Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
CCR: Mai multe dispoziții din Codul de procedură penală privind judecătorul de cameră preliminară, neconstituționale
Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmite de acesta sunt asociate cu principiul autorității de lucru judecat. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.2, pct.3, pct.45 (cu referire la art.343 alin.(3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct.50 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală sunt neconstituționale, fiind contrare prevederilor art.1 alin.(5), art.21 alin.(3) și ale art.24 din Constituție. Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea Constituțională a constatat următoarele: * Reglementarea, prin dispozițiile art.I pct.2 și pct.3 din lege, a competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și, respectiv, disjungerea cauzelor este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și a funcției judiciare exercitate de judecătorul de cameră preliminară, creând o incoerență legislativă incompatibilă cu standardele de calitate a legii ce rezultă din prevederile art.1 alin.(5) din Constituție. * Dispozițiile art.I pct.45 din lege (cu referire la art.343 alin.(3) și (4) din Codul de procedură penală) transferă în sarcina participanților la procesul penal obligația organelor judiciare penale de a aduce la cunoștința participanților la procesul penal (prin procedura de citare) termenele de judecată, obligație ce constituie singura formă de garantare de către stat, prin intermediul acestor organe, a drepturilor fundamentale prevăzute la art.21 alin.(1) și (3) și art.24 din Constituție. De asemenea, dispozițiile art.I pct.45, care prevăd acordarea termenului în continuare fără a preciza procedura concretă potrivit căreia participanții la procesul penal își pot îndeplini obligația procesuală de a urmări parcursul dosarului, contravin principiului legalității procesului penal și, totodată, standardelor de calitate a legii ce rezultă din prevederile constituționale ale art.1 alin.(5) din Constituție. * Soluția legislativă prevăzută la art.I pct.50 din lege, prin care încheierile judecătorului de cameră preliminară sunt asociate cu principiul autorității de lucru judecat, și, respectiv, cu principiul ne bis in idem, încalcă standardele de calitate a legii procesual penale ce rezultă din prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, întrucât aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale, nepresupunând o analiză a raportului juridic penal de conflict, care să se finalizeze cu stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului, în timp ce principiul anterior menționat are în vedere hotărârile penale definitive, prin care se soluționează fondul cauzelor penale. Mai mult, reglementarea în privința încheierilor judecătorului de cameră preliminară a efectelor specifice autorității de lucru judecat ar avea ca efect imposibilitatea invocării, ulterior momentului finalizării fazei camerei preliminare, a acelor cauze de nulitate absolută care, în prezent, conform dispozițiilor art.281 alin.(3) și alin.(4) lit.c) din Codul de procedură penală, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecința imposibilității excluderii, potrivit dispozițiilor art.101-102 din Codul de procedură penală, a probelor corespunzătoare obținute sau administrate în mod nelegal, în cursul urmăririi penale, din dosarul cauzei, aspecte ce încalcă drepturile fundamentale prevăzute la art.21 alin.(3) și ale art.24 din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
DIICOT, ironie la adresa ministrului Pîslaru: Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte
DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-ar fi informat cu privire la perchezițiile efectuate la azilele ilegale din Bihor. 'Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte', este mesajul DIICOT. Pe 8 iulie, Alexandra Zară declara că motivul revocării sale din funcție este că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în legătură cu acțiunea din 30 iunie din județul Bihor a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Concret, ea precizat că organele de urmărire penală i-au cerut să păstreze confidențialitatea în legătură cu această acțiune și dacă l-ar fi informat pe ministru ar fi săvârșit o infracțiune. DIICOT efectuează miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București, acuzat că face parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru un număr de peste 860 de persoane. Conform unor oficiali ai DIICOT, în dosar mai sunt implicați un expert judiciar și un fost angajat ITM. în total, sunt efectuate 30 de percheziții în București și județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: DIICOT Romania/Facebook.com
CCR amână până în septembrie sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz. Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să decidă o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. 'Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării', se susține în sesizare. Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea 'substanțială' a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. 'Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție', apreciază președintele Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Vaslui: Bărbat căutat în Cehia pentru distrugere și furt, depistat și reținut la Albița
Polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albița au depistat și reținut un cetățean român, căutat de autoritățile din Cehia pentru distrugere și furt. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași, pe numele bărbatului fusese emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare din luna februarie a acestui an. 'în data de 14 iulie, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, pentru a ieși din țară, un cetățean român, în vârstă de 45 de ani. La controlul de frontieră, colegii noștri au constatat că, pe numele bărbatului, începând cu data de 13.02.2026, este emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare, de către autoritățile din Cehia, acesta fiind autorul unor infracțiuni de furt și distrugere', se precizează într-un comunicat de presă transmis de ITPF Iași. Bărbatul a fost predat unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, în vederea luării măsurilor legale. AGERPRES/(AS - redactor: Loredana Ciobanu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Percheziții la Casa de Pensii București; sute de persoane au ieșit fraudulos la pensie
Procurorii DIICOT efectuează miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București, acuzat că face parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru un număr de peste 860 de persoane. Conform unor oficiali ai DIICOT, în dosar mai sunt implicați un expert judiciar și un fost angajat ITM. DIICOT a anunțat miercuri că efectuează, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, 30 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. 'Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei', spune DIICOT. Membrii grupării au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei. Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condițiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupării, în urma depunerii declarațiilor aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate. Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari). 'De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent. Urmarea acestor acțiuni, Casele de Pensii au fost induse în eroare prin stabilirea, în mod necorespunzător, a unei valori mult mai mare a cuantumului sumelor de bani plătite persoanelor care au solicitat acordarea sau recalcularea pensiei. Mai mult, în unele cazuri, acestea au acordat pensii unor persoane care, fără aceste perioade introduse în mod nereal, nu ar fi beneficiat de acest drept. Nucleul grupării de criminalitate organizată, constituită pe principiul colaborativ, egalitarist, bazată pe interdependența pozitivă, fără lider sau o ierarhie, reunește 7 membri, doi dintre ei fiind funcționari publici. De asemenea, din probele administrate a reieșit faptul că grupul infracțional organizat, la diferite date, a fost sprijinit de alți 13 suspecți, cu rol de susținere, dezvoltare și sprijin, toți aflați sub coordonarea palierului central', explică DIICOT. Membrii constituenți, cu rol decizional și de coordonare, au identificat, direct sau prin intermediul celorlalți membri ai grupului, asociații nonprofit și societăți comerciale ale căror situații contabile erau pretabile pentru a fi folosite la angajarea fictivă a persoanelor interesate de generarea de vechime în muncă, persoane vulnerabile sau cu situație financiară precară, ale căror date de identitate au fost folosite pentru a fi interpuse în relațiile cu instituțiile statului, precum și persoane interesate să obțină vechime fictivă în muncă în scopul obținerii de beneficii. Aceștia au introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date informatice care atestă calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale pentru persoanele interesate. Au completat și introdus în sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală declarațiile 112, cu datele persoanelor angajate în mod fictiv, iar ulterior au verificat vizibilitatea acestora în sistem. Totodată, membrii nucleului au stabilit înțelegeri cu privire la modalitatea de valorificare și plată a serviciilor oferite de grupare și au colectat sumele de bani. Palierele secundare, alături de atribuțiile atribuite de către nucleu (identificare de societăți și persoane, generarea de documente și colectarea de sume de bani), au avut și rolul de a intermedia schimbul de informații dintre beneficiari și membrii grupării, cu privire la documentele necesare realizării activității și au oferit consultanță juridică de specialitate în materia dreptului muncii și asigurărilor sociale pentru persoanele interesate să obțină vechime nereală în muncă în scopul rezolvării unor situații punctuale. Audierile de desfășoară la sediul DIICOT - Structura Centrală. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Giurgiu: Doi tineri răniți după ce s-au lovit cu mașina de un tir și s-au răsturnat pe câmp
Doi tineri au fost răniți și duși la spitale din București după ce mașina în care se aflau s-a lovit de un tir, iar apoi s-a răsturnat pe un câmp, accidentul având loc luni, la intersecția dintre drumul județean DJ 412 și drumul național DN 5A, între localitățile Prundu și Mironești, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Giurgiu. 'Doi tineri au ajuns la spital în urma unui accident rutier ce s-a produs, în această după-amiază, la intersecția dintre DJ 412 și DN5A, între localitațile Prundu și Mironești. în eveniment au fost implicate un autoturism și un autotren. La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Colibași, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, două ambulanțe SAJ și poliția. în sprijin, a fost solicitat și elicopterul SMURD. Autoturismul a fost găsit răsturnat în afara părții carosabile', a transmis sursa citată. Cei doi tineri pasageri din autoturism au fost preluați de echipajele medicale și transportați la spitale din capitală, unul cu ambulanța, iar celălalt cu elicopterul SMURD. Autoturismul a fost repus pe roți, iar pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor. Cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări, mai menționează informarea ISU Giurgiu. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)
CCR dezbate joi sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. 'Am decis (...) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție', declara, pe 2 iulie, Bolojan. El a susținut atunci că 'instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului. 'în luna martie, înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei', a explicat prim-ministrul. Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
APADOR-CH câștigă un proces cu Guvernul privind furnizarea de informații în legătură cu ajutoarele militare pentru Ucraina
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat marți că a câștigat, în primă instanță, un proces intentat Executivului, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), pentru refuzul acestuia de a comunica informații de interes public în legătură cu ajutoarele militare pentru Ucraina. 'Prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunțată la 9 iulie 2026, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SGG și a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Guvernul să comunice informațiile solicitate încă din 9 septembrie 2025. Totul a pornit de la o întrebare simplă: cât valorează, în bani, ajutoarele militare pe care România le acordă Ucrainei? în vara lui 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului să facă publică valoarea acestor ajutoare oferite în ultimii ani. Ministerul Apărării Naționale ne-a răspuns că aceste informații ar fi clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de Guvern (HG) 'nedestinate publicului'. Așa că am continuat cerând Guvernului, prin SGG, să ne dea numărul și data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, precum și, dacă aceste HG-uri au fost clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și în ce clasă și nivel de clasificare se află, conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Nu am cerut, așadar, conținutul hotărârilor și nici detalii operative de natură militară, ci doar informații minimale despre existența și regimul juridic al acestor acte', a precizat Asociația într-un comunicat de presă. Conform APADOR-CH, în data de 17 septembrie 2025, SGG a refuzat cererea, invocând excepția de la art.12 alin.(1) lit a) din Legea nr. 544/2001, fără însă a face dovada că informațiile respective au fost efectiv clasificate potrivit Legii nr. 182/2002. 'Or, așa cum am arătat și în acțiunea depusă în instanță, simpla invocare a faptului că o informație 'ține de apărarea națională' nu este suficientă: legea cere ca autoritatea să demonstreze că acea informație a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale. Simpla existență a unei hotărâri și numărul acesteia nu pot fi considerate informații secrete, iar a ține ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă și abuzivă, dar deloc singulară. Ne-am mai întâlnit cu ea chiar acum câțiva ani, când am cerut informații despre costurile deplasărilor externe ale fostului președinte', a explicat APADOR-CH. în urma acestui refuz, în octombrie 2025, APADOR-CH a chemat în judecată Guvernul (reprezentat de SGG), cerând instanței să-l oblige să comunice informațiile solicitate și să fixeze un termen pentru aceasta. 'Ca o ironie, am constatat că nu era prima dată când ne judecam pentru informații publice cu Ilie Bolojan: în 2002, APADOR-CH a mai câștigat un proces împotriva SGG, pentru desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan. (...) La scurt timp după deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va aduna și va face publice informațiile cerute de APADOR-CH privind ajutorul acordat Ucrainei. Totuși, în paralel, în instanță, reprezentanții Guvernului din SGG (deci subordonații direcți ai domnului Bolojan) au susținut exact contrariul, aducând o serie de argumente pe care instanța le-a respins: că APADOR-CH nu ar avea interes să cunoască numărul și data hotărârilor de guvern, că simpla cunoaștere a acestor date ar periclita 'valori importante' nespecificate, că cererea 'nu ar avea obiect' și chiar că Guvernul, fiind 'un organism colegial', nu ar putea fi dat în judecată. Instanța a respins aceste non-argumente și a confirmat ceea ce APADOR-CH a susținut de la bun început: dreptul cetățenilor de a afla informații minimale, precum numărul și data unui act normativ, nu poate fi blocat prin invocarea nejustificată a secretului', a subliniat Asociația. Potrivit APADOR-CH, chiar și după această victorie în justiție, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. 'Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu și cifrele în sine. Drumul spre un răspuns simplu, pe care orice cetățean ar trebui să-l primească în câteva zile, este încă lung, iar rezultatul lui rămâne sub semnul întrebării. Stabilirea exactă a numărului și datei fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina este doar primul pas pentru obținerea de date oficiale privind banii publici cheltuiți în acest scop. Până în prezent, nu avem date oficiale comunicate, ci doar așa zise 'scurgeri' sau 'scăpări' de afirmații, parțiale, contradictorii și conjuncturale, venite din partea unor politicieni, cu ocazia unor interviuri, care mai mult confuzează decât lămuresc. Pe baza identificării hotărârilor prin care au fost aprobate astfel de ajutoare, se vor putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în aceste hotărâri. în caz de refuz, va trebui apelat din nou la instanță. Adică, se va ajunge la noi procese și, implicit, la o durată mare de timp, poate la nivelul anilor, pentru aflarea unor informații de acest gen', susține APADOR-CH. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Sechestru de 56 de milioane de lei într-un dosar de evaziune fiscală prin neplata impozitelor către stat
București, 14 iul /Agerpres/ - Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au pus sechestru pe mai multe bunuri (terenuri, apartamente, locuințe) în valoare de 56 milioane de lei, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul construcțiilor, în care au fost trimiși în judecată patru administratori de firme pentru neplata către stat a impozitelor pe salariile angajaților. Acuzațiile din dosar sunt de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății, în acest caz fiind trimise în instanță și trei firme. Cel care a coordonat întreaga operațiune este un bărbat în vârstă de 48 de ani, trimis în judecată în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea a trei infracțiuni de reținere și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență, a impozitelor și contribuțiilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată și folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății. Ceilalți trei inculpați (bărbați în vârstă de 56, 57 și 58 de ani), numiți succesiv administratori ai societăților, au fost trimiși în judecată pentru complicitate la reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor, în formă continuată, iar cele trei firme sunt acuzate de reținere și neplată a impozitelor și contribuțiilor. Conform unui comunicat al Parchetului, în perioada martie 2022 - ianuarie 2026, inculpatul coordonator a administrat, în drept sau în fapt, cele trei societăți comerciale, în cadrul cărora a reținut la sursă, cu ocazia plății salariilor angajaților, impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate. Deși sumele au fost declarate lunar organelor fiscale, acestea nu au fost plătite către bugetul de stat până la scadență și nici în cel mult 60 de zile de la acest termen, prejudiciul total astfel produs fiind de 4.029.018 lei. Pentru a ascunde faptul că el era cel care controla societățile, inculpatul coordonator i-a atras în activitatea infracțională pe ceilalți trei inculpați, pe care i-a numit administratori în drept ai societăților, aceștia acceptând mecanismul prin care sumele reținute de la salariați nu erau virate bugetului de stat. Totodată, ancheta a stabilit că inculpatul coordonator a falsificat mai multe înscrisuri sub semnătură privată - printre care un contract de împrumut antedatat, prin care atesta în mod nereal acordarea unui împrumut de aproximativ 59,7 milioane de lei uneia dintre societăți - pe care le-a folosit în cadrul procedurii de insolvență a societății respective, pentru înscrierea la masa credală a unor creanțe fictive și pentru stingerea frauduloasă a unor creanțe reale ale societății, în valoare de aproximativ 29,7 milioane de lei, în beneficiul unei alte societăți din grup, în care avea interese directe. în cursul urmăririi penale a fost instituit sechestrul asigurător, în vederea reparării pagubei, a confiscării speciale și a confiscării extinse, asupra a 16 bunuri imobile - terenuri, apartamente, locuințe și o construcție cu mai multe niveluri - în valoare totală de 56 de milioane de lei, înregistrate pe numele unui membru al familiei inculpatului coordonator, probele administrate indicând că bunurile se aflau în controlul acestuia. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Neamț: Bărbat reținut după ce a încălcat ordinul de protecție și a comis alte patru infracțiuni
Un bărbat din localitatea Trifești a fost reținut de polițiști după ce a încălcat ordinul de protecție și a venit la domiciliul concubinei, pe care a amenințat-o cu acte de violență, a informat, marți, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Neamț. Reclamația la 112 a fost făcută de victima în vârstă de 29 de ani, iar la fața
Hunedoara: Trei persoane din Deva - reținute în urma perchezițiilor într-un dosar de camătă și proxenetism
Trei persoane din Deva au fost reținute în urma celor 15 percheziții care au avut loc, luni, în județele Hunedoara, Alba și Ialomița, într-un dosar care vizează infracțiuni de camătă și proxenetism, anchetatorii descoperind importante sume de bani la domiciliile celor vizați, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara. Cele trei persoane, doi bărbați și o femeie, cu vârstele de 27, 34 și 39 de ani, sunt cercetate pentru camătă și proxenetism de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Hunedoara, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva. Ancheta vizează persoane care, în cursul acestui an, ar fi acordat în mod repetat împrumuturi bănești cu dobânzi excesive, fără drept legal, iar în unele situații ar fi recurs la amenințări sau acte de constrângere pentru recuperarea sumelor de bani. De asemenea, una dintre persoanele cercetate ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe femei, prin organizarea deplasărilor în țară și în străinătate, administrarea anunțurilor de promovare și asigurarea sprijinului logistic, în scopul obținerii de foloase patrimoniale. 'în urma perchezițiilor au fost descoperite și ridicate bunuri de interes pentru cauză, inclusiv sume importante de bani în lei și valută, susceptibile a proveni din activitatea infracțională, fiind indisponibilizate telefoane mobile, laptopuri, carduri bancare, 130.000 de lei, 2.700 de euro, 411,99 de grame de bijuterii de aur și un autoturism', a precizat IPJ Hunedoara. Cercetările în acest caz continuă în vederea documentării întregii activități infracționale și răspunderii judiciare a persoanelor implicate. AGERPRES / (AS - redactor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)
Tulcea: Autori necunoscuți în 85% din dosarele de criminalitate informatică înregistrate de polițiști în județ
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Tulcea a identificat, în perioada 2022-2025, doar 15% din autorii dosarelor care au avut ca obiect infracțiuni împotriva siguranței sistemelor informatice și infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, se arată într-o adresă remisă de instituție la solicitarea AGERPRES. Numai în cazul celor 85 de dosare cu infracțiuni informatice înregistrate în acest an, prejudiciul total estimat de IPJ Tulcea a fost de aproximativ 624.000 de euro, în ceea ce privește valoarea totală a prejudiciilor aferente anilor precedenți neexistând însă o situație statistică centralizată. 'în perioada analizată au fost soluționate 568 de cauze din totalul de 700 de dosare penale având ca obiect infracțiuni împotriva siguranței sistemelor informatice și infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, rezultând un procent de soluționare de 81,14%. (...) Totodată, ca urmare a activităților investigative și de cercetare penală desfășurate în cauzele din sfera criminalității informatice, autorii faptelor au fost identificați în aproximativ 15% dintre dosarele instrumentate', se specifică în adresa semnată de purtătorul de cuvânt al IPJ Tulcea, inspector de poliție Monica Poterașu. Potrivit sursei citate, în perioada 2022-2025 numărul infracțiunilor din sfera criminalității informatice a variat de la un minim de 142 în anul 2022, la un număr maxim de 239 de dosare, în anul 2024. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)
Botoșani: Femeie condamnată la 15 ani de închisoare și dată în urmărire internațională, prinsă la PTF Stânca
O femeie care era condamnată la 15 ani de închisoare pentru jaf armat și era dată în urmărire internațională a fost reținută în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, a transmis, luni, Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Botoșani. Potrivit sursei citate, femeia, în vârstă de 43 de ani, care este cetățean al Republicii Moldova, era căutată de autoritățile franceze pentru executarea unei pedepse de 15 ani de închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor de jaf armat și aderare la un grup infracțional organizat. Ea a fost reținută în momentul în care încerca să intre în România, ca pasager într-un mijloc de transport. 'în urma verificărilor efectuate, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele acesteia era emisă, de către autoritățile franceze, o alertă privind punerea în executare a unui mandat de arestare. Femeia este condamnată la 15 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de jaf armat și aderare la un grup infracțional organizat', a transmis STPF. Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)
MJ îl contrazice pe Grindeanu referitor la cazurile Fritz și Clotilde Armand: Proiectul în domeniul integrității se aplică pe viitor
Ministerul Justiției susține că proiectul de lege privind actualizarea legislației în domeniul integrității se aplică pe viitor, fără să aibă efect la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate. Ministerul Justiției îl contrazice astfel pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a declarat luni că PSD nu va vota legea privind competențele ANI, deoarece acest act normativ ar fi modificat pentru a-i scăpa de incompatibilități pe Dominic Fritz și Clotilde Armand. 'Nu o să votăm legea ANI și legea privind competențele ANI, care ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate ca să dea bine și să fie scutiți de probleme legale cei care sunt condamnați definitiv de înalta Curte, gen Fritz și Armand. Avem un Partid Național Liberal care atacă de dimineața până seara Justiția. ãsta este tabloul azi și se cere PSD-ului, care e în opoziție, să vină să salveze situația. (...) Despre ce vorbim? Despre niște scenarii din acestea care deocamdată nu își au corespondentul în realitate, despre grupuri de lucru de la Ministerul Justiției făcute pentru legea ANI ca să scape unii de eventuale incompatibilități. Ce să vezi? Majoritatea la USR', a spus Grindeanu. în replică la această declarație, MJ a dat publicității luni un comunicat de presă, în care aduce unele precizări cu privire la acest proiect aflat în dezbatere. 'Precizăm că, între altele, proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate', explică MJ. Ministerul arată că proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității a fost elaborat în vederea aducerii la îndeplinire a Jalonului 431 din PNRR - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, al cărui obiectiv se referă la 'intrarea în vigoare a legilor consolidate din materia integrității'. Ținta PNRR vizează actualizarea și, respectiv, consolidarea legislației în materia integrității gestionate de Agenția Națională de Integritate. De asemenea, această reformă are un rol important în procesul de aderare a României la OCDE, contribuind la alinierea cadrului național la standardele și bunele practici ale Organizației în domeniul integrității publice. Astfel, România a fost invitată să prezinte stadiul adoptării reformei la următoarea reuniune a Grupului de lucru pentru integritate publică și anticorupție (PIAC) al OCDE. OCDE a subliniat că reforma sistemului declarațiilor de avere și de interese trebuie să asigure publicarea acestora în mod proporțional cu nivelul de decizie și cu gradul de expunere la risc al oficialilor publici, păstrând un echilibru adecvat între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 297/2025. în acest scop, în anul 2022, a fost constituit un grup de lucru interinstituțional format din reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției. Grupul de lucru a identificat deficiențele și problemele legate de aplicarea, interpretarea sau necesitatea punerii în acord a legislației cu deciziile pronunțate fie de instanța de contencios constituțional, fie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ca urmare a fost elaborat un proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea celor 4 legi în materia integrității: * Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției; * Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; * Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; * Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică. Recent, transmite MJ, în urma unor runde de discuții legate de proiect, a rezultat o formă consolidată pe baza unui acord al Ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate pe conținutul și forma proiectului. Ministerul Justiției mai spune că este deschis pentru a primi și analiza amendamente din partea partidelor parlamentare, pentru a definitiva proiectul de lege. în acest context, Ministerul Justiției a primit deja o serie de propuneri de amendamente din partea PNL, USR și UDMR aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat. Pe de altă parte, MJ arată că, deși Guvernul are capacitate limitată, neputând să propună proiecte de lege, demersurile și diligențele Ministerului Justiției de finalizare a proiectului se încadrează în sfera atribuțiilor și competențelor legale ale ministerului și într-un principiu al continuării activității tehnice de elaborare legislativă, indiferent de situația politică și constituțională. Capacitatea constituțională limitată a Guvernului nu afectează capacitatea funcțională a Ministerului Justiției de elaborare a proiectelor de acte normative. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)
Sibiu: Bărbat plecat în Germania pentru a munci la o fermă, dat dispărut
Polițiștii sibieni caută un bărbat, în vârstă de 37 de ani, care, în data de 30 iunie, a plecat în Germania pentru a munci la o fermă și nu a mai putut fi contactat. Potrivit IPJ Sibiu, la data de 12 iulie, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Avrig au fost sesizați de către un bărbat cu privire la faptul că, în data de 30 iunie, fratele acestuia, Laurențiu Constantin Grigoraș, în vârstă de 37 de ani, domiciliat în județul Teleorman, a plecat voluntar în Germania pentru a munci la o fermă și nu a mai putut fi contactat. Acesta are ca semnalmente: înălțime aproximativ 1,65 - 1,70 m, greutate aproximativ 85 kg, păr scurt, negru, ochi căprui, față ovală, corpolent. La momentul dispariției purta o bluză de culoare albă, pantaloni de trening de culoare gri, șlapi de culoare albastră. Cetățenii care pot oferi informații despre această persoană sunt rugați să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgență 112. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Maramureș: Bărbat de 35 de ani, cercetat penal pentru exhibiționism
Un bărbat în vârstă de 35 de ani, din orașul Vișeu de Sus, este cercetat penal pentru exhibiționism consumat în public, a informat, luni, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Maramureș, Mihaela Ardelean. 'Din verificările efectuate a reieșit că (....), în timp ce se afla pe strada 22 Decembrie din localitatea Vișeu de Sus, un bărbat de 35 de ani ar fi săvârșit acte de exhibiționism, provocând indignarea persoanelor de față', a precizat Mihaela Ardelean. Conform acesteia, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Vișeu de Sus s-au sesizat din oficiu și au întocmit dosar penal pentru ultraj contra bunelor moravuri. Sub supravegherea procurorului de caz, cercetările sunt continuate de polițiști în vederea dispunerii măsurilor legale. AGERPRES/(AS - redactor: Leontin Cupar, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)
Hunedoara: 15 percheziții domiciliare într-un dosar de camătă și proxenetism
Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Hunedoara, sub coordonarea procurorului de caz, au pus în aplicare, luni, 15 mandate de percheziție domiciliară, la locuințele unor persoane din județele Hunedoara, Alba și Ialomița, cercetate pentru camătă și proxenetism. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara, ancheta vizează persoane care ar fi desfășurat, în cursul acestui an, activități de camătă și proxenetism, și ar fi acordat, în mod repetat, împrumuturi bănești cu dobânzi excesive, fără drept legal, iar în unele situații ar fi recurs la amenințări sau acte de constrângere pentru recuperarea sumelor. Totodată, una dintre persoanele cercetate ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe femei, prin organizarea deplasărilor în țară și în străinătate, administrarea anunțurilor de promovare și asigurarea sprijinului logistic, în scopul obținerii de foloase patrimoniale. 'în urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate mai multe bunuri de interes pentru soluționarea cauzei, inclusiv sume importante de bani în lei și valută, susceptibile a proveni din activitatea infracțională, dar și trei pistoale de tip airsoft', precizează sursa citată. Totodată, au fost puse în executare 20 de mandate de aducere, emise pe numele unor persoane cercetate pentru implicarea în săvârșirea faptelor anchetate, acestea urmând să fie audiate pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. Activitățile operative au beneficiat de sprijinul polițiștilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Hunedoara, al altor structuri, precum și al polițiștilor din cadrul inspectoratelor de poliție județene Alba și Ialomița. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Hunedoara, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Blada, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Tribunalul a suspendat deciziile Congresului Extraordinar al PNL în baza unei 'aparențe a dreptului' în favoarea reclamanților (motivare)
Tribunalul București a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL prin aplicarea unei 'aparențe a dreptului' în favoarea 'puciștilor' din PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului, care nu era aprobat de către instanță. Tribunalul București a dat publicității luni motivarea deciziei luate de judecătoarea Mihaela Luciani pe data de 8 iulie, prin care a fost admisă o nouă acțiune introdusă de 'puciștii' din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul Extraordinar din 21 iunie. Concret, este vorba de hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcția de președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra 'puciștilor', respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid. Deciziile au fost contestate în instanță de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. *** Tribunalul susține că PNL trebuia să înregistreze noul Statut în registrul partidelor politice, înainte de a lua decizii la Congres. în motivarea publicată de tribunal se arată că în acest caz se reține incidența prevederilor art. 997 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Tribunalul subliniază că, pe calea ordonanței președințiale, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond, ci este de ajuns 'un examen sumar', pentru a verifica de partea cui este 'aparența dreptului'. Judecătoarea Mihaela Luciani susține că un prim aspect invocat de către reclamanți ('puciștii' din PNL, n.r.) în susținerea aparenței dreptului în favoarea lor este că întreaga procedură a Congresului, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare și adoptarea măsurilor cu caracter sancționator îndreptate împotriva reclamanților, s-a desfășurat în temeiul unor dispoziții cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare și, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice. Magistratul consideră că 'aparența de drept' este în favoarea reclamanților, având în vedere că întreaga procedură de convocare a Congresului, elementele de organizare și procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moțiunilor în vederea alegerii organelor de conducere și ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București. Tribunalul reține că aspectele organizatorice legate de convocarea și desfășurarea Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv posibilitatea depunerii de moțiuni și, implicit, alegerea organelor de conducere, s-au realizat în conformitate cu noile modificări ale Statutului, 'motiv pentru care apreciază că aparența de drept este în favoarea reclamanților, deoarece poziția acestora în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt'. în ceea ce privește actele subsecvente adoptate în urma desfășurării Congresului din data de 21 iunie, Tribunalul constată că cele 13 Decizii ale Biroului Permanent Național din 21 iunie și 23 iunie au fost adoptate în baza noului Statut al partidului, fiind semnate de președintele PNL, Ilie Bolojan, și de către Secretarul General al PNL, care fac parte din noua structură de conducere a partidului PNL, astfel cum a fost desemnată în urma Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026. în legătură cu urgența suspendării deciziilor de la Congres, tribunalul are în vedere că reclamanții au invocat vătămarea actuală și concretă a drepturilor acestora, prin existența unor consecințe juridice directe și iminente, în urma punerii în executare a actelor contestate, într-o succesiune determinată chiar de Hotărârea nr. 1/ 19.06.2026, despre care s-a concluzionat că a fost emisă, cel puțin în aparență, în condiții de neîndeplinire a condițiilor statutare. 'Astfel, în speță, tribunalul reține că urgența derivă din împrejurarea că reclamanții și-au probat susținerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecințe juridice directe și iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere și înlăturarea din funcțiile de conducere pe care le dețineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului, în urma adoptării Deciziilor BPN din 23.06.2026. Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanților, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calității de membru al partidului și, odată cu ea, a funcțiilor de conducere și a apartenenței la grupurile parlamentare ar afecta însuși statutul juridic, politic și moral al reclamanților prin pierderea exercițiului drepturilor statutare și posibilitatea de a participa la viața internă a partidului', se mai arată în motivare. Totodată, tribunalul constată că, prin Deciziile Biroului Permanent Național din data de 21.06.2026, respectiv 23.06.2026, noua conducere aleasă în urma Congresului din 21 iunie a emis mai multe decizii, prin care o parte din reclamanți au fost înlăturați din funcțiile de conducere pe care le dețineau în fruntea unor filiale teritoriale ale partidului. 'Așadar, având în vedere că reclamanții urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru împiedicarea unei pagube iminente și greu de reparat, suspendarea provizorie a efectelor actelor contestate și ale actelor subsecvente este măsura adecvată pentru evitarea producerii unei vătămări până la dezlegarea pe fond a legalității actelor care i-au dat naștere. De asemenea, având în vedere că sub imperiul noului Statut al partidului au fost alese organele de conducere ale PNL care își exercită, în prezent, atribuțiile în baza unui Statut modificat, nesupus încă înregistrării la instanță, măsura suspendării provizorii se impune a fi dispusă cu celeritate', este concluzia instanței. *** Tribunalul spune că nu a judecat fondul litigiului, iar PNL poate funcționa pe vechiul Statut. Judecătoarea subliniază că, prin această decizie de suspendare, nu a judecat fondul litigiului dintre părți. 'Mai mult, nu se poate reține nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabilește aparența de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex și a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluție diferită de cea pronunțată în ordonanța președințială. în speță, Tribunalul constată îndeplinită condiția neprejudecării fondului, întrucât în prezenta procedură nu se statuează în concret asupra criticilor de nelegalitate și netemeinicie ale deciziilor conteste invocate de reclamanți, ci instanța a realizat doar o analiză sumară, prin raportare la înscrisurile depuse ca probe, pentru a fundamenta soluția pronunțată în cauză din perspectiva verificării aparenței dreptului reclamantului, instanța învestită cu soluționarea ordonanței președințiale nefiind chemată să stabilească validitatea hotărârilor, ci doar să aprecieze asupra aparenței dreptului și asupra necesității conservării situației până la judecata pe fond, pe baza unei analize sumare, fără cercetarea aprofundată a raportului juridic litigios, care rămâne de competența exclusivă a instanței de fond învestite cu acțiunea în anulare', explică instanța. De asemenea, pe calea ordonanței președințiale instanța nu desființează hotărârile contestate și nici actele subsecvente adoptate în executarea acestora, ci doar le suspendă temporar efectele, menținând, până la soluționarea fondului, cadrul statutar anterior Congresului Extraordinar din 21 iunie, în baza Statutului în forma în vigoare anterioară adoptată și înregistrat la Tribunalul București. 'Contrar susținerilor pârâtului, măsura suspendării executării și a efectelor actelor contestate nu împiedică partidul să își exercite atribuțiile prin organele competente și cu respectarea procedurilor statutare, ci înlătură temporar producerea efectelor a unor acte a căror legalitate este contestată', este o altă susținere a instanței. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)
Cazul azilelor ilegale din Bihor/ Viorel Pașca scapă de controlul judiciar
Curtea de Apel București a decis luni revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Pașca și a patru membri ai familiei sale, în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor. De control judiciar a scăpat și Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației. Judec
Mureș: Cercetări pentru profanare de morminte; obiecte descoperite pe mormântul victimei lui Emil Gânj
Polițiștii desfășoară cercetări într-un caz de profanare de morminte, după ce au fost sesizați că pe mormântul unei femei ar fi fost descoperite un lanț de cruce fixat de o bucată de lemn, precum și o sfoară de care era atașată o pereche de șosete. Potrivit unor surse judiciare, obiectele ar fi fost descoperite la mormântul victimei lui Emil Gânj, bărbatul condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea femeii. ''La data de 11 iulie 2026, în jurul orei 17:00, polițiștii Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie au fost sesizați direct de către o femeie în vârstă de 29 de ani, din Miheșu de Câmpie, cu privire la faptul că pe mormântul surorii sale se aflau un lanț de cruce fixat de o bucată de lemn, precum și o sfoară de care era atașată o pereche de șosete. La fața locului s-au deplasat polițiștii sesizați, precum și specialiști din cadrul Serviciului Criminalistic și polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, în vederea efectuării cercetărilor specifice și a stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul'', a transmis IPJ Mureș. Oamenii legii care s-au deplasat la fața locului, au analizat mai multe imagini surprinse de camerele de supraveghere din zonă și au ridicat pentru cercetări mai multe obiecte și posibile mijloace materiale de probă pentru a fi examinate de către specialiști. ''în zona cimitirului, precum și în alte locuri de interes operativ, efective ale inspectoratului, cu sprijinul altor structuri, au desfășurat activități de căutare, verificare și investigare, în vederea identificării persoanei sau persoanelor implicate. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de profanare de morminte pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt, identificarea celui în cauză și dispunerea măsurilor legale care se impun'', informează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Prahova: Dosar penal pentru ucidere și vătămare din culpă în cazul alpiniștilor prăbușiți în Bucegi
Polițiștii prahoveni au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă în cazul alpiniștilor care s-au prăbușit, sâmbătă, în masivul Bucegi după ce coarda de siguranță s-a rupt. 'Polițiștii din cadrul Poliției Stațiunii Bușteni, au fost sesizați la data de 11 iulie a.c., cu privire
Călărași: Trei bărbați, arestați pentru proxenetism; 5 femei - exploatate în România, Germania, Elveția, Anglia, Olanda
Trei bărbați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile într-un dosar de proxenetism, anchetatorii din județul Călărași stabilind că cinci femei erau exploatate pe teritoriul României, Germaniei, Elveției, Angliei și Olandei. 'Ieri, 10 iulie a.c., polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Călărași au efectuat 8 perchez
Predoiu: Proiectul-pilot Constanța a produs rezultate - infracționalitatea generală și cea din mediul școlar au scăzut
Proiectul-pilot Constanța a produs rezultate - infracționalitatea generală și cea din mediul școlar au scăzut și prezența forțelor de ordine este mai vizibilă, a declarat, vineri, ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la ședința operativă cu structurile MAI de evaluare a Programului Litoral 2026. El a recunoscut că răm&ac
Bacău: Bărbat cercetat pentru trafic internațional de droguri de mare risc, reținut de procurorii DIICOT
Un bărbat în vârstă de 38 de ani a fost reținut de procurorii DIICOT, fiind cercetat pentru trafic internațional de droguri de mare risc, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Bacău. Potrivit sursei citate, acesta este suspectat că ar fi procurat peste un kilogram de droguri de mare risc din Marea Britanie, care au fost trimise în România prin intermediul unui serviciu de transport internațional. 'Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, la începutul lunii iulie a.c., aceasta s-ar fi deplasat în Marea Britanie, de unde ar fi procurat peste 1 kilogram de drog de mare risc 4 MMC, pe care ulterior l-ar fi introdus în România. în acest context, persoana ar fi determinat o persoană, de 23 de ani, să expedieze coletul în care s-ar fi afla substanța stupefiantă, prin intermediul unui serviciu de transport internațional. Ulterior, bărbatul a fost prins, imediat după ce ar fi preluat substanța interzisă, iar, în urma a 3 percheziții efectuate, de către polițiști, la data de 9 iulie 2026, în municipiul Bacău, au fost descoperite și ridicate mai multe pungi și recipiente conținând substanțe cristaline, pulverulente și vegetale, precum și mai multe comprimate de diverse forme și culori, grindere, obiecte purtând urme de substanță, precum și alte mijloace de probă', se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. Totodată, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei autoturisme aparținând suspectului. DIICOT a dispus, joi, reținerea bărbatului pentru 24 de ore, iar vineri a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bacău cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri, de mare risc, sub formele de instigare și participație improprie. Cazul a fost instrumentat de către polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, cu sprijinul polițiștilor, criminaliștilor și luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Bacău, al polițiștilor de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac și al jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile Bacău. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)
Covasna: Site-urile mai multor primării, afectate de un posibil atac cibernetic; Poliția a demarat verificări
Polițiștii covăsneni au demarat verificări după ce site-urile mai multor primării din județ au devenit nefuncționale în urma unui posibil atac cibernetic, autoritățile încercând să stabilească împrejurările în care s-au produs incidentele. Printre instituțiile afectate se numără primăriile Zăbala, Zagon, Micfalău, Boroșneu Mare, Brăduț, Comandău, Ghidfalău, Malnaș și Mereni. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Covasna au precizat că polițiștii specializați efectuează verificări preliminare pentru clarificarea situației. 'în urma informațiilor apărute în spațiul public referitoare la un posibil atac cibernetic care ar fi vizat site-urile unor autorități publice locale, polițiștii specializați desfășoară verificări preliminare pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt și pentru identificarea eventualelor împrejurări în care s-au produs aceste incidente', a precizat, vineri, purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, Nicoleta Tolvaj-Marin. Potrivit acesteia, până în prezent nu au fost înregistrate sesizări oficiale din partea instituțiilor afectate. 'Din informațiile comunicate public rezultă că acestea au notificat sau urmează să notifice Directoratul Național de Securitate Cibernetică, instituția competentă în domeniul gestionării incidentelor de securitate cibernetică. în funcție de concluziile verificărilor și de datele care vor rezulta în urma acestora, vor fi dispuse măsurile legale care se impun, inclusiv sub aspectul existenței unor eventuale infracțiuni informatice', a mai spus aceasta. IPJ Covasna recomandă instituțiilor publice și tuturor deținătorilor de sisteme informatice să sesizeze de îndată autoritățile atunci când constată incidente de securitate cibernetică și să implementeze măsurile tehnice necesare pentru protejarea infrastructurii informatice și a datelor gestionate. în prezent, paginile de internet ale primăriilor menționate sunt nefuncționale, fiind afișat un mesaj privind suspendarea temporară a acestora pentru lucrări de mentenanță. Anterior, la accesarea acestora apărea un mesaj care făcea referire la un posibil atac informatic. Primarul orașului Baraolt, Benedek Huszar Janos, a declarat, pentru AGERPRES, că problema a fost observată în urmă cu aproape o săptămână, când a fost anunțată firma care se ocupă de administrarea și mentenanța site-ului. 'Vinerea trecută am sesizat firma care se ocupă de mentenanță, dar până acum nu am reușit să rezolvăm problema. Pe site publicăm informații de interes public și, bineînțeles, că situația ne afectează, deoarece trebuie să publicăm hotărârile adoptate, dispozițiile cu caracter general, anunțuri și alte documente. (...) Situația nu poate să persiste pentru că trebuie să asigurăm transparența activității administrației locale și accesul cetățenilor la informații de interes public. Sperăm să se rezolve cât mai curând. (...) Deocamdată ne-am adresat doar firmei care asigură mentenanța, dar vom lua legătura și cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru că situația trebuie rezolvată', a adăugat Benedek Huszar Janos. Primarul comunei Ghidfalău, Porzsolt Levente, a declarat, la rândul său, că administrația locală a fost informată rapid despre incident de către firma care gestionează site-ul și se lucrează la remedierea problemei. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)
Dan Barna - audiat la DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID
Fostul vicepremier Dan Barna a fost audiat, vineri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID. 'N-am mai fost audiat anterior și, din ce mi-am dat seama, fiind, bineînțeles, și avocații părților acolo, nu mi s-a părut că, din ceea ce am spus eu, era ceva ca element de noutate, cel puțin nu mi-am dat seama, nici din reacția, să spun, a procurorului', a declarat Dan Barna la ieșirea din sediul DNA. întrebat de jurnaliști dacă țara noastră avea dreptul să refuze achiziționarea unui asemenea număr de vaccinuri, Barna a răspuns că România a procedat cum a procedat majoritatea statelor europene în momentul respectiv, în care nu se știa cum va evolua pandemia, și achizițiile s-au făcut în cadrul acelui contract-cadru din care și România a făcut parte. 'Evident că fiecare dintre state avea opțiunile respective și lucrurile acestea le-am și detaliat în declarațiile pe care le-am făcut', a afirmat fostul lider USR. Cu privire la procesul pierdut de România cu Pfizer, el a punctat că nu s-a procedat 'tocmai inspirat'. 'La momentul respectiv, România a fost aliniată cu celelalte state și am făcut ceea ce trebuia să facem la momentul acela. România avea nevoie atunci, toate guvernele cumpărau vaccinuri pentru că nu se știa cum va evolua pandemia și subiectul în sine este unul care mi se pare cel puțin bizar. Este ca și cum, nu știu, în situație de război cumperi 100 de tancuri și după aia vine pacea și acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact același lucru. în rest, elementele de context probabil o să fie clarificate. Dar, repet, eu nu văd oportunitatea. Era aceea care se ia în situația unei crize', a spus Dan Barna. Dosarul vaccinurilor îi vizează pe fostul premier Florin Cîțu și pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii, în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre, menționa DNA. Anchetatorii susțineau că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de 'opt-out', astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. 'în prezenta cauză, (...) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane', explicau procurorii. Conform DNA, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane de persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)
Maramureș: Cătălin Cherecheș, eliberat condiționat din închisoare; fostul edil executa o pedeapsă de cinci ani
Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, va fi eliberat condiționat din închisoare a hotărât, vineri, instanța Tribunalului Maramureș, menținând decizia Judecătoriei Baia Mare de a fi pus în libertate. Astfel, a fost respinsă contestația Parchetului privind eliberarea condiționată. Avocatul Răzvan Doseanu a anunțat hotărârea instanței pronunțată vineri, după audierea clientului său. Fostul edil va părăsi Penitenciarul din Baia Mare abia după ce instanța va transmite toate documentele penitenciarului. Cătălin Cherecheș a fost condamnat în anul 2023 la cinci ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată. AGERPRES/(AS - redactor: Leontin Cupar, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Buzău: Avocatul Poporului s-a autosesizat în 14 situații în acest an, inclusiv după o explozie într-un apartament
Avocatul Poporului s-a autosesizat în 14 cazuri de-a lungul anului 2026, fiind vizate situațiile unor minori aflați în situații de risc, dar și explozia produsă într-un bloc de locuințe din municipiul Buzău, în urma căreia un bărbat a fost rănit iar alte câteva zeci de persoane au fost evacuate. în primele șase luni
Un membru CSM explică ce presupune normarea numărului de dosare din instanțe: Mai multă transparență
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat, vineri, ce presupune implementarea mecanismului care stabilește o serie de principii și reguli privind repartizarea dosarelor în instanțe. 'Mai multă transparență în instanțe! Ce înseamnă noua procedură adoptată de CSM? De acum înaint
Alba: Un bărbat de 78 de ani, cercetat penal pentru uciderea unei pisici
Un bărbat de 78 de ani dintr-un sat din Alba este anchetat de polițiști după ce ar fi aplicat unei pisici mai multe lovituri cu un obiect contondent, provocându-i decesul și, ulterior, aruncând cadavrul acesteia peste gardul imobilului. 'în urma apariției, pe rețele de socializare, a unui videoclip în care un bărbat ar fi aruncat o pisică peste gardul proprietății sale, la data de 9 iulie 2026, polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba s-au deplasat în comuna Meteș, județul Alba, la domiciliul bărbatului, pentru clarificarea tuturor aspectelor. Polițiștii deplasați la fața locului au constatat faptul că, la data de 8 iulie 2026, bărbatul, în vârstă de 78 de ani, i-ar fi aplicat unei pisici mai multe lovituri cu un obiect contondent, provocându-i decesul și, ulterior, aruncând cadavrul acesteia peste gardul imobilului', a transmis, joi seara, IPJ Alba. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru săvârșirea infracțiunii de uciderea animalelor, cu intenție, fără drept. AGERPRES/(AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Alexandru Cojocaru)