Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Constanța: Bărbat prins în flagrant când tranzacționa un kilogram de cocaină în stațiunea Mamaia
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
Bărbat trimis în instanță pentru amenințări la adresa judecătorilor: 'Condamnarea lor cu suspendare pe... funie'
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
Trei români - acuzați că au spart o locuință din Belgia, de unde au furat bijuterii și colecții de monede
Trei români sunt acuzați că au spart o locuință din Belgia, în decembrie 2025, de unde au furat bijuterii, colecții de monede și un ceas de valoare. Doi dintre hoți au fost prinși în Belgia și se află în prezent în arest preventiv, în timp ce al treilea a fugit în România, fiind capturat marți, în urma unei acțiuni desfășurate de DIICOT și Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Bacău. în cadrul acțiunii, anchetatorii au efectuat marți trei percheziții domiciliare în județul Bacău, în baza unui Ordin european de anchetă emis de autoritățile din Belgia. Dosarul vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și furt calificat cu consecințe deosebit de grave. 'Din probatoriul administrat de Tribunalul de Primă Instanță din Flandra de Vest a reieșit faptul că trei cetățeni români au constituit o grupare de criminalitate organizată în scopul obținerii unor importante sume de bani din sustragerea de bunuri și valori din locuințele unor cetățeni belgieni. Cercetările au fost declanșate în urma depunerii unei plângeri privind un furt din locuință comis în luna decembrie 2025, persoanele vătămate reclamând dispariția mai multor bijuterii, colecții de monede și a unui ceas. Pe parcursul urmăririi penale, doi dintre membrii grupării de criminalitate organizată, cu vârstele de 37 și 45 de ani, au fost depistați pe teritoriul Belgiei, în prezent în arest preventiv pe teritoriul aceleași țări. Actele de urmărire penală au condus și la identificarea unui alt membru al grupului infracțional organizat, în vârstă de 43 de ani, care a fost localizat pe teritoriul României, pe numele său fiind emis un mandat european de arestare', a anunțat miercuri DIICOT. în urma perchezițiilor, au fost găsite și ridicate o parte dintre monedele și ceasul de mână reclamate ca furate, precum și alte mijloace de probă. Un judecător de la Curtea de Apel Bacău a dispus miercuri arestarea provizorie a celui de-al treilea român, în vederea extrădării în Belgia. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: IGPR
Doi membri ai clanului Ștoacă, arestați preventiv după o bătaie pe Metalurgiei cu un clan rival
Doi membri ai clanului Ștoacă au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce au fost implicați într-o încăierare pe stradă, în zona Metalurgiei din cartierul Berceni al Capitalei, cu membri ai unui clan rival - Toboșaru. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, este vorba de doi bărbați în vârstă de 33 de ani, respectiv 37 de ani, acuzați de săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice. Luni, membri ai celor două grupări s-au răfuit pe stradă folosind bâte, topoare, cuțite și chiar amenințări cu pistolul, în timpul unei altercații pe bulevardul Metalurgiei din Capitală. 'în esență, în sarcina inculpaților B.C.I. și G.F.M., membri ai grupării cunoscute generic drept clanul Ștoacă, s-a reținut faptul că la data de 15 iunie 2026, în jurul orelor 19:00, în timp ce se aflau staționați la un semafor pe bulevardul Metalurgiei, sector 4, București, au coborât dintr-un autoturism, iar B.C.I. a lovit, în mod repetat, cu un cuțit tip briceag în geamul dreapta față al unui autoturism, în timp ce G.F.M. a lovit, în mod repetat, cu o bâtă atât autoturismul respectiv, cât și pe șoferul acestuia, tulburând astfel ordinea și liniștea publică', spune Parchetul într-un comunicat de presă. Mai mulți indivizi au fost ridicați de polițiști și duși la audieri, însă la ieșire au fost așteptați de zeci de membri ai clanului rival, iar conflictul a reizbucnit în fața secției de poliție. în aceste condiții, agenții au folosit spray lacrimogen pentru a-i liniști. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Neamț: Un pompier de la ISU Tulcea a câștigat a patra ediție a concursului 'Scări pe Toaca'
Plutonierul major Ciprian Comișan, din cadrul ISU Tulcea, a câștigat a patra ediție a concursului 'Scări pe Toaca', a informat, miercuri, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț, organizator al evenimentului. Pe poziția secundă s-a clasat plutonierul adjutant șef Adrian Bursuc, din cadrul ISU Caraș-Severin iar podiumul a fost completat de soldatul Gabriel Bizom, de la ISU Suceava.\ Concurenții au avut de parcurs două probe dificile. Prima dintre acestea, 'Cursa Panaghia', a presupus străbaterea unui traseu montan de aproximativ șapte kilometri, cu o diferență de nivel de circa 1.100 de metri, pe ruta Stațiunea Durău - Cabana Fântânele - Cușma Dorobanțului - Stânca Panaghiei - Cabana Meteo. Participanții au concurat în echipament sportiv adecvat alergării montane, transportând în rucsac echipamentul necesar pentru cea de-a doua probă. Proba 'Scări pe Toaca' a constat în urcarea celor 519 trepte care asigură accesul către Vârful Toaca, pe o pantă cu înclinație de aproximativ 70 de grade și o diferență de nivel de aproape 100 de metri. De această dată, concurenții au fost echipați complet pentru intervenție, cu costum de protecție, bocanci, cască, mănuși și aparat de respirat cu aer comprimat. 'Un moment aparte al ediției din acest an l-a reprezentat participarea a cinci femei pompier. Toate au reușit să finalizeze cu succes cele două probe, demonstrând că profesionalismul, pregătirea și perseverența nu țin cont de gen', a transmis, într-un comunicat de presă, ISU Neamț. în concurs au participat, în total, peste 100 de pompieri din cadrul IGSU și a 26 de inspectorate județene pentru situații de urgență din țară. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea) Sursa foto: ISU Neamţ
Brăila: Trei bărbați arestați preventiv într-un dosar de braconaj cinegetic; 18 ogari, ridicați în urma perchezițiilor
Trei bărbați au fost arestați preventiv într-un dosar penal care vizează infracțiuni de braconaj cinegetic, uciderea fără drept a animalelor și conducerea unui vehicul fără permis, în urma unor percheziții efectuate de polițiștii brăileni fiind ridicați și 18 ogari, informează, miercuri, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Brăila. Potrivit sursei citate, pe 16 iunie, polițiști din cadrul Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, sprijiniți de polițiști din cadrul Biroului Protecția Animalelor, Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, Secției 4 de Poliție Rurală Ianca și Serviciului pentru Acțiuni Speciale, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braila, au efectuat patru percheziții domiciliare, în comuna Râmnicelu. 'La imobilele din comuna Râmnicelu au fost descoperite și ridicate 8 exemplare canine adulte și 10 exemplare canine pui, din rasa Ogar, dintre care 5 exemplare nu erau sterilizate și microcipate conform O.U.G. nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare al câinilor fără stăpân, iar alte trei nu aveau adăpost corespunzător conform Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor. Deținătorii acestora, trei bărbați, de 25, 32 și 41 de ani, au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 20.000 de lei. Exemplarele canine ridicate au fost predate unei asociații de protecție a animalelor. La data de 16 iunie a.c., Judecătoria Făurei a dispus măsura arestării preventive față de cei trei bărbați în cauză', a transmis IPJ Brăila. AGERPRES/(AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Constanța: Persoane reținute după ce au înscenat accidente rutiere cu implicarea autoturismelor de lux
Două persoane au fost reținute și alte patru sunt cercetate penal în stare de libertate, pentru infracțiuni printre care înșelăciune, camătă și șantaj, după ce au înscenat accidente rutiere în care erau implicate autoturisme de lux, a informat, miercuri, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța. Potrivit sursei citate, în urma cercetărilor într-un dosar penal care vizează infracțiunile de înșelăciune privind asigurările, camătă în formă continuată, fals privind identitatea, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată și șantaj, lucrătorii Poliției municipiului Constanța - Serviciul Municipal de Investigații Criminale, sub coordonarea procurorilor, au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Constanța. 'Din cercetările efectuate de către polițiști a reieșit faptul că, în cursul anului 2026, mai multe persoane ar fi organizat și provocat distrugeri intenționate prin înscenarea unor accidente rutiere în care erau implicate autoturisme de lux. Ulterior, evenimentele erau avizate de societățile de asigurări drept evenimente rutiere veridice, determinând deschiderea unor dosare de daună și obținerea de despăgubiri injuste', se arată în comunicatul transmis de IPJ Constanța. Suspecții ar fi încredințat, în repetate rânduri, datele de identificare ale diferitor persoane cu scopul întocmirii de contracte de înstrăinare - dobândire autovehicule, precum și în vederea contractării de polițe de asigurare obligatorii RCA. 'Totodată, în perioada 2024-2026, două dintre persoanele cercetate ar fi oferit mai multor martori împrumuturi bănești cu dobândă, fără a fi autorizați în condițiile legii, obținând astfel din dobânzile percepute sume de aproximativ 55.000 de lei', se mai spune în comunicat. Doi bărbați, de 21, respectiv 35 de ani, au fost reținuți, pentru 24 de ore, urmând ca miercuri să fie prezentați procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, pentru luarea unei măsuri preventive. Alte patru persoane sunt cercetate, până în prezent, în stare de libertate. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Instanța supremă dispune eliberarea mercenarului Horațiu Potra și plasarea acestuia în arest la domiciliu
înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri eliberarea din arest preventiv a mercenarului Horațiu Potra și plasarea acestuia în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile. 'Admite contestația formulată de inculpatul Potra Horațiu împotriva încheierii din data de 10 iunie 2026 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București. Desființează încheierea atacată și rejudecând: în baza art. 348 raportat la art. 242 alin. 2 și art. 218 din Cpp, dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu față de inculpatul Potra Horațiu pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 17 iunie 2026 până la data de 16 iulie 2026, inclusiv', se arată în decizia instanței, care este definitivă. Judecătorii au mai dispus ca Potra să poarte o brățară electronică de supraveghere. El nu are voie să dețină, să folosească și să poarte arme, iar de supravegherea sa se va ocupa Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu - Poliția Municipiului Mediaș. Horațiu Potra se află în arest din noiembrie 2025, când a fost adus, împreună cu fiul și nepotul său, din Dubai, unde plecaseră pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzați de infracțiuni grave pentru destabilizarea României. Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică - alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa, în același dosar în care este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Procurorii susțin că Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024 pentru a crea haos. Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
DIICOT îi aduce noi acuzații lui Andrew Tate - trafic de persoane și spălare a banilor
Procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus miercuri extinderea cercetărilor față de influencerul Andrew Tate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și spălare a banilor. Andrew Tate a fost chemat miercuri la DIICOT pentru a i se aduce la cunoștință noile acuzații, care se adaugă la alte infracțiuni pentru care a fost pus sub urmărire penală anterior, și anume constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sistem informatic, lovire sau alte violențe și incitare la ură sau discriminare. Concret, acesta este acuzat că a recrutat o tânără în anul 2017 în scopul exploatării sexuale și, prin acte de constrângere morală (șantaj emoțional), a determinat-o la manifestări pornografice pe videochat. Conform unor surse judiciare, fata exploatată de Andrew Tate este din România. 'Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că un inculpat (cetățean britanic), în vârstă de 39 de ani, în prima parte a anului 2017, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a unei victime (lipsa unui suport familial, preexistența unor traume psihice cauzate de lipsa figurii paterne, precum și lipsa resurselor materiale), prin inducerea în eroare cu privire la intenția de a întemeia o relație de iubire, a recrutat-o în scopul exploatării sexuale. Ulterior, prin acte de constrângere morală (șantaj emoțional), inculpatul a determinat-o la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale cu conținut sexual explicit, respectiv să practice activități de videochat pe o platformă de specialitate. De asemenea, în perioada de exploatare sexuală, inculpatul a adăpostit victima într-o locație situată pe raza județului Ilfov și i-a asigurat logistica necesară pentru desfășurarea activității de videochat', transmite DIICCOT într-un comunicat de presă. De asemenea, Andrew Tate este acuzat de spălare de bani. împreună cu fratele său, Tristan Tate, el ar fi folosit două firme pentru a disimula mari sume de bani obținute din săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. 'Din probatoriul administrat a reieșit și faptul că, în perioada cuprinsă între luna mai 2018 și luna octombrie 2022, inculpatul, împreună cu un coinculpat, rudă a sa, în scopul ascunderii și disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute din săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, precum și în scopul integrării acestora în circuitul economic aparent licit, au înființat două societăți comerciale, la care aceștia figurau ca asociați și administratori. Ulterior, aceștia au procedat la introducerea în patrimoniul societăților comerciale a unor sume semnificative de bani, sub forma unor împrumuturi aparente acordate societăților, realizate exclusiv prin viramente bancare, în sume de peste 13.000.000 lei și 370.000 euro. Cercetările au reliefat că, folosind aceste fonduri, cei doi inculpați au efectuat, prin intermediul conturilor bancare ale societăților ori ale conturilor personale, achiziții constând în terenuri, construcții, servicii, autoturisme și un imobil de tip bloc cu regim de înălțime P+4, în valoare totală de peste 13 milioane lei și aproximativ 360.000 euro, bunuri care au intrat în patrimoniul societăților, însă au fost utilizate exclusiv în interesul personal al inculpaților, respectiv în scopul modernizării și dotării imobilului de domiciliu, precum și achiziționării de autoturisme, servicii și alte bunuri de folosință personală, fără nicio legătură reală cu obiectul de activitate declarat al societăților comerciale', precizează procurorii. Andrew și Tristan Tate, cu dublă cetățenie, britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sistem informatic, lovire sau alte violențe. Ulterior, în decembrie 2024, instanțele au anulat rechizitoriul procurorilor și dosarul s-a întors la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale. în prezent, procurorii DIICOT refac actele de la dosar. Andrew Tate este un cunoscut influencer cu milioane de urmăritori pe rețeaua X, unde promovează drepturile bărbaților. Fan declarat al lui Donald Trump și fost kick-boxer profesionist, născut în SUA și stabilit de mai mulți ani în România, Andrew Tate a devenit cunoscut în timpul emisiunii 'Big Brother UK' în 2016. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu) Citiţi şi: Andrew Tate, audiat la DIICOT
DNA: Evaziune de peste 50 de milioane de lei în domniul curieratului; șase persoane reținute
Un număr de șase persoane acuzate că au coordonat o rețea de evaziune fiscală în domeniul curieratului online au fost reținute, marți, pentru 24 de ore, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul Teritorial Timișoara, într-un dosar cu un prejudiciu estimat de peste 50 de milioane de lei. Față de trei dintre aceștia au fost deja formulate propuneri de arestare preventivă la Tribunalul Timiș, în timp ce pentru liderul grupării, care se sustrage cercetărilor, se va solicita emiterea unui mandat de arestare în lipsă. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, de DNA, în perioada 2023 - prezent, inculpații ar fi înființat zeci de firme de curierat care operau prin platforme online, înregistrând facturi fictive și ascunzând sumele impozabile prin neînregistrarea a mii de angajați. 'în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fictive provenite de la societăți de tip 'fantomă'. Totodată, ar fi ascuns sursa impozabilă prin neînregistrarea și nedeclararea curierilor la organele competente, în scopul evitării plății contribuțiilor aferente unui raport de muncă legal, fiind identificate, în perioada menționată, mii de persoane care au desfășurat activități de curierat în această modalitate', precizează procurorii anticorupție. Prin această schemă infracțională, bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante. 'Inculpații ar fi cauzat astfel un prejudiciu bugetului de stat estimat, în acest moment, la peste 50.000.000 de lei, reprezentând TVA, impozite și contribuții cu reținere la sursă (taxe salariale și contribuția asiguratorie pentru muncă)', adaugă sursa citată. Procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a doi administratori de societăți comerciale, acuzați de evaziune fiscală, dar și a trei complici, persoane fizice și a unei contabile responsabilă cu transmiterea electronică a declarațiilor fiscale. Trei dintre ei sunt prezentați, miercuri, Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. De asemenea, acțiunea penală a fost pornită și împotriva unui alt administrator al mai multor firme și considerat coordonatorul rețelei. Procurorii vor solicita, joi, Tribunalului Timiș arestarea preventivă în lipsă a acestuia pentru 30 de zile, având în vedere că acesta se sustrage urmăririi penale. Anchetatorii arată că firmele erau înființate inițial pe numele unor apropiați ai administratorului, care deschideau conturile și configurau aplicațiile de plată, după care părțile sociale erau cesionate unor persoane cu o situație materială precară. în realitate, afacerile erau controlate de inculpați, care erau beneficiarii reali. Plata curierilor se făcea prin conturile unor apropiați, sub pretextul unor 'restituiri de împrumut', pentru a ascunde natura banilor. Ulterior, membrii grupării retrăgeau zilnic sume uriașe de la bancomate, de până la 10.000 de lei per card, ajungând la un total zilnic de aproximativ 20.000 de euro. în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de marți, anchetatorii au ridicat sume importante de bani și echipamente specifice, respectiv 351.000 de lei, 37.050 de euro, zeci de carduri bancare și două mașini de numărat bani. Pentru recuperarea prejudiciului de 50 de milioane de lei, procurorii au instituit sechestru asigurător pe conturile bancare și pe bunurile imobile ale inculpaților și ale firmelor controlate. Procurorii precizează că urmărirea penală continuă și față de alte persoane fizice și juridice, beneficiind de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, al ONPCSB, al Brigăzilor de Operațiuni Speciale și al structurilor de Combatere a Criminalității Organizate din mai multe județe. AGERPRES/(AS - redactor: Sebastian Olaru, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
DGPMB: Patru persoane, reținute într-un dosar de furt al unor produse dintr-un magazin; prejudiciu - 17.000 de lei
Polițiștii Capitalei au reținut patru persoane în urma a trei percheziții efectuate în municipiul București și în județul Ilfov, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și complicitate la furt calificat. Pe data de 2 iunie, polițiști din cadrul Secției 9 Poliție au fost sesizați prin apel 112 de către șefa unui magazin cu privire la faptul că în noaptea de 1 spre 2 iunie un bărbat ar fi sustras mai multe bunuri din interiorul respectivei societăți comerciale. Din datele și probele administrate a reieșit faptul că un bărbat, în vârstă de 20 de ani, profitând de neatenția femeii și a agentului de pază ar fi sustras din societatea comercială mai multe produse de igienă, iar prin forțarea unei uși de acces, ar fi intrat într-un birou de unde ar fi sustras dintr-un fișet metalic mai multe pachete de țigări, cauzând un prejudiciu de aproximativ 17.000 de lei, informează miercuri Biroul de presă al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB). Potrivit anchetatorilor, tânărul ar fi beneficiat de sprijinul altor trei bărbați - doi dintre aceștia ar fi asigurat zona și le-ar fi distras atenția angajaților societății comerciale și un altul ar fi asigurat transportul cu un autoturism. Astfel, în vederea administrării materialului probator, marți, au fost puse în aplicare mandatele de percheziție domiciliară. Tânărul de 20 de ani bănuit de comiterea faptei și cei trei bărbați care l-ar fi ajutat au fost depistați și conduși la sediul subunității, în vederea audierii. 'Față de aceștia a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentați magistraților cu propunere legală', arată sursa citată. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 9 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și complicitate la furt calificat. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Bărbat dus la secție după ce ar fi agresat trei participanți la marșul Bucharest Pride (surse)
Un bărbat de 37 de ani a fost condus la secție, în urma unei percheziții în București într-un dosar penal de lovire sau alte violențe și amenințare, după ce acesta ar fi agresat, într-o stație STB, trei persoane care participaseră, sâmbătă, la marșul Bucharest Pride, potrivit unor surse judiciare. Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) - Brigada de Poliție pentru Transportul Public au pus în executare, miercuri, un mandat de percheziție domiciliară în București, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și amenințare. 'La data de 13 iunie, Brigada de Poliție pentru Transport Public a fost sesizată de către trei persoane, participante la o paradă organizată în Capitală, cu privire la faptul că, în cursul aceleiași zile, în jurul orei 19:30, în timp ce se aflau în stația unui mijloc de transport în comun din Sectorul 5, ar fi fost amenințate cu acte de violență și agresate fizic de către un bărbat, în sensul că ar fi fost lovite cu pumnul în zona feței', informează Biroul de presă al DGPMB. în cauză au fost demarate de îndată cercetări și s-a stabilit că fapta ar fi fost comisă de către un bărbat, în vârstă de 37 de ani. 'în urma activităților desfășurate, a fost identificat un profil al acestuia, pe o rețea de socializare, în care bănuitul, prin intermediul mai multor postări, apare ținând în mână o armă albă și două arme de foc, urmând a fi efectuate cercetări în acest sens', arată sursa citată. în vederea administrării materialului probator, miercuri a fost pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară, persoana vizată fiind depistată și condusă la audieri. 'Față de bărbatul bănuit de comiterea faptei vor fi dispuse măsurile legale ce se impun', precizează Poliția Capitalei. De asemenea, în urma percheziției domiciliare au fost identificate armele menționate, acestea fiind ridicate în vederea expertizării. Cercetările sunt continuate de către Brigada de Poliție pentru Transportul Public, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și amenințare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Andrew Tate, audiat la DIICOT
Andrew Tate s-a prezentat miercuri dimineața la DIICOT, el fiind anchetat de procurori pentru mai multe infracțiuni, printre care constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol. Influencerul a fost chemat la DIICOT și la sfârșitul lunii mai, c&ac
DGPMB: 22 de persoane, duse la audieri după ce ar fi interzis membrilor unei grupări accesul în două cartiere
Serviciul Grupuri Infracționale Violente, alături de Serviciul pentru Acțiuni Speciale, au pus în executare, miercuri, 21 de mandate de percheziție domiciliară și 22 de mandate de aducere, în București și județul Ilfov, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de șantaj, tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept. 'în cursul anului 2026, mai mulți bărbați, membri ai unui grup, ar fi exercitat în repetate rânduri acte de violență fizică și psihică împotriva persoanelor vătămate, cu scopul de a le constrânge să nu se mai deplaseze pe raza a două cartiere din Capitală, considerând că acestea sunt aflate sub influența și controlul grupului respectiv', informează Biroul de presă al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB). De asemenea, în contextul unei stări conflictuale preexistente, între membrii celor două familii ar fi existat agresiuni fizice și tratamente degradante și ar fi fost utilizate arme albe și neletale, prin acțiunile acestora fiind tulburate grav ordinea și liniștea publică. în cursul anchetei s-a mai stabilit faptul că unul dintre bănuiți ar fi constrâns, prin amenințări cu acte de violență, alte două persoane, în vederea obținerii de foloase patrimoniale. în vederea administrării materialului probator, au fost puse în aplicare 21 mandate de percheziție domiciliară și 22 de mandate de aducere/citații, persoanele vizate fiind depistate și conduse la audieri. Față de cei în cauză vor fi dispuse măsurile legale ce se impun. Cercetările sunt continuate de către Serviciul Grupuri Infracționale Violente, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj, tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
După ce a întocmit 'liste negre', CSM reclamă la Comisia Europeană o 'campanie de discreditare' a judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat marți că a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu hotărârea Secției pentru judecători, prin care s-a stabilit că a existat 'o campanie susținută și coordonată' menită să discrediteze puterea judecătorească, la care au participat actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile. Scrisoarea este semnată de președintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, și este adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Reamintim că hotărârea Secției pentru judecători din 9 iunie are atașat un document de 76 de pagini, în care CSM enumeră pozițiile unor oameni politici, demersuri ale unor asociații și organizații neguvernamentale, dar și articole de presă, pe care Secția pentru judecători le consideră ca făcând parte dintr-o campanie de denigrare și 'acțiuni de hărțuire' a judecătorilor și președintei Instanței supreme, Lia Savonea. 'în numele Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România, vă transmitem prin prezenta Hotărârea nr. 1.348 din 9 iunie 2026, adoptată în unanimitate, cu o opinie concurentă, de membrii prezenți, în exercitarea responsabilității constituționale a Consiliului de a garanta independența justiției (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Folderld=12756). Hotărârea demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmărește degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătorești pe mai multe planuri. Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoțită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ', se arată în scrisoare. CSM susține că, încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești. Conform CSM, în această campanie de discreditare au fost implicați 'actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară'. 'Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale. Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative și a conducerii puterii judecătorești, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum și măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcție comună', afirmă CSM. în opinia CSM, analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice au depășit adesea linia roșie a loialității constituționale și au mers dincolo de dezbaterea politică obișnuită, politica bugetară sau reforma instituțională, însă analizate împreună, în succesiunea, intensitatea și direcția lor comună, acestea relevă 'un risc sistemic'. 'Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească CSM în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independența financiară și operațională a puterii judecătorești și să îi remodeleze arhitectura instituțională sub influență politică. Viteza, amploarea și simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale. Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru și control reciproc și să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale și aplicarea efectivă a dreptului Uniunii', declară CSM. în continuare, CSM susține că adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanțe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri, iar principala constatare a fost faptul că 'denunță degradarea continuă a statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția'. Conform CSM, adunările generale au solicitat Consiliului să adopte toate măsurile instituționale disponibile, pe plan intern și internațional, pentru a restabili echilibrul impus de statul de drept, a pune imediat capăt campaniei de delegitimare a justiției și a obține recunoașterea, de către celelalte puteri ale statului, a unei independențe reale a justiției, cerință esențială a unei societăți democratice. Pe de altă parte, Consiliul susține că hotărârea adoptată de Secția pentru judecători are caracter de protecție și declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ. 'Aceasta nu stabilește răspunderea civilă, penală ori disciplinară; nu poate aplica sancțiuni, atribui un statut juridic nefavorabil, emite dispoziții obligatorii pentru terți sau impune vreunei persoane ori organizații să își modifice conduita. Funcția sa juridică este de a constata și de a reflecta realitatea factuală relevantă: de a identifica declarațiile și faptele publice verificabile și, atunci când este necesar, autorii acestora; de a evalua contextul, baza factuală, intensitatea, repetitivitatea, amploarea și efectul lor cumulativ; precum și de a stabili, la nivel instituțional, dacă independența justiției, imparțialitatea ori reputația profesională au fost afectate. Identificarea sursei unei declarații sau a unei fapte reprezintă, așadar, o necesitate probatorie și analitică, nu o măsură coercitivă. Consiliul nu are nici puterea de a sancționa persoanele în cauză, nici puterea de a le reglementa comportamentul, dar are obligația constituțională de a reflecta realitatea care afectează puterea judecătorească și de a atrage atenția asupra gravității acesteia', explică CSM. Consiliul adaugă că această procedura nu este nici nouă, nici excepțională, iar ambele secții ale CSM au utilizat același mecanism legal în numeroase ocazii anterioare (465 de cazuri similare între 2011 și 2025), inclusiv atunci când declarațiile sau conduitele relevante proveneau de la demnitari politici, jurnaliști ori organizații mass-media. 'Ceea ce distinge prezenta situație nu este procedura utilizată sau identificarea factuală a surselor declarațiilor, entităților și faptelor documentate, ci amploarea, intensitatea, diversitatea, durata și caracterul cumulativ fără precedent ale presiunii analizate, concentrată într-un interval de aproximativ un an', adaugă CSM. Consiliul mai spune că dimensiunea judiciară a Uniunii Europene este directă și substanțială, independența justiției nu este doar o chestiune de organizare constituțională națională, iar instanțele naționale sunt instanțe ale ordinii juridice a Uniunii. 'Hotărârea anexată trebuie, așadar, înțeleasă ca o comunicare de avertizare timpurie privind reziliența garanțiilor instituționale ale statului de drept, în vederea evaluării măsurii în care convergența dintre delegitimarea publică, presiunea politică coordonată, reconfigurarea instituțională realizată fără consultare și slăbirea simultană a garanțiilor profesionale, financiare și operaționale creează un risc grav pentru independența justiției, autonomia financiară a puterii judecătorești și sistemul de echilibru și control reciproc între puterile statului. Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice și a reformelor fundamentate pe date și dovezi. în același timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent. Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa', se încheie scrisoarea semnată de președintele CSM. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Claudia Curelaru (adjunct al șefului DIICOT) iese la pensie după ce a pierdut concursul pentru un nou mandat
Secția pentru procurori a CSM a admis, marți, cererea depusă de Claudia-Ionela Curelaru, procuror șef-adjunct al DIICOT, prin care aceasta a solicitat să iasă la pensie. 'Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către președintele României a propunerii privind eliberarea din funcție, prin pensionare, a doamnei Curelaru Claudia Ionela, procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, începând cu data de 29.06.2026 (unanimitate)', se arată în decizia Secției. Claudia-Ionela Curelaru a cerut să iasă la pensie în condițiile în care mandatul său de procuror șef adjunct al DIICOT expira la sfârșitul lunii iunie. în perioada martie - aprilie anul curent, ea a participat la concursul lansat de fostul ministru al Justiției Radu Marinescu pentru șefia parchetelor, însă nu a fost selectată. Radu Marinescu i-a ales pe Alex-Florin Florența (fostul procuror general) și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru a ocupa două posturi de procuror șef adjunct la DIICOT. Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost respins însă de președintele președintele Nicușor Dan, astfel încât viitorul ministru al Justiției trebuie să declanșeze un nou concurs pentru funcția de adjunct al șefului DIICOT, care rămâne vacantă de la sfârșitul lunii iunie. De asemenea, un alt candidat care nu a mai fost selectat de Radu Marinescu pentru un nou mandat a ieșit recent din magistratură. Este vorba de Alina Albu, fosta șefă a DIICOT, care s-a pensionat în luna mai. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Suceava: Bărbat trimis în judecată la patru ani de la decesul a două victime pe care le-a urmărit cu mașina
Un bărbat din județul Suceava, care era cercetat în stare de libertate, a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor calificat după ce, în anul 2022, a urmărit cu mașina două persoane aflate în alt autoturism, care au decedat după ce au intrat cu autovehiculul într-un copac și au căzut apoi într-un râu. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, din probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale a reieșit că la data de 25 aprilie 2022 în jurul orei 23:40, una dintre victime l-a contactat pe inculpat și s-a deplasat cu mașina, însoțit de cea de-a doua victimă și de un martor, la domiciliul acestuia într-o localitate rurală din județul Suceava, unde a avut loc un conflict. 'întrucât conflictul dintre cei doi putea degenera, martorul și victimele V.1. și V.2. s-au urcat în autoturismul marca BMW și au plecat. Pe fondul stării conflictuale, inculpatul s-a urcat la volanul unui autoturism marca Audi A5 și a plecat în urmărirea celor trei persoane. După o perioadă de urmărire pe o distanță de câțiva kilometri, inculpatul a acroșat autoturismul marca BMW cu partea dreapta a autoturismului marca Audi, determinându-l astfel pe conducătorul autoturismului BMW, respectiv victima V.1., să oprească. Din autoturismul marca Audi a coborât inculpatul, având asupra sa o macetă, iar din autoturismul marca BMW a coborât doar martorul cu intenția de a aplana conflictul 1 iscat. Victima V.2. aflată la volanul autoturismului BMW, văzându-l pe inculpat înarmat cu o macetă, pe fondul unei stări de frică, a pornit din nou autoturismul plecând de la fața locului împreună cu victima V.2. aflată pe scaunul din dreapta șoferului, lăsându-l pe martor în stradă. Imediat s-a pus în mișcare și autoturismul condus de inculpat', precizează sursa citată. Potrivit procurorilor, deplasarea celor două autovehicule pe drumul public a reprezentat un pericol potențial de producere a unui accident, viteza fiind de 162 km/h în momentul trecerii acestora prin dreptul unei camere de supraveghere. 'De asemenea s-a stabilit că inculpatul nu a păstrat o distanță de siguranță suficientă între autoturisme la deplasarea pe drumul public, acest lucru constituind un alt pericol potențial de producere a unui accident. în momentul când s-au apropiat de un pod plasat peste un râu, într-o curbă la dreapta, autoturismul marca BMW avea viteza de 129-130 km/h, iar conducătorul auto V.2., aflat sub influența băuturilor alcoolice, nu a putut păstra traiectoria curbei, autoturismul ajungând pe contrasens, a părăsit suprafața carosabilă prin partea stângă, a rulat 37,5 m pe spațiul verde, a acroșat un arbore pe care l-a scos din rădăcini, după care s-a răsturnat în albia râului. în urma accidentului de circulație a rezultat avarierea în proporție de 100% a autoturismului marca BMW, decesul victimei V.1. și vătămarea corporală gravă a conducătorului auto, victima V.2., acesta din urmă fiind transportat la o unitate spitalicească unde, din cauza traumatismelor suferite, a decedat la data de 28.05.2022', se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Dosarul a fost înaintat pentru soluționare Tribunalului Suceava. AGERPRES/(AS - redactor: Loredana Ciobanu, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)
O angajată de la USR, trimisă în judecată sub acuzația că a delapidat 400.000 lei din fondurile partidului
O femeie angajată ca responsabil financiar la Uniunea Salvați România (USR) a fost trimisă în judecată de procurori sub acuzația că a delapidat peste 400.000 de lei din conturile partidului. Potrivit portalului instanțelor de judecată, femeia se numește Ioana Cătălina D. Dimoftache și a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare (47 de acte materiale). USR s-a constituit parte civilă în dosar, pentru a recupera o parte din banii delapidați de Ioana Cătălina Dimoftache. 'în esență, s-a reținut că în perioada 25.04.2024 - 19.07.2024, inculpata D.I.C., în calitate de responsabil financiar în cadrul unei filiale din municipiul București a unui partid politic, și-a însușit, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de 412.750 lei din sumele de bani pe care le gestiona, însușirea acestora realizându-se prin transferul banilor din cele două conturi bancare atribuite filialei partidului politic către contul bancar al unei societății comerciale și, ulterior, în conturile personale ale inculpatei. Pe parcursul cercetărilor, inculpata a restituit suma de 162.750 lei, persoana vătămată constituindu-se parte civilă în procesul penal cu suma de 250.000 lei, reprezentând prejudiciul rămas neacoperit prin săvârșirea infracțiunii', transmite Parchetul într-un comunicat de presă. în vederea recuperării prejudiciilor create și a acoperirii cheltuielilor judiciare efectuate în cauză, asupra unui imobil al inculpatei a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului până la concurența sumei de 250.000 lei. în cauză, urmărirea penală a fost efectuată organele de cercetare penală din cadrul DGPMB - Poliția Sectorului 4 - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, specializat în investigarea infracționalității economice. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
DGPMB: Bărbat urmărit internațional, condamnat la 18 ani închisoare pentru trafic de minori, depistat de polițiști
Un bărbat de 39 de ani, urmărit internațional de aproape cinci ani, după ce s-a sustras executării unei pedepse de 18 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de minori în formă continuată, trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, a fost depistat, marți, de polițiști în București. 'în urma investigațiilor efectuate de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, s-a stabilit faptul că, un bărbat, urmărit la nivel internațional, din data de 3 noiembrie 2021, s-ar afla la o adresă din municipiul București. Pe numele bărbatului, Tribunalul București a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind condamnat la 18 ani și patru luni de închisoare', a informat Biroul de presă al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB). Marius Florin Șerban a fost imobilizat de polițiști, cu respectarea dispozițiilor legale, și condus la sediul structurii, în vederea punerii în executare a mandatului de executare a închisorii. 'Bărbatul urmează să fie introdus într-un penitenciar din Capitală', a precizat Poliția Capitalei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Dâmbovița: 22 de autocisterne și sume de bani, confiscate în urma a 62 de percheziții pentru furt de petrol; 24 de reținuți
Un număr de 24 de persoane au fost reținute, iar o cantitate de trei tone de petrol, 22 de autocisterne și sume importante de bani au fost confiscate de polițiștii dâmbovițeni în urma a 62 de percheziții organizate în mai multe județe, în cadrul operațiunii Jupiter, ce a vizat infracțiuni cu produse petroliere. Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Dâmbovița au organizat, duminică, 62 de percheziții, în cadrul unei acțiuni coordonate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație, într-un dosar care vizează furtul de produse petroliere. ''în urma celor 62 de percheziții efectuate la data de 14 iunie, de polițiștii Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, față de 24 de persoane, cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani. Cercetările efectuate au scos în evidență faptul că, în perioada martie 2025 - iunie 2026, persoanele în cauză, în calitate de șoferi ai unor autocisterne, ar fi sustras produs petrolier finit, în repetate rânduri, prin folosirea unor instalații artizanale'', a transmis IPJ Dâmbovița. La sfârșitul perchezițiilor care au avut loc în județele Dâmbovița, Prahova, Argeș, Ilfov, Ialomița, Tulcea, Vâlcea și în București, oamenii legii au confiscat sume de bani, 3.000 de litri de petrol și alte produse care vor fi utilizate ca mijloace de probă în anchetă. ''în urma perchezițiilor, au fost descoperite și indisponibilizate 30 de telefoane mobile, 30 de instalații artizanale pentru sustragerea carburantului, dar și 12 magneți, 6 telecomenzi și 7 dispozitive folosite pentru bruierea aparatului de măsurat. Totodată, au fost indisponibilizate cantitatea de 3.000 de litri de produs petrolier finit, sumele de aproximativ 157.000 de lei și 17.700 de euro, precum și 22 de autocisterne'', informează sursa citată. Polițiștii continuă cercetările, sub coordonarea procurorului de caz, urmând ca pe parcursul zilei de luni persoanele vizate de anchetă să fie prezentate procurorului pentru stabilirea unei măsuri preventive. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
Dosarul 10 August/ Foști șefi ai jandarmeriei, achitați în instanță; decizia nu e definitivă
Judecătorul Nicolae George Octavian de la Tribunalul Militar București a decis luni achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018. Este vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu. Conform deciziei instanței, cei trei foști șefi ai Jandarmeriei au fost achitați pentru că ''fapta nu este prevăzută de legea penală''. ''în baza art. 396 alin. (1), (5) Cpp raportat la art. 16 alin.1 lit.b, teza a I-a Cpp achită inculpatul Cazan Laurențiu Valentin, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. în baza art.396 alin. (1), (5) Cpp raportat la art.16 alin. 1 lit. b, teza a I-a, Cpp achită inculpatul Cazan Laurențiu Valentin, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual. în baza art.396 alin.(1), (5) Cpp raportat la art.16 alin.1 lit.b, teza a I-a, Cpp achită inculpatul Sindile Ionuț Cătălin trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. în baza art.396 alin.(1), (5) Cpp raportat la art.16 alin.1 lit.a, Cpp achită inculpatul Cucoș Gheorghe Sebastian, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu'', se arată în decizia instanței. De asemenea, alți ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei implicați în reprimarea protestatarilor au fost achitați sau au primit pedepse cu suspendare. Astfel, au fost achitați: col. (r) Laurențiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB; col. Răzvan Cătălin Popescu, lt. col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. șef (r) Bardahan Pavel Custrin, plt. maj. (r) George Constantin Zamfir, plt. adj. Cristian Bolat. în plus, a fost încetat procesul penal pe motiv de prescriere a faptelor în cazul col. Marian Ion Zăvoianu. în același dosar au primit pedepse cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă: plt. maj. Marian Cristian Bîrsan (persoană vătămată Orlando Alexandru Ștefănescu); plt. adj. șef George Buzatu (persoană vătămată Orlando Alexandru Ștefănescu); plt. adj. (r) Alin Belecciu (persoană vătămată Gheorghe Răuțu), cpt. Marius Daniel Mihai (persoană vătămată Costel Tocană). Pe latură civilă, instanța respins majoritatea cererilor persoanelor vătămate privind acordarea de daune morale și materiale, cu excepția a două persoane: Costel Tocană va primit daune morale din partea Jandarmeriei în sumă de 25.000 lei iar Orlando Alexandru Ștefănescu va primi 15.000 lei de la doi dintre jandarmii condamnați cu suspendare pentru purtare abuzivă. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. în luna august 2023, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces. Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofițer în cadrul acestei structuri, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, sunt acuzați de abuz în serviciu. în același dosar, au fost trimiși în judecată alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurențiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt. col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. șef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. șef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir. Aceștia sunt acuzați de purtare abuzivă sau complicitate la această infracțiune. Conform anchetei, colonelul Laurențiu Cazan, în calitate de comandant al acțiunii, precum și Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei - aproximativ 30.000 persoane -, intervenție pe care ulterior au și condus-o. Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată iar folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare - bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe - poate fi considerată drept un tratament ''inuman'' și ''degradant''. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)
Poliția Română: Au crescut cazurile de înșelăciune în numele ANAF
Poliția Română avertizează că în ultima perioadă a crescut numărul cazurilor de înșelăciune prin impersonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Au fost înregistrate cauze în care persoane necunoscute se folosesc în mod abuziv de identitatea ANAF, precum și a unor instituții bancare, pentru a induce în eroare cetățenii și reprezentanții mediului de afaceri. Țintele principale sunt administratorii societăților comerciale, persoanele împuternicite să gestioneze conturile bancare ale firmelor, dar și contribuabilii persoane fizice, a transmis, duminică, Poliția Română. Frauda este construită astfel încât să creeze impresia unei situații oficiale și urgente, determinând victima să acționeze rapid, fără a verifica autenticitatea informațiilor primite. 'Totul începe cu un apel telefonic prin care victima este contactată de o persoană care se prezintă drept inspector ANAF, sub diverse pretexte, aceasta informează contribuabilul că are de primit o rambursare de TVA, are un sold disponibil în evidențele fiscale, i se va restitui o sumă de bani achitată în plus sau că există o diferență favorabilă contribuabilului ce urmează să fie virată în conturile societății', se explică într-un comunicat al IGPR. Se solicită informații aparent neimportante, precum banca la care societatea are conturile deschise, datele persoanei responsabile cu administrarea conturilor sau numărul de telefon al persoanei împuternicite. în unele situații, victimele primesc și e-mailuri care imită identitatea vizuală a ANAF și care conțin informații aparent oficiale referitoare la presupusa rambursare. La scurt timp după apelul inițial, victima este contactată de o altă persoană care pretinde că reprezintă banca la care sunt deschise conturile. Aceasta susține că trebuie efectuate anumite proceduri pentru validarea rambursării anunțate anterior. în cadrul acestei etape, victimei i se solicită: accesarea unui link transmis prin e-mail, SMS sau rețele sociale; autentificarea în aplicația de internet banking; introducerea unor date personale sau financiare; autorizarea unor operațiuni bancare sub pretextul verificării contului. 'Pentru a crește gradul de încredere, autorii folosesc un limbaj profesional și oferă explicații tehnice aparent legitime, susținând că operațiunile sunt necesare pentru procesarea rambursării. Transferul fondurilor într-un 'cont colector' reprezintă etapa critică a fraudei. Victimei i se comunică faptul că, pentru efectuarea rambursării, este necesar ca fondurile existente în conturile firmei să fie transferate temporar într-un așa-numit 'cont colector', urmând ca ulterior să fie restituite împreună cu suma reprezentând rambursarea fiscală. în realitate, contul respectiv este controlat de către autori', a precizat Poliția Română. Odată ce transferurile sunt efectuate și autorizate de victimă, fondurile sunt direcționate rapid către alte conturi, fiind dificil de recuperat ulterior. în numeroase situații, linkurile transmise redirecționează către pagini web frauduloase care imită platforme bancare sau instituții publice. Victima este determinată să introducă codul numeric personal, număr de telefon, adresă de e-mail, date de autentificare, datele cardului bancar, coduri de autorizare primite prin SMS. Prin aceste metode, autorii obțin acces la conturile bancare și pot efectua tranzacții neautorizate. 'Fenomenul nu este unul izolat. în ultima perioadă au fost efectuate mai multe sesizări autorităților competente cu privire la mai multe situații în care administratori de firme au suferit prejudicii importante', se indică în comunicat. Astfel, un administrator de societate comercială a fost prejudiciat cu aproximativ 400.000 de lei după ce a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept inspectori ANAF. Alți doi administrator au pierdut aproximativ 86.000 de lei, respectiv 119.950 de lei. Cetățenii sunt îndemnați să manifeste prudență atunci când sunt contactați telefonic și li se comunică faptul că au de primit bani de la ANAF, când li se solicită informații bancare prin telefon sau când primesc link-uri pentru 'validarea contului' sau 'confirmarea rambursării'. Totodată, sunt îndemnați să nu comunice date personale sau financiare prin intermediul apelurilor telefonice, să nu introducă datele cardului bancar, CNP, parole, coduri de autentificare sau alte informații sensibile pe site-uri necunoscute. 'Nu accesați linkuri primite din surse nesigure prin e-mail, SMS sau aplicații de mesagerie. închideți imediat apelul și întrerupeți comunicarea dacă aveți suspiciuni privind identitatea interlocutorului. Verificați orice informație exclusiv prin canalele oficiale ale ANAF. (...) Mențineți actualizate sistemul de operare și aplicațiile utilizate. Folosiți soluții antivirus și de securitate actualizate. Activați autentificarea în doi pași pentru conturile importante', sunt alte recomandări. Schimbați imediat parolele dacă ați interacționat cu un mesaj suspect sau ați introdus date pe o pagină necunoscută și contactați de urgență banca dacă ați furnizat datele cardului sau ați autorizat tranzacții suspecte. Monitorizați permanent activitatea conturilor bancare și raportați imediat orice operațiune neautorizată, mai recomandă polițiștii. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Jandarmeria Capitalei - măsuri dispuse în urma Marșului pentru normalitate și a Bucharest PRIDE
Jandarmeria Capitalei a informat sâmbătă seara că a dispus mai multe măsuri legale în urma celor două manifestări publice desfășurate în București - Marșul pentru normalitate și Bucharest PRIDE. Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei Capitalei, pe timpul desfășurării adunării publice organizate de Asociația Noua Dreaptă și Partidul S.O.S. România - Marșul pentru normalitate, forțele de ordine au monitorizat permanent respectarea cadrului legal și au acționat pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică. 'în contextul manifestației, au fost constatate situații în care unii dintre participanți au promovat în public lozinci susceptibile de a intra sub incidența legislației în vigoare. Ca urmare a celor constatate, jandarmii au întocmit actele procedurale prevăzute de lege și au sesizat organele competente, în conformitate cu prevederile art. 5 din OUG 31 din 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, cu modificările și completările ulterioare', se arată într-un comunicat transmis AGERPRES. De asemenea, în contextul Bucharest PRIDE și PRIDE Park, 'în urma încălcării prevederilor legale în vigoare, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 372 din Codul penal (portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase)'. Au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 6.300 de lei, după cum urmează: * 14 sancțiuni contravenționale în valoare de 2.300 de lei, în conformitate cu prevederile art. 2, pct. 1 și 23 din Legea nr. 61 din 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice; * trei sancțiuni contravenționale în valoare de 4.000 de lei, în conformitate cu prevederile art. 11 din HG 859/2021 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spațiul aerian național și art. 8 din HG 643 din 2020 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord și operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din țări terțe și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei din 24 mai 2019 privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, precizează Jandarmeria Capitalei, tot într-un comunicat transmis AGERPRES. Sâmbătă, s-au desfășurat ambele marșuri, la fel ca în ultimii 20 de ani. Ajuns anul acesta la a 21-a ediție, Bucharest PRIDE s-a desfășurat pe traseul Calea Victoriei - Piața Națiunilor Unite - Parcul Izvor. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Parcul din apropierea Palatului Parlamentului a fost PRIDE Park. Pe scena din Parcul Izvor au fost prezenți artiști queer, iar pe pajiștea din parc vizitatorii au putut participa la ateliere, expoziții și activități sportive. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Și Marșul pentru normalitate a ajuns, în 2026, la a 21-a ediție, manifestarea fiind organizată în sprijinul valorilor familiei tradiționale. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Mesajul ediției din acest an a fost 'Noi suntem majoritatea', în contextul anului 2026 - Anul familiei. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Marșul pentru normalitate s-a desfășurat pe traseul Piața Victoriei - Bd. Lascăr Catargiu - Piața Romană - Bd. Gheorghe Magheru - Bd. Nicolae Bălcescu - Piața Universității - Bd. I.C. Brătianu - Piața Unirii - Str. Halelor - Splaiul Independenței - Dealul Mitropoliei. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru ,editor online: Andreea Preda)
Livrator de la Glovo, bătut de un fost deținut condamnat pentru tentativă de omor
Un bărbat a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru săvârșirea, în stare de recidivă postexecutorie, a infracțiunii de lovire, după ce a bătut un livrator de la Glovo. Agresorul are o condamnare de 6 ani și 8 luni închisoare pentru tentativă de omor, fiind eliberat din închisoare în luna ianuarie.
VIDEO Monica Dajbog (MAI): Peste 780.000 de cetățeni au carte electronică de identitate; ei nu sunt dispăruți din sistem
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a afirmat joi că peste 780.000 de cetățeni au deja cartea electronică de identitate și că ei nu sunt dispăruți din niciun sistem informatic al statului, așa cum s-a afirmat în unele comentarii din spațiul public.
Percheziții DNA la DSP Brașov; directoarea instituției - vizată de anchetă (surse)
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) efectuează, joi, percheziții în județul Brașov într-un dosar în care mai mulți funcționari publici sunt acuzați de corupție. Surse judiciare au precizat pentru AGERPRES că descinderi au loc și la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brașov, iar printre persoanele vizate
DGPMB: Percheziții de amploare în București și 8 județe; se fac cercetări într-un dosar de spălare de bani de 35.000.000 de lei
Polițiștii Capitalei, alături de alte structuri de aplicare a legii, au pus în executare, joi, 35 de mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu, Prahova, Dâmbovița, Timiș, Cluj, Dolj și Vâlcea, într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureșt