Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Feribot scufundat în Cipru: Cele 20 de persoane dispărute ar fi fost blocate în interiorul navei
Cele 20 de persoane dispărute în naufragiul feribotului care s-a scufundat duminică la 550 de metri adâncime în largul Ciprului au fost probabil blocate în epavă, au declarat miercuri autoritățile din entitatea separatistă autointitulată Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), relatează AFP. Trupurile a opt pasageri turci ai Filo Jet, un catamaran care efectua curse între RTCN și Turcia, au fost deja recuperate în orele care au urmat naufragiului, ale cărui cauze urmează a fi stabilite. 'Operațiile de căutare continuă pentru cele 20 de persoane date dispărute despre care credem că se află în interiorul navei', a declarat Unal Ustel, prim-ministru al republicii autoproclamate. Două nave militare desfășurate de Turcia au ajuns în zonă marți și miercuri. 'S-a ajuns la navă', a anunțat pe Facebook Tufan Erhürman, președinte al RTCN. Cele două nave sunt echipate între altele cu drone submarine capabile să ajungă până la 1.000 de metri adâncime. 'Roboții sunt utilizați pentru a cartografia zona din jurul navei (...) Sperăm că aceste eforturi vor da roade până seară', a precizat Unal Ustel, citat de agenția turcă DHA. Căpitanul, plasat în detenție provizorie împreună cu șapte membri ai echipajului și un angajat al companiei, i-a spus unui judecător că prova navei s-a rupt sub efectul valurilor la puțin timp după plecarea din Kyrenia, de pe coasta nordică a RTCN. Nava, care se îndrepta spre portul turc Tasucu, s-a scufundat duminică după-amiază la câteva mile de Kyrenia. Insula s-a aflat miercuri în cea de a treia zi de doliu național, în timp ce două noi înmormântări au avut loc în orașul portuar turc Mersin. Multe necunoscute rămân privind feribotul și întreținerea sa. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (OMI) consultate de AFP, nava a navigat sub pavilion spaniol între 2011 și 2017. însă baza mondială a flotei comerciale Equasis, consultată și ea de AFP, informează că nava s-a aflat sub pavilion spaniol până în 2011, după care a dispărut de pe radar până în 2017, când a reapărut sub pavilion grec. Din 2024, ea poartă pavilion cipriot. RTCN, recunoscută doar de Turcia, și-a proclamat independența în 1983, la nouă ani după invazia armatei turce din nordul Ciprului, în urma unei lovituri de stat naționaliste cipriote susținute de Grecia. Această entitate ocupă circa o treime din insula mediteraneeană. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
#Ucraina a notificat Organizația Internațională a Aviației Civile în legătură cu spațiul aerian rus
Ucraina a notificat oficial Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) că spațiul aerian al Rusiei nu prezintă siguranță pentru aviația civilă din cauza activității militare sporite, a anunțat miercuri ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiha, citat de Reuters. ''Vrem să evităm incidentele nedorite'', a scris Sîbiha pe platforma X. ''Războiul revine acasă în Rusia. Ucraina își exercită dreptul inerent de autoapărare în conformitate cu articolul 51 al Cartei Națiunilor Unite'', a menționat șeful diplomației ucrainene. Anterior în cursul zilei de miercuri, ministrul transporturilor rus Andrei Nikitin a dat asigurări că Moscova nu îi va permite Ucrainei să perturbe grav operațiunile aviației civile, în pofida amenințărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev avertizase marți companiile aeriene și companiile de asigurări că prezența dronelor ucrainene a făcut ca spațiul aerian rusesc să fie periculos de utilizat și a spus că acesta este practic închis. 'Evident, ne pregătim pentru acest lucru și luăm în considerare toate aceste amenințări. îmbunătățim constant cerințele de siguranță a zborurilor și securitate aeroportuară și avem soluții pentru toate acestea. Avem soluții pentru toate amenințările pe care le exprimă teroriștii. Lucrăm în strânsă legătură cu Ministerul Apărării și Garda Națională Rusă și cred că nu vom permite nicio perturbare semnificativă a aviației civile', a declarat Nikitin, citat de agenția de știri Interfax. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Activitățile de la Curtea Regală a Norvegiei, anulate până pe 9 octombrie, după decesul regelui Harald
Noul rege al Norvegiei, Haakon al VIII-lea, a decretat un doliu oficial după decesul tatălui său, regele Harald, care echivalează cu anularea majorității activităților de la Curtea Regală până pe 9 octombrie, a anunțat miercuri Palatul Regal din Oslo, informează AFP. Regele Harald al V-lea a murit vineri la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Național din Oslo, unde fusese internat pentru o anemie hemolitică, o boală a sângelui provocată de distrugerea anormal de rapidă a globulelor roșii. Devenit în mod automat rege imediat după decesul tatălui său, Haakon a depus marți jurământul de credință în Parlamentul norvegian, o etapă care simbolizează reglementarea puterilor monarhului de către Constituția țării. 'în urma decesului regelui Harald, Majestatea Sa regele Haakon al VIII-lea a decretat un doliu la Curtea Regală până pe 9 octombrie, inclusiv', a transmis Palatul Regal din Oslo într-un comunicat publicat miercuri. Doliul de la Curtea Regală implică faptul că membrii casei regale își anulează întregul program oficial, cu excepția obligațiilor constituționale precum consiliile de miniștri, deschiderea solemnă a Parlamentului și anumite audiențe, a explicat Palatul Regal al Norvegiei. Funeraliile regelui Harald al V-lea vor avea loc pe 9 septembrie la Catedrala din Oslo. Fostul suveran va fi înhumat apoi în mausoleul regal din fortăreața Akershus din capitala norvegiană. Mii de norvegieni au venit începând de marți să-i aducă un ultim omagiu și să se reculeagă în fața sicriului său, expus în capela Palatului Regal până pe 8 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
Junta militară din Niger acuză Franța de implicare în lovitura de stat eșuată
Nigerul a acuzat Franța și mai multe state africane de implicare în tentativa de lovitură de stat care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute și în care cel puțin trei membri ai gărzii prezidențiale au fost uciși, dar care a fost înăbușită cu ajutorul combatanților ruși din unitatea Africa Corps, relatează miercuri agenția EFE. Comandantul unui batalion de parașutiști nigerian, căpitanul Roger Gabriel, a declarat marți seară la televiziunea publică de la Niamey că nu a fost o simplă revoltă, ci o tentativă de destabilizare a regimului militar, în care au fost implicați de asemenea apropiați ai președintelui înlăturat de la putere de actuala juntă, Mohamed Bazoum. Ofițerul nigerian a mai spus că a primit un apel din partea unui colonel din statul vecin Ciad, care l-a informat că această țară și forțele speciale franceze se pregăteau să intervină în ajutorul rebelilor în Niger. Același căpitan nigerian a adăugat că apropiați ai fostului președinte pro-occidental Mohamed Bazoum l-au contactat pe acesta și l-au informat despre un presupus sprijin de asemenea din partea Coastei de Fildeș pentru rebeli. Combatanți din Africa Corps, o unitate coordonată de Ministerul rus al Apărării, au intervenit însă cu forțe terestre și aeriene în sprijinul juntei militare în Niger și aceasta a reușit astfel să înăbușe tentativa de lovitură de stat, după cum a confirmat însuși generalul Abdourahmane Tiani, proclamat președinte al țării după lovitura de stat din iulie 2023. Nigerul și încă două state din Sahel unde au avut loc de asemenea lovituri de stat militare, respectiv Mali și Burkina Faso, țări unde sunt active diverse grupări jihadiste afiliate al-Qaida și Statului Islamic (SI), au rupt acordurile de securitate cu Franța și au constrâns-o pe aceasta să-și retragă trupele din regiunea unde avea o prezență istorică în fostele sale colonii africane. Nigerul este o țară importantă strategic și prin faptul că este al șaptelea producător mondial de uraniu. După ce s-au îndepărtat de Franța și de Occident în general, aceste țări africane s-au orientat către Rusia, care le-a oferit asistență cu ajutorul unor grupări de mercenari, la început gruparea privată Wagner, iar mai târziu Africa Corps. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Canicula și seceta vor șterge 0,1% din PIB-ul Franței în acest an
Valurile de căldură și seceta care au lovit Franța în acest an vor diminua Produsul Intern Brut cu 0,1 puncte procentuale, în principal ca urmare a scăderii producției agricole, a estimat miercuri Ministerul Economiei și Finanțelor, informează AFP. Calculele specialiștilor de la Ministerul Economiei și Finanțelor arată că valurile de căldură și seceta, care au afectat semnificativ unele culturi, ar trebui să ducă la o scădere de 8% a producției agricole franceze, aproximativ jumătate din scăderea observată în timpul valului de căldură istoric din anul 2003. Atunci, valoarea adăugată a agriculturii a scăzut cu aproximativ 15%. Această estimare a fost prezentată miercuri de Trezoreria franceză în timpul unei audieri în fața grupului de lucru parlamentar privind costul caniculei, prezidat de deputatul Eric Coquerel, președintele Comisiei pentru Finanțe din cadrul Adunării Naționale. Conform datelor inițiale, valurile de căldură și seceta din 2026 ''au afectat semnificativ anumite producții agricole, în special porumbul, cu o scădere estimată de 35% a producției în 2026 comparativ cu 2025'', în timp ce ''pășunile sunt, de asemenea, grav afectate, cu o creștere mai mică cu o treime față de normal la 10 august, reducând disponibilitatea furajelor'', potrivit Ministerului Economiei și Finanțelor. La aceste efecte ale valurilor de căldură asupra agriculturii se adaugă cele ale conflictului din Orientul Mijlociu, care a afectat agricultura prin creșterea prețurilor la gaze, creșterea costului îngrășămintelor cu azot și perturbări ale comerțului global cu îngrășăminte. De asemenea, valurile de căldură au avut ''numeroase alte efecte sectoriale și localizate'' asupra altor sectoare, dar consecințele macroeconomice ar trebui să fie ''mai limitate'', a adăugat Ministerul Economiei și Finanțelor. De exemplu, căldura poate reduce productivitatea muncii, în special atunci când aceasta implică activitate fizică sau se desfășoară în aer liber, și poate afecta unele infrastructuri de construcții, transporturi și energie, precum și schimbări în modelele de consum. ''Cu toate acestea, datele economice disponibile nu arată, la acest moment, o scădere generalizată a activității'', a subliniat Ministerul Economiei și Finanțelor. La mijlocul lunii august, ministrul francez al Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a estimat că valurile de căldură repetate din timpul verii ar putea costa Franța ''între 10 și 15 miliarde de euro în costuri directe și indirecte''. Săptămâna trecută, Institutul Național de Statistică din Franța (INSEE) și-a revizuit în scădere datele privind activitatea economică pentru primele două trimestre ale anului. Conform noilor calcule, PIB-ul Franței a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, în loc de scăderea de 0,1% estimată anterior. în plus, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, și nu a crescut cu 0,2%, așa cum se preconizase inițial. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Finlanda: Autoritățile investighează cazul unei drone găsite pe coasta sudică a țării
Autoritățile finlandeze au anunțat miercuri că anchetează o ''posibilă încălcare teritorială'' după ce o dronă aeriană a fost găsită eșuată pe o insulă din sudul Finlandei, transmit AFP și Reuters. Drona a fost descoperită marți pe țărmul unei insule din arhipelagul Porvoo, în Golful Finic. ''Paza de frontieră și poliția anchetează incidentul'', a declarat ministrul apărării finlandez Antti Hakkanen, citat într-un comunicat. ''Drona nu reprezenta niciun risc pentru public întrucât nu transporta explozibil'', a precizat ofițerul pazei de frontieră finlandeze mandatat cu anchetarea acestui caz, Antti Leskela. ''S-a stabilit că acest aparat nu prezintă pericol'', a afirmat el, adăugând că este ''prea devreme pentru a spune'' dacă drona a provenit din Rusia, țară cu care Finlanda are o graniță terestră comună cu o lungime de circa 1.350 de kilometri. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării finlandez, primele informații indică faptul că drona a fost ''utilizată în scop de prospectare și cartografiere'', fiind vorba despre un ''vehicul aerian fără pilot'', cu o ''lungime de câșiva metri''. Paza de frontieră finlandeză încearcă să stabilească originea dronei, traiectoria zborului său și eventuala sa deviere către Finlanda. Ofițerul a adăugat că este ''perfect posibil'' ca aparatul să fi fost deviat dinspre alte părși ale Mării Baltice până pe litoralul finlandez. El a refuzat să facă alte comentarii legate de potențiala finalitate a dronei, explicând că ''ancheta este în desfășurare''. în ultimele luni, Ucraina a atacat de mai multe ori terminale petroliere ruse în Golful Finic. La rândul său, Finlanda a semnalat mai multe drone ucrainene rătăcite care s-au prăbușit pe teritoriul său. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Fotbal: Două cluburi din cele cinci mari campionate europene nu au adus niciun jucător în această vară
Olympique Marseille și Athletic Bilbao sunt singurele cluburi din cele cinci mari campionate din Europa care nu au adus niciun fotbalist în această vară, informează cotidianul belgian Le Soir. împiedicat de constrângeri financiare semnificative, Olympique Marseille nu a recrutat niciun jucător în această vară, fie prin transfer definitiv, fie sub formă de împrumut. Gruparea din Marsilia este singura din Ligue 1 aflată în această situație și împarte această particularitate cu o singură altă echipă din primele cinci campionate ale Europei: Athletic Bilbao. Totuși, situația clubului basc este foarte diferită. Athletic își gestionează în mod tradițional activitatea de transferuri într-o manieră unică, datorită politicii sale sportive, care se bazează pe jucători basci, de origine bască sau formați în regiune. Alte cluburi au avut parte de un început deosebit de liniștit al perioadei de transferuri. Rayo Vallecano, Real Sociedad și Napoli, în special, s-au numărat printre echipele cel mai puțin active la începutul lunii august. Cu toate acestea, toate au ajuns în cele din urmă să aducă jucători sub formă de împrumut. Situația lui Marseille este cu atât mai neobișnuită cu cât echipa a pierdut mai mulți jucători importanți în această vară. Mason Greenwood, Facundo Medina, Quinten Timber, Gerenimo Rulli, Pierre-Emerick Aubameyang, Leonardo Balerdi, Bilal Nadir și Hamed Traore au părăsit cu toții clubul. Astfel, OM și Athletic Bilbao se remarcă drept cele două adevărate anomalii ale acestei ferestre de transferuri de vară din cadrul celor mai importante cinci campionate ale Europei. AGERPRES (AS/editor: Mircea Lazaroniu, editor online: Gabriela Badea)
Echipajul portavionului Abraham Lincoln se relaxează în Thailanda, după misiunea în Orient și controversele despre condițiile de la bord
Portavionul american USS Abraham Lincoln, aflat în centrul unei polemici legate de condițiile de viață de la bord după mai mult de nouă luni pe mare, inclusiv în războiul cu Iranul, a acostat miercuri în Thailanda pentru o escală, relatează AFP. Cei aproximativ 5.000 de membri ai echipajului vor petrece un sejur în stațiunea litorală Pattaya, unde soldații americani în permisie obișnuiau să vină în timpul războiului din Vietnam. USS Abraham Lincoln a acostat la nord de Pattaya pentru o perioadă de cinci zile de repaus și recreere, până duminică, după 286 de zile petrecute pe mare, perioadă care a cuprins și războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Tinere localnice au defilat în ținute marinărești, dar autoritățile din Pattaya au interzis echipajului accesul pe străzile cele mai rău famate ale orașului, cunoscut și pentru turismul sexual. Militarilor americani le este de asemenea interzis să practice sporturi nautice, precum skijet-ul, și să consume canabis, a avertizat primarul orașului Pattaya, Poramase Ngampiches. Acesta a mai spus că autoritățile au luat recent măsuri severe împotriva lucrătoarelor sexuale, adăugând însă că acest lucru nu are nicio legătură cu sosirea navei. Portavionul a plecat din California pe 21 noiembrie 2025, inițial într-o misiune în Marea Chinei de Sud, de unde a fost redirecționată către Orientul Mijlociu înainte ca Statele Unite și Israelul să declanșeze războiul împotriva Iranului. Relatările despre mâncarea insuficientă, problemele la instalațiile sanitare și nemulțumirile membrilor echipajului au stârnit critici în SUA, unde războiul cu Iranul devine tot mai nepopular, situație incomodă pentru președintele republican Donald Trump înaintea alegerilor intermediare care vor avea loc în noiembrie. Congresmeni democrați au cerut o anchetă privind condițiile de la bordul navei USS Abraham Lincoln. Potrivit publicației de specialitate Navy Times, cel puțin doi marinari ar fi încercat să se sinucidă sărind peste bord. Secretarul interimar al Marinei Statelor Unite, Hung Cao, a recunoscut că 'un număr mic de cazuri legate de sănătatea mintală au fost tratate', dar a insistat că nu s-au înregistrat decese printre membrii echipajului. USS Abraham Lincoln a fost înlocuit în Orientul Mijlociu de un alt portavion, George Washington, staționat anterior în apropierea Japoniei. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Regizorul francez Jean-Paul Rappeneau, autorul filmului 'Cyrano de Bergerac', a murit la 94 de ani
Cineastul francez Jean-Paul Rappeneau, autor al opt lungmetraje, inclusiv al foarte popularului film 'Cyrano de Bergerac' (1990), a decedat marți la Paris la vârsta de 94 de ani, a anunțat miercuri unul dintre fiii săi, relatează AFP. Jean-Paul Rappeneau, decanul de vârstă al cinematografiei franceze, a colaborat cu unii dintre cei mai talentați actori francezi, de la Yves Montand ('Le Sauvage') și Catherine Deneuve ('La vie de chateau') și până la Gerard Depardieu ('Cyrano de Bergerac') și Isabelle Adjani ('Tout feu tout flamme'). Prezentând pe marile ecrane aventurile personajului Cyrano, inspirate din piesa de teatru omonimă scrisă de Edmond Rostand în secolul al XIX-lea, acest regizor autodidact, care s-a format sub îndrumarea lui Louis Malle ('Au revoir les enfants'), a obținut cel mai mare succes al său la începutul anilor 1990. Cu un scenariu scris în colaborare cu Jean-Claude Carriere și ajutat de interpretarea fenomenală oferită de Gerard Depardieu în rolul principal, filmul său 'Cyrano de Bergerac' a câștigat 10 premii Cesar în 1991, inclusiv pentru cel mai bun lungmetraj, aducându-i totodată lui Jean-Paul Rappeneau premiul pentru cel mai bun regizor. 'Nu puteam să ne mulțumim cu o simplă transpunere în imagini a piesei de teatru (...) Adevăratul pariu al filmului a fost ca personajele să vorbească în versuri', a explicat regizorul peliculei. Atrăgând peste 10 milioane de spectatori în întreaga lume, acest film a obținut și cinci nominalizări la premiile Oscar. Renumit totodată pentru perfecționismul său, Jean-Paul Rappeneau își alegea proiectele cu mare grijă și nu se temea să lase să treacă mai mulți ani între filmele sale. 'Nu sunt ca un măr care își lasă să cadă fructele pe sol în fiecare toamnă. Ritmul meu este mai degrabă de un film la fiecare cinci sau șase ani. Nu văd de ce ar trebui să scoți proiecte pe bandă rulantă. Cu excepția cazului în care, desigur, ai nevoie de bani', declara el pentru revista Paris Match în 2015. Popular și exigent Născut pe 8 aprilie 1932 într-o familie numeroasă, a renunțat la studiile de drept pentru a se lansa în cinematografie, lucrând mai ales sub coordonarea regizorului Louis Maille ('Au revoir les enfants'), devenind asistentul acestuia, precum și coscenarist al filmului 'Zazie dans le metro'. A debutat ca regizor în 1966 cu filmul 'La vie de chateau', în care Catherine Deneuve interpretează o soție măcinată de plictiseală alături de Philippe Noiret. Deși primii săi pași în cinema au coincis cu apariția Noului Val, s-a ținut mereu la distanță de acea mișcare care a revoluționat cinematografia franceză în anii '50-'60. 'Cu excepția 'A bout de souffle' și 'Hiroshima mon amour', niciun film din Noul Val nu mi-a plăcut cu adevărat', a declarat el. Promotor al unui cinema care era deopotrivă popular și exigent, Jean-Paul Rappeneau a cunoscut ulterior succese pe bandă rulantă. în 1971, a filmat 'Les Mariés de l'an II', cu Jean-Paul Belmondo și Marlene Jobert și a regizat în 1975 aventurile rocambolești din 'Sauvage'. Șase ani mai târziu, 'Tout feu tout flamme', cu Yves Montand și Isabelle Adjani, i-a adus o nouă consacrare în fața publicului. După o pauză de aproape zece ani, a acceptat provocarea de a adapta pentru marile ecrane, cu ajutorul scriitorului francez Emmanuel Carrere, piesa de teatru 'Cyrano de Bergerac', scrisă de Edmond Rostand la sfârșitul secolului al XIX-lea. în 1995, a acceptat o nouă provocare, lansând filmul 'Le Hussard sur le toit', cu Olivier Martinez și Juliette Binoche, inspirat din romanul lui Jean Giono, renumit pentru faptul că era greu de adaptat într-o producție cinematografică. Ultimul său film, comedia cu accente dramatice 'Belles Familles', datează din 2015 și i-a avut în rolurile principale pe Mathieu Amalric, Karin Viard și Marine Vacth. în 2025, Jean-Paul Rappeneau și-a publicat memoriile ('Vive allure'), care dezvăluia abordarea lui unică asupra profesiei de cineast. 'Când se termină un film', spunea el, 'sunt ca un naufragiat pe plajă, așteptând următoarea călătorie'. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * A murit cineastul francez Jean-Paul Rappeneau (fișă biografică)
Preşedintele turc susţine că e necesar un mecanism pentru a asigura siguranţa transportului comercial maritim în Marea Neagră
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că este necesar un mecanism pentru a asigura permanent siguranţa transportului comercial maritim în Marea Neagră înainte ca criza cerealelor să escaladeze, relatează Reuters. Anterior în cursul săptămânii, ministrul turc de externe Hakan Fidan a declarat că pregătit un plan pentru trecerea în siguranţă a cerealelor pe Marea Neagră şi că se află în contact atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele rus Vladimir Putin au discutat marţi pe marginea summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai,, iar Kremlinul şi Iuri Uşakov au declarat că Putin a discutat despre situaţia din Marea Neagră cu Erdogan. în declaraţii de presă către jurnalişti la sosirea din Kârgâzstan, Erdogan a declarat că o criză a cerealelor a reapărut în special în Africa şi este necesar să se ia măsuri înainte ca problema să escaladeze şi mai mult, potrivit unei transcrieri făcute publice miercuri de biroul său. "Siguranţa întregului transport maritim civil în Marea Neagră este important pentru noi. Părţile în luptă nu ar trebui să escaladeze până în punctul în care subminează siguranţa civililor şi viaţa comercială. Trebuie să rezolvăm această problemă", a adăugat el. în iulie 2022, Turcia şi ONU au ajutat la medierea aşa-numitei Iniţiative a cerealelor de la Marea Neagră care să permită exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, în pofida războiului. Rusia s-a retras din acord în 2023, plângându-se că propriile exporturi de cereale şi îngrăşăminte se confruntă cu obstacole grave. Adjunctul ministrului de externe Aleksandr Gruşko a declarat miercuri despre eforturile recente de a ajunge la un acord că Moscova nu vede motive pentru reluarea înţelegerii privind transportul cerealelor. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)
Șocurile climatice afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria și România (Reuters)
Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est ceea ce odată era o secetă ocazională a devenit o amenințare periodică, valurile de căldură record și deficitul cronic de apă diminuează recoltele la porumb, forțând unii fermieri să abandoneze această cultură și remodelând o regiune considerată mult timp drept un pilon al producției europene de cereale, transmite Reuters. Cel mai bun exemplu este situația din Ungaria și România, doi importanți producători de porumb din Uniunea Europeană, unde suprafața cultivată a scăzut brusc în ultimii ani. Ungaria, cândva un exportator, urmează să importe porumb în acest an, în timp ce surplusul exportabil al României s-a diminuat. Potrivit estimărilor Comisiei Europene de la sfârșitul lunii august, în acest an recolta de porumb a UE ar urma să se situeze la 50,1 milioane de tone, aproape de minimumul ultimelor două decenii și cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani. ''Dacă în următoarele campanii vom vedea această continuitate a verilor secetoase, aceasta va fi o veste foarte importantă pentru UE dacă suprafețe cultivate cu porumb și randamentele continuă să scadă'', a declarat Gabriel Antonio, analist la Expana, care prognozează o creștere de 8% până la 9% a importurilor de porumb din UE în 2026/2027. în ultimul deceniu, temperaturile maxime din lunile iunie și iulie în Ungaria au depășit media din perioada 1961-1990 cu 3,1 grade Celsius. România este la mică distanță, cu maxime medii de vară cu 3 grade C peste normele istorice. Recolta de porumb a României este așteptată să se ridice la opt milioane de tone în acest an, după ce a evitat seceta gravă care a lovit Europa, dar chiar și așa va fi la jumătate față de cea din 2018 și 2019. în cazul Ungariei, recolta de porumb, estimată la 2,5 milioane de tone, ar reprezenta mai puțin de o treime din producția din anii 2018 și 2019. De asemenea, datele Comisiei Europene arată că exporturile de porumb ale României au scăzut undeva între 2,2 milioane și 4,7 milioane de tone între 2023 și 2025, de la peste șapte milioane de tone la începutul deceniului. Ungaria, de obicei un exportator, va trebui să importe porumb în acest an, a declarat Guvernul de la Budapesta. Tamas Petohazi, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Ungaria, a declarat că mulți fermieri au renunțat complet la cultivarea de cereale, în timp ce alții și-au mai luat un job, deoarece fermele de familie nu îi mai pot susține. 'Avem nevoie de o schimbare de paradigmă', a spus Petohazi, adăugând că în din cauza lipsei ploilor Ungaria se îndreaptă spre ceea ce el a numit o climă semi-deșertică. Cezar Gheorghe de la firma de consultanță AGRIColumn a declarat că schimbările climatice au fost un factor major în diminuarea suprafețelor cultivate cu porumb în România, încurajând trecerea la culturile de toamnă și afectând în mod deosebit micii fermieri. ''Din 2020 până în prezent, fermierii însămânțează porumb și nu recoltează nimic. De ce ai continua să faci asta? La fel și cu fermele de dimensiuni medii - au semănat, totul a mers bine în perioada de vegetație, iar apoi a început seceta, care a pârjolit efectiv zone mari din țară'', a spus Cezar Gheorghe. Fermierul Ștefan Moraru a trecut la floarea-soarelui, deoarece această cultură necesită mai puțină apă decât porumbul. ''Un an decisiv pentru noi a fost 2020. Am suferit pierderi la toate culturile noastre'', a spus Ștefan Moraru, adăugând că recolta slabă a stat la baza deciziei sale de a investi în irigații. Dar chiar și această strategie are limitele ei. Un canal care alimentează fermele sale cu apă este inactiv de la mijlocul lunii iulie. ''Problema este că natura nu cooperează. Poți cumpăra pivoți, pompe, conducte și echipamente de irigații, dar fără apă acestea devin inutile. Apa este factorul cheie. Fără ea, toate aceste investiții sunt egale cu zero'', spune fermierul. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Von der Leyen și Mark Rutte amenință Rusia cu 'mai multă presiune' după atacul de la Leipzig
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au dat asigurări miercuri că presiunea asupra Rusiei va continua și chiar 'va crește', după atacul hibrid cu drone asupra unui aeroport din orașul german Leipzig, atribuit Moscovei, transmite EFE. 'Europa și NATO nu doar că vor menține presiunea asupra Rusiei, dar o vor crește. Și nu ne vom opri până când Rusia nu va înceta să bombardeze și să omoare copii, bărbați și femei nevinovați în Ucraina', a spus von der Leyen după o întâlnire cu Rutte la sediul executivului european din Bruxelles. Potrivit U rsulei von der Leyen, ceea ce s-a întâmplat la Leipzig 'marchează o nouă escaladare pe teritoriul Uniunii Europene ce poate fi atribuită în mod direct Rusiei' și presupune o 'nouă normalitate' care cere europenilor 'să facă un pas înainte'. Aceste incidente devin 'din ce în ce mai periculoase: incursiuni recurente în spațiul nostru aerian, drone care ne paralizează aeroporturile, interferențe în infrastructurile noastre critice. Noi, europenii, ne confruntăm cu realitatea dură că aceasta este noua normalitate. Trebuie să facem un pas înainte. Iar aceasta înseamnă să fim pregătiți să răspundem îndrăznelii Rusiei mai rapid și mai eficient', a declarat șefa executivului european. în acest context, a menționat că trebuie luat în considerare faptul că infrastructurile din UE care țin de viața cotidiană sunt 'ținte de primă linie' și, prin urmare, trebuie protejate. Președinta CE a asigurat că UE va sprijini 'orice stat membru care este ținta Rusiei' și a spus că Europa 'dispune deja de echipe de intervenție rapidă capabile să facă față acestui tip de atacuri' atât în interiorul, cât și în afara UE. Pe de altă parte, Von der Leyen a anunțat că UE a primit o nouă cerere de plată către Kiev în valoare de 'câteva miliarde de euro' și că aceasta ar acoperi apărarea aeriană a Ucrainei, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot PAC-3. A adăugat că este vorba de o cerere pe care statele membre 'o examinează' și care 'merge în direcția cea bună'. în cele din urmă, a exprimat aprecieri referitor la cooperarea UE cu NATO și a spus că Europa 'trebuie să își mobilizeze capacitățile de apărare mai rapid' și că este nevoie de 'un sistem de alertă mai rapid și integrat în întreaga Europă' și de a fi 'capabili să interceptăm amenințările mai rapid'. La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că nu este nevoie doar ca 'industria să facă un pas înainte', cu fabrici noi sau linii de producție suplimentare, ci și de facilitarea cooperării companiilor din sector atât în Europa, cât și în întreaga Alianță Nord-Atlantică. Mark Rutte a mai spus că 'Rusia a devenit tot mai îndrăzneață' și că se observă 'tot mai multe drone și rachete care pătrund în spațiul nostru aerian de-a lungul flancului estic, ceea ce crește riscul', precum și o creștere a activităților îndreptate direct împotriva teritoriului european, că este vorba de incendii provocate în fabrici care produc echipamente de apărare pentru Ucraina sau de atacul hibrid de la Leipzig. 'Pericolele pe care le reprezintă Rusia sunt evidente și lucrăm neobosit pentru a ne asigura că suntem pregătiți să ne protejăm populația. Dacă Rusia crede că amenințările ne vor diviza sau dacă se gândește că ne vor descuraja să sprijinim Ucraina, se înșeală. Unitatea noastră este de nezdruncinat. Sprijinul nostru pentru Ucraina este ferm', a subliniat secretarul general al NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)
Fotbal: Juventus Torino a anunțat sosirea atacantului german Nick Woltemade
Clubul italian de fotbal Juventus Torino a anunțat sosirea atacantului german Nick Woltemade, informează AFP. După ce l-a împrumutat pe canadianul Jonathan David la Atletico Madrid, Juventus și-a întărit atacul cu Nick Woltemade, adus sub formă de împrumut pentru un sezon de la gruparea engleză Newcastle United, care plătise 75 de milioane de euro, fără bonusuri, pentru el în urmă cu un an. Atacantul cu o înălțime de 1,98 m, care a evoluat la ultima Cupă Mondială cu Nationalmannschaft, urmează să se alăture celui de-al patrulea său club în tot atâtea sezoane, după Werder Bremen (2023-2024), VfB Stuttgart (2024-2025) și Newcastle (2025-2026). Juventus, care a încheiat sezonul trecut al campionatului Italiei pe locul al șaselea, l-a văzut anterior pe atacantul său vedetă Dusan Vlahovic plecând la Beșiktaș din postura de jucător liber de contract. Deși a câștigat primele două meciuri ale sezonului (1-0 la Frosinone, 2-0 împotriva Parmei), echipa a dat dovadă de o clară lipsă de eficacitate în atac, în special din cauza prestațiilor modeste ale francezului Randal Kolo Muani, transferat în această vară de la PSG. AGERPRES (AS/editor: Mircea Lazaroniu, editor online: Gabriela Badea)
Estonia alege în funcția de președinte al țării pe Ulle Madise, o avocată apărătoare a drepturilor omului
Ulle Madise, avocată și cancelar al justiției, a fost aleasă miercuri președintă a Estoniei de către Riigikogu, Parlamentul de la Tallinn, devenind a doua femeie care ocupă această funcție, informează miercuri EFE. în urma alegerii prin vot secret, Ulle Madise a primit 71 de voturi într-o cameră compusă din 101 membri. Adresându-se Riigikogu înainte de vot, Madise a subliniat valorile solidarității și încrederii, afirmând că inclusiv o națiune mică poate aspira la măreție. 'Toți trebuie să aibă șansa să simtă că sunt valoroși și că munca, viața și creația lor contează în aceeași măsură', a spus ea. Reflectând asupra funcției sale de cancelar al justiției (funcție de supraveghere a constituționalității și legalității actelor juridice emise de autoritățile legislative și executive și autoritățile locale, precum și de avocat al poporului, n.r.), responsabilitate pe care a deținut-o din 2015, Madise a invitat să se facă 'tot posibilul pentru ca să nu existe atât de mulți ca aceia care se numără acum printre cei care au fost tratați nedrept și au motive să se simtă rău acasă, la școală sau la muncă atunci când au fost hărțuiți sau umiliți, când li s-a refuzat ceva sau când au rămas în urmă'. Avocata în vârstă de 51 de ani a adăugat că, în loc să fie urmat principiul care spune că 'atunci când vezi ceva greșit, să te duci să te plângi, să urmăm mai degrabă principiul înțelepciunii populare: dacă vezi ceva greșit, du-te și repară-l'. Estonia, a afirmat Madise, o 'țară mică și o națiune înțeleaptă, poate fi cea care exercită influență, care este inovatoare și care, în plus, colaborează pe plan internațional și, făcând aceasta, aduce beneficii tuturor'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)
Steaua cântăreței Dolly Parton de pe Hollywood Walk of Fame, reparată după un act de vandalism
Vandali neidentificați au deteriorat steaua dedicată pe emblematica Hollywood Walk of Fame din Los Angeles cântăreței americane Dolly Parton, decedată recent, transmite miercuri agenția de presă DPA. O femeie a relatat marți pe rețelele sociale că cineva a dărâmat câteva dintre lumânările așezate pe Hollywood Walk of Fame după moartea lui Dolly Parton și că a zgâriat numele de pe stea cu o bucată de sticlă. Daunele aduse stelei au putut fi văzute și în alte imagini video și fotografii postate pe internet. O purtătoare de cuvânt a Camerei de Comerț din Hollywood a confirmat pentru DPA o informație publicată de portalul TMZ.com, potrivit căreia steaua era în curs de reparare. Lucrările erau oricum în plan, a precizat ea, deoarece placa încastrată în sol prezenta fisuri. Noua stea urmează să fie prezentată vineri. Dolly Parton a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame în 1984, alături de Sylvester Stallone, partenerul său din musicalul romantic 'Rhinestone'. Legenda muzicii country, cunoscută mai ales pentru hiturile 'Jolene', 'Nine to Five' și 'I Will Always Love You', a încetat din viață la 25 august, la Nashville, la vârsta de 80 de ani. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)
Ciclism: Danezul Mads Pedersen s-a retras din Turul Spaniei
Ciclistul danez Mads Pedersen (Lidl-Trek), care a acuzat probleme medicale în ultimele zile, nu va lua startul miercuri în etapa a 11-a a Turului Spaniei, decizând să se retragă din cursa iberică, informează L'Equipe. Câștigătorul tricoului verde la ediția din acest an a Turului Franței, părăsește astfel La Vuelta fără nicio victorie de etapă. ''După ce s-a luptat cu boala în ultimele zile, Mads se va concentra acum pe o recuperare completă înainte de a-și îndrepta atenția către obiectivele rămase în acest sezon'', a precizat echipa Lidl-Treck într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Unul dintre obiectivele danezului în acest final de sezon era participarea la Campionatele Mondiale pe șosea de la Montreal, Canada, pe 27 septembrie. Mads Pedersen se alătură astfel slovenului Tadej Pogacar (UAE Emirates), care a abandonat Turul Spaniei după o căzătură violentă, în momentul în care era lider autoritar al cursei. AGERPRES (AS/redactor: Mihai Dragomir, editor: Vlad Constantinescu, editor online: Gabriela Badea)
Medvedev amenință cu un 'atac direct' asupra Germaniei în contextul disputei privind tentativa de atac cu dronă
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a amenințat miercuri Germania cu 'un atac direct' asupra instalațiilor de producție militară care lucrează cu Ucraina, după ce Berlinul a învinovățit oficial Moscova pentru atacul eșuat cu dronă de la aeroportul din Leipzig de luna trecută, relatează dpa. într-o declarație pe Telegram, vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei, cunoscut pentru retorica sa dură, a declarat că toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina ar trebui vizați, alături de 'alte câteva locuri din Berlin'. Oficialii germani au pus capăt marți săptămânilor de speculații, când au făcut public Rusia responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită în apropierea unui avion de marfă ucrainean pe aeroportul din estul Germaniei pe 4 august. Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, iar aeroportul Leipzig/Halle este un centru important pentru livrarea de arme. Ca răspuns la incident, Germania a decis să închidă consulatul general al Rusiei din Bonn și să rezilieze contractul de închiriere al Casei Ruse, o instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat orice implicare în incident, dar a declarat, în urma anunțului Germaniei, că va impune contramăsuri. Medvedev a acuzat autoritățile germane că au inventat atacul eșuat, susținând că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Berlinului. Medvedev a denunțat 'actuala conducere germană' drept 'neonazistă' și 'extrem de rusofobă', adăugând că Moscova consideră incidentul o 'provocare' ce servește intereselor Ucrainei. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Canadienii rup legăturile cu tot ce are legătură cu SUA
Ultimele acțiuni ale președintelui SUA, Donald Trump, de la impunerea de noi tarife vamale asupra mărfurilor din Canada și până la semnarea unui ordin executiv care redenumește Lacul Ontario drept 'Lacul America', au declanșat un nou val de furie și patriotism în Canada, o țară cunoscută mai degrabă pentru atitudinea relaxată a locuitorilor săi, transmite Reuters. Unii canadieni au boicotat produsele americane și au încetat să mai călătorească la sud de graniță de când Trump s-a întors la Casa Albă, la începutul anului 2025, dar reluarea atacurile sale asupra Canadei riscă să provoace o ruptură mai permanentă între doi aliați tradiționali. De la denumirile străzilor și până la lanțurile de aprovizionare și rezervările de vacanțe, canadienii rup legăturile de zi cu zi în moduri care ar putea să meargă dincolo de actuala dispută comercială. Diane Hosker locuiește de 20 de ani pe Trump Avenue, o stradă din zona de vest a capitalei Ottawa, unde mai multe străzi au nume inspirate de New York, inclusiv 'Central Park', 'Bloomingdale Street' și 'Gotham Private'. '(Trump) este pur și simplu regele haosului și distruge totul și nimic bun nu iese vreodată din acest om. Pur și simplu nu-mi place felul în care își bate joc de Canada', a spus Hosker, adăugând că i se pare jenant să le spună oamenilor că locuiește pe o stradă numită după Trump. Consilierul local Riley Brockington, a declarat că ia măsuri pentru a redenumi Trump Avenue. Printre idei se numără TACO, o referință la 'Trump întotdeauna cedează', sau numirea străzii după fostul președinte american Barack Obama. 'Numele străzilor din capitala Canadei sunt numite după oameni onorabili și integri și care lucrează în parteneriat, în acest caz, cu Canada. (Trump) nu îndeplinește niciunul dintre aceste standarde', a declarat Brockington Un sondaj Abacus Data publicat săptămâna trecută a constatat că peste 70% dintre canadieni susțin decizia prim-ministrului Mark Carney de a suspenda discuțiile comerciale cu SUA, în pofida probabilității pierderilor de locuri de muncă și a incertitudinii economice. în paralel un sondaj Reuters/Ipsos a arătat că doar 20% dintre americani susțin tarifele vamale la produsele canadiene și chiar mai puțini sunt de acord cu redenumirea lacului. Ashley Chapman, director de operațiuni la Chapman's Ice Cream a declarat că firma sa a renunțat la utilizarea ingredientelor americane încă de anul trecut, când Trump a impus prima rundă de tarife împotriva Canadei. Până la mijlocul anului 2027, compania Chapman's Ice Cream își propune să reducă utilizarea ingredientelor americane cu 70%. 'Mai sunt câțiva ani cu Trump la putere și trebuie să ne dăm seama cum ne putem izola', a spus Ashley Chapman. Potrivit acestuia, în ultimele luni, Chapman's Ice Cream a rupt legăturile cu nouă furnizori americani de lungă durată și se aprovizionează cu ingrediente precum migdale și cireșe din Australia și Chile. De asemenea, Chapman s-a angajat să nu crească prețurile în timpul războiului comercial, chiar dacă marjele sale de profit sunt afectate. 'Acesta este un preț pe care sunt dispus să-l plătesc, să spun că nu vom fi hărțuiți și nu vom fi tratați așa de ceea ce a fost cândva cel mai apropiat aliat și prieten al nostru', a spus Ashley Chapman. La rândul său, Dave Samojlenko, un programator în vârstă de 53 de ani din Ottawa, a declarat că a anulat abonamentele la servicii de streaming americane precum Netflix și a jurat să nu mai viziteze SUA cât timp Trump este președinte. 'Suntem o națiune independentă și ar trebui să ne apărăm', a spus el. 'Nu am călătorit (în SUA) de când a venit ultima administrație și probabil nu o voi face până când nu vor mai pleca și probabil mult timp după aceea', a spus Samojlenko. Statisticile oficiale arată că vizitele canadienilor în Statele Unite au scăzut cu 10,6% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut, iar sumele cheltuite cu ocazia călătoriilor în SUA au scăzut cu 13,6%, până la cinci miliarde de dolari canadieni (3,6 miliarde de dolari), pe măsură ce turismul intern a crescut. Megan Woodward, agent de turism la Edmonton, a confirmat că a observat o schimbare în ultima perioadă.'Nu mai primim rezervări pentru SUA, iar (canadienii) sunt foarte vocali în ceea ce privește locul în care vor să-și cheltuiască banii. Dacă recomandăm o vacanță în SUA, mulți oameni sunt vehement împotrivă. Vor să-și păstreze dolarii în Canada sau sunt foarte fericiți să-i cheltuiască în Europa', a spus Woodward. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Australia și SUA promit fonduri de 580 milioane de dolari pentru statele insulare din Pacific
Australia și SUA au anunțat miercuri o finanțare combinată de 580 milioane de dolari pentru statele insulare din Pacific, în contextul luptei pe care o duc cu China pentru influență în regiune, transmite Reuters. Contribuția SUA, deși mai mică, de 150 milioane de dolari, este unul dintre cele mai clare semnale din partea administrației președintelui american Donald Trump că este în continuare angajată în zona Pacificului după ce a desființat anul trecut USAID, agenția americană pentru dezvoltare internațională. Finanțarea, anunțată de secretarul de stat adjunct Christopher Landau la reuniunea Forumului insulelor din Pacific, în Palau, urmează după o creștere a influenței Chinei în ultimii ani prin intermediul granturilor, proiectelor de infrastructură și donațiilor. Printre acestea se numără donarea unui complex de clădiri prezidențiale în Vanuatu și parteneriate strategice cuprinzătoare cu Insulele Solomon și cu Insulele Cook. Fondurile anunțate de SUA includ suma de 60 milioane de dolari pentru a ajuta țările respective să facă față crizei energetice globale prin extinderea capacităților de stocare de combustibili și susținerea stabilității rețelelor electrice. Regiunea a fost grav afectată de războiul din Iran, amplificând îngrijorările privind securitatea energetică, a declarat Oliver Nobetau, directorul Programului Insulele Pacificului al Lowy Institute. Consecințele au dus la 'încetinirea economiilor, prioritizarea serviciilor esențiale, toate pe fundalul unui super El Nino, ceea ce face necesar sprijinul din partea partenerilor externi', a adăugat el. La rândul său, Australia a informat că va oferi 600 milioane de dolari australieni (430 milioane de dolari SUA) pentru combaterea traficului de droguri în regiune, inclusiv pentru supraveghere aeriană și instruirea polițiștilor și personalului de frontieră. 'Pacificul este casa noastră și familia noastră. De aceea, este în interesul Australiei să colaboreze cu partenerii din Pacific pentru a combate crima organizată', a declarat prim-ministrul Anthony Albanese. Ediția din acest an a forumului, din care fac parte 18 state, a fost dominată de o dispută legată de participarea Taiwanului, față de care China a obiectat. Australia și Noua Zeelandă au declarat marți că blocul decide lista invitaților. Palau este unul din cele trei state din Pacific care întrețin relații diplomatice cu Taiwanul. Reuniunea din Palau se desfășoară între 30 august și 4 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Mai mulți răniți într-un schimb de focuri la Kiev între agenți ai SBU și militari ucraineni (oficial)
Mai mulți oameni au fost răniți miercuri la Kiev într-o confruntare armată între agenți ai Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU) care participau la un raid și soldați ai armatei ucrainene care încercau să-i oprească, a explicat SBU într-un comunicat, citat de EFE. Ziarul Ukrainska Pravda, cu sediul la Kiev, și mai multe canale ucrainene de pe Telegram au relatat despre un schimb de focuri între agenți ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării ucrainean (GUR) și membri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), un conflict care ar fi avut loc în urma dispariției recente a unuia dintre liderii principalului grup de voluntari ruși care lupta alături de GUR. SBU a declarat în comunicatul său de presă că agenții, aparținând unității de operațiuni speciale Alpha a acestui serviciu secret ucrainean, efectuau raidul ca parte a unei operațiuni de prevenire a unui atac terorist al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Soldații care i-au confruntat pe agenții SBU au fost dezarmați și arestați, conform comunicatului SBU, care recunoaște că membrii grupării Alpha au fost obligați să recurgă la armamentul din dotare. SBU și Parchetul au lansat o anchetă privind posibile amenințări și tentativă de omor împotriva unei polițiste, potrivit serviciilor secrete. Incidentul ar fi avut loc miercuri dimineață devreme în fața casei presupusului militar răpit, Stepan Kaplunov, comandant adjunct al Corpului Voluntarilor Ruși. O sursă anonimă, citată de Ukrainska Pravda, a declarat că trei persoane au fost rănite în schimbul de focuri, toți membri ai GUR. Focuri de armă pot fi auzite în întunericul nopții în videoclipuri postate de canale ucrainene pe Telegram. într-un alt videoclip, se poate observa cum cel puțin un om este întins pe asfalt și primește îngrijiri medicale, afară fiind deja lumină. într-un alt videoclip, cel puțin o persoană poate fi văzută primind îngrijiri medicale la fața locului, deoarece afară este deja zi. Conform unei înregistrări video înregistrate la locul incidentului de către avocatul lui Kaplunov, Taras Vorovski, un grup de agenți din grupul de operațiuni speciale Alpha al SBU a ajuns la domiciliul lui Kaplunov din Kiev în timpul nopții, cu presupusa intenție de a plasa probe incriminatoare. în videoclip, Vorovski îi arată pe 'tovarășii' lui Kaplunov în haine civile și explică faptul că au ajuns la fața locului după ce au fost alertați de prezența agenților SBU. în aceeași înregistrare video, avocatul lui Kaplunov îi critică pe agenții SBU înarmați pentru că au ajuns la domiciliul clientului său fără să-l informeze pe acesta în calitate de avocat al său. Vorovski explică faptul că Kaplunov a fost 'răpit' de la domiciliul său pe 23 august de către 'persoane necunoscute care s-au expus acum'. într-o declarație inițială publicată miercuri dimineață de SBU, serviciile secrete ucrainene au susținut că au dejucat, împreună cu GUR, un 'atac terorist' al serviciilor secrete rusești împotriva 'unuia dintre liderii mișcării de opoziție naționaliste ruse care a sosit în Ucraina de Ziua Independenței' pe 24 august. 'Răpirea' lui Kaplunov, așa cum a relatat avocatul său, a avut loc pe 23 august. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Papa Leon al XIV-lea atrage atenția asupra consumului egoist când 'este în joc viitorul planetei'
Papa Leon al XIV-lea a îndemnat miercuri la renunțarea la 'pasivitate' în fața dezechilibrelor lumii contemporane și la demascarea contradicțiilor acesteia, printre care a enumerat incapacitatea de a renunța la consumul egoist în pofida conștientizării faptului că viitorul planetei este în joc, conform agenției de presă EFE și Vatican News. 'în vremuri marcate de schimbări profunde și de multă nedreptate, fiecare dintre noi este chemat să-și aducă contribuția la primirea și ascultarea celor mai profunde întrebări și dorințe ale inimii omenești, făcând prezentă pentru toți iubirea milostivă a lui Cristos, Mântuitorul nostru', a declarat pontiful în cadrul primei sale audiențe generale din luna septembrie, ținută în Piața Sfântului Petru din Vatican, în fața a mii de credincioși. Papa Leon al XIV-lea a început miercuri un ciclu de cateheze asupra constituției pastorale 'Gaudium et spes' a Conciliului Vatican II, care tratează relația Bisericii cu lumea contemporană, și a făcut apel la renunțarea la 'orice pasivitate și indiferență în fața evenimentelor care au loc' și 'mai ales în fața schimbării rapide și profundă prin care trecem astăzi'. 'Nu este cu putință să rămânem spectatori dezinteresați; dimpotrivă, este nevoie să ascultăm cu inima, să ne lăsăm interpelați și implicați', a subliniat papa, care a îndemnat la 'demascarea contradicțiilor care marchează viața personală și socială a lumii contemporane'. Ca exemplu al acestor contradicții, papa a menționat existența 'unei conștientizări împărtășite că este în joc viitorul planetei și, în același timp, incapacitatea de a renunța la consumul egoist și la iluzia că războiul ar fi o cale eficace pentru a clădi pacea'. Papa a făcut referire, de asemenea, la alte paradoxuri, precum 'un progres științific și tehnologic care oferă mereu noi posibilități, dar numai pentru unii și pe care omul nu reușește întotdeauna să-l pună în slujba sa', sau faptul că există 'o mai mare disponibilitate de bogății, posibilități și putere economică ce, din păcate, astăzi ca și în timpurile Conciliului, lasă o mare parte a locuitorilor globului încă chinuită de foame și mizerie'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ministrul de externe Antonio Tajani suspectează Rusia de intenția de a influența alegerile din Italia
Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile generale din Italia de anul viitor, a declarat miercuri ministrul de externe italian Antonio Tajani la sosirea la Wicklow, în Irlanda, pentru o reuniune neoficială cu omologii săi din UE, transmite ANSA. 'Este o problemă generală, este o problemă care privește întreaga Uniune Europeană, dar nu se poate exclude că vor fi încercări de a influența alegerile în țările unde se votează. Sunt convins că se poate întâmpla asta, de aceea trebuie să intervenim din timp', a declarat șeful diplomației de la Roma, care este și vicepremier în guvernul condus de Giorgia Meloni. 'Nu exclud încercări ale Federației Ruse de a se amesteca în viața democratică a țărilor din Uniunea Europeană, de a se amesteca în alegerile libere și democratice din țările noastre, de a încerca să influențeze voința poporului prin această activitate condamnabilă. Ar fi într-adevăr inacceptabil; s-a discutat deja asta de mai multe ori. Trebuie să fim vigilenți, trebuie să împiedicăm astfel de acțiuni din partea unei țări cu care nu suntem în război. De aceea vom continua să monitorizăm; nu e o coincidență că a avut loc o reformă a Ministerului de Externe', a insistat el. Tajani a explicat că la ministerul pe care îl conduce s-a creat o sală de operațiuni activă 24 de ore din 24 anume pentru respingerea atacurilor informatice, 'dintre care multe vin de la hackeri ruși, împotriva misiunilor noastre diplomatice și a ministerului'. 'îmi amintesc că în timpul primei vizite a lui (Volodimir) Zelenski, când avionul a aterizat pe aeroportul Ciampino eram acolo pentru a-l întâmpina pe președintele ucrainean. A avut loc un atac asupra site-ului de internet al Ministerului de Externe. Există precedente și suntem vigilenți pentru a ne asigura că viața democratică în țările noastre este garantată permanent', a mai spus ministrul. La reuniunea bianuală în format Gymnich din Irlanda, Tajani a fost întrebat și despre posibilitatea utilizării activelor rusești blocate, pentru a sprijini Ucraina. El a răspuns că Italia nu se opune, dar există posibile probleme legale. Totodată, el a subliniat că Uniunea Europeană și alte structuri internaționale au discutat subiectul de multe ori, dar nu s-a luat o decizie tocmai din motive juridice. 'Nu ne opunem în principiu, dar trebuie să vedem dacă există baze legale pentru asta', a arătat ministrul referitor la cererea unor țări de a se confisca activele rusești blocate și de a le direcționa în folosul Ucrainei. 'Problema a fost întotdeauna că pot fi multe chestiuni legale într-o intervenție: am discutat despre asta de multe ori și decizia nu a fost luată tocmai din acest motiv, nu dintr-o perspectivă politică, ci dintr-una legală', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ungaria intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc 3,1 milioane de dolari
Guvernul de la Budapesta intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc un miliard de forinți (3,1 milioane de dolari), potrivit unui oficial de rang înalt, care a reafirmat intenția premierului Peter Magyar de a majora taxele pentru cei mai bogați, transmite Bloomberg. 'Impozitul pe avere va fi o piatră de hotar', a declarat Balint Ruff, șef de cabinet al premierului Peter Magyar, într-un interviu publicat miercuri de portalul de știri Telex. 'Regulamentul este pregătit de mult timp și va impune un impozit pe avere pentru veniturile și activele care depășesc un miliard de forinți', a adăugat Balint Ruff. Partidul Tisza al lui Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din luna aprilie cu o majoritate zdrobitoare, după 16 ani de guvernare a lui Viktor Orban, perioadă în care inegalitatea a crescut în Ungaria și a apărut o nouă clasă conectată politic care s-a îmbogățit prin corupție. în luna iunie, Peter Magyar a declarat că impozitul pe avere ar putea aduce venituri anuale de 300 până la 600 de miliarde de forinți și va fi introdus începând de anul viitor, scrie Bloomberg. Propunerile privind introducerea unui impozit pe avere câștigă teren de ambele părți ale Atlanticului, pe măsură ce politicienii încearcă să îmbunătățească finanțarea și să reducă inegalitatea. California analizează o taxă pentru miliardari, New York-ul ar putea introduce mai multe taxe noi pentru cei bogați, iar prim-ministrul britanic Andy Burnham a alimentat, de asemenea, speculațiile conform cărora taxele ar putea fi majorate. însă țările care au introdus impozite pe avere au constatat că rezultatele sunt amestecate. Bogații din Suedia analizează opțiuni pentru a-și proteja bunurile și chiar să părăsească țara, în timp ce partidele politice insistă asupra unei astfel de taxe. Norvegia a majorat taxele pentru cei bogați după ce un guvern de stânga a preluat puterea în 2021, ceea ce i-a făcut pe unii dintre cei mai bogați locuitori ai Norvegiei să se mute în străinătate. O comisie guvernamentală a recomandat reduceri drastice ale impozitului pe avere pentru a îmbunătăți mediul de afaceri. în interviul pentru Telex, Balint Ruff nu a oferit detalii despre cum va fi aplicat impozitul pe avere în Ungaria, precum rata de impozitare sau ce fel de active ar urma să fie vizate. Guvernul de la Budapesta are nevoie de venituri suplimentare, deoarece se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, estimat la 7,5% din PIB în acest an. însă, premierul Magyar a declarat în iunie că scopul taxei nu este unul 'punitiv', ci acela de a extinde responsabilitatea socială într-o țară în care o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice a fost criticată pentru că este împovărătoare pentru cei săraci și indulgentă pentru cei mai bogați. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Orașul New York va interzice inteligența artificială în școlile publice până la liceu
Orașul New York va interzice utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru elevii din școlile publice până la liceu, a declarat miercuri pentru AFP o sursă apropiată situației, confirmând informații din media locale. Contactate de AFP, biroul primăriei New York și Departamentul de Educație al orașului nu au răspuns imediat. Astfel, utilizarea AI va fi permisă doar începând cu liceul. Totuși, ea va fi limitată la aplicații specifice, cum ar fi învățarea despre tehnologie sau câteva programe pilot. Conform New York Times, chatbot-urile prezentate ca însoțitori AI care oferă sprijin psihologic vor fi, de asemenea, interzise. Se pune întrebarea cum să se controleze utilizarea AI, deoarece aceasta intervine adesea în afara școlii și în sfera privată. Regulile prevăd, însă, că profesorii pot utiliza AI ca parte a atribuțiilor lor, de exemplu pentru a pregăti lecții sau a scrie mesaje. Departamentul Educației recomandă, de asemenea, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor la 45 de minute în clasă pentru elevii de gimnaziu și la 30 de minute pentru elevii de școală primară. Aceste noi reguli urmează să fie prezentate oficial miercuri. Ele vin în urma unui document inițial publicat în martie. Considerat prea indulgent, acesta a stârnit indignare în rândul multor părinți și profesori. Acest cadru autoriza utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru elevii din învățământul public din New York pentru 'cercetare, explorare și proiecte creative'. Confruntat cu proteste, responsabilul cu școlile publice din New York, Kamar Samuels, a declarat că autoritățile nu au comunicat corespunzător și a dat asigurări că serviciile sale 'vor examina îndeaproape' posibilitatea unor îndrumări mai stricte pentru utilizarea de către elevii mai mici. întotdeauna a existat intenția ca documentul din martie să fie urmat de o 'broșură' mai cuprinzătoare la sfârșitul acestui an, care să includă feedbackul din consultarea publică. Orientările în privința tehnologiei din școlile publice din orașul New York sunt urmate pe scară largă în Statele Unite și nu numai, deoarece este cel mai mare district școlar din țară, cu puțin peste 900.000 de elevi în 2024-2025. Departamentul Educației va înființa un grup de lucru format din profesori, oficiali aleși, experți și reprezentanți sindicali, însărcinat cu elaborarea unui raport în aprilie 2027, menit să servească drept bază pentru politica orașului New York privind AI în școli. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ministrul apărării israelian avertizează că Iranul ar putea ataca Israelul de Anul Nou evreiesc
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat miercuri că Iranul ar putea profita de perioada sărbătorilor evreiești care începe pe 11 septembrie cu Rosh Hashanah (Anul Nou evreiesc) pentru a lansa un atac împotriva Israelului, dar a dat asigurări că țara sa este pregătită să răspundă 'cu mare forță' dacă este atacată, informează EFE. Katz a făcut aceste declarații în timpul unei conferințe organizate de ziarul israelian Yediot Ahronot. 'Iranului îi place să atace în timpul sărbătorilor evreiești pentru că îi urăște pe evrei. Trebuie doar să te uiți la tot ce s-a întâmplat în trecut. Dar suntem pregătiți atât defensiv, cât și ofensiv, în coordonare cu Statele Unite', a declarat ministrul miercuri dimineața, în contextul în care, în cursul nopții, forțele SUA au lansat noi atacuri împotriva Iranului, soldate cu 18 morți și 68 de răniți. Katz a afirmat că monitorizează îndeaproape situația 'zilnic' împreună cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu și armata israeliană: 'Uneori (ne întâlnim) chiar și în miez de noapte (...) Nu tratăm superficial nicio informație. Nu vrem să fim luați prin surprindere. Suntem pregătiți'. Oficialul israelian a clarificat totodată că, deși guvernul Netanyahu permite deocamdată SUA să preia conducerea acțiunilor militare împotriva Iranului, armata și forțele aeriene israeliene sunt gata să intervină 'independent de oricine altcineva' dacă Teheranul atacă. Tișrei, a șaptea lună a calendarului ebraic, cade între septembrie și începutul lunii octombrie și include în mai puțin de o lună sărbători precum Rosh Hashanah, Yom Kippur, Sukkot și Simchat Torah, perioadă care, potrivit lui Katz, necesită o vigilență sporită din partea forțelor de securitate israeliene. Activitatea în Israel încetinește considerabil în această perioadă, dar armata și forțele de securitate rămân în mod tradițional foarte mobilizate, notează AFP. Katz nu a menționat nicio informație despre un atac specific planificat. Cu toate acestea, Israelul s-a confruntat cu atacuri în timpul sărbătorilor evreiești de mai multe ori de-a lungul istoriei sale, un memento care reapare ori de câte ori se apropie sărbătorile. Acesta a fost cazul, de exemplu, al Războiului de Yom Kippur din 1973, declanșat de un atac surpriză din partea Egiptului și Siriei de această sărbătoare evreiască. Sau al atacului fără precedent comis de gruparea teroristă palestiniană Hamas pe 7 octombrie 2023, zi de Shabbat și ziua sărbătorii evreiești Simchat Torah. Israelul și Iranul s-au bombardat reciproc de mai multe ori de anul trecut. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Aproape unul din patru norvegieni consideră că Mette-Marit nu este potrivită pentru a fi regină
Un procent de 37,8% dintre norvegieni cred că regina Mette-Marit nu este potrivită pentru a-și asuma acest rol, comparativ cu 35,8% care cred contrariul, potrivit unui sondaj publicat miercuri de ziarul Dagbladet și citat de EFE. Un procent de 26,4% dintre norvegieni nu sunt siguri sau preferă să nu răspundă, conform unui studiu realizat pe 31 august, la trei zile după moartea regelui Harald al V-lea, și la care au participat 1.058 de persoane. într-un sondaj realizat în februarie pentru același ziar, 44% dintre norvegieni nu o considerau pe Mette-Marit potrivită pentru a fi regină. întrebați despre încrederea lor în noua regină, 40,3% au răspuns că au puțină încredere, comparativ cu 31,4% care au spus contrariul și 24,5% care au fost indeciși sau au preferat să nu răspundă. Mette-Marit, în vârstă de 53 de ani, și-a redus la minimum aparițiile publice în ultimul an din cauza agravării fibrozei pulmonare de care suferă din 2018 - și care a obligat-o să se supună unui transplant de plămâni în iunie - și pe fondul scandalului din jurul noilor dezvăluiri despre prietenia sa cu infractorul sexual american condamnat Jeffrey Epstein, pentru care și-a cerut iertare în mod public. Noua regină a fost afectată și de procesul fiului ei, Marius Borg Hoiby, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru două violuri și alte 32 de infracțiuni, printre care violență față de fosta sa parteneră. însăși nunta din 2001 a lui Mette-Marit cu noul rege Haakon al VIII-lea a fost precedată de controverse din cauza trecutului turbulent al celei care la acea vreme a devenit prințesă, și asta deoarece Mette-Marit l-a avut pe Marius Borg Hoiby cu un bărbat care ulterior a ajuns la închisoare pentru trafic de droguri. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Războiul din Iran a dus prețul gazelor în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani
Prețul gazelor naturale cu livrare peste o lună pe bursa olandeză TTF, locul unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, a urcat miercuri la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, impulsionat de reluarea atacurilor aeriene dintre Iran și Statele Unite, ceea ce complică reumplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă, transmite AFP. în jurul orei 8:35 GMT, cotațiile futures la gaze naturale au crescut cu 2,26%, până la 73,85 euro pe megawatt-oră, după ce anterior a urcat până la 75,33 euro, cel mai înalt nivel din ianuarie 2023. Stocurile europene de gaze sunt scăzute pentru această perioadă a anului, ceea ce înseamnă că există nevoi semnificative de aprovizionare înainte de venirea iernii. Pe lângă concurența cu Asia pentru anumite livrări de gaze naturale lichefiate (GNL), Europa se pregătește și pentru interzicerea importurilor de gaze lichefiate rusești, începând din ianuarie 2027. 'Vara excepțional de caldă din Europa și din principalele țări asiatice importatoare de gaze a stimulat cererea de gaze lichefiate, pentru producerea de electricitate care să permită funcționarea instalațiilor de aer condiționat', ceea ce a consolidat și mai mult cererea, explică Jonathan Schroer, analist la Unicredit. Cu toate acestea, 'escaladarea militară (în Orientul Mijlociu) face din ce în ce mai dificilă apărarea ipotezei unei normalizări rapide a livrărilor de gaze lichefiate', ceea ce provoacă o creștere bruscă a prețurilor, explică Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management. în paralel, perspectiva unei soluționări diplomatice a conflictului se estompează, deoarece președintele SUA a declarat pe platforma sa Truth Social că 'nu-i pasă deloc' dacă Iranul semnează sau nu un acord. Trump a spus că 'preferă' situația actuală, afirmând că Statele Unite au 'control aproape total asupra Strâmtorii Ormuz' și că economia iraniană 'se prăbușește complet'. între timp, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne mult sub nivelurile normale și mai scump. 'Aprovizionarea cu petrol este puțin mai bună, deoarece Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au putut exporta prin conducte alternative', care fac legătura cu Golful Oman și Marea Roșie, explică Jonathan Schroer. însă, când vine vorba de gaze lichefiate, o mare parte din producția din Golf venea anterior din Qatar, o țară fără o rută alternativă pentru exporturile sale, ceea ce explică de ce prețurile la gaze au crescut mai mult decât prețurile petrolului de la începutul războiului. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
UE și unele state membre convoacă oficiali ai ambasadelor Rusiei în legătură cu tentativa de atac cu dronă de la Leipzig
Uniunea Europeană și mai multe state membre au convocat reprezentanți ai ambasadelor Rusiei în legătură cu o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle de luna trecută, au declarat miercuri oficiali, conform Reuters. Germania a declarat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident și a ordonat o serie de măsuri, inclusiv închiderea unui consulat și a unui centru cultural rus din Berlin. Rusia a replicat că nu a văzut nicio dovadă care să susțină acuzațiile Berlinului și că va răspunde. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri, la o reuniune a miniștrilor de externe din UE în Irlanda, că serviciul diplomatic al blocului comunitar l-a convocat pe ambasadorul rus la Bruxelles în legătură cu incidentul. Kallas a afirmat miercuri că atacul cu dronă are 'toate caracteristicile terorismului sponsorizat de stat'. Ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a anunțat la rândul său că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Paris în semn de protest și că ar trebui adoptate sancțiuni la nivel european, în special împotriva flotei din umbră a Rusiei. De asemenea, ministrul de externe olandez, Tom Berendsen, a declarat că incidentul de la Leipzig este complet inacceptabil și că l-a convocat pe ambasadorul rus în Olanda. Ministrul de externe belgian, Maxime Prevot, a scris marți pe platforma X că l-a convocat pe ambasadorul rus în Belgia. 'Acest atac se adaugă la o lungă serie de incursiuni inacceptabile pe teritoriul altor aliați din UE și NATO în ultimele luni', a spus el. Și MAE ceh a convocat-o pe ambasadoarea rusă la Praga. 'Ori de câte ori activitățile hibride rusești vizează unul dintre aliații noștri, suntem cu toții expuși', a declarat ministrul de externe ceh, Petr Macinka, pe rețeaua de socializare X, citat de EFE. Ambasadorul Rusiei în Germania a fost convocat marți. Ca răspuns la anunțul Germaniei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va răspunde la ceea ce a numit 'acțiune antirusă' a Berlinului, conform agenției de știri Interfax. Ea nu a oferit alte detalii. Ambasada Rusiei la Berlin a respins anterior astfel de acuzații drept 'provocare fabricată' și 'un nou val de isterie antirusă în Germania'. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Rusia nu va permite Ucrainei să perturbe grav aviația civilă, în ciuda amenințării lui Zelenski (ministru)
Rusia nu va permite Ucrainei să perturbe grav operațiunile aviației civile, în ciuda amenințării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a face acest lucru, a declarat miercuri ministrul transporturilor din Rusia, Andrei Nikitin, informează Reuters. Zelenski a avertizat marți companiile aeriene și companiile de asigurări că prezența dronelor ucrainene a făcut ca spațiul aerian rusesc să fie periculos de utilizat și a spus că acesta este practic închis. 'Desigur, ne pregătim pentru acest lucru și luăm în considerare toate aceste amenințări. îmbunătățim constant cerințele de siguranță a zborurilor și securitate aeroportuară și avem soluții pentru toate acestea. Avem soluții pentru toate amenințările pe care le exprimă teroriștii', a declarat Nikitin, citat de agenția de știri Interfax. 'Lucrăm în strânsă legătură cu Ministerul Apărării și Garda Națională Rusă. Și cred că nu vom permite nicio perturbare semnificativă a aviației civile', a adăugat oficialul rus. La rândul său, fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului Securității Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat miercuri că Moscova îi va viza pe 'sponsorii terorismului' ucrainean dacă autoritățile de la Kiev își vor pune în aplicare amenințarea de a face spațiul aerian rusesc 'complet nesigur', relatează EFE. 'Orice terorism are sponsori. în acest caz, este vorba de șefii de stat ai țărilor occidentale, în principal europene. Și ei de obicei călătoresc la Kiev cu trenul', a scris Medvedev pe canalul său de Telegram. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că avertismentul lui Zelenski sună ca și cum Ucraina intenționează să comită 'terorism de stat'. El a spus că Moscova va găsi o modalitate de a răspunde dacă acest lucru chiar se va întâmpla. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ministrul de externe al Groenlandei spune că dialogul cu SUA continuă pentru 'rezolvarea situației'
Ministrul de externe groenlandez, Mute Egede, a declarat miercuri, în cursul unei dezbateri în Parlamentul European, că negocierile cu Statele Unite cu privire la viitorul insulei arctice continuă, transmite Reuters. Ministrul groenlandez a refuzat însă să dea detalii despre aceste negocieri. Declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump potrivit cărora Statele Unite trebuie să dobândească Groenlanda, teritoriu danez semiautonom, au provocat tensiuni între Washington și Copenhaga, amândouă membri fondatori ai NATO, și, mai larg, în Europa, chiar dacă subiectul s-a mutat între timp pe teren diplomatic. 'Oficialii lucrează din greu pentru a rezolva situația. Din nefericire, nu pot oferi detalii despre aceste discuții, dar ceea ce vă pot spune este că dialogul nostru este în desfășurare', a declarat Egede în cursul dezbaterii menționate. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)