Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Vaslui: Biciclete și ceasuri de 40.000 euro posibil furate din Italia, găsite la o persoană din Drânceni
Polițiștii vasluieni au descoperit, la o percheziție efectuată la locuința unei persoane din comuna Drânceni, ceasuri și biciclete în valoare de peste 40.000 de euro, care ar proveni din furturi comise în Italia, informează, duminică, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui. 'Polițiștii Serviciului Investigații Cri
Poliția de Frontieră: Creștere de peste 28% a infracțiunilor de furt de proprietate intelectuală în primele 6 luni ale anului
Infracțiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuală au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2026, o creștere de peste 28% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unui bilanț al Poliției de Frontieră în primul semestru. în perioada analizată, polițiștii de frontieră au constatat 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. în urma controalelor efectuate, au fost descoperite importante cantități de produse purtând însemnele unor mărci internaționale protejate, susceptibile a fi contrafăcute. Printre acestea se numără aproximativ 128.000 de articole de îmbrăcăminte și lenjerie, aproape 6.000 de perechi de încălțăminte, peste 64.000 de produse cosmetice și de parfumerie, aproximativ 2.500 de articole de marochinărie, aproape 2.700 de căști pentru telefoane mobile și aproape 6.700 de jucării, informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). Printre cazurile reprezentative înregistrate în această perioadă se numără mai multe capturi realizate de polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în cadrul acțiunilor operative desfășurate pe DN5. Astfel, în luna aprilie, în cadrul acțiunii SPRING MIGRATION, au fost descoperite aproape 10.000 de articole vestimentare, produse cosmetice și de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute, estimate la peste 2,5 milioane de lei. 'în cadrul acțiunilor de tip BLITZ, desfășurate în luna martie, polițiștii de frontieră au indisponibilizat, în urma verificării mai multor mijloace de transport, peste 16.000 de produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice și parfumerie susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare estimată de peste 3,2 milioane de lei, dacă ar fi fost comercializate ca produse originale. în toate situațiile, bunurile purtau însemnele unor mărci protejate, iar persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență sau de autenticitate', arată sursa citată. Bunurile identificate au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, iar în fiecare dintre cazuri au fost întocmite dosare penale pentru punerea în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate, urmând ca, la finalizarea cercetărilor, să fie dispuse măsurile legale prin unitățile de parchet competente. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Parchetul General, reacție la Raportul CE: Semnalarea disfuncționalităților trebuie să se întemeieze pe fapte verificate
Parchetul General a avut sâmbătă o primă reacție la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, în care spune că semnalarea unor disfuncționalități ar trebui să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în instituțiile statului. în opinia Parchetului General, acest raport nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public și nici că actualul cadru normativ privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin el însuși, regresul funcționării sistemului judiciar. 'Raportul oferă o evaluare amplă a evoluțiilor din domeniul justiției și formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept și la creșterea eficienței sistemului judiciar. Totodată, acesta evidențiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. (...) Raportul nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public și nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin el însuși, regresul funcționării sistemului judiciar. în același timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituționale și eficientizarea activității judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate și în spiritul cooperării loiale între autoritățile publice', spune Parchetul General într-un comunicat de presă postat pe Facebook. în opinia Parchetului, semnalarea unor disfuncționalități ar trebui să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările. ''Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncționalităților și dezbaterea critică asupra funcționării justiției reprezintă componente esențiale ale unei societăți democratice. în egală măsură, acestea trebuie să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în instituțiile statului', subliniază Parchetul, care dă asigurări că rămâne o prioritate în activitatea sa combaterea corupției, a criminalității organizate, a traficului de persoane, a criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice. 'Cu referire la combaterea corupției, Ministerul Public va continua să acționeze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalității, imparțialității și prezumției de nevinovăție. Ministerul Public apreciază că asigurarea unor resurse umane și materiale adecvate și un cadru legislativ stabil reprezintă condiții esențiale pentru funcționarea eficientă a parchetelor și pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor și garanțiilor procesuale ale tuturor participanților la procesul penal', mai afirmă sursa citată. Ministerul Public spune că va analiza 'cu deplină deschidere' recomandările formulate de Comisia Europeană privind consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor, inclusiv a faptelor de corupție săvârșite în cadrul sistemului judiciar. La final, Parchetul General apreciază că orice proces de reformă privind organizarea și funcționarea autorității judecătorești trebuie să se desfășoare în cadrul unui dialog instituțional autentic, bazat pe consultarea efectivă a tuturor autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor independenței justiției și loialității constituționale. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)
DIICOT: 17 membri ai clanului Pian, trimiși în judecată pentru proxenetism și spălarea banilor
DIICOT a trimis în judecată 17 membri ai clanului Pian, care acționează în Capitală și Ilfov prin două ramuri ale familiei, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism și spălare a banilor. Conform DIICOT, în perioada cuprinsă între 2022 și luna iulie 2025, pe raza municipiului București și a județului Ilfov, inculpații au acționat în cadrul a două grupări, formate din ramuri ale aceleași familii, în scopul obținerii unor beneficii materiale substanțiale prin exploatarea sexuală a mai multor tinere. Probele administrate au relevat că victimele au fost recrutate prin inducere în eroare și simularea unor sentimente de iubire (metoda loverboy), care le-au creat stări de dependență emoțională, după care au fost transportate și adăpostite în diferite locații din Elveția, Austria, Spania, Germania, Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia și Cehia, dar și din România, unde inclusiv prin acte de constrângere psihică și fizică au fost determinate să practice prostituția în folosul interlopilor. Cele două grupări constituite de clanul Pian și-au creat mecanisme de colectare, transfer și depozitare a sumelor de bani obținute din practicarea prostituției, bazate pe utilizarea unor membri care acționau ca persoane interpuse în circuitul financiar, în scopul ascunderii provenienței ilicite și destinației reale. Cu sumele obținute din exploatarea sexuală a victimelor, inculpații și-au creat un stil de viață luxos, au achiziționat bunuri de valoare mare (autoturisme de lux și bijuterii), o parte din bani fiind folosiți și la diverse jocuri de noroc. Interlopii și-au desfășurat activitatea în mod coordonat, în baza unui plan infracțional prestabilit, pe o perioadă semnificativă de timp, fiecare membru având atribuții clare și acționând în mod repetat pentru realizarea scopului comun. Totodată, aceștia au creat conexiuni bazate pe legături de rudenie, afinitate și prietenie sau pe baza intereselor și preocupărilor infracționale comune, cu alte persoane din diverse județe ale țării, sporindu-și astfel notorietatea și influența. Clanul Pian a fost destructurat în iulie 2025, în urma unei ample acțiuni a DIICOT - Structura Centrală, realizată împreună cu polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul Grupuri Infracționale Violente. în urma perchezițiilor efectuate la acel moment, din locuințele inculpaților au fost ridicate importante sume de bani în numerar, în diferite valute (lei, euro, dolari americani, lire sterline și franci elvețieni), arme albe, pistoale de tip airsoft, bijuterii, ceasuri, înscrisuri, precum și alte mijloace de probă. Totodată, prin actul de sesizare a instanței procurorii DIICOT - Structura Centrală au solicitat confiscarea a două autoturisme de lux în valoare totală de peste 130.000 euro, a mai multor bijuterii și a sumelor de 250.000 lei și 20.000 euro. S-a solicitat și obligarea inculpaților la plata sumei de 133.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)
Maimuțe transportate fără documente legale, descoperite în Vama Moravița într-un autoturism din Ucraina
Polițiștii de frontieră au descoperit, la Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, patru maimuțe transportate fără documente legale, într-o mașină înmatriculată în Ucraina. Conform unui comunicat al Poliției de Frontieră, vineri dimineața, în jurul orei 06:40, la Punctul de Trecere a Frontierei Moravița s-au prezentat pentru efectuarea formalităților de control trei femei din Ucraina, care călătoreau cu un autoturism înmatriculat în țara vecină. în urma controlului efectuat asupra mijlocului de transport, polițiștii și lucrătorii vamali au descoperit în portbagajul autoturismului două cutii în care se aflau patru maimuțe. Din verificările efectuate s-a stabilit că animalele aparțineau conducătoarei autoturismului, o femeie în vârstă de 47 de ani. Aceasta a declarat că maimuțele au fost moștenite de la mama sa, decedată recent. Persoana în cauză nu a putut prezenta documentele legale privind proveniența, deținerea și transportul animalelor, punând la dispoziția autorităților doar o fotografie a unui document despre care a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria în Ucraina. în cauză au fost dispuse măsurile legale, cercetările fiind continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și dispunerea măsurilor legale ce se impun. Totodată, cele patru maimuțe au fost predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Timiș. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)
Percheziții în județele Botoșani și Suceava într-un dosar de evaziune fiscală și exploatare ilegală de agregate minerale
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani au efectuat 14 percheziții domiciliare la imobile și sedii comerciale ce aparțin unor persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și desfășurarea de activități miniere fără permis sau licență, din județele Botoșani și Suceava. Potrivit IPJ Botoșani, în urma activităților desfășurate, la locațiile vizate au fost identificate și ridicate mai multe mijloace materiale de probă, constând în dispozitive DVR, telefoane mobile, hard-diskuri, un sistem PC, stick-uri de memorie, documente de evidență contabilă și peste 50.000 de lei. Totodată, specialiștii Administrației Naționale 'Apele Române' au efectuat măsurători asupra agregatelor minerale identificate în stațiile de sortare și în spațiile de depozitare utilizate de societatea comercială vizată, în vederea stabilirii volumului stocurilor existente. în urma neregulilor constate în cadrul activităților au fost aplicate 9 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 66.000 de lei. De asemenea, a fost constatată în flagrant delict o infracțiune privind exploatarea agregatelor minerale în zona de protecție a albiilor, malurilor sau construcțiilor hidrotehnice, faptă prevăzută de Legea apelor. Patru persoane au fost conduse la sediul poliției pentru audieri, în baza unor mandate de aducere. Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz, pentru stabilirea întregii activități infracționale și dispunerea măsurilor legale. Activitățile au fost desfășurate cu sprijinul polițiștilor de investigații criminale, acțiuni speciale, ordine publică, rutieră și alte structuri ale IPJ Botoșani, precum și al specialiștilor Administrației Naționale 'Apele Române', ISCTR, Gărzii Naționale de Mediu și Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)
Raport CE privind statul de drept/Ministerul Justiției: Vom continua să depunem diligențele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor
Raportul Comisiei Europene prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor și principiilor statului de drept și cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive și progresele înregistrate de România, cât și aspectele sensibile și domeniile în care încă sunt necesare acțiuni ulterioare, a transmis vineri Ministerul Justiției. Vineri, a fost publicat Raportul privind Statul de Drept, ediția 2026 - ce include Capitolul consacrat situației statului de drept din România. ''Ministerul Justiției a susținut instituirea unui mecanism general de monitorizare, bazat pe aceleași standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, încă de la prima formulare a unei astfel de propuneri, la orizontul anilor 2010. Raportul privind statul de drept reprezintă un instrument important de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice, vizând sistemul de justiție, cadrul de prevenire și combatere a corupției, pluralismul și independența mass-media, precum și funcționarea mecanismelor de control și echilibru instituțional. La fel ca în anii precedenți, Ministerul Justiției a colaborat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu instituțiile partenere la nivel național în procesul de implementare a recomandărilor formulate în domeniul justiției. Aceste demersuri sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept - ediția 2026 - Capitolul privind România'', se arată pe pagina de Facebook a MJ. Raportul prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor și principiilor statului de drept și cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive și progresele înregistrate de România, cât și aspectele sensibile și domeniile în care încă sunt necesare acțiuni ulterioare. ''Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităților de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menționate progrese în asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere. De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar'', precizează MJ. *** Potrivit sursei citate, pilonul privind sistemul judiciar reține progrese precum: * Legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar; * în urma unei proceduri de selecție au fost efectuate mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt; * Rata de ocupare a posturilor de magistrați a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistrați și pentru a îmbunătăți sistemul de asistență judiciară; * Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre prioritățile Guvernului; Ministerul Justiției a finalizat una dintre cele 4 subinvestiții finanțate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a inclus înființarea unor facilități tehnice pentru găzduirea infrastructurii informatice critice a Ministerului Justiției, dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar, precum și implementarea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru sistemul judiciar; * Durata estimată de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătățit. *** Pilonul privind prevenirea și combaterea corupției reține progrese substanțiale, transmite MJ: * Evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, vizând perioada 2026-2030, este în curs de pregătire; evaluarea punerii în aplicare a măsurilor și a obiectivelor specifice stabilite în strategie a fost realizată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat; * Bilanțul în ceea ce privește urmărirea penală atât a cazurilor de mică corupție, cât și a celor de corupție la nivel înalt a rămas constant în comparație cu anul precedent. Acest lucru este valabil atât pentru Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în ceea ce privește mica corupție, cât și pentru Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește urmărirea penală a corupției la nivel înalt; * Numărul de cauze pendinte s-a redus semnificativ, dar nu s-au adoptat noi măsuri pentru a se asigura cercetarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor din sistemul judiciar; * S-au adoptat noi reglementări privind practica 'ușilor turnante', care introduc restricții înainte și după angajare pentru o gamă largă de funcționari publici; * Este în curs de punere în aplicare un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care include interdicția de a primi cadouri. Un nou Cod de etică pentru Guvern, introdus prin lege în aprilie 2025, este în curs de punere în aplicare. Acesta acoperă o gamă largă de funcționari, de la prim-ministru și consilierii acestuia la miniștri și secretari de stat și echivalenți ai acestora în ministere sau organisme centrale specializate; * O propunere legislativă amplă privind declarațiile de avere, prezentată de Agenția Națională de Integritate (ANI), se află în etapa de dezbatere; s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere. Platforma e-DAI gestionată de ANI continuă să fie utilizată pentru simplificarea procesului de completare și depunere a declarațiilor de avere în format digital, care nu mai sunt publicate; * S-au introdus norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. România a dat curs integral recomandării care viza introducerea unor noi norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. O nouă lege din noiembrie 2025 obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile cu terți referitoare la inițiative legislative în registrul de transparență (RUTI), deja utilizat de membrii Guvernului și de înalți demnitari guvernamentali; * ANI dezvoltă în prezent un sistem informatic destinat raportărilor formulate de avertizorii de integritate. ANI îndeplinește rolul de canal extern principal pentru avertizorii de integritate și dezvoltă un sistem informatic pentru primirea și gestionarea sesizărilor acestora, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și fluxul de comunicare. *** Pilonul privind pluralismul și independența mass-media: * Au fost întreprinși primii pași în direcția reformei menite să consolideze guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de media; * Noul Cod al audiovizualului reglementează finanțarea organismelor private de mass-media de către partidele politice și autoritățile publice, ceea ce a dus la o mai bună marcare a acestui tip de conținut față de perioadele anterioare, însă anumite practici conexe continuă să ridice probleme; * Este în curs de pregătire o lege anti-SLAPP. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 5 februarie 2026, adoptat de Camera Deputaților la 20 aprilie și transmis Senatului României. *** Pilonul privind sistemul de control și echilibru: * în 2025, Guvernul a adoptat mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024 și s-au făcut pași în direcția unor consultări publice mai eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe. *** Per ansamblu, pe baza recomandărilor din ediția din 2025 a Raportului privind statul de drept, având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, Comisia a formulat următoarele recomandări: * în România, legile justiției continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, în timp ce un proces de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a legilor justiției în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv în ceea ce privește măsurile suplimentare de îmbunătățire a eficacității și a guvernanței sistemului judiciar; * nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt și nici în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare, întrucât procesul de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat temporar. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă de consolidare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare; * nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficiențele rămase. Se recomandă României să ia măsuri de asigurare a cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție; * recomandării de a introduce norme privind activitățile de lobby pentru membrii Parlamentului i s-a dat curs integral, întrucât în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care obligă deputații și senatorii să înregistreze reuniunile cu părțile terțe referitoare la inițiative legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere, printr-un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere; * s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și consultările publice eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe. Prin urmare, se recomandă României să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative; * nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, decizia în acest sens nefiind încă adoptată, iar Guvernul nu a soluționat problemele legate de respectarea Principiilor de la Paris de către două organizații pe care le-a propus ca instituții naționale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obținere a acreditării instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU. în calitate de coordonator național al acestui exercițiu, Ministerul Justiției, în cooperare cu instituțiile competente, va continua să depună diligențele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în Raportul de anul acesta și pentru consolidarea progreselor în domeniile vizate, în vederea asigurării respectării depline a valorilor și principiilor statului de drept, mai arată MJ. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Raport CE privind statul de drept/Marinescu: România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, ce înregistrează progrese
România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care trebuie discutat echilibrat, profesionist și responsabil pentru a putea sprijini progresul, a declarat, vineri, fostul ministru social-democrat al Justiției Radu Marinescu. El a făcut referire la publicarea raportului Rule of Law 2026 al Comisiei Europene, ce vizează evoluția sistemului judiciar și a statului de drept în anul 2025. Potrivit acestuia, raportul reține o serie de progrese semnificative: * implementarea Legilor justiției adoptate în 2022 a contribuit la creșterea independenței și a funcționalității Justiției; * a crescut gradul de ocupare a posturilor în instanțe și în Parchete, fiind subliniat faptul că în aprilie 2026 s-a reușit deblocarea restricțiilor de organizare a concursurilor pentru magistratură; * s-a realizat selecția pentru conducerea marilor Parchete; * s-a realizat proiectul de reformă a unităților locale de Parchet; * a fost crescută vârsta de pensionare în sistemul judiciar; * s-a îmbunătățit sistemul de ajutor public judiciar, inclusiv prin realizarea unei platforme digitale; * s-au evidențiat preocupările prioritare strategice 2025-2029 și progresele în digitalizarea sistemului judiciar, inclusiv prin PNRR, dezvoltarea ECRIS V - Radu Marinescu menționează că acesta se afla în grafic de finalizare în termen fără probleme la plecarea sa din minister, dezvoltarea de platforme și soluții digitale, accesul la noul DEN (dosar electronic național) și utilizarea de sisteme AI și crearea, la inițiativa Administrației Prezidențiale, a primei platforme permanente de dialog despre utilizarea AI în justiție; * reducerea semnificativă (cu aproape 50 de zile) a duratei medii de soluționare a cauzelor și creșterea cu 10% a numărului total de cauze soluționate; * evoluții pozitive pe linia definitivării noii strategii anticorupție 2026-2030, cu ample consultări instituționale și cu domenii prioritare care includ prevenirea, în special prin implicarea tinerilor, precum și mecanismele de monitorizare și evaluare; * s-a asigurat un personal stabil și suficient, precum și modernizarea infrastructurii tehnice și digitale a DNA, care are un volum de muncă ridicat; combaterea corupției, inclusiv a celei mari, a continuat; * s-a consolidat cadrul legal privind combaterea corupției prin legi care au adus avize favorabile esențiale pentru aderarea la OCDE, fiind amintite legea privind combaterea corupției în operațiuni economice internaționale, cea a restricțiilor pre și post aderare (revolving doors), legea privitoare la lobby (RUTI) pentru parlamentari, cea privind noi reguli etice pentru administrația centrala de vârf; * progresul privind consolidarea activității ANI și a legilor integrității, după decizia CCR privind publicitatea declarațiilor, fiind elaborat un proiect în analiza comună a ANI și Ministerul Justiției - Marinescu susține că la plecarea sa din minister se conturase un cadru normativ 'substanțial'; * au fost realizate progrese privind gestionarea digitală a sesizărilor avertizorilor de integritate și, de asemenea, pentru combaterea riscurilor de corupție în domenii specifice, inclusiv lansarea unei noi hărți a riscurilor în domeniul achizițiilor publice din România; * a fost finalizat proiectul legii AntiSlapp de protecție a jurnaliștilor. ''Desigur, în consolidarea statului de drept și a sistemului judiciar rămân încă multe de făcut. Raportul are recomandări în acest sens, evidențiază și deficiențe. El este important însă pentru a ne ajuta, mai ales în contextul actual, să înțelegem că România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care trebuie să discutăm echilibrat, profesionist și responsabil pentru a putea sprijini progresul. Mandatul meu în anul 2025 a fost caracterizat de preocuparea ca sistemul judiciar și statul de drept să nu fie subiecte de propagandă, ci de progres instituțional'', a transmis Marinescu, într-o postare pe Facebook. Potrivit capitolului dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri, aplicarea Legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în Justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ. Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru organizarea și funcționarea Poliției judiciare. Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor, mai relevă raportul. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu , editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Programul SAFE/România va plăti peste 1 miliard de euro pentru 12 elicoptere și 12 radare
Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a semnat vineri două ordine de achiziție în cadrul Programului SAFE, în valoare de peste un miliard de euro, pentru achiziția a 12 elicoptere multi-misiune Airbus H225 M și 12 radare de supraveghere aeriană de la compania franceză Thales. Conform unui comunicat al Ministerului Apărării, documentele au fost încheiate cu Direcția generală pentru armamente din Franța, ca autoritate contractantă. * Primul ordin de achiziție se referă la furnizarea a 12 elicoptere multi-misiune Airbus H225 M Caracal, împreună cu pachetul de suport logistic inițial și instruirea personalului. Valoarea ordinului de achiziție este de aproximativ 757 de milioane de euro, iar valoarea totală aprobată a proiectului SAFE este de 852 de milioane euro. Elicopterele vor fi echipate în configurație specifică angajării țintelor la sol, capabile să execute misiuni de atac, de recunoaștere, supraveghere și protecție tactică, precum și misiuni specializate de asalt aeropurtat pe timp de zi și de noapte. * Cel de-al doilea ordin de achiziție are ca obiect furnizarea de către compania franceză Thales a 12 radare de supraveghere aeriană Ground Master 200 MM/A, împreună cu pachetul logistic inițial și instruirea personalului. Valoarea ordinului de achiziție este de aproximativ 247 de milioane de euro, iar valoarea totală aprobată a proiectului SAFE este de 258 de milioane de euro. Radarele sunt destinate descoperirii/detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv a celor care evoluează la înălțimi mici și foarte mici. De asemenea, radarele vor permite descoperirea și urmărirea, în condiții meteo nefavorabile și în medii electromagnetice ostile, a aeronavelor clasice, a platformelor aeriene fără pilot, a rachetelor dirijate/nedirijate și a altor amenințări. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat vineri într-o conferință de presă că primul radar va fi furnizat de compania Thales la 11 luni de la semnarea contractului, acesta fiind destinat pentru detectarea dronelor care zboară la joasă altitudine. în cazul elicopterelor, furnizarea începe după aproximativ trei ani. 'Astăzi, la ora 11:00, am semnat contractele pentru ceea ce rămăsese de semnat și anume cele 12 elicoptere cu Airbus și 12 radare de la Thales. Elicopterele vor presupune interacțiune cu platforma IAR Ghimbav pentru localizare. Vor fi livrate începând cu luna 38. Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme. Au fost niște contracte care, fiind achiziții în comun, s-au desfășurat prin gestionarea Ministerului Apărării din Franța, care a colectat contribuția de la țările care s-au întregistrat pentru achiziția în comun. Prețul elicopterelor este semnificativ mai ieftin prin această achiziție în comun. Noi am încercat o discuție separată cu aceste companii, cărora le-am cerut localizare în România. (...) Am reușit ca obligațiile acestor companii cu privire la localizarea în România să fie asumate și prin contractul pe care îl avem cu Guvernul francez', a precizat Miruță. Cele două proiecte SAFE se desfășoară în cadrul unor achiziții în comun cu alte state europene, Franța fiind națiune-lider. Livrările echipamentelor se vor desfășura etapizat, conform graficului de livrare stabilit prin ordinele de achiziție, până în anul 2030. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: Ministerul Apararii Nationale, Romania - www.mapn.ro/Facebook
VIDEO Constanța: Șarpe de 1,5 metri văzut printre șezlonguri pe plaja din stațiunea Venus, capturat de jandarmi
Un șarpe cu lungimea de aproximativ 1,5 metri a fost văzut vineri de turiști pe plaja din stațiunea Venus, printre șezlonguri, fiind alertate autoritățile printr-un apel la 112, a informat Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Constanța. Conform sursei menționate, jandarmii deplasați la fața locului au capturat reptila în condiții de siguranță, fără a pune în pericol persoanele aflate în zonă. 'în această dimineață, în jurul orei 08:00, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța a intervenit pe o plajă din stațiunea Venus, în urma unui apel la numărul unic de urgență 112, prin care era semnalată prezența unui șarpe cu o lungime de aproximativ 1,5 metri printre șezlonguri', se arată pe pagina de Facebook a IJJ Constanța. Șarpele a fost transportat și eliberat în habitatul său natural, într-un areal sigur și retras, departe de zonele populate. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Teleorman: Două persoane care vindeau droguri în Țigănești arestate preventiv; una înființase o seră cu canabis
Două persoane care vindeau droguri în localitatea teleormăneană Țigănești au fost arestate preventiv, iar la una dintre ele s-a găsit la percheziții, în curte, o seră cu plante de canabis, informează, vineri, IPJ Teleorman. 'Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Teleorman, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Teleorman, au documentat, în două cauze penale, activitatea infracțională a două persoane, cercetate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc', precizează IPJ Teleorman. Conform sursei citate, o persoană, de 34 de ani, ar fi deținut și vândut, în localitatea Țigănești, județul Teleorman, în intervalul cuprins între lunile aprilie și iunie 2026, diferite cantități de canabis, cu sume între 300 și 400 de lei. O parte dintre substanțe stupefiante comercializate de către persoana cercetată au fost indisponibilizate pe parcursul cercetărilor, iar în urma percheziției domiciliare efectuate, de către polițiști, pe parcursul zilei de joi, în curtea locuinței acesteia, a fost descoperită o seră în care se afla o cultură formată din 63 de plante de canabis, în diferite stadii de dezvoltare. De asemenea, au fost descoperite și ridicate mai multe recipiente conținând aproximativ 1,3 kilograme de canabis, diverse soluții și substanțe destinate întreținerii culturii de canabis, cântare de precizie, 20.000 de lei, precum și alte mijloace de probă. Cercetările efectuate în cea de a doua cauză, au arătat că, în perioada cuprinsă între septembrie 2025 și iulie 2026, o persoană, de 33 de ani, ar fi procurat, deținut și comercializat, în aceeași localitate, Țigănești, județul Teleorman, diferite cantități de canabis, cu sume între 250 și 400 de lei. Și în acest dosar, pe parcursul administrării probatoriului, au fost indisponibilizate mai multe cantități de drog de risc, iar în urma percheziției efectuate joi de către polițiști în locuința persoanei au fost descoperite și ridicate mai multe borcane și pungi conținând aproximativ 750 de grame de canabis, obiecte purtând urme de substanță, precum și alte mijloace de probă. Procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Teleorman au dispus, în două cauze penale, reținerea persoanelor cercetate. Pe parcursul zilei de vineri judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Teleorman au dispus arestarea preventivă a acestora, pentru 30 de zile. Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Teleorman. AGERPRES/(AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Prahova: Accident pe autostrada A7; patru victime - la spital, traficul este restricționat
Patru persoane au fost rănite într-un accident rutier care s-a produs, vineri, pe autostrada A7, traficul în zonă fiind restricționat, formându-se coloană de autovehicule de aproximativ un kilometru, cu valori de trafic în creștere. Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române, accidentul a avut loc la kilometrul 8, în zona localității Cioceni, pe sensul de mers către Ploiești, fiind implicate un autoturism și un autocamion. în autoturism se aflau doi adulți și un minor, iar salvatorii au intervenit pentru scoaterea din mașină a șoferului, care era conștient și a suferit diverse traumatisme. Patru persoane (trei care se aflau în autoturism, inclusiv un copil de 5 ani, precum și șoferul autocamionului) au fost duse la spital, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova. Sursa foto: ISU Prahova La fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje ale ISU Prahova, astfel: două autospeciale de stingere, o descarcerare, o ambulanță SMURD și o autospecială de primă intervenție și comandă. în sprijin au acționat și două ambulanțe SAJ Prahova, dintre care una cu medic. 'Circulația rutieră este restricționată pe benzile unu și de urgență ale direcției Adjud - Ploiești, desfășurându-se pe cea de-a doua, în zonă fiind formată coloană de autovehicule de aproximativ un kilometru, cu valori de trafic în creștere. Se estimează reluarea circulației în jurul orei 15:30', precizează Centrul Infotrafic. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)
Descinderi la clanul Buricea din Brăila/Procurorii au găsit sume mari de bani ascunse în zidăria locuințelor
Procurorii DIICOT au confiscat de la clanul Buricea din Brăila 12 autoturisme în valoare de o jumătate de milion de euro, trei ambarcațiuni, bijuterii, o armă, peste 30 de săbii, dar și 80.000 de euro, o parte din bani fiind găsiți ascunși în spații special create în structura de zidărie a locuințelor. DIICOT a anunțat vineri rezultatul zecilor de percheziții efectuate cu o zi în urmă la membrii clanului Buricea. Astfel, 22 de inculpați vor fi duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj, camătă, favorizarea făptuitorului, trafic de persoane, proxenetism și spălare a banilor. Trei dintre inculpați se află deja după gratii, fiind condamnați în alte dosare. Pe parcursul perchezițiilor au fost găsite și ridicate 12 autoturisme în valoare de aproximativ 500.000 euro, 3 ambarcațiuni în valoare de circa 100.000 euro, sume de bani în lei și euro, în echivalentul a peste 80.000 euro, o parte din sume fiind găsite ascunse în spații special create în structura de zidărie a locuințelor, bijuterii, o armă neletală supusă autorizării, peste 30 de săbii, precum și alte mijloace de probă. Conform DIICOT, începând cu anul 2021, pe raza municipiului Brăila, trei bărbați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți 20 de suspecți, toți acționând în mod coordonat, sub autoritatea liderului, un bărbat în vârstă de 50 de ani, în vederea comiterii de infracțiuni grave contra persoanei - vătămare corporală și tentativă la omor, precum și împotriva relațiilor privind conviețuirea socială, potrivit rolurilor asumate, pentru realizarea obiectivelor grupului, în special cele generatoare de foloase patrimoniale din dobânzile aferente unor împrumuturi acordate neautorizat. Astfel, din 2021 și până în prezent (iulie 2026), membrii grupării au exercitat acte de violență împotriva mai multor persoane, săvârșind infracțiuni de tentativă la omor asupra a patru victime, precum și infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, pentru menținerea și consolidarea supremației grupării în zona de influență, intimidarea persoanelor percepute ca adversare și conservarea reputației violente a grupului în mediul infracțional local. Prin natura obiectelor utilizate, intensitatea, frecvența loviturilor aplicate și zonele anatomice vizate, acțiunile membrilor grupării au fost apte să producă decesul victimelor, rezultat care nu s-a produs din cauze independente de voința acestora, și anume acordarea de îngrijiri medicale de specialitate și reacțiile persoanelor vătămate. De asemenea, liderul grupării a acordat împrumuturi bănești unor persoane fizice, stabilind și primind în mod nelegal dobânzi săptămânale, lunare sau per 'termen' (procente din sumele împrumutate) fără să fie autorizat în acest sens, solicitând debitorilor constituirea unor garanții constând în bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux). în acest context, el a exercitat acte de intimidare și presiune psihologică asupra unor debitori în scopul de a-i determina să plătească capitalul împrumutat și dobânzile aferente. în plus, liderul grupului a efectuat și intermediat tranzacții financiare (primirea de sume de bani reprezentând dobânzi cămătărești și împrumuturi bănești) și a procedat la transferarea și înregistrarea unor bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux) pe numele unor persoane din cadrul familiei sale, deși era adevăratul beneficiar și utilizator al acestora, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a sumelor și bunurilor obținute din activitatea infracțională. Investigațiile efectuate au mai stabilit și faptul că doi dintre membrii grupării au folosit metoda 'loverboy' și au determinat două victime, inițial prin acte de manipulare emoțională (promisiuni de iubire) și ulterior prin constrângere psihică, să practice prostituția pe teritoriul Elveției și, respectiv, al Austriei. Una dintre victime a fost transportată și adăpostită și în diferite orașe din România (Brăila, Baia Mare, Brașov, Suceava). AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)
Judecătoarea celebră pentru propoziția ''m-a sunat Lia'' se reîntoarce în magistratură, la 5 luni după pensionare
Judecătoarea Ionela Tudor, devenită celebră pentru propoziția ''m-a sunat Lia'', se reîntoarce în magistratură, urmând să activeze la Tribunalul Ilfov. Ionela Tudor a activat la Curtea de Apel București, unde a fost vicepreședinte al acestei instanțe și șefă a Secției a X-a contencios administrativ. Ea a ieșit la pensie pe 15 februarie, prin decret semnat de președintele Nicușor Dan, însă după cinci luni a solicitat CSM să se reîntoarcă în magistratură, cerere care i-a fost admisă. Conform Legii 303/2022, judecătorii care se reîntorc în magistratură primesc în plus la indemnizație 15% din pensia de serviciu. Printre procesele pe care Ionela Tudor le-a soluționat de-a lungul timpului se află și un dosar în care a suspendat analiza tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, reclamat pentru plagiat, motivând 'nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului'. Pe 11 decembrie 2025, conducerea Curții de Apel București, formată din președinta Liana Arsenie și vicepreședinții Ionela Tudor și Domnica Adomniței, a organizat o conferință de presă pe tema dezvăluirilor din reportajul Recorder. în timp ce Liana Arsenie încerca să răspundă la o întrebare, vicepreședinta Ionela Tudor s-a uitat în telefonul mobil, după care s-a aplecat spre Liana Arsenie și i-a șoptit: ''M-a sunat... M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc'' și a părăsit prezidiul de unde se făceau declarațiile de presă. A revenit după scurt timp și i-a arătat lui Arsenie ecranul telefonului, citindu-i ce scria acolo: ''Este exclus ca... este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat''. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Galați: Administrator de firmă și trei angajați, cercetați pentru evaziune fiscală; prejudiciu de 14,8 milioane de lei
Administratorul unei societăți comerciale din domeniul colectării și reciclării deșeurilor metalice și trei angajați ai firmei au fost plasați sub control judiciar de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul Teritorial Galați într-un dosar privind un mecanism fictiv de reciclare a deșeurilor de ambalaje metalice, care ar fi produs un prejud
Galați: Paznic găsit decedat la groapa de gunoi a municipiului; dosar deschis pentru ucidere din culpă
Un agent de pază în vârstă de 50 de ani a fost găsit decedat, joi seară, la groapa de gunoi a municipiului Galați, unde își desfășura activitatea, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Galați. Potrivit sursei citate, polițiștii Secției 3 Galați au
VIDEO Miruță sesizează DNA în legătură cu construirea ilegală a două blocuri lângă un depozit de muniție la Pitești
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri că a trimis la DNA o sesizare în care solicită cercetarea a 18 persoane din MApN, printre care se află și un general de brigadă, pentru că ar fi aprobat ilegal construirea a două blocuri la mai puțin de 100 de metri de un depozit mare de muniție situat în municipiul Pitești.
IGPF: Peste 120.000 de țigarete, ascunse în bagajele a patru pasageri, descoperite pe Aeroportul Otopeni
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul ''Henri Coandă'' Otopeni au descoperit ascunse și nedeclarate, în bagajele de cală a patru persoane, 121.800 de țigarete de diferite mărci, a informat vineri Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF). Potrivit unui comunicat transmis de IGPF, la Punctul de Trecere a Frontierei Aeroportul Internațional ''Henri Coandă'' s-a prezentat joi pentru a intra în țară, cu o cursă din direcția Cairo, un cetățean egiptean, posesor al unui permis de ședere Italia. Deși acesta a declarat că nu deține bagaje de cală, verificările efectuate au stabilit existența a trei bagaje înregistrate pe numele său. Acestea au fost identificate în zona destinată recuperării bagajelor și controlate împreună cu inspectorii vamali, fiind descoperite în interior 58.600 de țigarete (2.930 de pachete), fără timbre de acciză. Un doilea caz a fost înregistrat la scurt timp, când polițiștii de frontieră au observat, în zona Sosiri Internaționale, trei bagaje de cală care nu au fost ridicate de pasagerul pe numele căruia erau etichetate, un cetățean american sosit cu o cursă din Atena. Având în vedere suspiciunile privind conținutul acestora, bagajele au fost verificate împreună cu inspectorii vamali, fiind descoperite 44.800 de țigarete (2.240 de pachete), fără documente legale de proveniență. ''în alte două situații similare, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au mai descoperit asupra a doi pasageri 9.600 de țigarete (480 pachete), respectiv 8.800 de țigarete (220 pachete) fără timbru comunitar'', arată sursa citată. în total, în cadrul acțiunilor desfășurate au fost reținute de autoritatea vamală 121.800 de țigarete (6.090 de pachete) fără timbru fiscal, cercetările fiind continuate pentru dispunerea măsurilor legale în fiecare dintre cazuri. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.politiadefrontiera.ro
Constanța: Minor de 15 ani, reținut după ce a intenționat să fure din mașini și locuințe și a incendiat două imobile
Un minor de 15 ani a fost reținut după ce a pătruns în interiorul mai multor autoturisme și locuințe cu intenția de a fura, iar în cazul a două imobile le-a incendiat, producând un prejudiciu de peste 170.000 de euro, a informat, vineri, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța. Infracțiunile menționate au fost săvârșite în primele două luni ale acestui an. Potrivit IPJ Constanța, urmare a cercetărilor într-un dosar penal pentru distrugere și a mai multor tentative la infracțiunea de furt calificat, polițiști din cadrul Poliției municipiului Medgidia - Biroul de Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia au reținut un minor, de 15 ani, cercetat pentru săvârșirea faptelor. ''Din cercetări a reieșit că, în perioada ianuarie - februarie, cel în cauză ar fi pătruns în interiorul mai multor autoturisme și locuințe, din municipiul Medgidia, de unde ar fi încercat să sustragă bunuri. Totodată, în două situații, acesta ar fi provocat în mod intenționat incendii la două imobile, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 174.000 de euro'', se arată în comunicatul transmis de IPJ. Suspectul s-a sustras urmăririi penale, fiind găsit la data de 16 iulie, cu sprijinul lucrătorilor Poliției Mangalia. Minorul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat instanței în vederea luării unei măsuri preventive. Cercetările în acest caz sunt continuate de polițiști pentru stabilirea întregii activități infracționale. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
IGI: 242.000 de străini cu documente valabile de ședere în România, la începutul lunii iulie
Numărul străinilor cu drept de ședere valabil în țara noastră a depășit pragul de 242.000 de persoane la începutul lunii iulie, potrivit datelor înregistrate la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări. ''în paralel, mobilitatea pe piața forței de muncă se menține activă. Mii de lucrători au optat pentru schimbarea locului de muncă, Bucureștiul, județul Ilfov și Constanța rămânând principalele puncte de atracție pentru activitățile economice desfășurate de aceștia'', informează un comunicat al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) transmis, vineri, AGERPRES. în perioada 27 aprilie - 7 iulie, structurile teritoriale ale IGI au eliberat 5.365 de avize de muncă special destinate schimbării angajatorului. Analiza repartizării pe județe evidențiază faptul că cele mai multe documente de acest tip au fost emise în București, cu un total de 1.621 de avize, urmat de județele Ilfov cu 457 de avize și Constanța cu 445 de avize. Clasamentul este completat de județul Timiș cu 301 avize, Suceava cu 174, Brașov cu 158, Prahova cu 124, Satu Mare cu 117, Maramureș cu 117 și Dâmbovița cu 100 de avize de muncă, în timp ce în celelalte județe din țară au fost emise în total 1.751 de avize. Din punct de vedere al cetățeniei, lucrătorii care au realizat aceste schimbări provin în principal din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Turcia, Filipine, Turkmenistan și Nigeria, alături de alte state. în perioada 1 ianuarie - 26 aprilie, activitatea structurilor teritoriale a înregistrat 6.041 de astfel de avize de muncă. Distribuția regională din prima parte a anului a evidențiat municipiul București cu 1.633 de avize, urmat de Ilfov cu 747 și Constanța cu 395. în continuare, celelalte avize au fost eliberate în Timiș, respectiv 285, Suceava cu 268, Mureș cu 135, Prahova cu 130, Sibiu cu 124, Sălaj cu 117 și Maramureș cu 112, în timp ce alte județe au cumulat un număr de 2.095 de avize. Principalele state de proveniență ale străinilor din această primă perioadă au fost Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Turcia, Filipine, Turkmenistan și China. ''La data de 7 iulie, evidențele oficiale arătau că 242.569 de străini figurau în țara noastră cu un drept de ședere valabil. în funcție de scopul pentru care a fost acordat acest drept, structura comunității se prezintă astfel: 161.203 persoane au drept de ședere în scop de angajare, 34.770 de persoane sunt înregistrate ca membri de familie, 20.212 persoane dețin drept de ședere permanentă, 19.743 se află la studii, în timp ce 4.634 de persoane beneficiază de protecție internațională, diferența fiind reprezentată de alte scopuri prevăzute de lege'', arată sursa citată. Pentru comparație, la data de 26 aprilie, numărul total de străini cu drept de ședere valabil în România era de 237.168. ''Prin monitorizarea permanentă a fluxurilor migraționale, structurile noastre asigură echilibrul necesar între cerințele angajatorilor autohtoni și respectarea normelor legale privind regimul străinilor'', precizează IGI. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Inspectoratul General pentru Imigrari / Facebook.com
CCR declară neconstituțională o reglementare prin care se introducea o practică unitară în soluționarea litigiilor pe salarizare
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis joi că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, este neconstituțională în ansamblul său. într-un comunicat de presă difuzat joi, Curtea Constituțională susține că motivarea adoptării ordonanței de urgență este una formală, nefiind invocată existența unei situații extraordinare, preexistente, cuantificabile și obiective, care să necesite reglementarea imediată, astfel încât a constatat încălcarea art.115 alin.(4) din Constituție. 'Ordonanța de urgență criticată urmărește instituirea unei proceduri speciale pentru soluționarea litigiilor privind salariile, pensiile și alte drepturi sociale ale personalului plătit din fonduri publice, prin crearea unui mecanism de unificare a practicii judiciare. Totuși, existența unei practici neunitare nu reprezintă o situație extraordinară, fiind inerentă oricărui sistem judiciar, iar mecanisme privind asigurarea unei jurisprudențe unitare, precum recursul în interesul legii și hotărârile prealabile, sunt deja reglementate de Codul de procedură civilă. Ca atare, elementele de oportunitate legislativă invocate nu se încadrează în exigențele constituționale referitoare la adoptarea ordonanțelor de urgență a Guvernului', explică CCR. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile la Casa de Pensii din București
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, alte 13 fiind cercetate sub control judiciar, anunță Poliția Română. în urma perchezițiilor efectuate miercuri, au fost descoperite și ridicate sumele de 114.330 de euro și 373.490 de lei, 110 dispozitive de stocare a datelor, 4 token-uri utilizate pentru semn
CCR amână pentru septembrie sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ pe tema restanțelor salariale
Curtea Constituțională a amânat joi, pentru 23 septembrie, dezbaterea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță pentru neplata acestor restanțe salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. 'Am decis (...) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție', declara, pe 2 iulie, Bolojan. El a susținut atunci că 'instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului. 'în luna martie, înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei', a explicat prim-ministrul. Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru sechestrarea unei jurnaliste din Italia
Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia, venită să-i ia un interviu. în dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei Șoșoacă, Silvestru, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe. Acesta este o parte din dosarul aflat la Parchetul General pentru care Parlamentul European i-a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Restul acuzațiilor, care se referă la propaganda legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori. în decembrie 2021, o jurnalistă de la o televiziune din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu. Concret, o echipă a postului public de televiziune din Italia (RAI Uno), din care făcea parte și jurnalista Lucia Goracci, a mers în biroul de avocat deținut de Diana Șoșoacă pentru realizarea unui interviu. Scandalul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a răzgândit asupra întrebărilor, a încuiat ușa și a chemat Poliția. O echipă de agenți de la Secția 4 s-a deplasat la fața locului, însă soțul fostei senatoare, Silvestru Șoșoacă, l-a agresat pe unul dintre polițiști. 'în data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu. în același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față. Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor', spune Parchetul într-un comunicat de presă. Parchetul menționează că, la momentul comiterii faptei, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator. Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorității publice de stat. Diana Șoșoacă beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art.20 - 22 din Legea nr.96/2006 și art.72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică. Deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Stelian Ion: Cea mai înaltă instanță a României, corectată din nou de CJUE; e un eșec instituțional
Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, susține că decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția demonstrează un 'eșec instituțional' prin care înalta Curte de Casație și Justiție 'promovează interpretări care favorizează impunitatea'. Reacția vine după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE. 'Când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene. România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupții și a fraudelor cu bani europeni, în timp ce înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea', a scris Stelian Ion, joi, într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, este timpul ca România să aleagă între o Justiție 'fidelă statului de drept european' și o Justiție care, 'prin interpretări artificiale și abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave'. în opinia sa, când cea mai înaltă instanță este pusă în situația de a fi corectată 'în mod repetat' de CJUE pentru că 'favorizează riscul de impunitate', problema nu mai este una tehnică, ci una care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene. 'CJUE este categorică: hotărârea pronunțată de ICCJ în 2024, prin care instanțele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE și să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022 invocând legalitatea și interdicția lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea arată că Hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalității, nici interdicția lex tertia și că instanțele române aveau obligația să nu aplice standardul creat de ICCJ atunci când acesta genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii. Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casație nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluții contrare dreptului european', a completat deputatul USR. CJUE a stabilit că decizia înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol. Curtea precizează că, 'având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii'. Conform CJUE, pe de altă parte, cu toate acestea, o hotărâre care face obiectul unui recurs în casație nu poate, în principiu, să fie considerată o hotărâre care a dobândit autoritate de lucru judecat. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
IGPF: Peste 64.000 de țigarete, descoperite în bagajele unor pasageri pe Aeroportul Otopeni
Peste 64.000 de țigarete de diferite mărci, ascunse și nedeclarate, au fost descoperite, joi, de autoritățile de frontieră și cele vamale din cadrul Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' Otopeni, care, împreună cu inspectorii vamali, au desfășurat acțiuni comune de control. 'în perioada 13-15 iulie, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă și lucrătorii vamali au verificat zece persoane de sex masculin și feminin, cetățeni români, cu vârste cuprinse între 24 și 58 ani. Acestea soseau din direcții precum Turcia și Egipt, iar după ridicarea bagajelor de cală, și-au continuat drumul pe culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat autorităților', informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră transmis AGERPRES. Polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali au efectuat controale amănunțite asupra bagajelor de cală și de mână ale acestora, în urma cărora au fost descoperite, ascunse și nedeclarate, pachete de țigări inscripționate cu numele unor mărci cunoscute. 'în urma inventarierii, în bagajele acestora se aflau, în total, 64.660 de țigarete (3.233 pachete)', arată sursa citată. Ca urmare a celor constatate, cetățenii implicați au fost sancționați contravențional de inspectorii vamali și bunurile descoperite au fost reținute în vederea confiscării. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
Prahova: Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap scapă prin prescripție de dosarul de corupție
Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga, și alte 12 persoane inculpate alături de aceasta au scăpat de dosarul de corupție prin prescripția faptelor, decizia fiind pronunțată, joi, de Tribunalul Buzău, după 13 ani de la trimiterea în judecată. Potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații au constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale în cazul celor 13 inculpați, astfel că a dispus încetarea procesului penal față de aceștia. De asemenea, instanța a luat act că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 3.073.726 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin plata unor sume necuvenite cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor. 'Prin adresa emisă de Consiliului Județean Prahova - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului nr. FA40943/09.09.2025 s-a comunicat că la data de 01.09.2025 prejudiciul total înregistrat de instituția publică este de 1.508.311.39 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin plata unor sume necuvenite cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, care nu au fost recuperate încă prin executare silită de la beneficiari, care au fost obligați la plata acestora ca urmare a unor hotărâri de condamnare, fiind de achitate în solidar următoarele sume (...). Admite acțiunea civilă și va obliga inculpații la plata 1.508.311.39 lei către partea civilă Consiliului Județean Prahova - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului reprezentând prejudiciul cauzat prin plata unor sume necuvenite cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, care nu au fost recuperate încă prin executare silită de la beneficiari, care au fost obligați la plata acestora ca urmare a unor hotărâri de condamnare, după cum urmează (...)', se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor de judecată. Hotărârea Tribunalului Buzău nu este definitivă. în 2013, procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată a 13 inculpați în legătură cu eliberarea în mod fraudulos a unor certificate de încadrare în grad de handicap de către Comisia de evaluare Prahova. Potrivit unui comunicat al DNA transmis la acel moment, printre persoanele deferite justiției se afla și Viorica Oniga, președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova la data faptelor, acuzată de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul, în formă calificată, complicitate la înșelăciune, fals intelectual, toate în formă continuată. în rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 2006-2012, în schimbul unor sume de bani și în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obținut fără drept încadrarea în grad de handicap și eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către membrii Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova. DNA precizează că, urmare a folosirii acestor certificate, persoanele beneficiare au încasat în mod injust, de la bugetul de public, suma de peste 3 milioane de lei, cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare, indemnizații de însoțitor și alte facilități prevăzute de lege pentru această categorie de persoane. Ulterior, în 2014, Oniga și alți 11 inculpați au fost trimiși în judecată într-un al doilea dosar vizând fapte similare, cele două dosare fiind reunite în instanță. Fondul cauzei s-a judecat la Tribunalul Buzău, după ce Oniga a cerut strămutarea dosarului de la Tribunalul Prahova, invocând mediatizarea excesivă a cazului. AGERPRES / (AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu) ***Explicaţie foto: Tribunalul Buzău
După decizia CJUE privind prescripția, ICCJ transmite că a aplicat cu 'bună-credință' dreptul european
înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța supremă a reacționat după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE. 'Misiunea instanței supreme este aceea de a asigura aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului, în deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României. Fidelitatea înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului', a explicat ICCJ într-un comunicat de presă. Potrivit Instanței supreme, abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 'Dimpotrivă, Instanța supremă a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de articolul 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia drepturile consacrate de Cartă care corespund unor drepturi garantate de Convenție trebuie interpretate și aplicate la un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel asigurat de Convenție. Numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează. Urmând aceste coordonate, înalta Curte a interpretat articolul 49 din Cartă privind principiul legalității incriminării și pedepsei în lumina articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii. Prin urmare, valorificarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg nu a constituit o abatere de la dreptul Uniunii, ci aplicarea acestuia potrivit regulilor de interpretare prevăzute chiar de Carta drepturilor fundamentale. Acest raționament juridic și-a găsit o confirmare explicită în concluziile Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sensul că interpretarea dreptului Uniunii în materia legalității penale nu poate ignora standardul convențional de protecție impus de articolul 52 alineatul (3) din Cartă', a completat ICCJ. Instanța condusă de Lia Savonea afirmă că și-a fundamentat opinia pe premisa că dreptul european constituie un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale, în care dialogul dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie valorificat în mod complementar, și nu privit ca o alternativă între două standarde concurente. 'într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale. înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale', a mai precizat ICCJ. în mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 - 2022. Ulterior, Instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014. Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul 'Lin', în care au fost date două hotărâri privind prescripția - Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026). în hotărârea Lin II, CJUE a stabilit joi că decizia înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai statuat că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol. 'Curtea precizează că, având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii', precizează CJUE. Pe de altă parte, spune CJUE, o hotărâre care face obiectul unui recurs în casație nu poate, în principiu, să fie considerată o hotărâre care a dobândit autoritate de lucru judecat. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)
CJUE afirmă că decizia ICCJ privind prescripția nu este conformă cu dreptul UE și nu se aplică la cauzele pe rol
Articolul selectat nu a fost gasit Legislatie Conducere Organigrama Declarații de avere și de interese Cariere Contact Transparență decizională Bilanțuri contabile Achiziții publice Solicitare informații Formulare tip
VIDEO Percheziții DIICOT la membrii clanului Buricea din Brăila, acuzați de tentativă de omor, camătă, trafic de persoane
Procurorii DIICOT efectuează joi 29 de percheziții pe raza județelor Brăila și Galați, inclusiv la Penitenciarul din Brăila, într-un dosar care vizează, potrivit unor surse, destructurarea clanului Buricea. Membrii acestui clan din Brăila sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj, camătă, favorizarea făptuitorului, trafic de persoane, proxenetism și spălare a banilor. Video: (c) DIICOT Conform unui comunicat al DIICOT, începând cu anul 2021, pe raza municipiului Brăila, trei bărbați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți 20 de suspecți, toți acționând în mod coordonat, sub autoritatea liderului, un bărbat în vârstă de 50 de ani, în vederea comiterii de infracțiuni grave contra persoanei - vătămare corporală și tentativă la omor, precum și împotriva relațiilor privind conviețuirea socială, potrivit rolurilor asumate, pentru realizarea obiectivelor grupului, în special cele generatoare de foloase patrimoniale din dobânzile aferente unor împrumuturi acordate neautorizat. Astfel, din 2021 și până în prezent (iulie 2026), membrii grupării au exercitat acte de violență împotriva mai multor persoane, săvârșind infracțiuni de tentativă la omor asupra a patru victime, precum și infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, pentru menținerea și consolidarea supremației grupării în zona de influență, intimidarea persoanelor percepute ca adversare și conservarea reputației violente a grupului în mediul infracțional local. Prin natura obiectelor utilizate, intensitatea, frecvența loviturilor aplicate și zonele anatomice vizate, acțiunile membrilor grupării au fost apte să producă decesul victimelor, rezultat care nu s-a produs din cauze independente de voința acestora, și anume acordarea de îngrijiri medicale de specialitate și reacțiile persoanelor vătămate. De asemenea, în intervalul de timp menționat, liderul grupării a acordat ca îndeletnicire împrumuturi bănești unor persoane fizice, stabilind și primind în mod nelegal dobânzi săptămânale, lunare sau per 'termen' (procente din sumele împrumutate) fără să fie autorizat în acest sens, solicitând debitorilor constituirea unor garanții constând în bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux). în acest context, el a exercitat acte de intimidare și presiune psihologică asupra unor debitori în scopul de a-i determina să plătească capitalul împrumutat și dobânzile aferente. Totodată, și alți membri ai grupării au oferit împrumuturi bănești, cu dobândă, fără a fi autorizați. Actele de urmărire penală au reliefat și faptul că, în perioada anului 2021 până în prezent (iulie 2026), liderul grupului a efectuat și intermediat tranzacții financiare (primirea de sume de bani reprezentând dobânzi cămătărești și împrumuturi bănești) și a procedat la transferarea și înregistrarea unor bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux) pe numele unor persoane din cadrul familiei sale, deși era adevăratul beneficiar și utilizator al acestora, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a sumelor și bunurilor obținute din activitatea infracțională. Investigațiile efectuate au mai stabilit și faptul că doi dintre membrii grupării au folosit metoda 'loverboy' și au determinat două victime, inițial prin acte de manipulare emoțională (promisiuni de iubire) și ulterior prin constrângere psihică, să practice prostituția pe teritoriul Elveției și, respectiv, al Austriei. Una dintre victime a fost transportată și adăpostită și în diferite orașe din România (Brăila, Baia Mare, Brașov, Suceava). Audierile de desfășoară la sediul DIICOT - Structura Centrală. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Irina Giurgiu)