijorătoare, care ne obligă să tratăm fenomenul cu maximă seriozitate, pentru că 'vorbim despre pierderi bugetare consistente, într-un moment în care finanțele publice au nevoie de fiecare resursă, și despre o presiune tot mai mare asupra pieței legale'. în context, directorul de țară al Imperial Brands Romania, Gerald Tijssen, a subliniat ideea că România rămâne deosebit de vulnerabilă ca urmare a poziției sale geografice strategice, iar combaterea acestui fenomen necesită o abordare echilibrată, care să combine măsuri ferme de aplicare a legii cu predictibilitate fiscală pe termen lung. 'Poliția de Frontieră continuă să depună eforturi susținute pe direcția combaterii contrabandei cu produse accizabile. Ca rezultat al acțiunilor derulate în ultimele șapte luni, au fost confiscate aproximativ 900.000 de pachete de țigări, cu o valoare estimată la peste 20 de milioane de lei. De asemenea, în același interval, au fost ridicate în vederea confiscării peste 1,1 tone de tutun vrac și 152 de kilograme de tutun pentru narghilea', a spus, în comunicat, inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție, Cornel Laurian Stoica. în același timp, directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, chestor de poliție Dobre Aurel, a susținut că rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2026 arată eforturile depuse de structurile Poliției Române pentru combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun. Astfel, peste 61 de milioane de țigarete și aproape zece tone de tutun au fost indisponibilizate, în timp ce sute de dosare penale au fost constituite. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 175,89 milioane de lei (33,47 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 0,75%, până la 34.344,32 puncte. Indicele BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis în urcare cu 0,78%, iar indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un avans de 0,70%. Indicele BET-FI a înregistrat o scădere de 0,12%. De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, s-a apreciat cu 0,75%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a închis pe plus cu 0,62%. Indicele BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a închis în urcare cu 1,32%. Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz, care au generat schimburi de 20,08 milioane de lei, urmate de acțiunile Băncii Transilvania, cu 18,92 milioane de lei, și cele ale OMV Petrom, cu 13,43 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Rompetrol Rafinare (+14,94%), Șantierul Naval Orșova (+7,26%) și Socep (+6,82%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Aeta SA (-10,65%), Comelf (-9,48%) și Roca Industry Holdingrock1 (-6,60%). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Dantes Nicolae Bratu, numit temporar inspector general de stat la Inspecția Muncii
Dantes Nicolae Bratu, director general al Direcției generale audit public intern din cadrul Inspecției Muncii, a fost numit temporar inspector general de stat la Inspecția Muncii, potrivit unei decizii a premierului interimar Ilie Bolojan, publicată miercuri în Monitorul Oficial. ''începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dantes Nicolae Bratu, director general al Direcției generale audit public intern din cadrul Inspecției Muncii, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de inspector general de stat la Inspecția Muncii'', se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial. Dantes Nicolae Bratu a lucrat la Inspecția Muncii din 1999 și a mai ocupat funcția de inspector general de stat, pe care a deținut-o începând din 2011, cu o întrerupere în 2019 când a fost detașat Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. în 2024, a fost detașat ca inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Dantes Nicolae Bratu / Facebook.com
Horațiu Cosma (MTI): Sancțiuni de 589.000 de lei în doar două zile pe A0 Sud; controalele continuă
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) au demarat controale pe Autostrada de Centură București A0 Sud, după doar două zile înregistrându-se amenzi de 589.000 de lei și 28 de vehicule imobilizate. ''în ultimele săptămâni am primit nenumărate sesizări privind transporturi care circulă pe Autostrada de Centură București A0 Sud: depășiri evidente ale limitelor legale de greutate; ignorarea restricțiilor de circulație impuse pe timp de caniculă; distrugerea drumurilor plătite de români. Nu am acceptat așa ceva. Ne-am mobilizat împreună cu colegii de la ISCTR și am început verificările. Iar sesizările s-au confirmat. în primele două zile de controale: 97 de vehicule verificate; 59 de vehicule cântărite; 28 de vehicule imobilizate; 56 de sancțiuni aplicate; 589.000 de lei - valoarea totală a amenzilor. Cifrele vorbesc de la sine'', a notat, miercuri, secretarul de stat în MTI Horațiu Cosma, pe pagina sa de Facebook. în postarea sa, el atrage atenția că supratonajul nu este o simplă abatere birocratică, ci înseamnă drumuri degradate, costuri suplimentare pentru întreținerea infrastructurii și, în anumite situații, riscuri suplimentare pentru siguranța rutieră. ''Regulile trebuie respectate de toată lumea. Protejăm infrastructura și, în același timp, îi protejăm pe transportatorii care își fac corect treaba și respectă legea'', subliniază Cosma. Totodată, secretarul de stat afirmă că pe A0 Sud au apărut, de la inaugurarea sa, prea multe deficiențe ale lucrărilor pentru ca acestea să poată fi explicate exclusiv prin circulația vehiculelor cu supratonaj, astfel că a solicitat conducerii companiei de drumuri să înceapă reparațiile pe întreaga autostradă ''pe banii constructorului'', întrucât lucrarea este încă în garanție. ''Pe A0 Sud avem și o altă problemă, pe care nu o putem ignora. De la inaugurarea autostrăzii au apărut mult prea multe deficiențe ale lucrărilor pentru ca acestea să poată fi explicate exclusiv prin circulația vehiculelor cu supratonaj. Am solicitat conducerii CNAIR să demareze de urgență un program complet de reparații pe întreaga autostradă. Pe banii constructorului, evident. Lucrarea este în garanție, iar deficiențele trebuie remediate de constructor. Și vreau ca aceste intervenții să fie făcute cu un deranj cât mai mic pentru participanții la trafic. Românii au plătit pentru o autostradă pe care să o poată folosi în integralitate, în condiții bune și de siguranță'', a mai scris Cosma. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Horațiu Cosma / Facebook.com
ANRE a înregistrat primele două comunități de energie în Registrul național al comunităților de energie
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) anunță înregistrarea, în premieră în România, a primelor două comunități de energie în Registrul național al comunităților de energie (RNCE). ''ANRE anunță înregistrarea, în Registrul național al comunităților de energie, a primei Comunități de Energie din Surse Regenerabile (CESR), Asociația Comunitatea Portului, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANRE nr. 50/2026'', se arată într-o postare pe Facebook a Autorității. ANRE reamintește, totodată, de recenta înregistrare în Registrul național al comunităților de energie și a primei Comunități de Energie a Cetățenilor (CEC), Societatea Cooperativa Energetică Micăsasa Coop din județul Sibiu. înregistrarea celor două comunități marchează operaționalizarea efectivă a RNCE și reprezintă un pas important în dezvoltarea, la nivel național, a acestui nou model de participare activă a cetățenilor și a actorilor locali la piața de energie. ANRE încurajează cetățenii și entitățile eligibile interesate să dezvolte și să înregistreze comunități de energie, contribuind astfel la creșterea participării active a consumatorilor și la dezvoltarea producției locale de energie. Registrul Național al Comunităților de Energie este un instrument administrat de ANRE creat pentru a înregistra și operaționaliza comunitățile de energie din România. RNCE oferă cadrul formal pentru ca cetățenii, IMM-urile și autoritățile locale să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie regenerabilă la nivel local. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Programul Rabla 2026: Alte 2.749 de ecotichete, în valoare de peste 33,78 milioane de lei, aprobate de AFM
Membrii Comitetului de Avizare din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) au aprobat, miercuri, 2.749 de ecotichete, în valoare de 33.782.500 de lei, pentru persoanele fizice înscrise în cadrul programului Rabla Auto 2026. ''Continuăm aprobarea ecotichetelor în cadrul Programului Rabla Auto, oferind persoanelor fizice posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar pentru achiziționarea unui autovehicul nou. Prin acest program contribuim la înnoirea parcului auto național, încurajăm achiziția de autovehicule mai puțin poluante și susținem reducerea impactului transportului asupra mediului'', a declarat președintele AFM, Florin Bănică, într-un comunicat transmis AGERPRES. Sesiunea pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) și a autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid este în derulare, iar înscrierile se pot face până la data de 31 decembrie 2026, la ora: 2359, în baza bugetului disponibil sau până la epuizarea bugetului alocat. Pentru noile înscrieri este disponibilă suma totală de 93,737 milioane de lei, provenită din fondurile rezervate anterior, pentru care nu au fost parcurși toți pașii procedurali prevăzuți în cadrul programului. Din totalul bugetului alocat acestei sesiuni, 70,312 milioane de lei sunt destinați pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, 20,45 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid și autovehiculelor pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen, iar 2,975 milioane de lei pentru achiziționarea motocicletelor sau a motocicletelor electrice. în cadrul Programului ''Rabla Auto'' 2026, persoanele fizice pot beneficia de următoarele ecotichete: 18.500 lei - pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei - pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei - pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei - pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete. La finalizarea procesului de înscriere în program, aplicația generează automat un număr de înregistrare și rezervă valoarea ecotichetelor solicitate, în limita bugetului disponibil. Ulterior, în termen de 10 zile de la obținerea numărului de înregistrare, solicitantul trebuie să completeze în aplicație seria de șasiu a autovehiculului uzat, să încarce documentele prevăzute în Ghidul de finanțare și să selecteze un producător validat. Potrivit instituției, în termen de 60 de zile de la obținerea statusului de ''beneficiar aprobat pentru finanțare'', solicitantul-persoană fizică are obligația să distrugă și să radieze din evidența circulației autovehiculul uzat, iar ulterior să încarce documentele în aplicația informatică și să introducă data radierii autovehiculului uzat. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Daraban: Turismul către America Latină și serviciile în domeniul naval reprezintă oportunități pentru România
Turismul către America Latină este, pentru România, o piață încă nedeschisă, iar serviciile în domeniul naval reprezintă oportunități de colaborare, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, care s-a întâlnit, miercuri, la sediul CCIR, cu Javier Enrique Caraballo Salazar, ambasadorul Republicii Panama în România. ''Turismul către America Latină este, pentru România, o piață încă nedeschisă. Nu este o problemă de cerere, ci de ofertă: agențiile noastre nu promovează Panama, Ecuadorul, Columbia sau Peru, iar agențiile din aceste țări nu vin către noi. Avem însă un avantaj pe care trebuie să îl folosim - zborul direct dintre Istanbul și Ciudad de Panama, la mai puțin de o oră de zbor de București. Pe acest canal se pot construi pachete complete, cu transport, cazare, circuit și transferuri incluse, iar târgul de turism de la Romexpo, din 19-22 noiembrie, este locul unde această discuție trebuie purtată direct cu agențiile'', a declarat Daraban, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES. Conform sursei, discuțiile s-au concentrat pe deschiderea pieței românești pentru destinația Panama și pe identificarea unui calendar comun de acțiuni în domeniul turismului, precum și colaborarea în ceea ce privește serviciile în domeniul naval. Ambasadorul a prezentat instrumentele de sprijin puse la dispoziție de statul panamez pentru promovarea destinației. ''Panama oferă vizitatorului o gamă completă de experiențe - litoral, biodiversitate, patrimoniu și un sector de servicii dezvoltat - într-o țară care este, potrivit studiilor de specialitate, cea mai sigură din regiune. Programele noastre de sprijin sunt construite pentru agențiile mici, cele care pot testa o destinație nouă fără riscuri, iar asigurarea medicală acordată fiecărui turist elimină una dintre principalele rețineri ale călătorului pe distanțe lungi. Suntem pregătiți să organizăm călătorii de familiarizare pentru reprezentanții agențiilor din România'', a declarat Javier Enrique Caraballo Salazar. Dialogul privind serviciile în domeniul naval a scos în evidență oportunități de colaborare și pe acest sector de activitate, România putând oferi expertiză în ceea ce privește inspecțiile navelor utilizând docuri flotante. Discuțiile au vizat, de asemenea, și cadrul mai larg al relației economice bilaterale. în România sunt înregistrate, în prezent, 72 de societăți cu participare de capital panamez, cu un capital social subscris cumulat de aproximativ cinci milioane de euro. întrevederea continuă seria de contacte inițiată prin misiunea economică organizată de CCIR la Ciudad de Panama la începutul anului 2025, la care a participat o delegație de aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri românesc. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Camera de Comert si Industrie a Romaniei / Facebook.com
Darău: Digitalizarea nu înseamnă să mutăm formularele din ghișeu pe internet, ci să regândim relația dintre cetățean și stat
Digitalizarea nu înseamnă să mutăm formularele din ghișeu pe internet, ci să începem să regândim relația dintre cetățean și stat astfel încât lucrurile să devină mai simple, mai rapide și mai sigure, consideră ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'România începe să construiască portofelul digital al cetățeanului. (...) Digitalizarea nu înseamnă să mutăm formularele din ghișeu pe internet, ci să începem să regândim relația dintre cetățean și stat astfel încât lucrurile să devină mai simple, mai rapide și mai sigure', a scris Darău, miercuri, pe pagina sa de Facebook, în contextul lansării site-ului oficial RO Wallet. Potrivit acestuia, RO Wallet este un pas important pentru că identitatea digitală și documentele electronice vor putea fi accesate direct de pe telefon și folosite atât în relația cu statul, cât și cu mediul privat. 'Mai important, cetățeanul va avea control asupra propriilor date: va putea decide ce informații transmite, cui și în ce scop', a adăugat ministrul. El a admis că mai este de construit cadrul legislativ și instituțional, de dezvoltat aplicația și de integrat primele servicii. în context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a transmis, marți, că salută lansarea site-ului oficial RO Wallet și publicarea documentației tehnice a proiectului pe GitHub, realizate de Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul dezvoltării ecosistemului național pentru Portofelul European pentru Identitate Digitală. RO Wallet reprezintă soluția națională prin care cetățenii vor putea utiliza, direct de pe telefon, identitatea digitală și o serie de documente și atestate electronice. Portofelul va permite accesarea unor servicii publice și private în România și, prin interoperabilitatea europeană, în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Un element important al soluției îl reprezintă controlul utilizatorului asupra propriilor date. Acesta va putea decide ce informații transmite, cui și în ce scop, inclusiv prin utilizarea mecanismelor de dezvăluire selectivă a atributelor. Potrivit sursei citate, România se află, în prezent, în prima etapă de implementare a ecosistemului RoEUDIW (ecosistemul național românesc pentru portofelul european de identitate digitală n.r.). în această fază sunt desfășurate activități privind: finalizarea arhitecturii de guvernanță și a cadrului instituțional; elaborarea actelor normative necesare funcționării ecosistemului; dezvoltarea primei versiuni a aplicației naționale de portofel digital; integrarea mecanismelor de emitere a identității digitale (Person Identification Data - PID); dezvoltarea primelor cazuri de utilizare, inclusiv verificarea vârstei; pregătirea infrastructurii tehnice și a mecanismelor de certificare pentru participanții din ecosistem. MEDAT este parte a ecosistemului național RoEUDIW și contribuie, alături de celelalte instituții implicate, la dezvoltarea și coordonarea acestuia, inclusiv prin elaborarea cadrului normativ, stabilirea regulilor de guvernanță și cooperarea cu instituțiile europene și celelalte state membre. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Peste 30.000 de locuri de muncă vacante la nivel național; 101 posturi disponibile în Spațiul Economic European
Angajatorii din România oferă 30.033 de muncă la nivel național, iar alte 101 posturi sunt disponibile în Spațiul Economic European (SEE), prin intermediul rețelei EURES România, informează miercuri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: conducător auto transport rutier (3.307); curier (1.816); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (1.450); manipulant mărfuri (1.164); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (1.106); lucrător comercial (1.029); agent de securitate (881); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (633); dulgher (exclusiv restaurator) (493); fierar betonist (489) etc. Din locurile de muncă vacante, 2.040 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate; medic în diverse specializări; manager în diferite domenii de activitate; specialist în diverse domenii de activitate; consilier /expert/ inspector/ referent/economist în economie generală etc.), 5.318 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (agent de securitate; asistent medical generalist; casier; funcționar informații clienți; asistent personal al persoanei cu handicap grav etc), 6.647 pentru persoanele cu studii profesionale (conducător auto transport rutier; sudor; lucrător comercial; sudor; operator la mașini-unelte cu comandă numerică; lăcătuș mecanic etc.), Restul de 16.028 locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale (curier; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții; manipulant mărfuri; muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor etc). în ceea ce privește Spațiul Economic European, angajatorii oferă, prin EURES România, 101 de de muncă vacante, cele mai multe fiind în: Norvegia - 45 pentru lucrător în producție la prelucrarea somonului; Republica Cehă - 20 pentru operator/operatoare linie de producție și muncitor/muncitoare la asamblarea echipamentelor mecanice; Olanda - 16 pentru mecanic de camioane și inspector veterinar; Germania - 10 pentru lucrător ajutor în podgorie; Malta - 5 pentru tehnician arheolog, arheolog, specialist procese operaționale (piața din România); analist chimie control calitate; Slovenia - 4 pentru mecanic lift; Spania - un loc de muncă pentru manager mentenanță. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
CNIR a emis decizia de expropriere pentru imobilele aflate pe traseul viitorului Drum Expres Focșani-Brăila
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis decizia de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe traseul lucrării de utilitate publică de interes național 'Drum Expres Focșani-Brăila'. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis miercuri AGERPRES, Drumul Expres Focșani-Brăila, în lungime de 73,5 km, este prevăzut în Planul Investițional 2021-2030 și în Master Planul General de Transport al României sub denumirea DEx 6 'Milcovia Expres', fiind cel mai lung tronson de drum de mare viteză care va fi construit în cadrul unui singur contract și va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploiești-Pașcani (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila-Galați, Tulcea și Constanța. Prin Decizia de expropriere nr. 117/01.09.2026, imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul noului obiectiv de investiții au trecut din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului român. Suprafața expropriată pentru cele 3.297 de imobile aflate pe traseu este de 8.557.483 mp, iar valoarea totală a despăgubirilor se ridică la aproape 36 milioane de lei. Decizia de expropriere, disponibilă pe site-ul CNIR, va fi comunicată Primăriilor Slobozia Ciorăști, Milcovul, Gologanu, Vulturu și Măicănești, din județul Vrancea, respectiv Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni și Cazasu, din județul Brăila. 'De asemenea, din secțiunea Exproprieri, pot fi accesate următoarele: Ghidul privind etapele procedurii de expropriere după publicarea Hotărârii de Guvern; Limitele coridorului de expropriere pentru fiecare UAT - disponibil in format .kmz, care poate fi deschis cu ajutorul aplicației Google Earth; Hotărârea Guvernului nr. 499/26.06.2026 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Drum Expres Focșani-Brăila', județele Vrancea și Brăila, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 548 din 03 iulie 2026', potrivit comunicatului. Pe traseul din județele Vrancea și Brăila sunt prevăzute 57 de structuri (poduri/viaducte), șase noduri rutiere (Nodul Focșani-intersecție A7, Milcovul, Măicănești, Corbu, Siliștea și nodul rutier Brăila - intersecție Drum Expres Buzău - Brăila) și două parcări de scurtă durată și un spațiu de servicii prevăzut cu zonă rezervată pentru benzinărie și spațiu pentru comerț/alimentație publică. Valoarea contractului se ridică la 4,29 miliarde lei, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Constructorul este Asocierea SA&PE Construct (lider) - Tehnostrade - Spedition UMB - Arcada Company. Durata contractului este de 42 de luni. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Compania Națională de Investiții Rutiere
Insolvențele au crescut cu 2% în august, la 805 dosare la nivel național (analiză)
Numărul dosarelor de insolvență deschise la nivel național a crescut cu 2% în august 2026 față de aceeași lună a anului trecut, la 805, de la 789 în august 2025, potrivit unei analize RisCo. Bucureștiul a înregistrat în august cel mai mare număr de dosare de insolvență, respectiv 193, în scădere cu 6% față de cele 206 dosare din aceeași perioadă a anului trecut. Capitala este urmată în clasamentul județelor cu cele mai multe dosare de insolvență de Bihor, cu 46 de cazuri, Ilfov, cu 44, Cluj, cu 43, și Timiș, cu 40. Conform unui comunicat al companiei, în Bihor, numărul dosarelor a crescut cu 5% față de august 2025, iar în Ilfov majorarea a fost de 7%. în cazul județului Cluj, numărul dosarelor a scăzut cu 32%, la 43 în august 2026. în Timiș, numărul dosarelor a crescut cu 18%, de la 34 la 40. Creșteri importante au fost înregistrate și în Brașov, unde numărul dosarelor a ajuns la 28, de la 12 în august 2025, respectiv cu 133% mai mult, precum și în Arad, de la 12 la 24 de dosare. în Iași au fost înregistrate 25 de dosare, față de 22 în august 2025, în Sibiu 22, față de 20, iar în Prahova 20, față de 14. Maramureșul a ajuns la 19 dosare, față de trei în urmă cu un an, iar Hunedoara la 19, față de 17. în același timp, unele județe au consemnat scăderi ale numărului de insolvențe. în Dolj, numărul dosarelor a coborât la 21, de la 29, în Bacău la 17, de la 18, iar în Galați și Argeș la 16, de la 19 în fiecare județ. Potrivit analizei RisCo, scăderi au mai fost înregistrate în Vâlcea (-33%), Satu Mare (-40%), Teleorman (-33%) și Călărași (-54%). în funcție de domeniul de activitate, cele mai multe dosare de insolvență au fost deschise în construcții, respectiv 60, cu o creștere de circa 40%. Transporturile rutiere de mărfuri și serviciile de mutare au înregistrat 53 de dosare, în creștere cu 165%, în timp ce comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate a consemnat o creștere de aproximativ 38%. în comerțul cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate, numărul dosarelor a crescut cu circa 56%. în schimb, numărul dosarelor de insolvență din domeniul restaurantelor a scăzut cu 13%, iar în cazul cultivării plantelor nepermanente reducerea a fost de aproximativ 12%. Datele provin din analiza RisCo.ro privind dosarele de insolvență deschise la nivel național în august 2026.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Peste jumătate dintre români folosesc serviciile bancare online, iar 54% cunosc RoPay (sondaj)
Peste jumătate dintre români, respectiv 51% dintre respondenți, folosesc în mod curent, săptămânal sau chiar mai des serviciile de Internet Banking sau Mobile Banking, iar 54% spun că au auzit de RoPay, serviciul românesc de plăți și transferuri, potrivit unui sondaj realizat de FinZoom, la cererea CEC Bank. Conform unui comunicat al băncii, alți 21% dintre respondenți utilizează serviciile bancare online rar sau ocazional, în timp ce 28% nu folosesc deloc astfel de servicii. în ceea ce privește plățile, aproape 80% dintre respondenți au folosit cardul bancar pentru cumpărături online, iar 59% folosesc constant cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare. De asemenea, 49,38% dintre cei chestionați folosesc Google Pay sau Apple Wallet pentru cumpărăturile din magazine, direct cu telefonul. în magazinele fizice, 39,36% dintre români folosesc atât numerarul, cât și cardul sau telefonul, în timp ce 30% plătesc doar cu cardul sau telefonul. Aproximativ un sfert dintre respondenți recurg exclusiv la numerar, în timp ce puțin peste 6% efectuează plăți doar cu telefonul, prin scanarea unui cod QR. în privința gestionării bugetului, 67% dintre respondenți spun că își urmăresc în fiecare lună veniturile și cheltuielile. Puțin peste 15% fac acest lucru doar în unele luni, iar circa 17% își monitorizează bugetul rareori sau niciodată. Depozitele bancare reprezintă cea mai frecventă opțiune pentru păstrarea economiilor, fiind preferate de puțin peste 26% dintre respondenți. Alte 20,53% își păstrează economiile în conturi curente, iar 18,63% preferă numerarul în lei. Puțin peste 17% dintre respondenți declară că își păstrează economiile în valută, respectiv euro sau dolari americani. Peste 16% au economii investite în acțiuni sau fonduri de investiții, iar puțin peste 1% au ales criptomonedele. Sondajul a fost realizat online de FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. Dintre participanți, 60% sunt salariați, peste 80% locuiesc în mediul urban, iar 58% au studii superioare sau postuniversitare. CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Poșta Română a parafat un acord cu Temu, destinat simplificării serviciilor logistice pentru companiile românești
Poșta Română a semnat un Memorandum de înțelegere cu platforma Temu, în ceea ce privește serviciile logistice pentru comercianții români, a anunțat operatorul național de servicii poștale, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, în baza acordului, Poșta Română va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care va include preluarea acestora de la comercianți, sortarea în centre logistice din România și livrarea 'last-mile'. 'Opțiunile de procesare și livrare a comenzilor includ livrarea la domiciliu, puncte de ridicare, lockere automate și oficii poștale din întreaga țară. Se estimează că acest parteneriat va oferi companiilor locale un proces mai simplu de procesare și livrare a comenzilor, contribuind în același timp la îmbunătățirea experienței de cumpărare pentru clienți', precizează Compania Națională 'Poșta Română' (CNPR). Cele două companii vor organiza evenimente comune pentru a sprijini companiile românești care vând pe Temu să își extindă aria de acoperire și se vor întâlni, periodic, pentru a analiza evoluția parteneriatului și pentru a îmbunătăți în permanență serviciile de livrare. 'Rețeaua noastră ajunge în comunități din întreaga Românie, inclusiv în zonele rurale. Acest acord va pune serviciile noastre de livrare și retur la dispoziția comercianților români de pe Temu, ajutându-i să își servească clienții din întreaga țară. Salutăm, de asemenea, oportunitatea de a sprijini companiile locale care doresc să ajungă la clienți din alte țări europene', a declarat, în comunicat, directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan. Temu a intrat pe piața din România în iulie 2023, iar din martie 2025 firmele românești se pot înscrie și pot vinde pe această platformă, programul 'Local Seller' al companiei fiind disponibil, în prezent, în peste 35 de țări. 'Patru din cinci întreprinderi mici din Europa nu vând online, iar organizațiile de afaceri și asociațiile din industrie cu care ne-am întâlnit au indicat aceleași bariere: complexitatea, costurile și lipsa de informații cu privire la modul de a începe. Prin colaborarea cu Poșta Română, ne propunem să sprijinim mai mulți comercianți români cu servicii logistice fiabile și noi oportunități de dezvoltare, atât pe piața locală, cât și dincolo de aceasta', a spus un purtător de cuvânt al Temu. Platforma globală de comerț electronic, Temu, este prezentă în peste 90 de piețe la nivel mondial. CNPR este operatorul național din domeniul serviciilor poștale, aflat în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (93,52% din pachetul de acțiuni) și Fondul Proprietatea (6,48%). în prezent, compania deține o rețea de peste 5.000 de subunități poștale la nivel național și distribuie săptămânal mai mult de 11 milioane de trimiteri poștale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Federația Silva a sesizat CSAT cu privire la reorganizarea Romsilva
Reorganizarea Romsilva riscă să blocheze Regia și pune în pericol pădurile statului, avertizează Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, care a sesizat oficial Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe acest subiect. 'Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a impus prin HG nr. 123/2026 reorganizarea Romsilva în 19 direcții silvice regionale. A promovat cu insistență acest proiect, în paralel cu o neobosită campanie de denigrare a Romsilva și a silvicultorilor români. Dar conducerea MMAP nu a prezentat nicio analiză profesională care să fi stat la baza acestei formule de reorganizare. Nu se știe cine semnează din punct de vedere tehnic proiectul. Nu a fost prezentată nicio evaluare de impact economic, social sau funcțional care să demonstreze că structura aleasă este cea corectă. Mai mult, decizia a fost luată în grabă, înainte de finalizarea auditului organizațional independent al Romsilva. Un audit despre care conducerea MMAP fusese informată din timp. Acum auditul există, iar concluziile lui contrazic flagrant soluția impusă de minister. în cadrul procesului de audit, au fost analizate șapte scenarii, pe baza a 14 criterii economice, teritoriale, de guvernanță și de mediu. Soluția rezultată ca optimă este organizarea Romsilva în 26 de direcții regionale', se arată într-un comunicat de presă al organizației profesionale, transmis miercuri AGERPRES. Potrivit sindicaliștilor din silvicultură, Guvernul a stabilit 19 direcții 'fără să prezinte vreo fundamentare a acestei cifre'. 'Auditul indică 26. Aceasta este o realitate pe care conducerea MMAP nu o poate ocoli și pentru care este răspunzătoare. Și pe care ar fi fost normal să o explice. în aceste condiții, insistența cu care este forțată în continuare reorganizarea regiei, deși există acum argumente profesionale pentru oprirea și reevaluarea ei, ridică o serie de întrebări. De ce trebuie reorganizată Romsilva cu orice preț și într-un timp atât de scurt? De ce este ignorată analiza profesională care arată că soluția aleasă este greșită? Este doar amatorism administrativ? Incompetență? Sau există alte obiective ale acestei 'reorganizări', obiective care nu au fost prezentate public? Se pregătește, prin slăbirea actualului administrator, o schimbare fundamentală a sistemului de administrare a pădurilor proprietate publică? Se urmărește transferarea unor atribuții de administrare către alte structuri? Către cine? Cum? Conduita autorității, absența unei fundamentări profesionale prezentate public și refuzul de a opri procesul pentru a-l reevalua în lumina auditului independent fac ca toate aceste întrebări să fie legitime', susțin reprezentanții Silva. Aceștia atrag atenția că, 'spre deosebire de conducerea MMAP, silvicultorii cunosc pădurea, cunosc structurile care o administrează, știu ce înseamnă în teren ruperea unor legături funcționale construite în zeci de ani și crearea unor structuri regionale supradimensionate'. Federația Silva transmite că a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor acestei reorganizări înainte ca acestea să fie confirmate de audit. 'Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională include între amenințările la adresa securității naționale acțiunile sau inacțiunile care pot conduce la periclitarea, degradarea ori distrugerea resurselor naturale și a fondului forestier. Acesta sunt motivele pentru care Federația Silva a sesizat CSAT. Noi, silvicultorii, ne-am făcut datoria. Am identificat erorile. Am avertizat. Am argumentat. Am cerut oprirea procesului înainte ca efectele sale să devină greu sau imposibil de corectat. Din acest moment, nimeni dintre cei care decid continuarea reorganizării nu mai poate spune că nu a știut. Dacă, în ciuda tuturor avertismentelor și a concluziilor auditului, reorganizarea va fi dusă mai departe în forma actuală, răspunderea pentru consecințe trebuie să aparțină celor care au luat și au menținut această decizie', sunt de părere membrii Silva. Pe data de 2 aprilie 2026, Federația Sindicatelor Silva a depus la Curtea de Apel București o cerere de suspendare a măsurilor de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, pe motivul că Hotărârea de Guvern care le include 's-a făcut fără respectarea procedurilor și normelor legale în vigoare'. Ulterior, pe 29 aprilie, Curtea de Apel București a decis să respingă cererea organizației sindicale și a confirmat astfel că reforma instituției poate continua, conform unui anunț al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Decizia nu e definitivă. Acțiunea în instanță a urmărit suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 123/2026, act normativ care pune în aplicare una dintre cele mai importante reforme structurale din sectorul silvic și un jalon asumat prin PNRR, esențial pentru respectarea angajamentelor României. Hotărârea de Guvern introduce un nou model de organizare a Romsilva, prin reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 19 structuri regionale, profesionalizarea conducerii prin mandate bazate pe concurs și criterii de performanță, evaluări anuale condiționate de rezultate, măsuri de disciplină financiară, digitalizare și consolidarea controlului intern. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 8,8% în iulie, în ritm anual
Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 0,7% în luna iulie a acestui an, față de iunie 2026, iar raportat la iulie 2025 au urcat cu 8,8%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat o creștere cu 0,42% în iulie față de luna precedentă și cu 8,47% în comparație cu iulie 2025. în ceea ce privește piața externă, în iulie 2026, față de iunie, prețurile producției industriale au fost mai mari cu 1,38%, iar comparativ cu aceeași lună a anului anterior se constată o creștere cu 9,48%. Pe marile grupe industriale, în ritm anual (iulie 2026 față de iulie 2025) creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în: industria energetică (10,55%), industria bunurilor intermediare (11,40%), industria bunurilor de uz curent (5%), industria bunurilor de capital (6,17%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (3,26%). Datele INS relevă faptul că, pe secțiuni de activitate, în iulie 2026, față de iulie 2025, cele mai importante creșteri de prețuri au fost înregistrate în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (14,73%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (6,22%), în industria prelucrătoare (9,65%) și în industria extractivă (10,24%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Bursa de Valori București a închis pe verde ședința de marți; rulajul a depășit 147 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de marți, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 147,05 milioane de lei (27,97 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,03%, până la 34.090,29 puncte. Indicele BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis în urcare cu 0,99%, iar indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un avans de 0,93%. Indicele BET-FI a înregistrat o creștere de 1,03%. De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, s-a apreciat cu 0,74%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a închis pe plus cu 0,88%. Indicele BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a închis în urcare cu 0,63%. Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz, care au generat schimburi de 22,06 milioane de lei, urmate de acțiunile Băncii Transilvania, cu 18,55 milioane de lei, și cele ale OMV Petrom, cu 12,84 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Prefab (+14,58%), Promateris (+8,40%) și Electro-Alfa International (+8,19%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Rompetrol Rafinare (-14,71%), Sinteza (-12,21%) și Conted (-10,81%). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Pîslaru: Adoptarea Legii salarizării e opțiunea potrivită pentru România; nu trebuie să o faci numai pentru că e jalon în PNRR
Adoptarea unei Legi de salarizare unitară este opțiunea potrivită și nu trebuie făcută doar pentru este jalon în PNRR, iar dacă se dorește adoptarea acestei legi va fi un lucru bun pentru România, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru. 'Din perspectiva mea, evident atâta timp cât asigur secretariatul tehnic, la Ministerul Muncii, sunt deschis să lucrez cu oricine își dorește această lege, iar ulterior, dacă se dorește adoptarea acestei legi, este un lucru bun pentru România. Cred cu adevărat că adoptarea unei legi de salarizare unitară este opțiunea potrivită pentru România și că nu trebuie să o faci numai că este jalon în PNRR. Dar nu poți să nu îmi ascund mâhnirea în condițiile în care aveai totuși un premiu, de 770 de milioane de euro, și nu te-a interesat să găsești un echilibru (...). Dacă lucrul ăsta Partidul Social Democrat l-a respins, evident, trebuie să-și asume responsabilitatea', a spus Dragoș Pîslaru. Acesta a anunțat că joi va avea o discuție cu echipa de la SG Reform cu privire la Legea salarizării și partea de decarbonizare, o reformă care nu a fost terminată la timp și alta pentru care s-a decis amânarea calendarului. Ministrul a subliniat că în cadrul acestei ședințe va pune și întrebarea dacă va avea vreun impact o posibilă adoptare a Legii salarizării în perioada următoare, înainte de luna noiembrie. 'Din perspectiva Ministerului Muncii, de data aceasta, ultima versiune pe care am discutat-o cu partidele politice a fost pusă public, deci ea este la dispoziția partidelor politice și acesta este mandatul de secretariat tehnic. Nu vă ascund că joi voi pune întrebarea: dacă se adoptă legea în perioada următoare, înainte să zicem de luna noiembrie, când ar trebui România să aibă cererea de plată finală, are vreun impact? Profesional vă pot spune în acest moment că, potrivit regulilor PNRR, orice depășește 31 august nu are șanse să mai fie decontat. Dar nu înseamnă că nu voi urmări interesul României punând întrebările legate de acest lucru', a precizat Pîslaru. El a adăugat că, din 2022, cei trei miniștrii ai Muncii, de la PSD, nu au publicat în dezbatere niciun proiect al acestei legi, în timp ce în mandatul său au fost publicate trei versiuni de proiecte. 'Oricât de mult veți încerca să spuneți că pe o lege care trebuia pregătită din 2022 până în prezent vina este a celui care a încercat în trei luni, cu două ministere în paralel pe cap, să salveze ultima mare reformă....(...) Realitatea este că din 2022 încoace n-am avut niciun proiect publicat de Partidul Social Democrat, cu trei miniștri ai muncii, niciunul. Proiectul final, pe care se laudă că l-au lăsat în minister, în mod intenționat n-a fost publicat în transparență. Nu a existat vreodată vreo versiune de proiect pe care Partidul Social Democrat să-l pună pe masă pe salarizare. în mandatul meu de 100 de zile am avut trei versiuni de proiecte publicate. Una, cu 8 miliarde lei, care a declanșat proteste vehemente din partea sindicatelor, a 2-a cu 12,1 miliarde, care era maximul agreat cu Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană pe care îl puteam gestiona. (...) Toate încercările de la varianta aceea de pe 17 iulie au fost în discuție cu Comisia Europeană. Oricine vă va spune că nu știa versiuni, că nu știa lucruri, minte, pentru că a fost clară gestiunea și medierea Administrației Prezidențiale pe acest proiect. Pentru ultima oară mai aduc acest argument foarte clar: 4 ani de zile pierduți, nicio versiune de proiect propusă societății, nicio consultare publică transparentă cu sindicatele, multe pretenții că au niște soluții magice care nu există. Iar ce a pus pentru mine capac a fost faptul că au acum tupeul să iasă public să zică: o să venim noi cu o versiune și o adoptăm noi.(...) Mi-am făcut lucrurile alături de echipă, în mod profesionist. Cei care au participat la acest exercițiu știu foarte bine cronologia, chiar dacă mint fără ezitare și fără să le miște o sprânceană la emisiunile de seară la televizor. Eu v-am spus foarte clar și concluziile le poate trage orice român care urmărește', a explicat Dragoș Pîslaru. Săptămâna trecută, Dragoș Pâslaru, care este și ministrul interimar al Muncii, a anunțat că negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial, iar în ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern și Ministerul Muncii și a medierii asigurate de Administrația Prezidențială consensul nu a putut fi atins. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Începe implementarea proiectului RO AI Factory, găzduit la ICI București
România face un nou pas în dezvoltarea inteligenței artificiale, în contextul în care marți, 1 septembrie, începe oficial implementarea proiectului RO AI Factory, găzduit de ICI București, a cărui operaționalizare este estimată până la sfârșitul anului 2027. 'începerea oficială a proiectului RO AI Factory vine după o perioadă în care am început deja să construim în jurul acestei inițiative o comunitate de organizații interesate de dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Ne dorim ca RO AI Factory să devină un punct de întâlnire între cercetare, mediul academic, companii și sectorul public și, mai ales, un cadru în care infrastructura, expertiza și colaborarea să ducă la proiecte și soluții concrete', a declarat directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, Adrian-Victor Vevera. Conform unui comunicat al institutului, transmis marți AGERPRES, implementarea proiectului 'Romanian EuroHPC AI Factory at ICI Bucharest' - RO AI Factory este finanțat de European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU) prin apelul Horizon-Ju-Eurohpc-2025-AI. Prin acest proiect, România va avea la dispoziție o infrastructură proprie pentru dezvoltarea, antrenarea, testarea și validarea unor modele și aplicații de inteligență artificială, disponibilă pentru cercetare, mediul economic și sectorul public. Potrivit sursei citate, un rol important în punerea în aplicare a inițiativei îl are ICI București, care funcționează ca Hosting Entity pentru RO AI Factory. 'ICI București va găzdui infrastructura de calcul de mare performanță pentru inteligența artificială și va oferi suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea acesteia. Implementarea și dezvoltarea portofoliului de servicii RO AI Factory vor fi realizate în strânsă colaborare cu co-coordonatorul proiectului, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, și cu ceilalți membri ai consorțiului, valorificând expertiza complementară a partenerilor pentru furnizarea de servicii avansate de inteligență artificială', se arată în comunicat. Statutul de Hosting Entity consolidează poziția ICI București în cadrul ecosistemului european EuroHPC, subliniind atribuțiile institutului în promovarea infrastructurilor digitale avansate. Prin demararea proiectului, România intră într-o nouă etapă a dezvoltării infrastructurilor avansate de inteligență artificială, conectând capacitățile naționale de cercetare, inovare și transfer tehnologic la ecosistemul european EuroHPC, susțin reprezentanții ICI București în comunicat. RO AI Factory va oferi infrastructură de calcul de înaltă performanță, alături de un ecosistem integrat de resurse, servicii, expertiză și competențe în domeniul inteligenței artificiale, conceput pentru a sprijini cercetarea, inovarea și adoptarea AI la scară largă. Proiectul prevede dezvoltarea unui portofoliu extins de servicii care va include acces la resurse HPC, sprijin pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor AI, infrastructuri și servicii pentru date, biblioteci de algoritmi și instrumente dedicate dezvoltării unei inteligențe artificiale responsabile și de încredere. Potrivit ICI București, un obiectiv central al RO AI Factory este democratizarea accesului la resurse avansate de inteligență artificială și supercomputing. Serviciile dezvoltate vor fi adresate unei comunități extinse de utilizatori, de la universități și organizații de cercetare până la start-up-uri, IMM-uri, companii de tehnologie, industrie și instituții publice. 'O atenție deosebită va fi acordată start-up-urilor și IMM-urilor, RO AI Factory urmărind să le sprijine în trecerea de la statutul de simpli utilizatori ai tehnologiei la cel de dezvoltatori și inovatori activi în domeniul AI. Accesul la infrastructură va fi completat de expertiză tehnică, programe de formare, mentorat și sprijin pentru dezvoltarea, testarea și validarea unor produse și servicii noi bazate pe inteligență artificială', au transmis reprezentanții institutului. Prin această abordare, proiectul urmărește reducerea barierelor tehnologice și de competențe care limitează în prezent accesul la infrastructurile AI de mare capacitate și crearea unor condiții favorabile pentru transformarea rezultatelor cercetării în soluții cu aplicabilitate economică și societală. Alături de ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, consorțiul RO AI Factory reunește Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Asociația Transilvania IT (ATIT), Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială 'Mihai Drăgănescu' (ICIA), Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs (RoDIH). Complementaritatea partenerilor permite conectarea infrastructurii HPC și AI cu expertiza academică și de cercetare, formarea de competențe, dezvoltarea de aplicații și relația directă cu start-up-urile, IMM-urile și ecosistemele regionale de inovare. RO AI Factory va funcționa ca parte a rețelei europene de AI Factories dezvoltată sub coordonarea EuroHPC JU, contribuind la obiectivul Uniunii Europene de a construi un ecosistem competitiv, sigur și sustenabil pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. De asemenea, integrarea în această rețea va permite României să participe direct la schimbul european de resurse, date, expertiză și bune practici și va crea noi oportunități pentru colaborări transfrontaliere între cercetători, universități, companii și administrații publice. Conform calendarului de implementare pentru infrastructură, primele etape vor viza pregătirea capacităților de găzduire și instalarea sistemelor hardware, urmate de integrarea serviciilor și conectarea la infrastructurile naționale și europene. Operaționalizarea RO AI Factory este estimată până la sfârșitul anului 2027, serviciile și ecosistemul urmând să fie dezvoltate și extinse progresiv. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Darău: România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură și interoperabilă la nivel european
România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură, interoperabilă la nivel european și construită coerent, a declarat, marți, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în contextul lansării site-ului oficial RO Wallet. 'România are nevoie de infrastructură digitală simplă pentru utilizator, sigură, interoperabilă la nivel european și construită coerent, într-o formulă de colaborare interministerială fără precedent. De aceea, salut lansarea site-ului oficial RO Wallet și publicarea documentației tehnice a proiectului în regim deschis. Comunitatea tehnică, instituțiile și mediul de afaceri pot urmări astfel dezvoltarea soluției și pot contribui la ecosistem', a precizat Darău, într-un comunicat transmis AGERPRES. în acest context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a transmis că salută lansarea site-ului oficial RO Wallet și publicarea documentației tehnice a proiectului pe GitHub, realizate de Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul dezvoltării ecosistemului național pentru Portofelul European pentru Identitate Digitală. RO Wallet reprezintă soluția națională prin care cetățenii vor putea utiliza, direct de pe telefon, identitatea digitală și o serie de documente și atestate electronice. Portofelul va permite accesarea unor servicii publice și private în România și, prin interoperabilitatea europeană, în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Un element important al soluției îl reprezintă controlul utilizatorului asupra propriilor date. Acesta va putea decide ce informații transmite, cui și în ce scop, inclusiv prin utilizarea mecanismelor de dezvăluire selectivă a atributelor. Potrivit sursei citate, România se află, în prezent, în prima etapă de implementare a ecosistemului RoEUDIW (ecosistemul național românesc pentru portofelul european de identitate digitală n.r.). în această fază sunt desfășurate activități privind: finalizarea arhitecturii de guvernanță și a cadrului instituțional; elaborarea actelor normative necesare funcționării ecosistemului; dezvoltarea primei versiuni a aplicației naționale de portofel digital; integrarea mecanismelor de emitere a identității digitale (Person Identification Data - PID); dezvoltarea primelor cazuri de utilizare, inclusiv verificarea vârstei; pregătirea infrastructurii tehnice și a mecanismelor de certificare pentru participanții din ecosistem. Site-ul oficial al proiectului este disponibil la rowallet.gov.ro, iar documentația tehnică este publicată deschis pe GitHub, prin proiectele rowallet-documentation și rowallet-pid. MEDAT precizează că publicarea acestor informații contribuie la transparența procesului de dezvoltare și oferă comunității tehnice, instituțiilor și mediului de afaceri posibilitatea de a urmări evoluția soluției. MEDAT este parte a ecosistemului național RoEUDIW și contribuie, alături de celelalte instituții implicate, la dezvoltarea și coordonarea acestuia, inclusiv prin elaborarea cadrului normativ, stabilirea regulilor de guvernanță și cooperarea cu instituțiile europene și celelalte state membre. 'Proiectul este în plină dezvoltare, iar în perioada următoare vor fi introduse funcționalități și cazuri de utilizare, cu obiectivul de a facilita accesul cetățenilor și al mediului de afaceri la servicii digitale sigure, simple și interoperabile', precizează instituția în comunicat.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)