Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Alexandru (ANC): Avem un hub național pentru inteligența artificială, finanțat cu aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri structurale
România are un hub național de inteligență artificială, finanțat cu aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri structurale, și dezvoltă centre de excelență în domenii precum tehnologiile cuantice și inteligența artificială, a declarat, miercuri, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru. 'A
Mînzatu: Susțin cu tărie consolidarea negocierii colective în România; protecția salariaților trebuie să fie una reală
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat că susține consolidarea negocierii colective în Romania, inclusiv la nivel sectorial, pentru ca protecția salariaților să fie una reală. Aceasta i-a primit, miercuri, la Bruxelles,
(P) În munții de unde izvorăște apa minerală Dorna, nicio activitate economică nu se desfășoară pe zeci de hectare, pentru a proteja izvoarele
Care este cea mai bună apă? Mii de răspunsuri pot fi date la această întrebare. Unul este însă valabil, indiferent de continent: cea mai bună apă este cea de care oamenii au cu adevărat grijă. în Depresiunea Dornelor, apele ca
Consiliul Concurenței: Condițiile impuse în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice afectează concurența
Condițiile legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenței. Aplicate simultan, aceste condiții pot limita atât intrarea, cât și menținerea opera
Cîmpean (DNSC): Numărul atacurilor cibernetice, al riscurilor și al vulnerabilităților crește semnificativ
Numărul atacurilor cibernetice, al riscurilor și al vulnerabilităților crește semnificativ, iar utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială devine esențială pentru specialiștii în securitate cibernetică, a declarat, miercuri, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). 'Inteligența
Popescu (Romgaz): Gazele pentru consumatorii casnici sunt acoperite din producție internă și în această iarnă
Gazele pentru consumatorii casnici sunt acoperite din producție internă și în această iarnă, întrucât Romgaz asigură peste 80% și în acest an la un preț reglementat, dar pentru industrie rămâne problema prețurilor externe, a declarat Răzvan Popescu, director general al Romgaz, la evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026.
DNSC a aplicat prima amendă pentru nerespectarea obligației de notificare
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a aplicat prima sancțiune contravențională pentru nerespectarea obligației de notificare, prevăzute de OUG nr. 155/2024 privind securitatea cibernetică, amenda fiind de 50.000 de lei, potrivit unui comunicat al instituției. Sancțiunea a fost aplicată la 29 septembrie unei persoane juridice
Inteligența artificială, domeniu-cheie de cooperare între România și Coreea (ambasador)
Inteligența artificială reprezintă un domeniu-cheie pentru extinderea cooperării dintre România și Republica Coreea, în contextul dezvoltării relațiilor bilaterale în sectoare precum industria de apărare, energia nucleară și infrastructura, a declarat, miercuri, ambasadorul Republicii Coreea la București, Seung-chul Hur. '
Sindicatul TAROM consideră iresponsabile afirmațiile care anunță falimentul companiei
Sindicatul Unit TAROM (SUT) consideră iresponsabilă afirmația potrivit căreia compania aeriană ar urma să intre în faliment în următoarele șase luni, precum și recomandarea adresată pasagerilor de a nu cumpăra bilete la operatorul aerian național pentru perioade mai mari de două luni, susținând că astfel de declarații pot afecta vânzările și &
Negrescu: NIS2 trebuie să aducă reziliență, nu doar conformare; cadrul european în domeniul securității cibernetice trebuie simplificat
Aplicarea Directivei NIS2 trebuie să ducă la creșterea rezilienței reale a companiilor și instituțiilor, nu doar la o conformare formală, iar cadrul european în domeniul securității cibernetice trebuie simplificat și armonizat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment pe tema securității cibernetice.
Fluxul net de investiții străine directe a urcat la 7,9 miliarde de euro în anul 2025
Fluxul net de investiții străine directe (ISD) a urcat la 7,907 miliarde de euro în anul 2025, de la 5,6 miliarde de euro în anul precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezintă participații la capitalurile proprii, nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în valoare de 3,247 miliarde de euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 3,009 miliarde de euro. Alte 1,651 miliarde de euro sunt instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupurilor acestora, determinate prin diferența dintre datorii (2,317 miliarde de euro) și creanțe (666 milioane euro). 'Soldul ISD la 31 decembrie 2025 a atins nivelul de 134 823 milioane euro, din care: 98 160 milioane euro - capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (72,8 la sută din total sold ISD); 36 663 milioane euro - instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (27,2 la sută)', se arată în comunicatul BNR. Veniturile din ISD realizate de nerezidenți în anul 2025 au înregistrat valoarea de 11,493 miliarde de euro. Veniturile din participații la capital s-au situat la nivelul de 10,317 miliarde de euro, fiind determinate ca diferență între profiturile după impozitare ce revin învestitorilor străini, în valoare de 14,730 miliarde de euro din totalul profiturilor obținute de întreprinderile ISD și pierderile ce revin acestora, în valoare de 4,413 miliarde de euro, din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în anul 2025. Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 1,176 miliarde de euro, calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor deținute în România și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la aceste întreprinderi, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului. Odată cu elaborarea indicatorilor ISD, Banca Națională a României a determinat și indicatorii specifici investițiilor directe ale rezidenților în străinătate (IDS). Astfel, fluxul net de IDS în anul 2025 a însumat valoarea de 1,522 miliarde de euro. Soldul IDS la 31 decembrie 2025 s-a situat la nivelul de 9,679 miliarde de euro, din care: 8,286 miliarde euro - capitaluri proprii și 1,393 miliarde de euro - instrumente de natura datoriei. Banca Națională a României, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, a realizat cercetarea statistică anuală pentru determinarea investițiilor străine directe (ISD), principala sursă de date pentru elaborarea statisticilor ISD. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Staicu (MAE): Fabrica de inteligență artificială de la București va crea noi oportunități pentru cercetare și inovare
Dezvoltarea unei fabrici de inteligență artificială la București, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), va crea noi oportunități pentru cercetare și inovare și va contribui la consolidarea poziției României în ecosistemul european al inteligenței artificiale, a declarat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Clara Staicu. 'Un exemplu important al acestei abordări este dezvoltarea fabricii de inteligență artificială de la București, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, gazda noastră de astăzi. Suntem încrezători că această inițiativă va consolida poziția României în ecosistemul european al inteligenței artificiale. De asemenea, ne așteptăm ca aceasta să creeze noi oportunități pentru cercetare și inovare, să stimuleze cooperarea și să contribuie la dezvoltarea unor soluții bazate pe inteligență artificială', a afirmat Staicu, în cadrul unui eveniment de profil. Potrivit acesteia, inteligența artificială devine o componentă fundamentală a economiei și securității europene, iar dezvoltarea acestui domeniu presupune investiții în infrastructură, capacitate de calcul, competențe și cercetare. 'Trebuie să ne asigurăm că Europa dispune de infrastructura, capacitatea de calcul, competențele și ecosistemele necesare pentru a transforma cercetarea și inovarea în aplicații și valoare economică', a subliniat reprezentanta MAE. Ea a arătat că politicile europene în domeniul inteligenței artificiale trebuie să urmărească atât stimularea competitivității și inovării, cât și protejarea cetățenilor și a drepturilor fundamentale. în acest context, secretarul de stat a evidențiat importanța securității cibernetice, în condițiile în care inteligența artificială este integrată într-un număr tot mai mare de activități economice și servicii publice. Totodată, Clara Staicu a subliniat necesitatea consolidării cooperării internaționale, inclusiv prin schimburi de cunoștințe, experiență și bune practici între guverne, sectorul privat și mediul academic. Referindu-se la relațiile bilaterale cu Republica Coreea, aceasta a arătat că România dorește ca inteligența artificială și alte tehnologii avansate să devină noi domenii prioritare de cooperare, în contextul progreselor înregistrate în proiectele din domeniul energiei nucleare și al industriei de apărare. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, miercuri, la Palatul Parlamentului, un workshop dedicat inteligenței artificiale, eveniment în cadrul căruia vor fi abordate teme privind guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurilor digitale și securitatea cibernetică. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Guvernul Republicii Coreea, sub înaltul patronaj al Senatului României. Potrivit invitației transmise AGERPRES, workshopul va reuni reprezentanți la nivel de conducere și experți din cadrul Ministerului de Interne și Siguranță al Republicii Coreea, al Institutului Coreean de Cercetare și Dezvoltare pentru Informatizare Locală (KLID), al Agenției Naționale pentru Societatea Informațională (NIA), precum și reprezentanți ai ICI București, KOMSCO și ai Serviciului Vamal Coreean (KCS). Conform organizatorilor, dialogul urmărește identificarea unor abordări și soluții instituționale relevante și explorarea unor direcții de colaborare în domeniul transformării digitale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: ICI București - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică / Facebook
Sistemele de inteligență artificială trebuie testate înainte de extinderea utilizării lor (consilier prezindențial)
Sistemele de inteligență artificială trebuie testate în medii controlate și supuse unor evaluări juridice, tehnice și de securitate cibernetică înainte de extinderea utilizării lor, a declarat, miercuri, consilierul prezidențial Cosmin-Alexandru Soare-Filatov, la un eveniment dedicat inteligenței artificiale. 'O lecție desprinsă deja din activi
Hesseling (AIE): Neptun Deep va schimba dinamica regională; pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze
Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională a resurselor energetice, întrucât va pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze din producția internă, inclusiv pentru export, a afirmat, miercuri, Dennis Hesseling, șeful Diviziei Piețe de Gaze, Cărbune și Energie din cadrul Agenției Internaționale a Energiei (AIE), la evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026. 'Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională, întrucât va pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze din producția internă, inclusiv pentru export. Acest lucru va afecta, desigur, întregul echilibru regional al gazelor', a spus reprezentantul AIE. Conform acestuia, în Europa Centrală și de Est aprovizionarea cu gaze naturale a scăzut semnificativ în perioada 2022-2023, elementul major fiind gazele rusești livrate prin conducte. 'Ceea ce a compensat nu a fost atât un flux direct de energie către regiune, ci mai degrabă numeroase fluxuri de la vest la est. Europa de Vest dispune de mai multe facilități energetice și de o infrastructură comercială deja stabilită pentru aducerea gazelor, iar acestea au fost direcționate în cantități mai mari către regiunea Europei Centrale și de Est', a explicat Hesseling. El a vorbit și de conducta Baltic Pipe, care transportă gaze norvegiene prin Danemarca până în Polonia, aceasta jucând 'un rol esențial în aprovizionarea regiunii cu gaze'. 'Se observă că cererea de gaze este mult mai scăzută față de nivelul de dinaintea crizei anterioare. Totuși, anticipăm o creștere a cererii de gaze în această regiune, ceea ce o diferențiază de alte părți ale Europei. în timp ce în alte zone europene preconizăm un declin structural, aici ne așteptăm la o oarecare creștere, datorită posibilității de a trece de la cărbune la gaze naturale', a arătat reprezentantul Agenției Internaționale a Energiei. El consideră, de asemenea, că pot fi luate în considerare și contractele pentru gaz natural lichefiat (GNL). 'Renunțarea la gazele rusești transportate prin conducte necesită volume suplimentare de GNL pentru a acoperi deficitul, precum și, desigur, producția internă. Care este situația? Dacă privim regiunile europene care încheie noi contracte pentru GNL, zona de nord-vest, sud-vestul Italiei și, respectiv, Europa Centrală și de Est, observăm că, în primii ani, activitatea a fost foarte limitată. Nu există un istoric solid al contractării de GNL în această regiune. Totuși, începând cu anul 2025, se remarcă o intensificare a acestor activități. Desigur, gazele pot ajunge în regiune prin Croația, Grecia sau Polonia; există astfel de posibilități. Deși nu este întotdeauna cea mai directă sau cea mai ieftină rută, aceasta este o opțiune viabilă și necesară în absența altor alternative', a adăugat Dennis Hesseling. Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința reunește reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai industriei și experți din sectorul energetic pentru a discuta rolul României în consolidarea securității și accesibilității aprovizionării cu energie în Europa, precum și perspectivele regionale privind tranziția energetică și competitivitatea industrială. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
IMM România solicită prelungirea cu șase luni a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN
IMM România solicită prelungirea, cu cel puțin șase luni, a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN, care a expirat în 25 septembrie 2026, în condițiile în care doar 1 din 3 societăți a realizat formalitățile în acest sens. 'Având în vedere dispozițiile HG nr. 284/2025 care au introdus termenul de 25 septembr
Signoretto (Eurogas): Progresul semnificativ înregistrat în Neptun Deep e un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei
Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei, susține Cristian Signoretto, președintele Eurogas, principala asociație care reprezintă sectorul european al gazelor naturale. 'Eurogas consideră producția internă drept un activ strategic. Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei', a declarat, miercuri, Cristian Signoretto, în cadrul evenimentului Eurogas Annual Regional Conference 2026. Potrivit acestuia, politica energetică și competitivitatea sunt 'două fețe ale aceleiași monede'. 'Europa a învățat acest lucru pe calea cea grea, de două ori în decurs de patru ani. în 2022, așa cum știm, livrările semnificative de gaze prin conducte au fost întrerupte. Dar și în acest an, o rută de transport maritim - care asigura, practic, 20% din fluxul global de gaz natural lichefiat a fost complet blocată, complet închisă. în ambele situații, Europa și industria au reacționat destul de bine și de rapid, însă cred că încă nu am învățat lecția corectă din aceste crize', a spus Signoretto. El a adăugat că electrificarea, care este crucială, nu este, însă, nici suficientă, nici suficient de rapidă pentru a rezolva interacțiunea complexă dintre securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și decarbonizare. în realitate, reziliența și securitatea depind de existența unor opțiuni: mai multe surse, mai multe rute, mai mulți furnizori și, de fapt, mai multe căi de decarbonizare. Signoretto a pledat, în discursul său, pentru extinderea capacității de producție a centralelor pe gaze în ciclu combinat (CCGT) pentru a acoperi cererea de energie. Șeful Eurogas susține, pe de altă parte, investițiile în sistemele de captare și stocare a carbonului. 'Trebuie să dezvoltăm producția acelor molecule 'curate' de care Europa are mare nevoie pentru a parcurge drumul către decarbonizare - molecule pe care le putem produce noi înșine, pornind de la biometan. De asemenea, trebuie să facilităm și să investim în sisteme de captare și stocare a carbonului, care sunt esențiale pentru ca industriile noastre să rămână viabile pe parcursul procesului de decarbonizare. Cred că România oferă un cadru excelent pentru toate aceste elemente', a subliniat președintele Eurogas. Conform acestuia, România va deveni, prin proiectul Neptun Deep, un exportator net de gaze către Uniunea Europeană. 'Dacă ne referim la proiectul Neptun Deep, descoperit în 2012, trebuie să recunoaștem că, încă de atunci, atât în Europa, cât și în România, au existat numeroase voci care s-au opus dezvoltării acestui zăcământ, din diverse motive. Cu toate acestea, România a mers mai departe și, dacă totul decurge conform planului - așa cum tocmai am auzit -, anul viitor vom avea producție la Neptun Deep, ceea ce va dubla practic producția României și va asigura transformarea țării într-un exportator net de gaze către Uniunea Europeană, un pas extrem de important pentru securitatea noastră energetică', a menționat Signoretto. în viziunea sa, aceasta ilustrează un aspect critic specific acestei industrii: este un sector cu o perspectivă pe termen lung. 'Pentru a realiza astfel de proiecte, trebuie să gândești pe termen lung și să înțelegi că gazele naturale vor rămâne un pilon esențial al securității energetice pentru deceniile următoare. De aceea este necesară dezvoltarea resurselor interne', consideră președintele Eurogas. Vorbind despre decarbonizare, Signoretto a spus că securitatea, competitivitatea și decarbonizarea nu trebuie să fie obiective care se exclud reciproc. 'în urmă cu trei săptămâni, în discursul privind Starea Uniunii, președinta von der Leyen a declarat - și o voi cita - că trebuie să ne intensificăm eforturile în direcția energiei curate produse pe plan intern, fie că este vorba despre surse regenerabile și energie nucleară, despre biometan sau altele, menținând însă o abordare neutră din punct de vedere tehnologic. Susținem pe deplin această idee. Ne-am dori să vedem o abordare mult mai neutră din punct de vedere tehnologic în materie de reglementare și dorim ca acest lucru să se reflecte în politica energetică. Aceasta deoarece, pe de o parte, observăm ambiții, obiective și un cadru clar pentru dezvoltarea sectorului electricității - un aspect crucial, așa cum am menționat deja', a transmis oficialul european. El a menționat că România este un partener-cheie în acest demers și 'în această ambiție de decarbonizare'. 'Regiunea dispune de un potențial semnificativ în domeniul biometanului, bazat pe materii prime agricole disponibile la scară largă, care pot genera o cantitate importantă de biometan. Este clar că, în prezent, capacitatea de producție nu este încă la nivelul necesar, deoarece ne lipsesc stimulentele și sprijinul adecvat pentru fermieri și pentru industrie în vederea dezvoltării acestei piețe. Un alt aspect pe care aș dori să-l menționez este ambiția legată de captarea și stocarea carbonului. Cred că României îi revine o parte importantă din obligația de stocare la nivel european', a mai spus Signoretto. Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința reunește reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai industriei și experți din sectorul energetic pentru a discuta rolul României în consolidarea securității și accesibilității aprovizionării cu energie în Europa, precum și perspectivele regionale privind tranziția energetică și competitivitatea industrială. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Milcev (EY), despre raportul S&P Global Ratings: Testul din octombrie este despre credibilitate
Verdictul pe care agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings îl va da în octombrie va privi, în ultimă instanță, credibilitatea promisiunii că România își poate finanța dezvoltarea fără să-și destabilizeze finanțele, consideră Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.
Bușoi: România continuă să susțină importanța gazelor naturale și creșterea producției interne
România va continua să susțină importanța gazelor naturale, necesitatea creșterii producției interne și rolul proiectelor offshore de explorare și exploatare, precum 'Neptun Deep', cel mai mare proiect de acest gen din Uniunea Europeană, a transmis, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la o conferință pe teme de energie.
Chisăliță (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie
Energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pe acest segment depășesc 10% din venitul unei gospodării, aceasta fiind o formă de sărăcie care nu se vede în statistici, dar se simte în facturi, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat &i
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 12,2% în primele 8 luni
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în România în primele opt luni ale anului a scăzut cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2025, la 21.791, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderi ale numărului de autorizații s-au înregistrat în șapte regiuni de dezvoltare, cele mai importante fiind consemnate în regiunile Nord-Est, unde au fost eliberate cu 712 autorizații mai puține, Vest (-555), Sud-Muntenia (-550) și Nord-Vest (-459). Singura creștere a fost consemnată în regiunea București-Ilfov, unde numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a fost cu patru mai mare decât în perioada ianuarie-august 2025. în luna august 2026 comparativ cu iulie 2026 s-au eliberat 2943 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+1,2% față de luna iulie 2026), cu o suprafață utilă totală de 721.726 mp (+1,3%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 72,5% sunt pentru zona rurală. Conform INS, în luna august 2026 se evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (+34 autorizații). în profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+56 autorizații), Vest (+44), Centru (+33), Sud-Est (+30), Sud-Vest Oltenia (+17) și Sud-Muntenia (+15). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare București-Ilfov (-160 autorizații) și Nord-Vest (-1). De asemenea, în luna august 2026 s-au eliberat 567 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (-1,7% față de luna iulie 2026), în suprafață utilă totală de 284.983 mp (-5,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2026 s-a înregistrat o scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-16.964 mp). în profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-89188 mp), Nord-Est (-21.290), Vest (-13.978), București-Ilfov (-4.338) și Sud-Vest Oltenia (-2.507). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+53.508 mp), Centru (+49.604) și Sud-Muntenia (+11.225). în luna august 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, se evidențiază o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-16,1%) cât și a suprafeței utile totale (-7,3%). în profil teritorial, scăderea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-189 autorizații), Nord-Est (-117), Sud-Muntenia (-108), București-Ilfov (-80), Nord-Vest (-50), Vest (-27) și Sud-Vest Oltenia (-6). Creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (+13 autorizații). Pe de altă parte, comparativ cu luna august 2025, în luna august 2026 s-a înregistrat o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (+0,7%) și o scădere a suprafeței utile totale (-27,8%). în profil teritorial, această scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-109.515 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-83.062 mp), Vest (-38.599), Sud-Muntenia (-32.673), Nord-Est (-9.916), Sud-Vest Oltenia (-9.716) și Nord-Vest (-6.797). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (+41.561 mp) și Sud-Est (+29.687). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Disparități regionale semificative în ceea ce privește accesul populației la rețeaua publică de apă
Accesul populației la rețeaua publică de apă continuă să se îmbunătățească, de la 77,6% la 78,2%, dar disparitățile regionale rămân semnificative, în condițiile în care ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (98,3%) iar cea mai mică în Nord-Est (cu 53,3%). Potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2025 populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14,887 milioane de persoane, reprezentând 78,2% din populația rezidentă a României, cu 105.478 persoane mai mult decât în anul 2024. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în totalul populației rezidente, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (98,3%), urmată de regiunea Sud-Est (89,9%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (53,3%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (71,6%). Volumul total de apă distribuită anul trecut a scăzut cu 14,5% față de anul 2024, în principal ca urmare a reducerii volumelor distribuite agriculturii și sectorului industrie și construcții. Volumul distribuit populației a crescut cu 75,969 milioane mc. Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (36,3%), respectiv Argeș-Vedea (15,8%). AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 are loc miercuri, la București
Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința va reuni reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai industriei și experți din sectorul energetic pentru a discuta rolul României în consolidarea securității și accesibilității aprovizionării cu energie în Europa, precum și perspectivele regionale privind tranziția energetică și competitivitatea industrială. Potrivit organizatorilor, principalele teme de discuție vor viza: rolul României ca pilon regional pentru securitatea aprovizionării; provocările și oportunitățile privind decarbonizarea industriei și dezvoltarea gazelor regenerabile și cu emisii reduse de carbon; contribuția acestor tehnologii la menținerea competitivității industriei din Europa de Est; cadrul european privind securitatea aprovizionării și reducerea emisiilor de metan. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Euro Gas Systems/Facebook
ICI București organizează un workshop dedicat inteligenței artificiale, digitalizării și securității cibernetice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, miercuri, la Palatul Parlamentului, un workshop dedicat inteligenței artificiale, eveniment în cadrul căruia vor fi abordate teme privind guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurilor digitale și securitatea cibernetică. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Guvernul Republicii Coreea, sub înaltul patronaj al Senatului României. Potrivit invitației transmise AGERPRES, workshopul va reuni reprezentanți la nivel de conducere și experți din cadrul Ministerului de Interne și Siguranță al Republicii Coreea, al Institutului Coreean de Cercetare și Dezvoltare pentru Informatizare Locală (KLID), al Agenției Naționale pentru Societatea Informațională (NIA), precum și reprezentanți ai ICI București, KOMSCO și ai Serviciului Vamal Coreean (KCS). Conform organizatorilor, dialogul urmărește identificarea unor abordări și soluții instituționale relevante și explorarea unor direcții de colaborare în domeniul transformării digitale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Preda)
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Astăzi, la Bruxelles, alături de alte patru state membre, am cerut Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, în contextul provocărilor legate de evoluția focarelor de boală. Am pus pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor agriculturii acest subiect extrem de important pentru România și am atras atenția asupra impactului economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are. împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectați și valorificarea experienței dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală', a scris ministrul, marți, pe pagina sa de Facebook. Astfel, cele cinci state cer aplicarea flexibilă a restricțiilor, astfel încât animalele sănătoase din fermele și zonele neafectate să poată fi deplasate și valorificate pe baza evaluării riscului și a controalelor veterinare consolidate, o analiză aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate și a produselor derivate, precum și continuarea exporturilor către țări terțe. Alte solicitări vizează adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală pentru a asigura flexibilitate în funcție de situația epidemiologică concretă, adoptarea unor soluții bazate pe progresele științifice și tehnologice și acordarea unui sprijin financiar adecvat și a unor soluții reale de compensare pentru pierderile de venit, costurile suplimentare de furajare/întreținere și pierderea piețelor de desfacere. Săptămâna trecută, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, a precizat că exporturile de ovine ale României ar putea fi reluate până la sfârșitul anului, în condițiile în care campania națională de vaccinare va debuta în jurul datei de 1 octombrie. Acesta estima că vaccinarea la nivel național împotriva variolei, iar în județele Constanța și Tulcea și împotriva pestei micilor rumegătoare, poate fi finalizată în 30-45 de zile. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală, trebuie respectate termenele și condițiile privind: efectuarea lucrărilor agricole obligatorii pentru intervențiile DR-01 și DR-02; lucrările de cosit și pășunat pentru intervenția DR-01; înființarea și menținerea culturilor pentru intervenția DR-02. APIA atrage atenția că nerespectarea acestor condiții, precum și a termenelor prevăzute, poate conduce la aplicarea unor sancțiuni', se arată într-un comunicat al instituției. Fermierii pot utiliza aplicația GeoFoto APIA pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor specifice intervențiilor DR-01 - Agromediu și climă pe pajiști permanente și DR-02 - Agromediu și climă pe terenuri arabile. 'în acest context, fermierii pot utiliza aplicația GeoFoto APIA pentru realizarea unor fotografii geoetichetate relevante, prin care să demonstreze îndeplinirea condițiilor specifice pentru intervențiile DR-01 - Agromediu și climă pe pajiști permanente și/sau DR-02 - Agromediu și climă pe terenuri arabile. în acest sens, în aplicația GeoFoto APIA au fost alocate beneficiarilor sarcini specifice care trebuie realizate în termenele stabilite', precizează sursa citată. Potrivit APIA, pentru mai multe pachete din cadrul intervenției DR-01, termenul pentru efectuarea lucrărilor de cosit este 15 octombrie 2026. Astfel, pentru Pachetul 1 - pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV), cositul este permis până la 15 octombrie, perioada de efectuare fiind stabilită în funcție de altitudine: 15 iunie - 15 octombrie pentru unitățile administrativ-teritoriale situate la o altitudine mai mică de 600 de metri și 1 iulie - 15 octombrie pentru cele situate la cel puțin 600 de metri. Pentru Pachetul 3.1 - pajiști importante pentru 'Crex crex', cositul este permis în perioada 1 august - 15 octombrie, iar în cazul Pachetului 6 - pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.), atât cositul, cât și pășunatul sunt permise în perioada 26 august - 15 octombrie. Tot până la 15 octombrie poate fi efectuat cositul în cazul Pachetului 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). în cazul intervenției DR-02 - Agromediu și climă pe terenuri arabile, APIA reamintește și termenele pentru înființarea și menținerea culturilor. Astfel, pentru Pachetul 4 - Culturi verzi, semănarea culturii verzi se realizează începând cu 1 august, până la 30 septembrie în unitățile administrativ-teritoriale situate la cel puțin 600 de metri altitudine și până la 15 octombrie în cele situate sub 600 de metri. Cultura verde trebuie menținută în perioada 1 decembrie 2026 - 28 februarie 2027 și încorporată în sol în perioada 1 - 31 martie 2027. Pentru Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), cultura de toamnă trebuie semănată în perioada 15 septembrie - 14 octombrie. Lucrările agricole, pășunatul și folosirea metodelor de alungare sunt interzise în perioada 15 noiembrie 2026 - 28 februarie 2027. în cazul Pachetului 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) minimum 10% din suprafața angajată trebuie să rămână nerecoltată în perioada 1 - 28 februarie 2027. APIA recomandă fermierilor să verifice periodic aplicația GeoFoto și să răspundă în cel mai scurt timp solicitărilor de clarificare, pentru a evita întârzierile sau penalizările la plată. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'în cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanțiale, dar acest parcurs, grație propriilor opțiuni, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării. Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creșterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada prepandemie. Consecințele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem', a declarat Marinescu, la lansarea volumului 'Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergență nominală'. El a afirmat că bugetul public trebuie curățat de necunoscute și compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA. 'De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de avantajul esențial al predictibilității fiscale. întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creștere economică? Răspunsul ține în bună măsură de calitatea investițiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investițiile și fondurile europene să poată susține o creștere economică robustă', a spus Cosmin Marinescu. El a menționat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creșterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice. 'Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze în special domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung: sănătatea, educația, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carențe majore în abilitățile educative de bază, or aceasta este și consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitate unui capital esențial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realitățile demografice actuale, cele care prefigurează peste doar câțiva ani, constrângeri importante în planul sistemului de pensii publice pay as you go. însă trebuie subliniat rolul esențial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanțelor publice, dar și la adresa bunei funcționări a piețelor', a precizat Cosmin Marinescu. Potrivit viceguvernatorului BNR, implementarea guvernanței corporative în linie cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE reprezintă un pas hotărât înainte, pe care l-am început și de care merită să profităm în continuare. De asemenea, el a afirmat că sectorul privat se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurența și reduc intermedierea financiară: disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea sau situații atipice de firme active, dar fără salariați. 'în privința sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitatea activelor demonstrează capacitatea sectorului bancar de creditare a economiei reale. însă principala provocare în această privință reflectă un paradox deloc avantajos. România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar drept cele mai îndatorate. Și aici menționăm costurile de finanțare ridicate, persistența creditului comercial, finanțările de la firmele mamei. De aceea, mediul de afaceri românesc resimte în prezent decalaje importante de competitivitate față de concurenții săi din Uniunea Europeană și cu precădere din Zona Euro. Dinamica dezechilibrelor externe și a datoriei publice reflectă o situație complicată, care trebuie gestionată în mod prudent și înțelept', a subliniat Cosmin Marinescu. El a menționat că sustenabilitatea depinde de remedierea decalajelor structurale, însă este esențială capacitatea de implementare a reformelor. 'Pentru mediul de afaceri, competitivitatea și predictibilitatea sunt provocări majore, aș putea spune, mai ales în acești ani de repoziționări comerciale deosebit de importante la nivel global. De aceea, consider că nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale în politica externă, care poate deveni factor de competitivitate națională. De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc, însă, menționăm că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide. însă marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească. Aceasta nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor. în încheiere, odată cu piramida conceptuală a sustenabilității, doresc să insist asupra unei idei esențiale. Criteriile de convergență nominală nu sunt simple exigențe statistice, ci indicatori de sănătate economică la care noi ne raportăm în parcursul european al României. De aceea, trebuie să ne gândim cum reușim să împletim viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. în prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă', a mai spus Cosmin Marinescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea. 'Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor din companiile de stat din portofoliul Ministerului Economiei. Dacă vrem companii de stat mai performante, trebuie să schimbăm inclusiv felul în care statul se comportă ca acționar. Nu putem cere management profesionist, rezultate și responsabilitate, dar să păstrăm reguli neclare și diferite de la o companie la alta. De aceea, punem lucrurile în ordine și pe acest subiect. Ministerul Economiei are în portofoliul său 52 de companii de stat, dar fără să aibă o grilă comună prin care să putem explica obiectiv cu cât ar trebui remunerat un administrator', a anunțat, joi, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, pe pagina sa de Facebook. El a arătat că, până acum, legea stabilea limitele generale, dar remunerațiile erau stabilite '˜din pix', neexistând o formulă comună prin care să poată fi comparate două companii și explicate diferențele între remunerațiile pentru administrarea lor. 'De acum încolo, ne asigurăm că avem aceeași logică pentru întregul portofoliu. Cum funcționează? Pornim de la câștigul salarial mediu brut din sectorul în care activează compania și aplicăm o formulă bazată pe 5 criterii obiective: dimensiunea companiei - cifra de afaceri și numărul de angajați; importanța strategică și dificultatea mandatului; volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri; listarea pe o piață reglementată (bursa); profitabilitatea companiei. în calculul nostru ignorăm rezultatele excepționale, de exemplu vânzări de active pentru a recompensa cu adevărat performanța operațională. Cu alte cuvinte, remunerația trebuie să reflecte responsabilitatea reală pe care o presupune administrarea unei companii', a subliniat Irineu Darău. în context, acesta a explicat că o societate strategică, cu mii de angajați și investiții importante, nu poate fi tratată la fel ca o companie mică, cu o activitate mult mai puțin complexă. 'Vrem să putem atrage administratori competenți, inclusiv oameni cu experiență serioasă din mediul privat, iar remunerația lor trebuie să fie competitivă, dar și justificată prin criterii clare. în același timp, performanța contează. O companie aflată pe pierdere pornește de la un nivel prudent. Dacă în timpul mandatului administratorii reduc pierderea cu cel puțin 20%, readuc compania pe profit sau cresc profitul net recurent cu minimum 20%, remunerația poate fi reevaluată. Nu automat: rezultatele trebuie demonstrate, iar procedura de calcul va fi reluată. Și mai introducem o regulă importantă: orice abatere de la formula rezultată trebuie motivată în scris', a mai precizat Darău. Pentru fiecare societate va exista o fișă de scoring și o notă de fundamentare. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați. Potrivit unui comunicat al ministerului, măsura transpune la nivel național prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor din sectorul vegetal, afectați de creșterea costurilor de producție. România beneficiază de o alocare din fonduri europene în sumă de 29,977 milioane de euro, iar MADR propune suplimentarea acesteia cu o contribuție echivalentă de la bugetul de stat. Astfel, valoarea totală a sprijinului propus ajunge la 59,955 milioane de euro, respectiv aproximativ 314,37 milioane de lei. 'Creșterea prețurilor la îngrășăminte și a costurilor de producție pune o presiune uriașă pe fermierii din sectorul vegetal. în acest context, venim în sprijinul lor cu această măsură, prin care propunem dublarea sumei provenite din fonduri europene, printr-o contribuție egală de la bugetul de stat. Scopul este să reducem efectele situației actuale asupra stabilității economice a fermelor și să îi sprijinim pe fermieri să își continue activitatea', a precizat Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, citat în comunicatul ministerului. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, respectiv: producători agricoli persoane fizice; producători agricoli persoane fizice autorizate, constituite în temeiul prevederilor OUG 44/2008; producători agricoli persoane juridice, constituite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1991. Sprijinul se acordă producătorilor agricoli eligibili, pe baza suprafețelor determinate de APIA pentru plată în anul 2026 și a documentelor care atestă achiziția de îngrășăminte în perioada 28 februarie - 15 octombrie 2026. Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să prezinte bon fiscal și/sau factură pentru achiziția de îngrășăminte, documentele urmând să fie verificate de APIA. Cererile vor putea fi depuse la centrele APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la începerea perioadei de depunere, respectiv începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ. Plățile se vor efectua după finalizarea verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, dar nu mai târziu de 28 februarie 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna Simona Neculae, prefecta de Ilfov, a trimis azi o decizie a CJSU Ilfov în care ne anunță că s-a creat grupul de lucru pe care îl propunea ieri ca soluție magică la arderile ilegale. (...) Dar, ca să vedeți cât de superficială e decizia luată: din lungul șir de autorități introduse în legendarul grup de lucru care va rezolva arderile ilegale din Sintești nu se află Direcția de Mediu București. Adică fix autoritatea care gestionează toate datele de la stația de monitorizare a calității aerului din Sintești', a scris Buzoianu, marți, pe pagina sa de Facebook. Ministra Mediului a susținut că prefecta de Ilfov anunțase, cu o zi înainte, reconvocarea ședinței pentru analiza stării de alertă în termen de trei zile, însă marți a comunicat doar constituirea grupului de lucru. 'A plecat ieri din ședință doamna prefect zicând că reconvoacă ședința pentru analiza stării de alertă în trei zile. Astăzi a uitat de declarațiile făcute și ne anunță doar că a creat un grup de lucru', a afirmat Diana Buzoianu. Aceasta a criticat modul în care autoritățile publice locale gestionează problema arderilor ilegale din Sintești. 'Cum să fie înfrântă mafia deșeurilor dacă autoritățile publice de la nivel local ar face orice să împiedice măsuri reale?', a mai scris Diana Buzoianu. Ministra Mediului a solicitat, pe 24 septembrie, convocarea de urgență a unei ședințe comune a prefecturilor Ilfov și București pentru instituirea situației de alertă în privința arderilor ilegale de deșeuri. La momentul respectiv, ea a arătat că acțiunile punctuale nu vor rezolva problema arderilor ilegale de deșeuri și solicită intervenția tuturor autorităților și a resurselor adecvate. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimente, se arată într-un comunicat al organizației. Federația Băncilor pentru Alimente din România a celebrat marți un deceniu de la înființarea primei Bănci pentru Alimente la București, care a devenit pionierul unei rețele naționale de nouă bănci regionale. Cu această ocazie, FBAR a transformat Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare, 29 septembrie, într-un apel la acțiune națională pentru reducerea pierderilor de hrană și sprijinirea comunităților vulnerabile. Evenimentul a marcat oficial împlinirea a zece ani de când Gabriel Sescu a înființat, la București, prima Bancă pentru Alimente din țară, punând bazele unui model de economie circulară nou pentru România. în doar cinci ani, a contribuit la înființarea altor opt Bănci pentru Alimente, la Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați. în 2020, organizațiile membre au fondat Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR, cu rol de coordonare și reprezentare a rețelei. Astăzi, cele nouă Bănci Regionale formează o rețea matură și stabilă, iar FBAR este membru cu drepturi depline al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA. 'Cele 96 de milioane de porții de hrană oferite în acest deceniu nu sunt doar niște cifre statistice, ci reprezintă demnitatea redată unor copii care au putut merge la școală hrăniți sau a unor bătrâni singuri, care s-au simțit din nou parte din comunitate. Le mulțumim din suflet partenerilor noștri, dar și fiecărui donator și voluntar în parte. Legea oferă cadrul, dar voi sunteți cei care puneți suflet în acest mecanism zilnic. Promisiunea noastră pentru următorii 10 ani este că vom continua cu aceeași determinare, pentru că nevoia de hrană nu are vacanță și nici pauză. Promisiunea noastră pentru următorii 10 ani este că, împreună, continuăm povestea hranei salvate - pentru o lume în care risipa lasă loc solidarității, iar mâncarea ajunge acolo unde îi este locul: pe mesele celor vulnerabili, nu la groapa de gunoi. Doar împreună ducem mai departe acest Deceniu de Bine!' a declarat Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, citat în comunicat. în cei zece ani, peste 96 de milioane de porții de hrană au fost oferite persoanelor vulnerabile, 910 organizații caritabile partenere au fost sprijinite direct, și 340.000 de persoane vulnerabile au primit o plasă de siguranță alimentară. 'Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să reflectăm asupra unui fenomen care, din păcate, trece neobservat în viața de zi cu zi, dar are consecințe grave asupra societății și mediului înconjurător. Risipa alimentară nu se rezumă doar la mâncarea pe care o aruncăm. Aceasta presupune irosirea tuturor resurselor utilizate pentru ca acele alimente să ajungă la fiecare dintre noi. De aceea, combaterea risipei alimentare înseamnă consum responsabil, solidaritate față de cei care întâmpină dificultăți în a-și procura hrană suficientă și respect pentru demnitatea umană, dar și pentru planetă', a precizat Dragoș Hotea, secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului. Potrivit comunicatului, discuțiile din cadrul evenimentului au subliniat importanța continuării acestui drum, sprijinit acum de un cadru legislativ consolidat (Legea nr. 217/2016, modificată ulterior prin Legea nr. 49/2024), care impune operatorilor economici să aplice măsuri clare de prevenire a risipei înainte de a arunca alimentele. însă, deși aceste prevederi legale ajută la salvarea mai multor resurse agroalimentare, dimensiunea educațională și de conștientizare rămâne vitală. Schimbarea structurală începe în fiecare casă, în fiecare frigider și la fiecare masă, prin gesturile simple ale fiecăruia dintre noi. Cu această ocazie, FBAR a lansat și noul website. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)