Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Iași: Persoane cercetate pentru constituire de grup organizat și evaziune fiscală; prejudiciu de aproape 13 milioane de lei
Trei persoane au fost arestate preventiv, iar alte patru se află sub control judiciar, într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat până acum la aproape 13 milioane de lei, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Iași. Potrivit unui comunicat transmis joi de IPJ Iași, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au documentat activitatea infracțională a trei persoane, de 37, 45 și 57 de ani, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală. Din cercetări a rezultat că, începând cu luna noiembrie 2021, mai multe persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat, care ar fi acționat în județul Iași, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin nedeclararea unor operațiuni comerciale și prin evidențierea în actele contabile a unor operațiuni care nu au avut la bază un scop economic real. ''Activitatea infracțională ar fi vizat obligațiile fiscale generate de prestarea unor servicii de curierat, prin intermediul unor societăți comerciale partenere ale unor platforme online de livrare. în concret, societățile comerciale controlate de membrii grupului ar fi fost înscrise ca furnizori de servicii de curierat, ar fi emis facturi fiscale și ar fi încasat sume importante de bani, pentru care ar fi datorat taxe și impozite către bugetul de stat'', transmite sursa citată. Conform anchetatorilor, pentru diminuarea bazei impozabile și deducerea nelegală a TVA, membrii grupului ar fi înființat și utilizat succesiv mai multe societăți comerciale, prin intermediul cărora ar fi fost emise facturi ce atestau operațiuni comerciale fictive, constând în pretinse servicii de curierat subcontractate. ''Firmele interpuse nu ar fi prestat servicii efective, ci ar fi fost folosite pentru transferarea obligațiilor fiscale către societăți care nu ar fi declarat și nu ar fi achitat taxele și impozitele datorate. Ulterior, o parte dintre aceste societăți ar fi intrat în procedura falimentului sau ar fi fost radiate, fără a avea bunuri ori disponibilități bănești care să permită recuperarea obligațiilor fiscale restante'', se menționează în comunicatul de presă. Banii încasați de firmele partenere ar fi fost transferate mai departe în circuitul evazionist ''pentru plata facturilor simulate, după care ar fi fost retrase în numerar, inclusiv prin intermediul bancomatelor sau de la ghișee bancare, sub justificări precum 'avans spre decontare', fără ca aceste retrageri să fi fost susținute de operațiuni economice reale''. ''în cauză au fost descoperite patru societăți comerciale partenere ale unor platforme de livrare, prin intermediul cărora ar fi fost încasate sume de bani pentru serviciile furnizate, precum și alte 15 societăți comerciale controlate de membrii grupului, implicate în circuitele evazioniste. Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit, la acest moment, la suma de 12.804.291 de lei'', se menționează în comunicatul de presă. Din anchetă a mai reieșit că una dintre persoane ''ar fi avut rolul de lider al grupului infracțional organizat, ar fi coordonat activitatea celorlalți membri, ar fi controlat în fapt sau în drept societățile comerciale utilizate în mecanismul evazionist și ar fi dispus atât înregistrarea facturilor în contabilitate, cât și realizarea circuitelor financiare''. O altă persoană, de profesie contabil, este cercetat pentru faptul că ar fi sprijinit activitatea grupului prin punerea la dispoziție a cunoștințelor sale de specialitate, necesare pentru întocmirea documentelor financiar-contabile, înregistrarea facturilor și crearea aparenței de legalitate a operațiunilor comerciale. Față de cea de-a treia persoană s-a reținut faptul că ar fi aderat la grupul infracțional organizat și ar fi administrat, în drept, două societăți comerciale utilizate pentru emiterea de facturi fiscale aferente unor operațiuni fără scop economic real. ''Pe 8 iulie au fost puse în aplicare, de către polițiști, 19 mandate de percheziție domiciliară, iar, în urma activităților desfășurate au fost descoperite și ridicate documente contabile, token-uri pentru semnătură digitală, carduri bancare, ștampile și facturi fiscale aferente societăților comerciale implicate în mecanismul evazionist. Pe 8 iulie, procurorii (...) au dispus reținerea persoanelor cercetate. Pe 9 iulie, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iași au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași cu propunere de arestare preventivă a celor trei, pentru 30 de zile'', precizează sursa citată. De asemenea, în comunicatul de presă se menționează că față de alte patru persoane cercetate a fost dispusă măsura controlului judiciar. AGERPRES/(AS - redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
Alba: Patru persoane din Deva, suspectate că au procurat și comercializat droguri în județul Hunedoara
Patru persoane din Deva, cu vârste între 25 și 47 de ani, au fost reținute într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc și efectuarea, fără drept, de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, polițiști
VIDEO Arafat confirmă că procurorii i-au pus sechestru pe avere în dosarul de contrabandă cu elicopterul SMURD
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a confirmat joi că procurorii militari i-au pus sechestru pe avere, inclusiv pe conturile bancare, în dosarul penal în care este acuzat de contrabandă în legătură cu achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie. ''Mă văd obligat să vin cu câteva explicații, după ce am văzut reacția media la știrea, dată pe surse azi-noapte, că conturile doctorului Arafat au fost poprite, bunurile sechestrate și așa mai departe. Nu că ar fi multe, se regăsesc în declarația de avere. Asta s-a întâmplat, într-adevăr ieri, de către procurorul militar, care instrumentează ambele dosare, cel cu contrabanda cu elicopterul, nu poți să nu zâmbești când vorbești de asta, și celălalt cu angajările fictive. Numai fictive nu sunt. Acum o să mă concentrez pe subiectul zilei, adică pe sechestrarea bunurilor și poprirea conturilor'', declară Arafat, într-o înregistrare video postată pe Facebook. El explică faptul că procurorii au pus sechestrul pe bunurile aparținând celor 17 persoane cercetate în acest dosar, dar și în cazul a trei firme mari. ''Nu e vorba doar de doctorul Arafat. Doctorul Arafat a atras atenția și, într-adevăr, e în toată mass-media, dar ieri au fost puse sechestre și popriri pe conturi, pe bunuri, la 17 persoane, plus la trei firme mari din România, cu impact economic, care au și impact de imagine. S-a dat publicității că s-a pus sechestrul pe conturi de la Omniasig, de la Airbus România, de la firma Aon România, care este o firmă de reasigurare din Statele Unite. Sunt un număr foarte mare de entități individuale și juridice, care s-a pus sechestru și popriri'', a adăugat Arafat. într-un text atașat înregistrării, Arafat spune că sechestrul pus de procurori nu are nicio motivare concretă și va ataca în instanța această măsură a anchetatorilor. ''în acest caz, măsurile au fost luate fără nicio motivare concretă. Dispunerea unor măsuri asigurătorii fără nicio motivare privind necesitatea lor reprezintă un act arbitrar și o încălcare gravă a principiilor statului de drept. Personal, nu am avut nicio atribuție legală, nicio competență și nicio implicare în activitățile care ar fi generat pretinsul prejudiciu. Cu toate acestea, sunt supus unor măsuri restrictive dispuse fără fundament factual și fără motivarea cerută de lege. Cu atât mai inacceptabilă este această măsură, în condițiile în care pretinsul prejudiciu constă exclusiv în TVA pe care o instituție a statului avea obligația legală să o achite, iar beneficiarul acestei taxe este tot statul. Statul nu poate pretinde că este victima propriilor obligații neîndeplinite. (...) îmi rezerv dreptul de a formula toate demersurile judiciare și extrajudiciare necesare pentru înlăturarea vătămărilor cauzate prin aceste acțiuni și pentru atragerea răspunderii tuturor persoanelor implicate. Totodată, voi solicita tragerea la răspundere a celor care, din jocuri de culise sau ca exponenți ai unor centre de interese preocupate de discreditarea mea, au înțeles să utilizeze instituțiile statului ca instrumente pentru atingerea unor scopuri străine de lege și de interesul public'', afirmă Arafat. în luna aprilie, Raed Arafat a fost chemat la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, pentru a i se aduce la cunoștință că este urmărit penal pentru contrabandă, într-un dosar legat de achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie cu eludarea plății TVA. în total, 17 persoane sunt anchetate pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, în forma coautoratului, complicității și instigării. Potrivit anchetatorilor, pe 2 iunie 2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI, aflat în misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș. Accidentul a dus la distrugerea totală a aeronavei și la moartea celor patru persoane aflate la bord. în procesul de soluționare a dosarului de daună privind 'Asigurarea CASCO - toate riscurile - a elicopterelor', asiguratorul putea fie să achite IGAv suma de 23.343.667 lei (echivalentul a 5.270.045 euro), fie să înlocuiască elicopterul distrus cu o aeronavă în configurație asemănătoare. Părțile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă în configurație rezonabil asemănătoare, inclusiv în ceea ce privește echipamentele medicale din dotarea elicopterului. în noiembrie 2017, IGAv a preluat noul elicopter pe insula Guernsey - teritoriu aparținând Marii Britanii, dar aflat în afara spațiului TVA al Uniunii Europene - și l-a importat ulterior în România. Punerea în exploatare era posibilă doar după efectuarea formalităților vamale și achitarea sau garantarea taxelor aferente. Ancheta a stabilit că aeronava a fost introdusă în țară și utilizată fără îndeplinirea acestor formalități, ceea ce a generat un prejudiciu la bugetul de stat, reprezentând TVA datorat în vamă, în valoare de 4.435.269 lei. 'Prin urmare, s-a conturat bănuiala rezonabilă că persoanele implicate în procedura de reparare a pagubei au permis asiguratorului să stingă obligația de despăgubire izvorâtă din polița de asigurare prin înlocuirea elicopterului distrus în totalitate la data de 02.06.2016, cu un alt elicopter, care nu a dobândit caracterul de marfă românească, pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale, căruia nu i-a fost acordat liberul de vamă și pentru care nu au fost achitate drepturile datorate în vamă, de natura TVA în cuantum de 4.435.269 lei, sumă ce reprezintă pagubă la bugetul de stat și, corelativ, un folos necuvenit în patrimoniul asiguratorului', mai arată Parchetul. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
CSM nu mai așteaptă răspuns de la Guvern și declanșează concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, declanșarea concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, chiar și în lipsa unui răspuns din partea Guvernului, a anunțat judecătorul Alin Ene, membru al CSM. ''CSM nu acceptă destabilizarea sistemului de justiție, indiferent cine și-ar dori-o. în contextul lipsei vreunui răspuns din partea Guvernului demis, azi, 9 iulie, plenul CSM și-a asumat, în unanimitate, să declanșeze concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii pentru 240 de posturi de auditor de justiție'', a scris Alin Ene pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, va fi declanșat concurs de admitere în magistratură pentru 110 posturi de judecător (+20 pe lista suplimentară) și 60 posturi de procuror (+15 pe lista suplimentară). ''Termenul limită pentru înscriere este 10 august. Prima probă a concursurilor, constând în testarea grilă de verificare a cunoștințelor juridice, va avea loc în data de 4 octombrie'', a transmis judecătorul. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Alin Ene / Facebook.com
ICCJ amână pronunțarea unei decizii în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților
înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru data de 23 iulie, pronunțarea în dosarul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistrați, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. în timpul desfășurării procesului de joi, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat. La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a reclamat nelegalitatea deciziei Curții de Apel din 5 mai, pentru că obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale, iar termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei este mult prea scurt. Completul format din trei judecători a anunțat că va da o soluție în acest caz peste 2 săptămâni, adică pe 23 iulie. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție. ''Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative'', declara Bolojan. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Restanțele au apărut după ce, în 2023, înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD. în cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
CSM stabilește normarea numărului de dosare care îi pot fi repartizate unui judecător într-o zi
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit, joi, mecanismul prin care va fi normat numărul de dosare care îi poate fi repartizat unui judecător într-o zi. Pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru judecători s-a aflat proiectul privind transparentizarea modalității de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor judecătorești, care stabilește o serie de principii și reguli privind repartizarea repartizarea dosarelor în instanțe. Potrivit unui document publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, principiile de normare sunt următoarele: - ajustarea volumului de dosare în instanță în funcție de capacitatea reală a acesteia de la un anumit moment; - stabilirea unei norme la nivel de număr de dosare per judecător prin raportare la datele europene; - pe baza numărului de dosare înregistrate în fiecare instanță și în funcție de numărul de judecători aflați efectiv în activitate la un moment dat, norma determină capacitatea zilnică a instanței; - normarea se realizează la nivelul instanței/materiei juridice, iar între completuri funcționează mecanismul de repartizare aleatorie și echilibrată care are în vedere și complexitatea dosarelor; - mecanismul de normare nu exclude repartizarea pe puncte de complexitate, ci se completează cu aceasta. Documentul stabilește și reguli de determinare a capacității zilnice, respectiv: - dacă într-o zi se înregistrează mai multe dosare decât capacitatea zilnică, instanța va repartiza doar dosarele pe care efectiv le poate judeca raportat la normă, restul fiind plasate în lista de așteptare în vederea judecării lor; - dacă într-o zi se înregistrează mai puține dosare decât capacitatea, diferența se reportează în ziua următoare; - dosarele din lista de așteptare se vor repartiza plecând de la regula FIFO (first in, first out); - excepție fac dosarele urgente (stabilite de CSM), care vor fi repartizate în aceeași zi, dar care vor fi contabilizate în capacitatea zilnică. Dacă sunt mai multe dosare urgente înregistrate decât capacitatea zilnică, toate vor fi repartizate, iar capacitatea va fi reportată negativ, scopul fiind ca la nivel de an calendaristic să se păstreze pe cât posibil norma. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)
Botoșani: Asistente medicale acuzate de corupție, condamnate în baza unor acorduri de recunoaștere a vinovăției
Două asistente medicale de la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani au fost condamnate, joi, la câte doi ani și două luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și cumpărare de influență, după ce ar fi oferit bani pentru a promova concursurile organizate de unitatea medicală. Sentințele au fost date în baza unor acorduri de recunoaștere a vinovăției pe care le-au semnat cu procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție. Cele două asistente au primit un termen de încercare de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Instanța a dispus și interzicerea, pe o perioadă de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu suspendare, a dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Procurorii Serviciului Teritorial Suceava din cadrul DNA au efectuat, în decembrie 2023, percheziții la Spitalul Județean Botoșani într-un dosar privind săvârșirea de acte de corupție care au avut loc în perioada 2018 - 2023. Ancheta viza fraudarea unor concursuri pentru posturi din Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, începând de la cel de îngrijitoare, brancardieri, asistenți medicali și până la medici și funcții de conducere. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
Cazul azilelor ilegale din Bihor/ Viorel Pașca află luni dacă va fi arestat
Curtea de Apel București a amânat pentru luni pronunțarea unei decizii privind contestația depusă de DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București prin care Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale au fost lăsați în libertate în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor. Procurorii solicită arestarea preventivă, în timp ce membrii familiei Pașca doresc să nu aibă vreo măsură restrictivă. La finalul ședinței de judecată, Viorel Pașca declarat că nu îi este rușine de ce a făcut și că a încercat să ajute oameni ''de care se lepădase toată lumea''. ''Nu îmi este rușine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, un plus în viața acestor oameni, care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituții, statul român. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, să le salvăm viața și nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiții extrem de precare și asta am făcut, așa cum ne-am priceput noi'', a afirmat Pașca, pe holul instanței. Pe 1 iulie, procurorii au reținut șase persoane în acest caz: Viorel Pașca (liderul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă), soția acestuia - Florica Pașca, trei fii ai lor - Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, dar și pe Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației. în ziua următoare, ei au fost duși în instanță cu propunere de arestare preventivă, însă o judecătoare de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT și a decis ca inculpații să fie plasați sub control judiciar. Toate părțile au atacat decizia Tribunalului, membrii familiei Pașca dorind să nu aibă vreo măsură restrictivă. Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. în esență, procurorii spun că sute de persoane au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința. Andrada Albescu, judecătoarea de la Tribunalul București care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă, spune în motivarea deciziei că azilele din Bihor funcționau ilegal, dar consideră că în acele spații condițiile de cazare, igienă și curățenie erau ''corespunzătoare''. De asemenea, ea susține că alternativa la azilele administrate de Viorel Pașca era ''revenirea în stradă a bolnavilor''. ''Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate'', se arată în motivarea întocmită de magistrat. Ea mai spune că, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic, ''împrejurare care, deși nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces''. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)
Mureș: Dosar penal pentru ucidere din culpă în cazul decesului primarului din Apold
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mureș a anunțat, joi, deschiderea unui dosar penal pentru infracțiunea de ucidere din culpă, pentru a se stabili cu exactitate împrejurările în care a survenit decesul primarului din Apold, fostul
ANP reacționează după ce doi polițiști de la Penitenciarul Rahova au fost trimiși în judecată pentru tortură
Administrația Națională a Penitenciarelor a reacționat, joi, după ce doi tineri polițiști de la Penitenciarul Rahova au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiind acuzați că l-ar fi torturat pe autorul crimei din 2023 de la Grădina Botanică din Craiova. Potrivit unui comunicat al ANP transmis, joi, AG
Cazul azilelor ilegale din Bihor/ Viorel Pașca și membri ai familiei - așteptați la Curtea de Apel București
Curtea de Apel București dezbate joi contestația depusă de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București prin care Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale au fost lăsați în libertate, în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor. Pe 1 iulie, procurorii au reținut șase persoane în acest caz: Viorel Pașca (liderul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă), soția acestuia - Florica Pașca, trei fii ai lor - Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, dar și pe Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației. în ziua următoare, ei au fost duși în instanță cu propunere de arestare preventivă, însă o judecătoare de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT și a decis ca inculpații să fie plasați sub control judiciar. Toate părțile au atacat decizia tribunalului, membrii familiei Pașca dorind să nu aibă vreo măsură restrictivă. Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. în esență, procurorii spun că sute de persoane au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința. Andrada Albescu, judecătoarea de la Tribunalul București care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă, spune în motivarea deciziei că azilele din Bihor funcționau ilegal, dar consideră că în acele spații condițiile de cazare, igienă și curățenie erau 'corespunzătoare'. De asemenea, ea susține că alternativa la azilele administrate de Viorel Pașca era 'revenirea în stradă a bolnavilor'. 'Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate', se arată în motivarea întocmită de magistrat. Ea mai spune că, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic, 'împrejurare care, deși nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces'. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Instanța supremă reia procesul câștigat împotriva Guvernului privind plata restanțelor salariale către magistrați
înalta Curte de Casație și Justiție reia joi procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistrați, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. înalta Curte este acum în situația în care trebuie să-și facă singură dreptate în disputa cu Guvernul Bolojan. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată pe fond în timp record de judecătoarea Ramona Bușu, de la Curtea de Apel București, chiar de la primul termen al procesului. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție. 'Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative', declara Bolojan. Tot atunci, Bolojan spunea că sumele cerute de Instanța supremă se cifrează la 4,8 miliarde de lei. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Restanțele au apărut după ce, în 2023, înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD. în cererea de chemare în judecată, înalta Curte susținea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)
Încă un proces câștigat de 'puciștii' din PNL; Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului din 21 iunie
Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de 'puciștii' din Partidul Național Liberal și a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul extraordinar din 21 iunie, prin care a fost adoptat un nou Statut și a fost aleasă o nouă conducere. Decizia nu este definitivă, însă este executorie, astfel &icir
Vâlcea: Opt persoane, reținute într-un dosar de fraude informatice cu un prejudiciu de circa 1,35 milioane de euro
Opt persoane, bănuite că ar face parte dintr-un grup infracțional organizat specializat în fraude informatice, au fost reținute în urma a 12 percheziții domiciliare realizate marți de polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vâlcea, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Vâlcea, în cadrul unui dosar penal cu un prejudiciu estimat la circa 1,35 milioane de euro, informează Poliția Vâlcea Potrivit anchetatorilor, rețeaua, creată în toamna anului trecut la Râmnicu Vâlcea și formată din cel puțin 20 de persoane, ar fi controlat aproximativ 110 conturi bancare deschise în România, Germania, Spania și Marea Britanie, pe care le-ar fi folosit pentru transferul și retragerea banilor proveniți din înșelăciuni pe internet. 'Mai mulți membri, în baza unei înțelegeri prealabile, ar fi pus la dispoziție conturile bancare persoanelor cercetate pentru comiterea infracțiunilor de criminalitate informatică: înșelăciune, fals informatic, acces fără drept la un sistem informatic, frauda informatică, care ar fi aderat la grupare, pentru a le folosi la comiterea infracțiunilor. Ulterior comiterii fiecărei infracțiuni și confirmării virării sumelor de bani de către victime, membrii grupării ar fi avut și rolul de a transfera sumele de bani în alte conturi pe care le-ar fi controlat, cum sunt cele deschise în România, și totodată, de a retrage sumele de bani direct de la ATM-uri. Până în acest moment au fost identificate 30 de persoane vătămate, prejudiciate cu peste 800.000 de euro', se arată în informarea transmisă miercuri de IPJ Vâlcea. Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi folosit mai multe metode pentru a păcăli victimele, cea mai profitabilă fiind compromiterea conturilor unor comercianți germani de pe o cunoscută platformă online, pentru a obține accesul, după care schimbau adresa de e-mail și numărul de telefon asociate contului și publicau anunțuri fictive pentru autoturisme și alte bunuri pe care nu le dețineau. 'Din investigații a rezultat că, în perioada cuprinsă între septembrie 2025 și aprilie 2026, ar fi fost preluate în mod abuziv cel puțin 422 de conturi de comercianți și ar fi fost publicate peste 5.000 de anunțuri false. Inițial, operațiunea de preluare a conturilor unor utilizatori legitimi ai platformei germane ar fi fost utilizată pentru a beneficia de credibilitatea pe care aceste conturi o aveau pe platforma de comerț online respectiva. Utilizatorii legitimi ai acestor conturi aveau un istoric mare de tranzacții comerciale efectuate fără incidente, aspect care optimiza șansele de reușită ale persoanelor cercetate în a doua etapa a activității infracționale, aceea de postare spre vânzare a unor bunuri mobile pe care acestea nu le-ar fi deținut în realitate, acțiune care asigura beneficiul material al membrilor grupării și care era scopul final al activității infracționale', se mai arată în informarea IPJ Vâlcea. O altă metodă folosită consta în interceptarea corespondenței electronice dintre firme și modificarea datelor de plată de pe facturi. Companiile virau astfel banii într-un cont controlat de grupare, crezând că achită furnizorul real, însă imediat după încasare, sumele erau mutate prin mai multe conturi din Germania, Spania și România și apoi retrase de la bancomate, inclusiv din Râmnicu Vâlcea. în urma celor 12 descinderi de marți, anchetatorii au ridicat sume importante de bani și alte bunuri și documente relevante pentru anchetă, totodată fiind puse în aplicare și mai multe de mandate de aducere. 'Prejudiciul descoperit numai în șapte luni, octombrie 2025 - aprilie 2026, fiind de cel puțin 1.351.000 de euro, iar, în urma perchezițiilor efectuate au fost descoperite și ridicate aproximativ 200 de dispozitive de stocare a datelor, sumele de aproximativ 60.000 de euro și 38.000 de lei, lingouri de aur și monede de aur, un act de identitate falsificat, înscrisuri, o arma letală, precum și alte mijloace de probă. De asemenea, au fost puse în aplicare 22 de mandate de aducere, precum și doua mandate europene de arestare emise de autoritățile judiciare germane. Față de două persoane, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești au luat măsura reținerii, urmând ca în cursul acestei zile să se pronunțe judecătorul de drepturi și libertăți cu privire la propunerea de arestare preventiva în vederea extrădării. Față de alte șase persoane, procurorii D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vâlcea au luat măsura reținerii, iar astăzi, 8 iulie, fiind sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Vâlcea cu propunere de arestare preventiva a acestora, pentru 30 de zile. Totodată, au fost instituite măsuri asiguratorii de peste un milion de euro cu privire la imobile, autoturisme și sume de bani deținute de membrii grupării', au mai transmis reprezentanții Poliției Vâlcea. Ancheta în acest caz este desfășurată împreună cu autoritățile judiciare din Germania, în cadrul unei Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul Eurojust și Europol, iar pentru percheziții autoritățile din Vâlcea au colaborat cu polițiștii brigăzilor de combatere a criminalității organizate Pitești și Cluj, serviciilor de combatere a criminalității organizate Maramureș și Satu Mare, precum și cu luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Vâlcea și jandarmii grupărilor mobile Craiova și Cluj și cei ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș. AGERPRES/ (AS -redactor: Ramona Dincă, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)
Iași: Femeie arestată pentru că a înșelat două bătrâne prin metoda 'accidentul'
O femeie în vârstă de 29 de ani a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, după ce ar fi înșelat două bătrâne prin metoda 'accidentul', prejudiciul fiind de peste 60.000 de lei. Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Iași, femeia în vârstă de 29 de ani este bănuită de săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune. 'Din investigațiile efectuate până în prezent, a rezultat faptul că în noaptea de 18 spre 19 iunie, respectiv 1 iulie, tânăra ar fi indus în eroare, prin 'metoda accidentul', două femei de 74, respectiv 86 de ani, prin aceea că, au fost apelate telefonic de persoane care s-ar fi prezentat medici și le-ar fi comunicat scenarii false privind producerea unor accidente rutiere în care ar fi fost implicați membri ai familiei. în urma acestor apeluri, victimele au fost determinate să predea bani unor persoane necunoscute, cauzându-le un prejudiciu de 11.000 de lei, respectiv 10.000 de euro', informează Inspectoratul Județean de Poliție Iași. în urma activităților desfășurate de polițiști, tânăra de 29 de ani a fost depistată în municipiul Iași, asupra ei fiind descoperite două telefoane mobile și trei cartele prepay. Totodată, pe 7 iulie, polițiștii au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la imobilul persoanei bănuite de săvârșirea faptelor, fiind descoperiți aproximativ 300 de euro. Tânăra a fost prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și Judecătoriei Iași, astfel că instanța a dispus luarea măsurii arestării preventive a acesteia, pentru 30 de zile. AGERPRES/(AS, redactor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)
Sălaj: Percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și înșelăciune; sunt vizați cinci administratori de firme
Cinci bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 57 de ani sunt cercetați într-un dosar care vizează infracțiuni de evaziune fiscală și înșelăciune, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Sălaj efectuând, miercuri, mai multe percheziții domiciliare în localitatea Pusta. Potrivit unui comunicat transmis de IPJ Sălaj, ancheta este coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și vizează activitatea a cinci administratori de la două societăți comerciale. Conform cercetărilor, în perioada 2023-2024, suspecții ar fi obținut venituri din comercializarea unor produse de origine animală fără a le declara autorităților fiscale, ascunzând astfel sursa impozabilă. 'Totodată, unul dintre cei cercetați este bănuit că ar fi înșelat un bărbat din județul Bihor, pe care l-ar fi determinat să îi remită 30.000 de euro sub pretextul vânzării unor produse de origine animală, tranzacția nemaifiind însă finalizată', se arată în comunicatul menționat. în urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat documente și înscrisuri relevante pentru anchetă. Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Șimleu Silvaniei, al specialiștilor criminaliști, al luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Sălaj și al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Sălaj. Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz pentru documentarea întregii activități infracționale, stabilirea prejudiciului și recuperarea acestuia, precum și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun. AGERPRES/(AS - redactor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Criminalul de la Grădina Botanică din Craiova, torturat de doi polițiști de la Peniteciarul Rahova (surse)
Doi tineri polițiști de la Penitenciarul Rahova au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiind acuzați că l-au torturat pe autorul crimei din 2023 de la Grădina Botanică din Craiova, au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare. Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat miercuri că a trimis în judecată doi agenți de poliție penitenciară, în vârstă de 21, respectiv 26 de ani, acuzați de săvârșirea infracțiunii de tortură. Victima lor este un deținut în vârstă de 19 ani. Potrivit unor surse din anchetă, este vorba de elevul care, în iunie 2023, a înjunghiat mortal o fată în Grădina Botanică din Craiova și l-a rănit grav pe prietenul acesteia. Condamnat definitiv la 15 ani închisoare, Mario Alexandru Fojică a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde doi polițiști ar fi decis să-i aplice o 'corecție' pentru fapta comisă. Gardienii l-ar fi bătut timp de mai multe ore pe tânărul deținut cu picioarele, pumnii și au folosit și un ciocan. Mai mult, ei l-ar fi îndemnat pe colegul de celulă să-l lovească. 'Din probele administrate a rezultat că, la data de 04.10.2024, în incinta unui penitenciar din municipiul București, cei doi agenți de poliție penitenciară, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au acționat, pe parcursul mai multor ore, în baza unei înțelegeri prealabile, provocând persoanei vătămate (un bărbat în vârstă de 19 ani, deținut pentru comiterea unei infracțiuni contra vieții) puternice suferințe fizice și psihice, prin lovirea repetată cu mâinile, cu picioarele și cu un obiect contondent, precum și prin determinarea unui alt deținut să exercite, la rândul său, acte de violență asupra acesteia. Scopul urmărit a fost acela de a pedepsi victima pentru comiterea infracțiunii pentru care fusese condamnată. în urma actelor de violență, persoana vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale', a explicat Parchetul, într-un comunicat de presă. în dosar a fost trimis în judecată și un asistent medical de la Penitenciarul Rahova, în vârstă de 34 de ani, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și fals intelectual. Anchetatorii susțin că asistentul ar fi știut de actele de tortură la care a fost supus deținutul, însă a ales să nu anunțe autoritățile. 'Cel de-al treilea inculpat, având atribuții de asistent medical în cadrul aceluiași penitenciar, deși a constatat, cu ocazia examinării medicale a persoanei vătămate, existența unor urme de violență fizică, nu a sesizat organele de urmărire penală și a consemnat în evidențele medicale mențiuni nereale privind vechimea leziunilor', a transmis Parchetul. O fată de 14 ani și prietenul acesteia au fost înjunghiați, pe 27 iunie 2023, în timp ce se aflau în Grădina Botanică, eleva decedând în urma rănilor suferite. Atacatorul - Mario Alexandru Fojică - era la acel moment elev la Colegiul Național Militar 'Tudor Vladimirescu'. Anchetatorii susțin că atacatorul a plecat de acasă cu intenția clară de a ucide pe cineva, rămânându-i doar să-și aleagă victimele. 'Inculpatul a luat hotărârea de a ucide înainte de a pleca de acasă, sens în care s-a pregătit, înarmându-se cu un cuțit și luând asupra sa obiecte apte a nu fi identificat, apoi a reflectat asupra modului, a împrejurărilor, a locului și a momentului de săvârșire a faptelor. Astfel, chiar dacă inculpatul nu cunoștea cele două victime, din modul în care acesta a acționat rezultă că a plecat de acasă cu intenția clară de a ucide pe cineva, rămânându-i doar să-și aleagă victimele în funcție de împrejurări și să acționeze la momentul oportun', se arată în rechizitoriu. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
IGPR: Extremist român care dorea declanșarea unui 'război al terorii' pe teritoriul României, arestat în Germania
Un cetățean cu dublă cetățenie, română și moldovenească, a fost arestat preventiv în Germania, pentru tentativă de constituire a unei organizații teroriste de extremă dreapta. 'Din cercetările efectuate în cadrul cooperării polițienești internaționale, autoritățile din Landul Baden-Wurttemberg, Germania, au stabilit că, începând cu anul 2023, acesta ar fi inițiat demersuri în vederea constituirii unei grupări teroriste, având ca scop declanșarea unui 'război al terorii' pe teritoriul României și care să conducă la răsturnarea ordinii constituționale', informează miercuri Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Materialul probator indică faptul că suspectul ar fi administrat, de pe teritoriul Germaniei, două canale de comunicare criptată, prin intermediul cărora ar fi recrutat, în principal, tineri cetățeni români. De asemenea, prin intermediul acestor canale, acesta ar fi instigat membrii la comiterea unor infracțiuni grave, inclusiv incendierea unor imobile utilizate de migranți și de membri ai comunității LGBTQ+. Eurojust, la inițiativa autorităților române, a sprijinit constituirea și coordonarea unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team - JIT) între autoritățile judiciare din România și Germania. Echipa comună de anchetă a facilitat coordonarea măsurilor operative, schimbul rapid de probe, precum și soluționarea aspectelor judiciare și probatorii cu caracter transfrontalier pe întreaga durată a investigației. La data de 30 iunie, autoritățile judiciare germane, cu suportul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, cu sprijinul Eurojust, au dispus arestarea preventivă a unui suspect, persoană cu dublă cetățenie, română și moldovenească, cercetat pentru tentativă de constituire a unei organizații teroriste de extremă dreapta. Cooperarea dintre autoritățile implicate a condus la dispunerea măsurii arestării preventive a acestuia în Germania. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Cluj: Urmărit național, descoperit într-o cavitate săpată în pământ, mascată de vegetație
Polițiștii clujeni au depistat două persoane care erau urmărite la nivel național pentru sustragere de la pedepse privative de libertate, una ascunzându-se într-o cavitate săpată în pământ și mascată de vegetație, în zona complexului de cămine studențești 'Hașdeu' din Cluj-Napoca. 'în cursul dimineții, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj a fost organizată o acțiune pentru depistarea a două persoane urmărite la nivel național, care se sustrăgeau executării unor pedepse privative de libertate, vizând doi bărbați condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni contra integrității corporale și sănătății, respectiv contra libertății și integrității sexuale. (...) în baza informațiilor de interes operativ deținute, potrivit cărora persoanele urmărite s-ar fi ascuns într-o zonă cu vegetație deasă din apropierea căminelor studențești din Complexul Studențesc Hașdeu, au fost desfășurate verificări specifice în perimetrul vizat. Primul bărbat, în vârstă de 42 de ani, din Cluj-Napoca, condamnat la pedeapsa de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, a fost depisat în timp ce se afla ascuns într-o cavitate săpată în pământ, mascată cu vegetație, articole vestimentare și alte elemente de camuflaj', se arată într-o informare trimisă, miercuri, de IPJ Cluj. Bărbatul a fost imobilizat de luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale și condus la sediul IPJ Cluj, în vederea punerii în executare a mandatului. Pe numele acestuia s-a reținut că, în perioada 2018-2019, pe fondul consumului abuziv de alcool, ar fi exercitat în mod repetat acte de intimidare și amenințare asupra celor doi copii minori ai săi, supunându-i unor tratamente de natură să le pună în primejdie dezvoltarea fizică și intelectuală. Cea de-a doua persoană, un bărbat de 39 de ani, din Cluj-Napoca, condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală, a încercat să se sustragă depistării, părăsind în fugă zona și escaladând un gard către strada Piezișa. în timpul deplasării s-a accidentat la unul dintre membrele inferioare, prezentând sângerări, fiind localizat și imobilizat la scurt timp de echipele de intervenție. A fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare, ulterior fiind condus la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj în vederea punerii în executare a mandatului. în fapt, în data de 14 iulie 2025, în jurul orei 12:00, pe strada Clinicilor din municipiul Cluj-Napoca, acesta ar fi abordat o femeie și, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, a săvârșit asupra acesteia acte cu caracter sexual fără consimțământul victimei, constând în atingeri. Ulterior, cele două mandate de executare a pedepsei închisorii au fost puse în aplicare, persoanele fiind conduse în vederea depunerii în Penitenciarul Gherla. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Gorj: Percheziții într-un dosar de evaziune fiscală; prejudiciul estimat depășește un milion de lei
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Gorj efectuează, miercuri, 11 percheziții domiciliare într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală și transmitere fictivă a părților sociale ori a acțiunilor deținute într-o societate comercială, prejudiciul estimat fiind de peste un milion de lei. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, activitățile sunt desfășurate sub supravegherea procurorului de caz și vizează 11 locații, dintre care cinci în județul Gorj, patru în județul Timiș, una în județul Mehedinți și una în municipiul București. 'Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit că, în perioada iunie - decembrie 2025, doi bărbați, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, ar fi preluat în mod fictiv părțile sociale ale 12 societăți comerciale care înregistrau obligații fiscale restante semnificative către bugetul de stat', se menționează în comunicat. Anchetatorii susțin că, prin această modalitate, cei doi ar fi facilitat sustragerea de la urmărirea penală a nouă persoane care deținuseră anterior calitatea de asociați și administratori ai societăților respective. Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este estimat, până în prezent, la aproximativ 1.070.000 de lei. La acțiune participă și polițiști din cadrul inspectoratelor de poliție județene Timiș și Mehedinți, precum și ai Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Reprezentanții IPJ Gorj au precizat că efectuarea perchezițiilor și desfășurarea urmăririi penale reprezintă etape ale procesului penal și nu pot înfrânge, în nicio situație, principiul prezumției de nevinovăție. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)
Botoșani: Un om de afaceri care a dat mită unor primari a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA
Administratorul unei firme de construcții din Botoșani, care a dat mită la doi primari, și-a recunoscut faptele în fața procurorilor Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de procurorii anticorupție. Omul de afaceri Vasile Marcel Bîrsan a semnat acordul de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, iar anchetatorii au transmis dosarul la Tribunalul Botoșani în vederea confirmării pedepse convenite prin acest acord, de doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare. Potrivit DNA, în perioada iulie 2022-martie 2025, la diferite intervale de timp, în calitate de administrator de fapt al unei societăți comerciale, Bîrsan i-ar fi remis lui Dumitru-Verginel Gireadă, primar al comunei Mihai Eminescu, cu titlu de mită, diferite sume de bani, bunuri și foloase necuvenite, în legătură cu îndeplinirea, de către primar, a atribuțiilor de serviciu privind facilitarea adjudecării unor contracte de achiziții publice și privind derularea și urgentarea aprobării plăților aferente unor contracte de lucrări publice. De asemenea, în cursul lunilor august-decembrie 2024, în calitate de administrator de fapt al unei societăți comerciale, inculpatul B. V. M., i-ar fi remis, cu titlu de mită, lui Dan Oloeriu, primar al orașului Flămânzi, plata contravalorii unor facturi aferente unor materiale de construcții, precum și livrarea unei cantități de beton și realizarea unor lucrări de excavații, aferente construcției unui imobil personal, în valoare totală de 98.364 lei. 'în prezența avocatului, inculpatul B. V. M. a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 4 (patru) ani. Totodată, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, în condițiile stabilite de instanța de judecată', se precizează în comunicatul DNA. La rândul lor, primarii care au luat mită Dumitru-Verginel Gireadă și Dan Oloeriu au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiecare primind câte o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. AGERPRES/ (AS- redactor: Cristian Lupașcu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)
Suceava: O profesoară care vindea diplome false și-a recunoscut faptele în fața procurorilor DNA
O profesoară din județul Suceava care vindea acte de studii false și-a recunoscut faptele în fața procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul Teritorial Suceava și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de DNA, procurorii anticorupție din Suceava au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției în cazul profesoarei Narcisa Marinela Rei de la Colegiul Tehnic 'Regele Ferdinand' din Rădăuți, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, ambele în formă continuată. 'în perioada 2016 - 2024, inculpata Rei Narcisa-Marinela, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins și primit de la elevii pe care îi pregătea în particular, de la foști absolvenți ai diferitelor trepte de studii, precum și de la rude sau apropiați ai acestora, sume de bani reprezentând echivalentul în lei a câte 500 de euro, precum și alte foloase necuvenite ori servicii neremunerate. în schimb, le-ar fi promis acestora obținerea unor acte de studii medii sau superioare, respectiv foi matricole și diplome de bacalaureat ori de licență. în acest sens, inculpata Rei Narcisa-Marinela ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din Ministerul Educației, în special asupra unui secretar de stat, și ar fi indus solicitanților de astfel de documente de studii convingerea că acestea sunt autentice, iar datele înscrise în ele figurează în Sistemul Informatic Integrat al învățământului din România. în realitate, inculpata ar fi remis unei persoane datele necesare pentru falsificarea documentelor de studii', susțin procurorii DNA. Potrivit anchetatorilor, profesoara de limba română 'și-a asumat în totalitate faptele comise și a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor'. Tribunalul Suceava a fost sesizat cu acordul de recunoaștere a vinovăției care prevede o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de trei ani. Profesoara a fost de acord și cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile. Totodată, procurorii au propus instanței confiscarea de la Narcisa-Marinela Rei a sumelor totale de 3.700 de euro și 32.300 lei, primite de aceasta în contextul săvârșirii infracțiunilor. AGERPRES/ (AS- redactor: Cristian Lupașcu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)
DNA: Delia Râșnoveanu, fost manager al Spitalului de Urgență Brăila, judecată pentru abuz în serviciu
Delia Râșnoveanu, fost manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane. Potrivit unui comunicat al DNA transmis, marți, AGERPRES, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, la data de 12 iunie, în stare de libertate, a Mihaelei Delia Râșnoveanu, la data faptelor manager în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (8 acte materiale) și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane în formă continuată (4 acte materiale). Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada 27 mai 2017 - 08 mai 2023, Mihaela-Delia Râșnoveanu, în calitate de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, prin emiterea unor dispoziții manageriale, ar fi dispus încheierea, în beneficiul propriu, a patru contracte individuale de muncă cu timp parțial, obținând un folos patrimonial constând în salariu și spor de periclitate, împrejurare în urma căreia a fost cauzat un prejudiciu în cuantum total de 469.263 lei în dauna spitalului. 'în perioada iulie 2017 - septembrie 2023, inculpata Mihaela-Delia Râșnoveanu ar fi dispus încheierea a două contracte individuale de muncă, fără organizarea concursurilor necesare ocupării posturilor de asistent medical și economist în cadrul unității medicale pe care o conducea', informează anchetatorii. Totodată, DNA arată că, în cursul anului 2023, aceasta nu ar fi dispus încetarea acestor contracte individuale de muncă, prelungite prin acte adiționale succesive, cu depășirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege. 'Prin aceste demersuri, inculpata Râșnoveanu Mihaela-Delia ar fi cauzat un prejudiciu material Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în cuantum de 123.020 lei, reprezentând sumele încasate în mod nelegal de persoanele respective ca urmare a încheierii și prelungirii nelegale a contractelor individuale de muncă cu timp parțial', precizează procurorii. DNA menționează că persoanele respective ocupau deja funcții de conducere în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, și anume director de îngrijiri și director financiar-contabil, iar prin încheierea contractelor individuale de muncă menționate anterior acestea ar fi beneficiat suplimentar de venituri salariale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)
Poliția Română: Zece picturi sustrase din Italia, în valoare de 90.000 de euro, recuperate în România
Zece picturi, în valoare de 90.000 de euro, sustrase din Italia au fost recuperate în România și predate reprezentanților autorităților italiene, a informat, marți, Poliția Română. Potrivit unui comunicat al IGPR transmis AGERPRES, marți, Direcția de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române a predat către reprezentanții Comandamentului Carabinierilor pentru Protecția Patrimoniului Cultural zece picturi recuperate în România, în cadrul unui dosar penal instrumentat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. 'Investigațiile au fost declanșate în urma obținerii de către polițiștii de investigații criminale a unor informații privind existența pe teritoriul României a zece picturi susceptibile de a proveni din infracțiuni comise pe teritoriul Italiei. în urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că cele zece picturi ar fi fost sustrase, la data de 23 august 2024, dintr-o locuință situată în localitatea Bassano del Grappa, din Republica Italiană, fiind ulterior introduse ilegal în România, prejudiciul fiind de peste 90.000 de euro', se precizează în comunicat. în perioada 6 - 7 martie 2025, au fost puse în executare de către polițiști mai multe mandate de percheziție domiciliară în județul Constanța, fiind ridicate cele zece tablouri ce fac obiectul furtului, mai multe medii de stocare și sisteme informatice. Activitățile investigative au condus la descoperirea și recuperarea integrală a bunurilor culturale, precum și la documentarea activității infracționale a persoanelor, cercetările fiind efectuate, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, față de patru cetățeni români, pentru furt calificat și import ilegal de bunuri culturale pe teritoriul României, menționează sursa citată. Cooperarea internațională cu autoritățile italiene s-a desfășurat prin canalele oficiale de cooperare judiciară și polițienească, schimbul securizat de informații fiind realizat prin intermediul instrumentelor Europol. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)
ANI: Trei tipare de încălcare a normelor de integritate de către primari și consilieri, dar și numiri pe criterii politice
Agenția Națională de Integritate (ANI) susține că a identificat, în urma folosirii unui sistem digital de analiză, trei tipare sistematice de încălcare a cadrului național de integritate la nivelul administrației publice locale și al sistemului de sănătate. Pe măsura consolidării digitalizării la nivelul instituției, Agenția Națională de Integritate afirmă că a obținut primele rezultate operaționale ca urmare a autosesizărilor generate de alertele sistemului big-data utilizat în activitatea sa - o dovadă concretă că digitalizarea integrității produce rezultate măsurabile, nu doar declarații de intenție. Aceste prime alerte au scos la iveală trei tipare sistematice de încălcare a cadrului național de integritate, prezente la nivelul administrației publice locale și al sistemului de sănătate: * desfășurarea de către primari și viceprimari a unor activități incompatibile cu statutul lor; * încheierea, de către consilieri locali, prin firme deținute de aceștia sau de soț/soție, a unor contracte cu UAT-urile în cadrul cărora au fost aleși; * numirea, cu nerespectarea reglementărilor legale în vigoare, a unor persoane cu apartenență politică în consiliile de administrație ale spitalelor. Rezultatele sunt concrete: au fost deschise 106 autosesizări, din care 69 au fost finalizate (50 cu soluție - stare de incompatibilitate constatată; 19 clasări; 37 aflate în lucru). Primul comunicat privind soluțiile aferente acestor autosesizări a fost publicat încă din iunie 2025 și a vizat trei aleși locali care au încheiat, în cadrul UAT-urilor în care își desfășurau mandatul, contracte în valoare de aproximativ un milion de lei - o sumă care arată amploarea riscurilor de integritate pe care sistemul le poate identifica. ANI susține că s-a confruntat cu atacuri politice și atrage atenția că sistemul big-data nu face diferența între culorile politice ale persoanelor cercetate. 'Un fapt esențial, care răspunde direct atacurilor publice îndreptate recent împotriva Agenției: aproximativ 5% dintre persoanele vizate de aceste autosesizări sunt membre ale partidului care critică în prezent activitatea Agenției. Cifra vorbește de la sine - sistemul big-data nu face diferența dintre culorile politice, ci aplică aceleași criterii tuturor, exact așa cum este menit să funcționeze. Evaluările Agenției sunt actualizate permanent în raport cu jurisprudența și cu practica instanțelor de judecată, inclusiv cu deciziile definitive ale înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce garantează rigoare și predictibilitate juridică. Aceste rezultate confirmă direcția ANI 2.0: o Agenție care pune prevenția înaintea reacției, care identifică riscurile de integritate înainte ca ele să se transforme în fapte consumate și care acționează printr-un management bazat exclusiv pe date - fără subiectivism, fără partizanat, fără excepții', mai spune ANI. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
IGPR: Percheziții la o instituție publică într-un caz de braconaj de sturion, sub pretextul cercetării științifice
Polițiștii au efectuat 12 percheziții în județul Ialomița, într-un dosar în care sunt cercetate fapte de braconaj la sturioni, peștii fiind pescuiți sub pretextul cercetării științifice de angajații unei instituții publice. 'Cercetările în cauză vizează modalitatea în care o instituție publică cu atribuții în domeniu avizează pescuitul de sturioni în scop de cercetare științifică, peștele fiind însă braconat în beneficiul altor persoane, inclusiv entități juridice, fapt ce a condus la diminuarea semnificativă a populației de morun/femelă, care reprezintă o țintă pentru icrele produse', informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). în acest context, sub pretextul pescuitului în scop științific sau comercial, în perioada noiembrie 2025 - iunie 2026, mai multe persoane ar fi pescuit ilegal pește din specia sturionilor, pe brațul Borcea, în scopul comercializării. La percheziții au fost identificate aproximativ 15 kg de pește din diferite specii, 19 kg de pește din specia sturion (cega și păstrugă), cinci plase monofilament de pescuit și șase ohane folosite la capturarea sturionilor. Acțiunea a fost desfășurată de polițiștii Serviciului Protecția Fondului Forestier și Piscicol din cadrul Direcției de Ordine Publică - IGPR, sub coordonarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Poliție Delta Dunării și IPJ și cu ajutorul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Buzău: Tânăr cercetat pentru ultraj după ce l-ar fi lovit cu pumnul pe polițistul care încerca să îl încătușeze
Un tânăr din Buzău a fost arestat după ce ar fi lovit un polițist de mai multe ori cu pumnul și l-ar fi amenințat cu moartea, în timp ce încerca să se opună încătușării. 'La data de 04.07.2026, în timp ce persoana vătămată se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și a intervenit pe raza comunei Cătina, jud. Buzău, la un eveniment din sfera violenței domestice, sesizat prin SNUAU 112, autorul faptei sesizate, în vârstă de 26 ani, a opus rezistență la procedura încătușării (necesară întrucât acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, adresând injurii organelor de poliție, amenințări cu moartea și refuzând comunicarea cu acestea), devenind violent și în acest context l-a lovit pe agentul de poliție cu pumnul în zona capului de aproximativ 5 ori și l-a amenințat cu moartea', a transmis Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele. Potrivit anchetatorilor, Judecătoria Pătârlagele a admis solicitarea procurorului de caz și a dispus arestarea bărbatului pentru o perioadă de 30 de zile. Recent, procurorii au început cercetările într-un alt caz de ultraj, fiind vizat un profesor de legislație rutieră, după ce ar fi lovit cu autoturismul un agent de poliție care l-a oprit pentru un test care să evidențieze dacă se afla sau nu sub influența băuturilor alcoolice. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
MAI: Polițiștii români implicați în capturarea lui Mohamed Amra, recompensați de statul francez
Autoritățile franceze au decorat, luni, 16 polițiști români implicați în capturarea traficantului de droguri francez Mohamed Amra, în cadrul unei ceremonii organizate de Ambasada Franței la București. ''Distincțiile reprezintă o recunoaștere a contribuției decisive pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne au avut-o în localizarea și arestarea infractorului urmărit internațional'', informează un comunicat al MAI transmis AGERPRES. Prezent la ceremonie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste distincții recompensează nu doar meritele individuale ale polițiștilor români, ci confirmă soliditatea cooperării dintre România și Franța în domeniul securității și al combaterii criminalității organizate. ''Recompensarea polițiștilor români de către statul francez este o recunoaștere a profesionalismului, curajului și eficienței de care au dat dovadă în această operațiune. Este, totodată, o confirmare a faptului că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale - Poliția Română și Jandarmeria Română - este un partener de încredere în combaterea criminalității organizate la nivel european'', a declarat ministrul. în discursul său, Predoiu a evidențiat că Medalia de Onoare a Poliției Naționale Franceze simbolizează nu doar recunoașterea unei misiuni îndeplinite exemplar, ci și valorile care definesc profesia de polițist - responsabilitatea, curajul și angajamentul față de lege. Ministrul a descris relația dintre România și Franța drept ''un parteneriat exemplar'', construit pe încredere reciprocă și cooperare operațională eficientă, arătând că succesul operațiunii împotriva lui Mohamed Amra demonstrează cât de importantă este colaborarea dintre autoritățile europene în combaterea criminalității transfrontaliere. Adresându-se polițiștilor decorați, Predoiu le-a transmis că distincțiile primite reprezintă atât o recunoaștere a rezultatelor obținute, cât și o responsabilitate pentru viitor. ''Medalia pe care o primiți astăzi este o distincție individuală, dar ea vorbește despre onoarea unei întregi instituții. Dacă aceasta este prima recunoaștere importantă a activității dumneavoastră, primiți-o ca pe un semn că sunteți pe drumul cel bun, dar și ca pe o obligație de a continua cu aceeași integritate, aceeași rigoare și același curaj. Dacă nu este prima distincție din cariera dumneavoastră, atunci ea confirmă că ați devenit un reper profesional și moral pentru colegii mai tineri'', a afirmat ministrul. Cătălin Predoiu a evidențiat că operațiunea de capturare a lui Mohamed Amra a reprezentat ''o adevărată provocare pentru cooperarea polițienească europeană'', fiind posibilă datorită coordonării exemplare dintre autoritățile române și franceze și schimbului eficient de informații. ''Acest rezultat confirmă faptul că România este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate și că aduce o contribuție reală cooperării polițienești din spațiul Schengen, printr-un schimb de informații mai relevant și printr-o cooperare mai rapidă și mai eficientă'', a subliniat Predoiu. El a menționat că, în actualul context de securitate, amenințările generate de criminalitatea organizată depășesc granițele naționale și pot fi combătute doar printr-o acțiune comună a statelor europene. La rândul său, ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a apreciat contribuția decisivă a autorităților române la capturarea lui Mohamed Amra și a evidențiat nivelul excelent al cooperării dintre instituțiile de aplicare a legii din cele două țări. Mohamed Amra, supranumit ''Musca'', a fost localizat și arestat în România la nouă luni după evadarea sa spectaculoasă din Franța, în timpul căreia doi agenți de penitenciar au fost uciși și trei au fost răniți grav. Acesta era urmărit în baza a trei mandate europene de arestare pentru evadare, omor, trafic de droguri și lipsire de libertate, fiind suspectat de legături cu grupări interlope din Marsilia, precum și de coordonarea unor asasinate din penitenciar. Capturarea sa a fost salutată la cel mai înalt nivel la Paris. Premierul francez a declarat că, după nouă luni de urmărire, Amra a fost în sfârșit arestat și președintele Emmanuel Macron a calificat operațiunea drept ''un succes formidabil''. Ceremonia de decorare a polițiștilor români și distincțiile acordate de autoritățile franceze reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale primite în ultimii ani de structurile MAI, confirmând atât profesionalismul acestora, cât și rolul esențial al cooperării dintre România și Franța în consolidarea securității europene. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Ministerul Afacerilor Interne, Romania / Facebook.com
Judecător: Alternativa la azilele din Bihor era revenirea în stradă; condițiile de cazare erau ''corespunzătoare'' (motivare)
Andrada Albescu, judecătoarea de la Tribunalul București care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca, recunoaște că azilele din Bihor funcționau ilegal, dar consideră că în acele spații condițiile de cazare, igienă și curățenie erau ''corespunzătoare''. De asemenea, ea susține că alternativa la azilele administrate de Viorel Pașca era ''revenirea în stradă a bolnavilor''. Pe 2 iulie, judecătoarea a respins solicitarea procurorilor de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, acesta fiind plasat sub control judiciar. Aceeași decizie a fost luată și în cazul altor cinci persoane: soția lui Pașca, trei fii ai familiei și Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației respective. în esență, procurorii spun că sute de persoane au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința. După ce a analizat referatul procurorilor, judecătoarea Andrada Albescu apreciază că spațiile de cazare din acele azile erau 'corespunzătoare'. ''Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate'', se arată în motivarea întocmită de magistrat. Ea mai spune că, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic, ''împrejurare care, deși nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces''. în opinia judecătoarei, alternativa la azilele lui Pașca era revenirea bolnavilor în stradă. ''Așadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces. Mai reține judecătorul că majoritatea persoanelor aflate în locațiile administrate de inculpați reprezentau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparținători. în aceste condiții, fără a minimaliza gravitatea acuzațiilor formulate și fără a aprecia că lipsa autorizării ori nerespectarea standardelor legale de funcționare ar putea fi justificată prin împrejurările cauzei, judecătorul nu poate ignora că alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă. Această împrejurare nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor cercetate și nici să justifice eventualele încălcări ale legii penale, însă reprezintă un element factual care trebuie avut în vedere în evaluarea necesității privării de libertate și a intensității pericolului concret pentru ordinea publică'', explică magistratul. Judecătoarea subliniază că, deși DIICOT reține în sarcina inculpaților săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prin raportare la un număr de 210 acte materiale, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material și nici nu descriu, în mod distinct, situația de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea. *** Viorel Pașca susține că a rugat autoritățile să ia persoanele bolnave, dar nimeni nu i-a răspuns. în timpul procesului, Pașca a relatat că a trimis scrisori la diverse instituții ale statului, inclusiv la Ministerul Sănătății, în care a solicitat preluarea persoanelor bolnave, dar nimeni nu a venit. ''Nu a renunțat la ceea ce a făcut pentru că nu s-a putut. Susține că are multe scrisori, nu doar ale instituțiilor locale, instituțiilor statului din București, mai precis, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii și Solidarității, cu adresă exactă către miniștri, în care le-a spus că dacă activitatea de la Dumbrava nu este în regulă, îi roagă să vină și să ia bolnavii sau îi duce el acolo unde vor. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu un an. Dacă ceva nu a fost în regulă, se întreabă de ce timp de un an n-au venit să-i ia de acolo. Susține că a cerut instituțiilor să îi ia și n-au venit să îi ia. Menționează că atunci când s-a oprit atunci cu situația din Mehedinți, cu doar 7 dintre ei, i s-a spus că a abandonat bolnavii și riscă să fie condamnat pentru abandon de persoane. Prin urmare, se situa într-o situație extrem de delicată. Se întreabă cum putea să renunțe. Susține că sunt doar afirmații mincinoase, că ar fi luat banii, că n-a vrut să renunțe, cu toate că a depus documente instituțiilor să-i preia și nu i-a preluat nimeni. Arată că e convins că o mare parte din cei 400 de bolnavi vor deceda pe unde îi duce statul, oricum ar fi decedat probabil și la Dumbrava, din cauza stării de sănătate, dar o altă mare parte se vor întoarce la Dumbrava, pentru că nu au unde să îi ducă. Li se vor crea un loc temporar acum în spital sau alte locuri, dar oamenii aceia se vor întoarce la Dumbrava și probabil că îi va primi, pentru că dacă e un om la poartă care să îi spună că nu are unde merge, dacă ai posibilitatea să-l ajuți, îl ajuți, chiar și fără autorizație, altfel ar muri în stradă. Dacă a greșit, îi pare rău că a greșit, dar nu regretă nimic din ce a făcut, pentru că are conștiința curată, pentru că intențiile sale au fost bune, onorabile și a vrut să ajute'', a declarat Viorel Pașca, potrivit motivării instanței. în sala de judecată, avocatul familiei Pașca a recunoscut că inculpații nu aveau autorizații legale, nu aveau kinetoterapeut și nu aveau dimensiunile camerelor standard ca să primească autorizarea necesară să funcționeze ca niște azile private. ''într-adevăr, aceștia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situații, inclusiv pe bază de voluntariat. Susține că Pașca este privit ca un zeu și ca un erou în Bihor de ani de zile, o întreagă comunitate apreciază ceea ce a făcut, s-a bazat pe sprijinul său și pe dorința lui de a face bine unor semeni pe care familiile și statul i-au abandonat. (...) Lipsa autorizațiilor de funcționare, lipsa unui personal calificat la un anumit nivel, până la a face încadrări de trafic de persoane sub forma lipsirii de libertate sau menținerii într-o situație de aservire, consideră că este ceva absolut halucinant. Consideră că DIICOT a făcut o mare eroare în acest caz și speră să fie clarificată până la urmă'', se mai arată în documentul tribunalului. în ceea ce privește situația cu cimitirul, avocatul a arătat că tot ce a scris DIICOT în referat este infirmat de primar și de preotul greco-catolic. ''Preotul făcea slujbe religioase pentru fiecare din persoanele respective, li se punea o cruce, li se făcea o înmormântare creștinească, erau puși într-un sicriu și nici măcar nu era obligația lui Pașca să facă acest lucru. Pașca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluția pe care o va obține astăzi, adevărul urmând să se afle. Consideră că oamenii au avut un loc și o îngrijire mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe străzi sau cea care ar fi avut-o. Pașca nu a cerut niciodată spitalelor să îi aducă oameni pentru ca el să aibă un beneficiu, în condițiile în care îl costa 2.000 lei pe lună per persoană'', a precizat avocatul familiei. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)
Bihor: Un fost polițist care a înșelat doi șoferi, arestat preventiv
Un fost polițist din Arad, suspectat că îmbrăcat în uniformă de agent de poliție a oprit în trafic doi șoferi pe DN1, în localitatea Oșorhei, determinându-i să-i dea bani sub pretextul achitării pe loc a unor amenzi, a fost arestat preventiv. Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, procurorii au pus în mișcare acțiunea penală împotriva bărbatului pentru uzurparea de calități oficiale și înșelăciune, ambele în formă continuată. Anchetatorii susțin că primul incident a avut loc în 25 iunie, când bărbatul ar fi oprit o șoferiță aflată la volanul unui autoturism înmatriculat în Elveția. El i-ar fi spus că a fost surprinsă neacordând prioritate unui pieton și că riscă o amendă de 4.600 de lei și suspendarea permisului pentru 60 de zile. După ce femeia i-a explicat că are nevoie de permis pentru a se întoarce în Elveția, suspectul i-a spus că, dacă achită jumătate din amendă, nu îi va fi reținut permisul. Femeia i-a înmânat 2.200 de lei, iar ulterior a constatat că nu primise niciun document justificativ. A doua zi, în 26 iunie, fostul polițist ar fi recurs la aceeași metodă în cazul unui șofer căruia i-a spus că a fost înregistrat circulând cu 80 km/h într-o zonă cu limită de 30 km/h. După ce i-a comunicat că riscă suspendarea permisului pentru trei luni și o amendă de 5.000 de lei, l-a convins să îi dea 2.300 de lei pentru a evita sancțiunea. ''Din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că inculpatul a fost încadrat la Inspectoratul de Poliție Județean Arad, iar începând cu data de 18.03.2026 i-au încetat raporturile de serviciu prin demisie, acesta fiind cercetat într-un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, dosar în care a fost arestat preventiv'', se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bihor, bărbatul, de 41 de ani, din comuna Șiria, județul Arad, suspectat că s-a prezentat drept polițist și a obținut bani de la doi șoferi opriți în trafic pe DN1, în localitatea Oșorhei, a fost reținut în 5 iulie, după administrarea probatoriului de către polițiștii Secției nr. 5 Poliție Rurală Oradea. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Oradea a admis propunerea procurorului și a dispus față de acesta măsura arestării preventive pentru 30 de zile. AGERPRES/(AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)