Știri naționale
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Bistrița-Năsăud: Festivalul Internațional de Film 'Pasaje' revine cu cea de-a patra ediție
începutul lunii septembrie aduce, la Bistrița, cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Film 'Pasaje', care îi va avea printre invitați pe Florin Piersic Jr., Marius Bodochi, Gianina Cărbunariu și Ada Milea. Festivalul are loc în perioada 2-6 septembrie și este organizat de Primăria B
Un român din zece a reușit să economisească, în ultimul an; încrederea în BNR a ajuns la 3,8, pe o scală de la 1 la 7 (studiu)
Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, iar unul din patru a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază, în timp ce încrederea în Banca Națională a României (BNR) a scăzut de la 4,1 la 3,8 pe o scală de 1 la 7, arată un studiu de specialitate, dat publicității marți. Din cercetarea 'Consumer Sentiment România', realizată de Mkor, pentru 25% dintre respondenți veniturile acoperă doar cheltuielile de bază, 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli. în ansamblu, la finalul lunii, doar 8,7% din totalul chestionați au declarat că reușesc să pună ceva bani deoparte. în același timp, contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare etapă de analiză, iar pe de altă parte încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7. Potrivit sursei citate, intenția de a cumpăra o mașină s-a diminuat cu jumătate (de la 8% la 4%) într-un singur an, iar 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni. De asemenea, aproape o treime (32%) din totalul celor chestionați se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16%, acum trei ani. Pe acest fond, 14% dintre respondenți susțin că plănuiesc să economisească direct în valută. în actuala conjunctură politico-economică, 75% dintre români spun că prețurile au crescut notabil în ultimul an, față de 59% în 2025. în plus, șapte din zece persoane cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera. întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii răspund, în medie, cu 16%, față de 21%, în urmă cu trei ani. în paralel, ponderea celor care spun că 'prețurile au crescut semnificativ' a urcat la 75%, în trimestrul al doilea din 2026, după minimul de 59% din aceeași perioadă a anului anterior. Conform studiului, alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenți le menționează, față de 74% carburanții și 69% facturile la utilități. Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, față de 25%, cu trei ani în urmă. Urmează taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații (32%). în ceea ce privește valoarea taxelor plătite, aceasta a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani, facturile la utilități fiind cea mai simțită presiune: 69% le resimt acum, față de 65% în 2023. Totodată, nivelul impozitelor și al taxelor ca grijă la nivel de țară a coborât ușor, de la 38% la 35%, iar dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama acestor dări. Pe segmentul medicamentelor, prețul a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, în timp ce costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Sănătatea mentală este menționată de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. în context, se remarcă o diferență la nivel de generații cu privire la grija față de sănătatea mentală: 34% dintre respondenții Generației Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Generația X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice. Datele incluse în studiu sunt extrase din cercetarea 'Consumer Sentiment România', serie trimestrul 3 din 2023 - trimestrul 2 din 2026, realizată pe un eșantion de 2.486 de respondenți/trimestru, prin metoda online (CAWI), prin Panelul Mkor. Marja de eroare este de +/-3,1%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Miruță: Slovacia trimite în România radare de joasă altitudine
Guvernul slovac a aprobat să trimită în România radare de joasă altitudine și personal care să le utilizeze, a anunțat marți ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Miruță participă zilele acestea la Reuniunea informală a miniștrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene, care are loc la Wicklow, în Irlanda. ''Uneori întâlnirile muncite dau și roade concrete. îi mulțumesc omologului meu, Robert Kalinˆak, de asemenea și Guvernului slovac pentru că au aprobat să trimită în România radare de joasă altitudine și personal care să le utilizeze! Este un răspuns pe care l-am primit la apelul pe care l-am făcut și la nivelul NATO și la nivelul Uniunii Europene pentru a întări capacitatea de supraveghere de la granița noastră estică. Este un răspuns care mă bucură după întâlniri în care am cerut, am explicat și am argumentat. Este un răspuns pe care l-am primit după ce am demonstrat prin programele SAFE că doar în câteva luni la MApN ne-am făcut bine temele. Se poate!'', a scris el pe Facebook. Radu Miruță i-a mulțumit ministrului slovac Robert Kalinˆak în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, desfășurată în Irlanda. ''Am subliniat încă o dată cât de important este să arătăm în practică felul în care funcționează cooperarea dintre state. România a dovedit că este un partener serios, care nu cere nimic înainte de a-și face singură lecțiile. Și da, lecții nefăcute de ani buni au fost făcute în doar câteva luni'', a transmis Miruță. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
RADR2026/Nicușor Dan: Sper că pe partea administrativă din MAE vom avea niște progrese
Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că speră ca pe partea administrativă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să existe progrese, afirmând că unele schimbări din acest domeniu au întârziat, din cauza crizei politice. 'îmi pare rău că nu am reușit să realizăm rotația (corpului diplomatic - n.r.) în cursul acestei veri. A fost o criză politică ce ne-a depășit previziunile și sper ca în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru MAE, pentru că există chestiuni logistice importante amânate pe partea de finanțare și pe partea de sedii administrative ale României în afară și politica externă este inclusiv din poziția economică o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm', a afirmat șeful statului în alocuțiunea susținută la Palatul Cotroceni pentru corpul diplomatic, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR). El a spus că anul viitor își dorește ca lucrurile să evolueze. 'Sper că pe partea administrativă vom avea niște progrese', a transmis Nicușor Dan. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu) Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Rata șomajului a scăzut la 6,4% în iulie; șomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de 30,8%
Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,4% în iulie, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna iunie a acestui an, însă rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor, de 30,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru iulie 2026 a fost de 526.800, în scădere față de luna precedentă, când s-au consemnat 555.500 șomeri, dar în creștere raportat la aceeași perioadă a anului precedent, când au fost 484.800 șomeri. Pe sexe, rata șomajului la femei a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a bărbaților, valorile fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex feminin și 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin. în rândul persoanelor adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,2% pentru luna iulie 2026 (5,0% în cazul bărbaților și 5,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 76,4% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
RADR2026/Nicușor Dan: România este un contributor la securitatea transatlantică, a Flancului estic și a regiunii în care ne găsim
România este un contributor la securitatea transatlantică, a Flancului estic și a regiunii în care ne găsim, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan în alocuțiunea susținută la Palatul Cotroceni pentru corpul diplomatic, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR). Șeful statului a spus că diplomația română are trei obiective: consolidarea securității, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică. 'Pe unele am progresat mai mult, pe altele mai puțin. Anul acesta va fi mai bun', a afirmat președintele. în ceea ce privește securitatea, Nicușor Dan a precizat că România a încercat să își consolideze rolul în interiorul formatelor multilaterale. 'în ceea ce privește securitatea, în acțiunile noastre din acest an am încercat să consolidăm rolul nostru în interiorul formatelor multilaterale de securitate în care suntem parte. Și mesajul este că România este un contributor la securitatea transatlantică, contributor la securitatea Flancului estic și a regiunii mai restrânse în care ne găsim. Așa cum am spus, o prezență importantă, și aș spune ambițioasă, în formatele multilaterale în care suntem parte', a evidențiat președintele. El a amintit că anul acesta a fost găzduit la București Summitul B9, cu participarea secretarului general al NATO, cu reprezentarea SUA, a Ucrainei, iar după reuniunea la nivel înalt a fost transmisă o declarație importantă în perspectiva Summitului NATO de la Ankara. Totodată, a reiterat că România face parte din mai multe formate - al Flancului estic în interiorul Uniunii Europene, al celui de la Helsinki, participă la Board of Peace și în mod activ la Coaliția de Voință. De asemenea, șeful statului a spus că parteneriatul cu SUA este foarte important pentru România. 'Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim, dincolo de parteneriatul de securitate, care progresează, ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România', a transmis Nicușor Dan. Referindu-se la amenințările hibride, atât partea cinetică, cât și cea cyber și de dezinformare, el a susținut că au fost 'progrese mai mari sau mai mici, dar aceste chestiuni trebuie să fie parte din preocupările noastre în continuare'. în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, Nicușor Dan a menționat decizii majore care privesc Cadrul Financiar Multianual. 'Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an. Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului 'Prietenii Coeziunii', 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european', a subliniat el. Nicușor Dan a reiterat susținerea pe care o oferă țara noastră pentru integrarea Republicii Moldova și Ucrainei, dar și a țărilor din Balcanii de Vest. 'Ne interesează, de asemenea, să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, fenomen în parte nou, în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune', a punctat el. Președintele a repetat că țara noastră își dorește o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. De asemenea, a spus că relația cu Republica Moldova rămâne una extrem de importantă pentru politica noastră externă. Șeful statului a precizat că Marea Neagră este importantă pentru securitatea României, pentru securitatea Europei și este importantă în perspectivă pentru relația economică cu zona Caspică și cu Asia în general. 'Avem progrese pe hub-ul european de securitate maritimă. Vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep. Progresăm în ceea ce privește interconexiunile energetice cu țările din regiune și fiecare dintre aceste instrumente sunt parte a politicii noastre de securitate', a menționat el. Nicușor Dan a vorbit în alocuțiunea sa și despre aderarea României la OCDE. 'Grație efortului multor oameni, am îndeplinit toate cele 25 grupuri de condiții tehnice și așteptăm curând decizia politică pentru integrare', a afirmat el. De asemenea, a abordat și relația cu Organizația Internațională a Francofoniei și l-a descris pe Dacian Cioloș drept 'un candidat foarte bun pentru poziția de secretar general'. Cu privire la comunitățile românești din afara granițelor, Nicușor Dan a menționat înregistrarea unui progres important în relația cu Ucraina, cu consecințe pentru minoritatea românească de acolo. 'Ucraina sărbătorește 31 august, începând de anul acesta, Ziua Limbii Române și acele tensiuni sau îngrijorări cu privire la școala în limba română cred că s-au risipit în bună măsură. E importantă aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români și e important să optimizăm serviciile consulare', a apreciat șeful statului. în ceea ce privește diplomația economică, Nicușor Dan a spus că există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe importante. 'Deci, pe aceste zone vor exista oportunități și e important să avem un dialog între companiile românești de stat, companiile românești private și diplomația românească, astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România', a evidențiat președintele. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu) Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Buzău: Uși salvate de la foc, transformate în piese de colecție; 'Îi văd în ochi pe săteni...
Zeci de uși vechi, colorate, cu diverse motive tradiționale și de diferite mărimi, care s-ar fi putut transforma în lemne de foc, au fost colecționate și recondiționate de către un meșter popular buzoian, obiectele de mobilier care au primit o nouă șansă la viață amintind de trecut, de așezările rurale și de sătenii cu tradițiile lor. Dincolo de fiecare ușă se ascunde întotdeauna o poveste, iar în localitatea Scorțoasa din județul Buzău, o păstrătoare a tradițiilor populare a decis să le adune pe toate. în ultimii ani, Gabriela Pavel a reușit să colecționeze și să restaureze zeci de uși vechi pe care le păstrează ca o deschidere către trecut, salvându-le înainte de a ajunge pe foc. O parte dintre ele au fost utilizate pentru amenajarea fațadei unui atelier, iar celelalte din colecție pot fi admirate de turiști într-un târg al meșteșugurilor, Dealul cu zestre, în drum către Vulcanii Noroioși. 'De vreo patru ani am început să le strâng și mi-a venit ideea să le duc la un târg de meșteșuguri unde mai vin și alți meșteri. Acel loc pe laterale este îmbrăcat cu ușile acestea vechi. Am făcut un spațiu pentru meșteșugari, un umbrar mare în care sunt meșterii. Spatele și lateralele sunt confecționate din acele uși astfel încât oamenii, când se duc la Vulcanii Noroioși, opresc să-și iau un suvenir și văd și altceva. Sunt colecționate de la sătenii care nu au apucat să le ardă. Foarte mulți le-au ars. Așa rău îmi pare pentru că eu orice lucru vechi l-am păstrat, mă încarcă lucrurile acestea vechi, eu nu mă pot detașa așa ușor de anumite lucruri. Pur și simplu am zis că trebuie să le păstrez. Am avut și eu, dar n-am putut să le stric, chiar dacă am renovat, am zis să le păstrez, pentru că nu știu ce idei îmi vin', a declarat, pentru AGERPRES, Gabriela Pavel. Ea a mai adăugat că prețuiește într-un mod aparte lucrurile vechi. 'Mai am și o căsuță din lemn la care toată fața i-am făcut-o numai din uși din vechi, recuperate. Mi se pare că au o frumusețe aparte. Unde este căsuța, este atelierul meu, mi s-a părut mai interesant, nu mi s-a părut un lucru obișnuit și, în plus, îmi plac lucrurile vechi, știind că au fost făcute cu greu, pentru că ai mei părinți au fost foarte săraci când s-au căsătorit și au făcut singuri absolut tot, cu mâna lor. Știu cât au muncit ei și cât de greu le-a venit să facă orice lucru și pentru mine lucrurile astea vechi sunt neprețuite', a mai spus Gabriela Pavel. Ușile sunt decorate cu motive populare, ferestrele lor de diverse dimensiuni și lemnul din care au fost confecționate pot fi asemuite cu niște cărți de vizită aparținând fostelor locuințe și proprietari. O ușă plină te poate trimite cu gândul la o familie discretă, un geam mare îți dă impresia deschiderii și a dorinței de lumină, în timp ce geamurile înguste sau poziționate după anumite modele au o aură de modernitate. Sunt și uși din placaj, semn că provin din locuințe ale căror proprietari s-au luptat cu lipsurile, iar culorile, la rândul lor, pot simboliza eleganță, tradiție, o legătură strânsă cu natura, dar și orientare către inedit. 'Nu sunt două uși la fel, sunt din case diferite pentru că fiecare le făcea după cum avea bani și își permitea și sunt foarte vechi. Fiecare ușă este cu modelul ei, cu culoarea ei. Am începând de la alb, crem, până la verde, gri, rozul acela prăfuit. în general sunt în stil clasic, cum făceau odată cu două sau trei geamuri sus, cam pe orizontal, și apoi două plăcuțe în jos, dar unele sunt mai groase, dacă au avut bani mai mulți, altele mai au și modele sculptate. Unele poate chiar au avut doar placaj. Cred că sunt vreo 25, acasă vreo 8 și mai am adunate câteva pentru a le reface, dar nu prea mai găsesc. Nu vreau să le vând, pur și simplu vreau să le păstrez', a precizat meșterul popular. Pe lângă efortul de a salva cât mai multe uși de la distrugere, dorința de a le colecționa este dată de faptul că obiectele reprezintă o cale spre trecut, spre ulițele satului și ale copilăriei pe care odinioară pășeau sătenii. 'Nu a arătat bine niciuna, le-am luat din toate grajdurile, pline de noroi, de pământ, și le aduc acasă, le culc jos, le dau cu jetul de apă, cu peria să se ia grosul, și apoi cu soluție să degresez tot, le ridic și le las să usuce. Apoi le culc, chiar le și frec cu flexul, să iau toată vopseaua aceea care s-a uscat, care s-a scorojit. Le frec cu flexul bine și după aceea le revopsesc. îmi ia cam o zi să recondiționez o ușă, este o muncă destul de grea. îi văd pe săteni și pe cei care nu mai sunt, îi văd în ochi prin ușile acelea. Mă simt aproape de ei, simt că îi am aproape, îi simt că nu au murit, că sunt cu noi. Aș vrea cât de multe, dar n-am de unde, că nu știu dacă mai găsesc', mai spune păstrătoarea tradițiilor populare. Recent, localnica din comuna Scorțoasa a postat pe pagina sa de socializare un anunț prin care le solicită celor care mai dețin uși vechi să i le doneze pentru a le oferi o nouă viață. 'Dacă există printre dumneavoastră persoane care vor să se debaraseze de uși vechi, vă rog să mi le dați mie pentru un proiect frumos. Chiar dacă nu au geam, sau au defecte! (...) Mi-au mai venit idei și vreau să salvez de la moarte cât se poate de multe. Așa arată o parte din cele adunate înainte: fericite și vesele', este anunțul Gabrielei Pavel. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu) Foto: Gabriela Pavel/Arhiva personală
Ritm, energie, culoare, tradiții ale comunităților etnice din România - din nou pe scena...
Cetatea Medievală Sighișoara a fost și în acest an, timp de cinci zile, locul în care muzica, dansul, filmul și tradițiile comunităților etnice din România s-au așezat unele lângă altele, într-un festival construit în jurul diversității și al dialogului. Festivalul Intercultural ProEtnica, ce a împlinit în acest an 25 de ani, a reunit și de această dată reprezentanți ai celor 20 de minorități din România, în cadrul unor spectacole de dans și culoare, standuri tradiționale, lansări de carte, proiecții de film, dezbateri. Festivalul, care 'a fost salvat de organizațiile minorităților naționale și de participanți', după cum a declarat directorul Centrului Educațional Interetnic pentru Tineret (ibz) Sighișoara, Volker Reiter, s-a bucurat de o numeroasă participare din partea reprezentanților instituțiilor guvernamentale, Parlamentului. A fost prezentă ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, precum și istorici, oameni de cultură, jurnaliști, analiști. Un moment inedit a fost oferit de cantautorul Adrian 'Puiu' Ivanițchi, cel care a încântat publicul cu piese consacrate ale Cenaclului 'Flacăra' și din creația proprie. 'Sfârșitul nu e aici' - a fost piesa regretatului Florian Pitiș, cu care și-a încheiat spectacolul Ivanițchi, ca un mesaj de continuitate pentru ProEtnica, acompaniat de sute de glasuri ale spectatorilor din Piața Cetății. De asemenea, un alt moment în premieră pentru ProEtnica a fost oferit de trei tineri DJ, care au transformat Piața Cetății într-un 'mic Untold'. Johann Reiter, Valer Coșara și Cristian Rujoi s-au pregătit să își adapteze programul pentru publicul de toate vârstele, oferind piese care i-au ridicat în picioare și pe cei mai puțin tineri dintre spectatori. 'Am fost DJ, cu muzică electronică stil Untold. Și până la urmă cred că acesta este visul oricărui DJ, să ajungă pe marile scene și în România la Untold. Și asta am încercat noi să replicăm aici. Sper că am reușit, publicul ne-a susținut cu căldură, cu bucurie. Visul nostru va continua', a declarat, pentru AGERPRES, Johann Reiter, student la Cluj. Uniunea Sârbilor din România - Organizația locală Sânnicolau Mare, prin Ansamblul 'Sveti Sava' din Sânnicolau Mare, județul Timiș, a oferit publicului de la Sighișoara două momente cu tradiții sârbești. Dansatorii ansamblului au adus în fața publicului ritmul și energia dansurilor populare, alături de muzica tradițională sârbească, instrumentală și vocală. 'Suntem locuitori ai acestor meleaguri de sute de ani. Deci noi suntem aici etnie, nu diaspora, trebuie să facem o mare diferență. (...) Noi am avut foarte multe și avem și tradiții și obiceiuri și este de datoria sârbilor din România să le păstreze', a punctat reprezentanta ansamblului, Adriana Luchin. Ansamblul Soarele - Sonțe are o vechime de 24 de ani, după cum a precizat Marian Mihailov, redactor șef al editurii Macedoneanul, din cadrul Asociației Macedonenilor din România. 'Este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri, ne mândrim cu el. Inițial a fost format numai din copii. Acum este format și din adulți. A suferit multe modificări, dar a rămas în picioare și are peste 20 de participări la ProEtnica. Prima mea participare a fost în 2002, eram student. Sper ca acești copii să poată prinde acest ritm al comunității, să putem continua să transmitem cultura, tradițiile, obiceiurile, pentru că este ceva frumos, chiar dacă este diferit. Acest 'diferit' al tuturor minorităților face România frumoasă. Facem o 'horă multietnică'. Și acesta trebuie să fie scopul nostru - să transmitem mai departe binele, cultura, energia, pentru că numai prin lucrurile bune transmise putem să ne ajutăm, să ne facem cunoscuți. (...) Practic toți reprezentăm această Românie mare, această țară frumoasă și trebuie să fim cu toții recunoscători că a adoptat atât de multe minorități și grupuri etnice', a transmis Mihailov. Artiștii Melisa Lazăr și Kevin Wagner, reprezentanți ai Forumului Democrat al Germanilor din România - Sighișoara, au subliniat că pentru ei este o mare onoare să danseze de fiecare dată în mijlocul Cetății, publicul lor fiind 'cel de acasă'. 'Când dansăm pentru cei de acasă este total alt sentiment, pentru că ei ne știu foarte des plecați, iar când dansăm acasă o facem cu mare bucurie, dar și când sunt turiștii de față ne bucurăm, pentru că pot învăța și despre o altă cultură, pot vedea ceva nou sau pot afla despre cultura săsească. Prin dans noi sporim cultura germană și încercăm să o promovăm cât mai bine posibil, dar și prin alte activități ale Forumului German. încercăm să menținem anumite tradiții lăsate din strămoși și poate le adaptăm și vremurilor noastre', a afirmat Kevin Wagner. Forumul Democrat al Germanilor din România - FDG Brașov a fost reprezentat în festival de Jugendblaskapelle Kronstadt / Music Lab Big Band, într-o apariție care a dat primei seri o sonoritate aparte, o seară în care Brașovul a venit la Sighișoara cu sunet de fanfară și big band, iar Cetatea a răspuns cu aplauze. Mulți dintre cei prezenți au dansat pe acorduri de vals. Ansamblul Folcloric 'Cetatea Sighișoara' s-a prezentat pe scena ProEtnica cu artiști cu vârste între 5 și 17 ani și a deschis suita de dansuri cu tradiționalul 'Banul mărăcine', dansurile fiind urmate de un concert la taragot. 'Holubok', ansamblul de dansuri tradiționale din Peregu Mare, județul Arad, al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, a adus pe scena ProEtnica energia și culoarea tradițiilor, prin dans, costume și ritm, tinerii artiști reușind să transforme scena din Piața Cetății într-un spațiu al bucuriei și al identității asumate, în care patrimoniul unei comunități se păstrează tocmai pentru că este dus mai departe și împărtășit celorlalți. Costumele tinerilor dansatori sunt cu motive florale, specifice zonei, combinația de culori fiind roșu, alb și albastru, au precizat artiștii Daria Ducec și Adrian Cinghinău. Daria practică dansurile tradiționale de la 11 ani. 'Este al șaptelea an pentru mine la Sighișoara. Prima oară aveam 13 ani', a povestit ea. Adrian a adăugat că dragostea pentru tradiții a fost transmisă mai ales din familie, dar și din tabere. 'De mici am început să mergem în tabere și ne-am îndrăgostit de toată această cultură care a fost transmisă și din familie. Foarte multă lume ne-a încurajat să continuăm cu aceste dansuri', a spus el. Uniunea Culturală a Rutenilor din România a fost reprezentată și de Ansamblul 'Cervona Ruja' din Bistra, Maramureș, care a oferit publicului un program de dans și cântec vocal. Dansuri tradiționale au fost oferite și de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Can Renkler. Un moment special a fost interpretat, în cadrul spectacolului Uniunii Democrate Turce din România - Grupul Meșteșugarilor, de artista lirică Daiana Melek Gavrilescu de la Teatrul Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski' din Constanța. 'Am venit pentru prima oară la Festivalul ProEtnica și am fost chiar onorată să particip la acest festival pe care mi l-am dorit de foarte mult timp, de când a apărut. M-am simțit foarte bine. Calitatea festivalului este una extraordinară, la un nivel înalt. Eu am interpretat melodii din repertoriul turcesc din Dobrogea și preluat și de la mama mea. îmi doresc să continui tradiția turcească și să păstrez vii cântecele din Dobrogea, pentru păstrarea folclorului autentic. Țin foarte mult la identitatea noastră, că se va pierde dacă nu facem ceva', a transmis artista. Comunitatea armeană a adus pe scena ProEtnica ritmul și culoarea dansurilor sale prin Ansamblul NURR din Craiova, care s-a aflat pentru prima oară la festival. Pentru tinerii dansatori, scena din Cetate a devenit astfel locul unui început și al întâlnirii cu publicul unui festival în care fiecare comunitate își aduce tradițiile, energia și bucuria de a le împărtăși. Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher a adus la ProEtnica ansamblul artistic 'Șatra Elijah', într-un moment dedicat dansului și muzicii inspirate din cultura romă. 'Șatra Elijah' a oferit publicului ritm, energie, culoare și expresivitate. Și bulgarii au fost prezenți la ProEtnica 2026, aducând pe scena din Piața Cetății din Sighișoara culoarea tradițiilor lor. Ansamblul 'Horo' din Băleni, județul Dâmbovița, aparținând Uniunii Bulgare din Banat, a oferit publicului un moment în care dansul, muzica și costumele tradiționale au vorbit despre identitatea culturală bulgară și despre felul în care aceasta este păstrată și transmisă mai departe. 'Seara grecească' a fost unul dintre momentele centrale ale festivalului, reunind sute de turiști și spectatori care s-au prins în hore alături de ansamblurile comunității elene. Spectacolul a culminat cu concertul extraordinar susținut de artista Alexia Țalavutis. Spargerea farfuriilor, obiceiul tradițional grecesc asociat cu exprimarea bucuriei, a încheiat seara în aplauzele celor prezenți. Uniunea Elenă din România a participat în acest an cu 18 ansambluri, trei coruri și a lansat volumul ''întoarcerea lui Odiseu''. între cei care au oferit spectacole în care costumele, muzica și dansurile populare au vorbit despre identitatea păstrată și transmisă din generație în generație s-au mai aflat: reprezentanții Uniunii Croaților din România - ansamblul KUD Karasevska Zora; Uniunea Polonezilor din România - Dom Polski Poiana Micului, Ansamblul muntenilor polonezi 'Ma3a Pojana'; Uniunea Ucrainenilor din România - filialele Tulcea și Galați; Comunitatea Rușilor Lipoveni din Iași - Ansamblul 'Raduga'; Filiala București a Comunității Armâne din România; UDMR Mureș, Asociația Culturală Kikerics, Ansamblul de dansuri populare Kikerics, Dansuri maghiare Sighișoara; 'Grai Străbun', Ansamblul 'Târnava' Vânători - 'Obicei de nuntă', cu participarea lui Vasilică Balogh; Dana Aron & Școala de Muzică Bonzo Music Art - Sighișoara. ProEtnica 2026 a avut loc sub înaltul patronaj al președintelui României și sub patronajul ambasadoarei Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger. Festivalul a fost organizat de Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara (ibz), în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - principalul partener al proiectului -, cu CJ Mureș, prin Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș, Agenția Națională pentru Romi și Fundația Hanns Seidel. Organizațiile minorităților naționale participante dețin un rol esențial în conceperea și realizarea festivalului. AGERPRES a fost partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu) Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
MApN: Două ținte aeriene detectate în proximitatea frontierei cu România; nu au fost raportate pătrunderi în spațiul național
Două ținte aeriene au fost detectate în noaptea de luni spre marți de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale, la 24 km Nord-Est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei cu România, nefiind raportate pătrunderi în spațiul național. A fost transmis un mesaj RO-ALERT, valabil pentru Nord-Estul județului Tulcea. Potrivit MApN, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat, în seara zilei de luni, la ora 23:30, două ținte aeriene la 24 km Nord-Est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei cu România. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat pentru monitorizarea situației, la ora 23:43. De asemenea, un elicopter IAR-330 Puma Socat al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol, la ora 00:05. în urma notificării Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-ALERT, valabil pentru Nord-Estul județului Tulcea, la ora 23:56. Piloții au raportat explozii pe teritoriul ucrainean, arată sursa citată. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la 01:15, precizează MApN. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ediția a 49-a a programului 'Litoralul pentru Toți' debutează marți, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte
Ediția de toamnă 2026 a programului social 'Litoralul pentru Toți' debutează marți și se derulează până în data de 30 septembrie 2026, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte. Lansat de Federația Patronatelor din Turismul Românesc în anul 2001, programul ajunge acum la cea de-a 49-a ediție. După mai bine de două decenii, obiectivul a rămas neschimbat: vacanțe pe litoral la tarife reduse pentru turiști și prelungirea sezonului estival, printr-un program inițiat și coordonat de FPTR și susținut prin participarea operatorilor economici de pe litoral, menționează într-un comunicat al federației. Circa 67 de unități de cazare din 10 stațiuni și zone turistice sunt înscrise în acest program, iar o noutate a acestei ediții este schimbarea listei de participanți, în contextul în care 24 dintre unitățile înscrise acum nu au participat la ediția din primăvară. 'Ediția din această toamnă are loc în 'Anul Calității în Turism', inițiativă lansată de FPTR pentru anul 2026 și preluată de operatorii economici. Mesajul FPTR este simplu: un tarif mai mic în extrasezon trebuie să vină împreună cu servicii corecte', se subliniază în comunicat. Cel mai mic tarif comunicat până în prezent este de 39 lei/persoană/noapte, în Eforie Nord. Tarifele, serviciile incluse și perioadele de participare sunt stabilite de fiecare unitate de cazare - unele oferte sunt pentru cazare simplă, altele includ mic dejun sau servicii All Inclusive. Astfel, tarifele pornesc de la: 39 de lei în Eforie Nord; 58 de lei în Neptun-Olimp; 60 de lei în Costinești; 65 lei în Mamaia Nord și Eforie Sud; 69 lei în Mamaia; 74 lei în Jupiter; 77 lei în Saturn; 80 de lei în Vama Veche; 108 lei în Mangalia. Chiar dacă perioada oficială a programului este 1 - 30 septembrie 2026, unele unități au transmis oferte care continuă și în luna octombrie, se mai precizează în comunicat. 'După 49 de ediții, 'Litoralul pentru Toți' continuă să atragă unități noi și să readucă în program operatori care nu au mai participat în ultimele ediții. Am declarat 2026 'Anul Calității în Turism' pentru că turismul românesc trebuie să câștige în fața destinațiilor externe prin servicii, profesionalism și un raport corect între preț și ceea ce așteaptă să primească turistul. Turistul care vine la mare în septembrie este la fel de important ca turistul din plin sezon și trebuie să plece mulțumit, cu dorința de a reveni', a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan. Programul se adresează familiilor, tinerilor, pensionarilor, turiștilor care preferă liniștea extrasezonului, celor care caută mini vacanțe de weekend și tuturor românilor care vor să petreacă timp la mare la tarife reduse. Pachetele pot fi achitate inclusiv cu vouchere de vacanță, în condițiile acceptate de fiecare unitate de cazare sau agenție de turism. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministerul Finanțelor reduce cu 25% acciza la motorină în prima jumătate a lunii septembrie
Ministerul Finanțelor (MF) majorează la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1 - 15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere. Potrivit unui comunicat al MF, măsura vine în continuarea intervenției din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% și este calibrată direct pe fondul noilor creșteri ale cotațiilor internaționale și ale prețurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea economică. Noua ajustare reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 1 - 15 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard pe piața internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. 'Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 (privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei - n. r.) funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. în contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie', a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. Actualizarea nivelului de sprijin pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă dinamica recentă din piața de profil variația cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65%, iar variația prețului mediu standard (VM) este de +25,45%. Aceste date impun, conform formulei legale, extinderea reducerii la pragul de 25% din nivelul de bază stabilit prin Codul fiscal. 'Intervenția vizează limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în sectorul de transport și logistică, cu impact direct asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr.162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluări periodice la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor va monitoriza continuu indicatorii de piață și va recalibra nivelul accizei în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
MAE: Oana Țoiu - la reuniunea Gymnich găzduită de Președinția irlandeză a Consiliului UE
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, va participa, marți și miercuri, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe ai UE, la Wicklow, în Irlanda, țara care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE, transmis AGERPRES, au fost invitați să se alăture discuției și omologii din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina. Prima sesiune va aborda răspunsul UE la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și escaladarea conflictului, cu accent pe extinderea incidentelor de securitate din Marea Neagră și impactul asupra exporturilor de grâne și securității globale alimentare, sprijinul pentru Ucraina și măsuri de limitare a capacității Rusiei de a continua războiul de agresiune, precizează sursa citată. A doua sesiune se va axa pe îmbunătățirea acțiunii UE pe dimensiunea de Politică externă și de securitate comună/PESC, inclusiv pe consolidarea eficienței, reforma cadrului instituțional, metode de lucru și procese decizionale, arată MAE. De asemenea, vor fi abordate prioritățile UE la Adunarea Generală a ONU 81, în special sprijinul pentru reforma ONU și multilateralism. Cea de a treia sesiune va fi dedicată situației din Orientul Mijlociu și evoluțiilor pe palierele libertății de navigație, sprijinului pentru Liban, implementării Planului de pace din Gaza și deteriorării situației din Cisiordania, informează MAE. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu) Citeşte şi: Reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich (1-2 septembrie, Irlanda)
RADR2026/ Președintele Nicușor Dan îi primește pe șefii misiunilor din străinătate
Președintele Nicușor Dan îi primește, marți, la Palatul Cotroceni, pe șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare românești din străinătate, aflați în aceste zile la București la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. De altfel, pe 1 septembrie este marcată anual Ziua Diplomației Române.
MAE: Oana Țoiu - la reuniunea Gymnich găzduită de Președinția irlandeză a Consiliului UE
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, va participa, marți și miercuri, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe ai UE, la Wicklow, în Irlanda, țara care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE, transmis AGERPRES, au fost invitați să se alăture discuției și omologii din Canada, Elve
Cutremur cu magnitudine 3,2 în județul Vrancea; un alt seism de 3,4 s-a produs luni dimineața
Două cutremure cu magnitudini de peste 3 s-au produs, luni, în județul Vrancea, iar cel mai recent, cu magnitudinea 3,2, a avut loc la ora 20:37, la o adâncime de 84,5 kilometri, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc în apropierea următoarelor orașe:
Fotbal: Rapid București - Universitatea Craiova 1-1, în Superligă
Rapid București a terminat la egalitate cu Universitatea Craiova, 1-1 (0-1), luni seara, în Giulești, în ultimul meci din etapa a șaptea a Superligii de fotbal. Universitatea a deschis scorul prin fundașul Nikola Stevanovic (29), cu o lovitură de cap, la centrarea lui David Matei. Rapid a egalat prin elvețianul Filip Stojilkovic (67), la primul său gol pentru giuleșteni, din centrarea lui Olimpiu Moruțan. Universitatea a controlat prima repriză și a avut ocazii prin Tudor Băluță (27), al cărui șut a fost respins de Marian Aioani, după care Assad Al Hamlawi (27) a reluat din 6 metri pe lângă la centrarea lui Nicușor Bancu. Stojilkovic (32) a fost blocat salvator de portarul Laurențiu Popescu, care a apărat apoi șutul lui Moruțan (33). Stojilkovic (40) a tras pe lângă vinclu, după o gafă a lui Bancu. în repriza secundă, Rapid a atacat mai mult, dar Stojilkovic (52) a șutat lângă poartă de la 14 metri, a tras din unghi, dar Popescu a respins (57), portarul oaspeților remarcându-se la un nou duel unu la unu (78). Alexandru Pașcanu a trimis un șut de la circa 30 de metri, deviat peste de Stevanovic (55), iar Mohammed Kamara (63) a trimis din unghi pe lângă poartă. La poarta cealaltă, Steven Nsimba (52) a șut pe lângă din unghi, iar Monday Etim (89) a tras modest de la 16 metri și Aioani a prins. Meciul a fost precedat de un moment de reculegere în memoria fostului internațional Nicolae Ungureanu, care a evoluat la ambele echipe. Ex-rapidistul Robert Ilyes a dat lovitura de start. Alexandru Cicâldău (Universitatea Craiova) a jucat meciul cu numărul 200 pe prima scenă din România. De la revenirea Rapidului în principala întrecere internă, în 2021, cele două echipe s-au întâlnit pe prima scenă de 19 ori, craiovenii s-au impus de opt ori, bucureștenii au câștigat patru jocuri, iar alte șapte partide s-au terminat la egalitate. Universitatea rămâne fără victorie în deplasare în acest sezon. FC Rapid București - Universitatea Craiova 1-1 (0-1), Stadion Giulești - București Au marcat: Filip Stojilkovic (67), respectiv Nikola Stevanovic (29). Arbitru: Florin Andrei (Târgu Mureș); arbitri asistenți: Alexandru-Mihai Vodă (Alba Iulia), Cosmin Bojan (Târgu Mureș); al patrulea oficial: Ana Maria Alexandra Terteleac (Berceni) Observatori: Adrian Comănescu (Râmnicu Vâlcea) - CCA, Mircea Călin (București) - LPF Arbitru video: Cătălin Sorin Popa (Pitești); arbitru asistent video: Sebastian Eugen Gheorghe (Suceava) AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Andreea Preda) Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO * Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Vaslui: Peste 20 de hectare de vegetație au ars într-un incendiu izbucnit în comuna Zorleni
Peste 20 de hectare de vegetație uscată au ars într-un incendiu izbucnit, luni, în comuna Zorleni, au informat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui. Pompierii, ajutați de voluntari din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Zorleni, au luptat mai multe ore cu flăcările. 'Detașamentul de Pompieri Bârlad a intervenit pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată izbucnit în localitatea Zorleni. La locul intervenției s-au deplasat o autospecială de stingere și șase militari. în sprijinul pompierilor militari au intervenit și forțele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei Zorleni. în urma incendiului au ars aproximativ 20 de hectare de miriște, precum și suprafețe de mărăciniș și lăstăriș. Intervenția promptă a pompierilor a contribuit la limitarea propagării flăcărilor, fiind salvate aproximativ 100 de hectare de culturi agricole, cu floarea-soarelui și porumb', a informat ISU Vaslui. Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost focul deschis în spații deschise. AGERPRES/(AS - redactor: Loredana Ciobanu, editor: George Onea, editor online: Andreea Preda)
CONAF va măsura deciziile antreprenorilor înainte ca acestea să devină indicatori economici
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF va introduce, în cadrul Forumului Național 'De Vocație Antreprenoare', o componentă de măsurare a deciziilor antreprenoriale, menită să surprindă schimbările din economie înainte ca acestea să devină vizibile în statisticile oficiale. 'Economia nu începe când apare într-un tabel. începe în momentul în care un antreprenor decide să investească, să angajeze, să amâne sau să renunțe. Indicatorii economici ne spun foarte bine unde am ajuns. Deciziile antreprenorilor ne pot spune însă încotro mergem. La Suceava am pornit de la două întrebări legate de inteligența artificială - cât costă adoptarea ei și cum va transforma piața muncii -, dar aceeași ecuație apare astăzi în aproape fiecare decizie antreprenorială: există un cost al acțiunii și există un cost al inacțiunii. Vrem să înțelegem mai bine această economie care se formează înainte să o putem citi într-o statistică', a declarat Cristina Chiriac, președinte fondator al CONAF, într-un comunicat transmis luni AGERPRES. Prima etapă a celei de-a treia ediții a forumului a avut loc la Suceava, pe 28 august, iar mecanismul de observare a intențiilor și deciziilor antreprenoriale va fi integrat începând cu următoarea etapă, la Sibiu, și va continua la Piatra Neamț, Arad și Ploiești. Scopul este observarea economiei înainte ca efectele deciziilor luate în companii să devină vizibile în indicatorii oficiali. 'O investiție este aprobată sau amânată. Un post este creat sau dispare. O tehnologie este adoptată sau ignorată. Capitalul este pus la lucru sau rămâne în așteptare. Privite separat, sunt decizii de management. Luate simultan de mii de companii, ele devin economie', arată CONAF. Potrivit organizației, noua direcție a pornit de la discuțiile purtate în cadrul forumului, într-un context în care tehnologia, capitalul și piața muncii se transformă simultan, costul unei decizii greșite crește și nici inacțiunea nu mai este gratuită. Ediția de la Suceava a reunit antreprenori, fondatori, investitori și specialiști, temele abordate vizând inteligența artificială, leadershipul, capitalul, reputația, finanțarea, riscul și scalarea companiilor. în cadrul unei sesiuni dedicate inteligenței artificiale, Ana-Maria Stancu, CEO Bucharest Robots și fondatoarea RoboHub, a explicat mecanismele din spatele algoritmilor, funcționarea inteligenței artificiale generative și principiile unei utilizări corecte a ChatGPT, punând accent pe modul în care tehnologia poate fi integrată în activitatea unei companii. O altă temă a vizat transformarea rolului fondatorului pe măsură ce compania crește. Leadershipul a fost analizat din perspectiva capacității unei organizații de a lua decizii dincolo de controlul direct al antreprenorului. 'în business, sunt decizii în care câștigul imediat trebuie pus în balanță cu încrederea, respectul, loialitatea și reputația pe care le construiești în timp. Cred că avem nevoie de astfel de conversații, în care antreprenorii să vorbească deschis nu doar despre rezultate, ci și despre principiile pe care aleg să își construiască afacerile', a afirmat Sigina Luca, fondatoarea Luna Cleaning. La rândul său, Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst România, a subliniat că 'principiile antreprenoriatului sunt aceleași, indiferent de gen', iar piața, modelul de business, resursele, echipa și capacitatea de a lua decizii corecte sunt cele care fac diferența. Camelia Șucu, fondatoarea ClassIn, a arătat că antreprenoriatul se construiește prin decizii și disciplină, într-un context în care mediul de business se schimbă permanent. 'Antreprenoriatul se construiește în timp, prin decizii, disciplină și capacitatea de a merge mai departe atunci când contextul se schimbă. Cred că avem nevoie de astfel de întâlniri, în care experiențele reale de business sunt împărtășite și pot deveni repere pentru cei aflați în diferite etape ale propriului drum antreprenorial', a spus Camelia Șucu. Forumul 'De Vocație Antreprenoare' va continua la Sibiu, Piatra Neamț, Arad și Ploiești, cu discuții despre deciziile care influențează dezvoltarea companiilor și, cumulate, direcția economiei. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF are în componență 33 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin/Facebook
Bursa de la București a închis pe roșu ședința de luni; principalul indice a scăzut cu 3,61%
Bursa de Valori București (BVB) a închis cu scăderi de peste 2% pe toți indicii, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 259,21 milioane de lei (49,29 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, s-a depreciat cu 3,61%, până la 33.743,73 puncte. Indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni listate la BVB, a consemnat un declin de 3,62%, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 3,46% din valoare, iar reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, a închis cu o scădere de 2,81%. De asemenea, BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, a coborât cu 3,98%, în timp ce BET-FI, al societăților de investiții financiare, s-a diminuat cu 2,34%. Indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, s-a depreciat cu 3,57%. Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Băncii Transilvania, cu schimburi de 59,39 milioane de lei, urmate de acțiunile Romgaz, cu 45,08 milioane de lei, și de cele ale OMV Petrom, cu 25,95 milioane de lei. Conform datelor BVB, cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile FIAR BET FI Index Invest (+14,56%), COMCM (+14,48%) și AETA (+9,27%). Pe de altă parte, scăderile cele mai importante au fost consemnate de acțiunile Rompetrol Rafinare (-15%), Romgaz (-10,45%) și Transelectrica (-8,90%). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda)
CFR SA: Procesele de fuziune prin absorbție cu Telecomunicații CFR și Societatea Tipografica ''Filaret'' au fost finalizate
Compania Națională de Căi Ferate ''CFR'' SA a finalizat fuziunea prin absorbție cu Telecomunicații CFR S.A. și Tipografica ''Filaret'' S.A., activitățile, patrimoniul, drepturile și obligațiile celor două societăți fiind integrate în structura companiei care administrează infrastructura feroviară publică, potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES. Operațiunile reprezintă o reorganizare internă a unor entități controlate de stat din sectorul feroviar, iar acestea nu presupun privatizarea societăților absorbite și nici transferul activelor către investitori privați, susțin reprezentanții CFR SA. ''CFR SA informează că procesele de fuziune prin absorbție cu Societatea 'Telecomunicații CFR' S.A. și Societatea Tipografica 'Filaret' S.A. au fost finalizate, în urma admiterii, la data de 31 august 2026, a cererilor de înregistrare aferente celor două operațiuni. CFR S.A. are calitatea de societate absorbantă, iar activitățile, patrimoniul, drepturile și obligațiile celor două societăți sunt integrate în structura companiei. Finalizarea fuziunilor reprezintă o etapă în procesul de reorganizare și consolidare a CFR S.A. Activități desfășurate până în prezent prin entități juridice distincte sunt reunite în cadrul companiei care administrează infrastructura feroviară publică'', se arată în comunicat. Finalizarea celor două fuziuni reduce numărul entităților juridice distincte prin care sunt desfășurate activități aflate în legătură cu compania, consolidează capacitatea CFR S.A. de a coordona direct resursele integrate și contribuie la îndeplinirea Țintei 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență. ''Rezultatul urmărit este o structură mai simplă și mai coerentă, cu activități reunite în cadrul aceleiași companii, circuite administrative mai directe și o capacitate sporită de coordonare a resurselor necesare administrării infrastructurii feroviare'', susțin reprezentanții CFR SA. Prin această reorganizare, CFR S.A. urmărește simplificarea structurii corporative, reducerea fragmentării administrative și coordonarea directă a activităților și resurselor preluate. De asemenea, integrarea celor două societăți permite trecerea de la un model în care anumite activități erau administrate prin persoane juridice distincte la unul în care acestea sunt gestionate direct în cadrul CFR S.A. ''Reorganizarea creează premisele pentru: simplificarea circuitelor administrative și decizionale; reducerea suprapunerilor dintre funcțiile administrative și de suport; coordonarea unitară a activităților preluate; gestionarea integrată a patrimoniului și resurselor; corelarea mai directă a activităților preluate cu necesitățile administratorului infrastructurii feroviare; reducerea fragmentării juridice și organizaționale; integrarea contractelor, activităților și resurselor în procesele interne de administrare și control ale CFR S.A.'', se menționează în comunicat. Potrivit CFR SA, prin integrarea celor două societăți, CFR S.A. reunește într-o singură companie activități anterior administrate separat și creează cadrul pentru procese interne mai clare și o coordonare directă a resurselor preluate. ''Efectele economice și operaționale concrete ale reorganizării vor putea fi evaluate după integrarea completă a activităților. CFR S.A. nu anticipează în această etapă valori ale eventualelor economii care nu au fost încă determinate'', se menționează în comunicat. Fuziunea prin absorbție a Telecomunicații CFR S.A. de către CFR S.A. a fost realizată în condițiile Proiectului de fuziune autentificat sub nr. 1102 din 28 iulie 2026 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 5108 din 29 iulie 2026. Documentele aprobate pentru această operațiune stabilesc 31 august 2026 drept data efectivă a fuziunii. ''începând cu data efectivă a fuziunii, activitățile, punctele de lucru, drepturile și obligațiile Telecomunicații CFR S.A. sunt preluate de CFR S.A. și integrate în structura companiei. Integrarea permite administrarea directă, în cadrul CFR S.A., a activităților preluate de la Telecomunicații CFR S.A. și corelarea acestora cu necesitățile companiei și cu activitățile aferente administrării și modernizării infrastructurii feroviare'', explică compania în comunicat. De asemenea, fuziunea prin absorbție a Tipografica 'Filaret' S.A. de către CFR S.A. a fost realizată în condițiile Proiectului de fuziune publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 5108 din 29 iulie 2026. Documentele fuziunii stabilesc drept dată efectivă data înregistrării operațiunii la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Ca urmare a admiterii, la 31 august 2026, a cererii de înregistrare, procesul de fuziune este finalizat. Activitățile, punctul de lucru, drepturile și obligațiile Tipografica 'Filaret' S.A. sunt preluate de CFR S.A. și integrate în structura companiei. Prin această integrare, activitățile gestionate anterior printr-o societate distinctă vor fi administrate direct în cadrul CFR S.A., într-o structură comună de coordonare și management. ''Ca efect al fuziunilor, cele două societăți absorbite își încetează existența juridică distinctă, fără lichidare, iar patrimoniul, activitățile, drepturile și obligațiile acestora sunt preluate de CFR S.A., în condițiile legii și ale documentelor de fuziune. Activitățile celor două societăți nu sunt eliminate, ci integrate și continuate în cadrul CFR S.A. Prin reunirea acestora într-o singură structură, compania urmărește eliminarea unor etape administrative generate de funcționarea unor persoane juridice separate și o gestionare mai directă a resurselor, contractelor și activităților preluate'', menționează sursa citată. Compania Națională de Căi Ferate ''CFR'' S.A. va continua etapele administrative și operaționale necesare integrării complete a activităților celor două societăți. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Ministerul Finanțelor schimbă modul de evaluare și recompensare a performanței în ANAF, de la 1 ianuarie 2027
Performanța angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi evaluată, de la 1 ianuarie 2027, în baza unor indicatori clari, măsurabili și verificabili, care pot aduce recompense, dar și reduceri de până la 10% ale drepturilor salariale. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis AGERPRES, Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță și criteriile de evaluare a performanței personalului ANAF, adoptată luni de Guvern, schimbă modul în care performanța este definită și măsurată în ANAF. Sistemul introduce atât recunoașterea performanței demonstrate, cât și o componentă de malus pentru neperformanță. Evaluarea va fi construită pe indicatori clari, măsurabili și verificabili și va face legătura între rezultatele instituției, performanța fiecărei structuri și contribuția individuală a angajatului. ''Rezultatele în colectare și în execuția bugetară obținute consecvent în ultimul an arată că lucrurile se pot schimba atunci când există obiective clare și responsabilitate. în toată această perioadă, echipe dedicate din cadrul ANAF au susținut un efort foarte mare și au demonstrat, prin rezultate, că instituția poate funcționa altfel. Dar nu putem construi performanța unei instituții pe efortul excepțional al câtorva oameni. Trebuie să transformăm această disciplină într-o regulă la întreg nivelul ANAF: performanța să fie măsurată și recunoscută, iar lipsa de performanță să aibă consecințe'', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit sursei citate, indicatorii-cheie de evaluare vor fi stabiliți anual, pe structuri organizatorice, în funcție de obiectivele strategice ale ANAF, atribuțiile fiecărei structuri și programul anual de încasări. Pentru fiecare indicator vor fi stabilite ținte, surse de date, formule de calcul, periodicitatea raportării și documentele justificative. Indicatorii vor trebui să fie măsurabili, verificabili și să includă atât componente cantitative, cât și calitative. ''Noua metodologie schimbă astfel accentul de la volumul activității la calitatea rezultatului. De exemplu, în evaluarea activității de control va conta cât de riguros au fost identificate riscurile fiscale și cât de solide sunt deciziile emise, inclusiv în etapele ulterioare de contestare. Pentru contribuabili, această abordare urmărește controale mai bine țintite și reducerea presiunii administrative asupra celor care își respectă obligațiile fiscale'', se arată în comunicat. Metodologia prevede expres că indicatorii nu pot fi construiți astfel încât să încurajeze comportamente abuzive, controale nejustificate sau afectarea disproporționată a drepturilor contribuabililor, susțin reprezentanții ministerului. De asemenea, MF precizează că noul sistem introduce explicit și consecințe pentru rezultatele slabe. Pentru a fi eligibil pentru recunoașterea performanței, un angajat trebuie să obțină la evaluarea anuală calificativul ''bine'' sau ''foarte bine'', să își îndeplinească indicatorii și să respecte condițiile de integritate. în cazul în care inspectorul primește calificativul ''satisfăcător'', drepturile salariale ale acestuia se diminuează cu 10% până la următoarea evaluare anuală. Astfel, principiul noului sistem este că performanța și neperformanța nu mai pot produce aceleași consecințe. ''Recompensa este condiționată de rezultate și nu reprezintă un drept salarial. Acordarea recompensei va depinde succesiv de trei niveluri de performanță: Performanța ANAF - programul de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor trebuie realizat; Performanța structurii - direcția, administrația, serviciul sau compartimentul trebuie să își îndeplinească indicatorii aplicabili; Performanța individuală - angajatul trebuie să își realizeze indicatorii individuali și să contribuie efectiv la rezultatele structurii'', susține sursa citată. Prin urmare, faptul că o structură și-a îndeplinit obiectivele nu generează automat o recompensă pentru toți angajații acesteia. în plus, angajatul trebuie să fi obținut la evaluarea profesională anuală calificativul ''bine'' sau ''foarte bine'', să îndeplinească cerințele de integritate și să nu se afle într-o situație de excludere prevăzută de metodologie. Potrivit MF, metodologia stabilește trei plafoane maxime: până la 3 salarii de bază pentru activități precum managementul riscurilor fiscale, antifraudă, executare silită, managementul informației, evidența pe plătitor și monitorizarea veniturilor; până la 2 salarii de bază pentru activități precum inspecția fiscală, verificarea situației fiscale personale, executarea silită pentru cazuri speciale, anumite activități juridice și resurse umane; până la un salariu de bază pentru celelalte categorii de activități. ''Aceste niveluri reprezintă plafoane maxime, nu bonusuri garantate. Suma efectivă va depinde de rezultatele obținute, de contribuția individuală și de fondurile disponibile în bugetul ANAF'', susțin reprezentanții ministerului. Recompensa se acordă o singură dată pe an, după finalizarea evaluării și validarea indicatorilor, iar plata se face în anul următor celui pentru care a fost evaluată performanța. Potrivit MF, propunerile sunt fundamentate de conducătorii structurilor și aprobate prin ordin al președintelui ANAF. De asemenea, Hotărârea separă recompensa anuală pentru performanța curentă de stimulentul acordat pentru rezultate excepționale. ''în cazul performanței excepționale, nu este suficientă stabilirea unor sume suplimentare printr-un act de control. Sunt avute în vedere creanțe definitive și efectiv încasate, iar recompensa poate ține cont numai de contribuția directă, efectivă și documentată a persoanei la obținerea rezultatului'', se mai arată în comunicat. Metodologia se aplică începând cu 1 ianuarie 2027, iar indicatorii-cheie de performanță vor fi aprobați anual prin ordin al ministrului Finanțelor, pe baza propunerilor ANAF. în termen de 90 de zile de la publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial, președintele ANAF va stabili circuitul intern al propunerilor, procedurile de verificare și raportare și modul de evidență a recompenselor. Prin noul mecanism, Ministerul Finanțelor urmărește trecerea de la o evaluare bazată preponderent pe volumul activității la una în care contează identificarea corectă a riscului, calitatea actului fiscal, rezultatele obținute și contribuția individuală demonstrabilă. Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță și criteriile de evaluare a performanței personalului ANAF a fost adoptată luni de Executiv, la propunerea Ministerului Finanțelor. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Harghita: Proiectil perforant trasor din Al Doilea Război Mondial, găsit de muncitori în Miercurea-Ciuc
Un proiectil perforant trasor de calibru 100 mm a fost descoperit, luni după-amiază, de muncitorii unui operator economic din municipiul Miercurea-Ciuc, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Harghita. La fața locului a intervenit, în cel mai scurt timp, echipa pirotehnică a ISU Harghita, care a ridicat, transportat și depozitat elementul de muniție în vederea distrugerii ulterioare. Potrivit sursei citate, proiectilul datează, cel mai probabil, din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Foto: ISU Harghita ISU Harghita le recomandă cetățenilor ca, în cazul în care descoperă obiecte metalice care seamănă cu elemente de muniție neexplodată, să nu le miște, să nu le desfacă, să nu le lovească, taie sau demonteze și să nu le introducă în clădiri sau locuințe. De asemenea, pompierii avertizează că astfel de obiecte nu trebuie folosite pentru improvizarea unor unelte sau ornamente și că nu trebuie folosit focul deschis în apropierea lor. AGERPRES/(AS - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
Șeful SPP, Lucian Pahonțu: Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc să fie clarificate cât mai curând
Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a transmis luni mass-media un punct de vedere privind situația sa, precizând că își dorește ca acuzațiile care i se aduc să fie clarificate cât mai curând. ''îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate'', susține Lucian Pahonțu. Șeful SPP subliniază că, de-a lungul timpului, activitatea lui ''a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate''. ''De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat. Mai mult, evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale în care sunt derulate cercetări de mai mulți ani și sunt convins că, dacă aș fi avut vreo implicare în violențele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat'', precizează Lucian Pahonțu. El menționează că ''decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României, oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor și toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor''. ''De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate. Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament. Nu am ascuns niciodată aspecte privind parcursul meu profesional. Datele sunt cunoscute în spațiul public și sunt disponibile în mediul virtual de foarte mulți ani. Poziția mea este simplă: nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de 'poliție politică'. Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele. Resping cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor care au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 în Piața Universității și în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, din zilele de 13 - 14 iunie 1990'', a transmis șeful SPP. Pahonțu spune că a absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar în perioada 1987 - 1989 a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având atribuții exclusiv în domeniul transmisiuni. ''în decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală. Componența companiei în care activam era următoarea: un pluton transmisiuni, un pluton de apărare antiaeriană, un pluton logistic (bucătari), un pluton conducători auto și un alt pluton logistic (gospodăria agroalimentară). Prin însăși structura ei, compania era o subunitate de sprijin logistic, specializată în activități de suport pentru celelalte subunități din cadrul UM 0305'', explică șeful Serviciului de Protecție și Pază. Lucian Pahonțu arată că, în seara zilei de 21 decembrie 1989, compania din care făcea parte s-a deplasat, la ordin, în trei locuri: ''în jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 2:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaos, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989'', precizează el. De asemenea, potrivit lui Pahonțu, în seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce a primit ordinul în jurul orei 22:00, a intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei, fără a avea asupra lor ''muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă''. ''în cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii. (...) Menționez că, la sosirea în unitate, muniția a fost verificată și predată și nu lipsea niciun cartuș. Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii, așa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o și în declarația din martie 1990'', a mai transmis șeful SPP. Acesta respinge ''cu fermitate orice acuzație de implicare în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, care au avut loc în zilele de 13 - 14 iunie 1990''. ''în cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București. în intervalul respectiv, am rămas în cazarmă, conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române. Potrivit regulamentelor militare, orice acțiune se realizează în baza unui ordin care este consemnat în documente ce se arhivează și se păstrează. Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității. în acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului'', menționează Pahonțu. Șeful SPP arată că, de la momentul numirii sale în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, a fost stabilit ''parcursul instituțional, având un singur scop: dezvoltarea, modernizarea și creșterea gradului de profesionalism al instituției, pentru îndeplinirea în condiții optime a misiunii de asigurare a protecției demnitarilor statului român și a celor străini, pe timpul șederii lor în România''. ''A fost un proces lung, construit pe principii solide de legalitate, neutralitate, echidistanță politică, eficiență și adaptabilitate, care a făcut ca acest serviciu să devină o instituție de prestigiu la nivel internațional. în acești ani, Serviciul de Protecție și Pază s-a integrat deplin în structurile euroatlantice, dezvoltând ample programe de cooperare în domeniul protecției demnitarilor cu structuri din cadrul NATO, ONU și UE, dar și cu statele membre ale acestor organizații și în special SUA. Profesionalismul ofițerilor SPP în cadrul misiunilor internaționale a fost confirmat, în repetate rânduri, prin comunicările oficiale și instituționale ale partenerilor noștri din întreaga lume. îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate'', afirmă șeful SPP, Lucian Pahonțu. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Florin Marin, editori online: Simona Aruştei, Gabriela Badea)
Tulcea: Bărci scufundate, pontoane de acostare și ambarcațiuni avariate, după accidentul naval din Portul Tulcea
Două bărci s-au scufundat, iar alte cinci ambarcațiuni și două pontoane de acostare aflate pe malul Dunării, în Portul Tulcea, au fost afectate, după un accident provocat de o navă, aflată sub pavilion Panama, care a suferit o defecțiune la sistemul de guvernare, în timp ce circula pe Dunărea maritimă. Datele furnizate AGERPRES de Autoritatea Navală Română (ANR) arată că vasul 'S Line', cu o lungime de 146,8 metri, în timp ce naviga amonte și tranzita cotul Tulcea, secțiune a Dunării maritime, a suferit, luni, în jurul orei 17:10, o defecțiune la sistemul de guvernare. 'Din această cauză, nava a deviat de la traseul de navigație și a intrat în coliziune cu instalații portuare și ambarcațiuni staționate. Nu s-au înregistrat persoane rănite sau pierderi de vieți omenești', a precizat purtătorul de cuvânt al ANR, Irina Pușcașu. în urma accidentului, au fost avariate două pontoane de acostare, două bărci de dimensiuni mici s-au scufundat, alte trei au suferit avarii la corp și suprastructură, iar alte două bărci au avut suprastructura afectată. Potrivit sursei citate, șenalul navigabil nu a fost blocat. AGERPRES/(AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Tulcea: Ambarcațiuni și pontoane avariate de o navă maritimă, în Portul Tulcea
Handbal feminin: SCM Râmnicu Vâlcea, victorioasă în prima etapă a Ligii Naționale
SCM Râmnicu Vâlcea a învins-o pe CS Minaur Baia Mare cu scorul de 28-26 (18-14), luni, în Sala Sporturilor Traian din Râmnicu Vâlcea, într-un meci din prima etapă a Ligii Naționale de handbal feminin. SCM a dominat jocul, dar avantajul său nu a fost mai mare de patru goluri. De la gazde s-au remarcat Tuva Hoeve Ulsaker, Julia Monika Maidhof, cu câte 5 goluri, Grace Zaadi Deuna, Cristina Florica, Inger Smits, câte 4 goluri. Diana Ilina și Jessica Quintino Ribeiro au reușit câte 5 goluri pentru Minaur, iar Teodora Lavinia Damian și Seynabou Mbengue Rodriguez au marcat câte 4 goluri. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: SCM Râmnicu Vâlcea - Handbal feminin / Facebook.com
Harghita: CJ și fostul președinte Borboly Csaba, poziții opuse privind prejudiciul din dosarul penal
Consiliul Județean (CJ) Harghita și fostul președinte al instituției, Borboly Csaba, actual vicepreședinte, au poziții opuse privind prejudiciul în dosarul penal în care acesta a fost achitat de Curtea de Apel Târgu Mureș pentru acuzațiile de abuz în serviciu, o dispută pe această temă având loc luni în ședința ordinară a forului deliberativ al județului. Avocata care a reprezentat în instanță CJ Harghita, dr. Boilă Lacrima Rodica, a intervenit la debutul ședinței pentru a informa consilierii despre decizia Curții de Apel și a susținut că prejudiciul trebuie recuperat, în timp ce Borboly Csaba susține că hotărârea de achitare 'confirmă' că nu a produs prejudiciul care i-a fost atribuit. Potrivit avocatei, Curtea de Apel a achitat inculpații de acuzația de abuz în serviciu, însă a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. 'Este important să vă informăm asupra faptului că, la nivelul compartimentului juridic, încă din anul 2010, apoi 2011, au fost declanșate mai multe procese civile, pe temeiul răspunderii contractuale, pe temeiul răspunderii delictuale și, din câte mi-aduc aminte, și pe Dreptul Muncii, respectiv decizii de imputație, procese care au fost suspendate până la soluționarea procesului penal. Și atunci, sugerează Curtea de Apel să ne reîntoarcem la dosarele civile, în care să putem să recuperăm acest prejudiciu', a precizat avocata Boilă, într-o intervenție online. Aceasta a explicat și de unde provine prejudiciul, susținând că au fost efectuate plăți pentru lucrări neefectuate, în baza unor documente falsificate. Avocata le-a mai transmis consilierilor că ancheta care a fost declanșată de DNA are la bază o situație reală. 'Această anchetă care a fost declanșată în dosarul penal de către DNA are la bază o situație reală. Deci, lucrul acesta trebuie să fie înțeles de către toți consilierii județeni. în sensul că, atunci când se comit ilegalități, aceste ilegalități trebuie să fie constatate, trebuie să fie remediate, iar prejudiciile trebuie să fie reparate', a spus aceasta. Și actualul președinte al CJ Harghita, Biro Barna Botond, a afirmat în cadrul ședinței, într-o dispută cu Borboly Csaba, că 'sunt prejudicii uriașe și o responsabilitate uriașă'. Borboly Csaba susține însă, într-o declarație pentru AGERPRES, că achitarea sa definitivă în acuzațiile de abuz în serviciu 'confirmă' că nu a produs prejudiciul care i se impută. 'Curtea de Apel Târgu Mureș m-a achitat definitiv în ceea ce privește acuzațiile de abuz în serviciu, care au reprezentat esența acestui dosar și presupusul prejudiciu imputat timp de aproape 14 ani. Hotărârea definitivă confirmă că, în aceste acuzații, nu am produs prejudiciul care mi-a fost atribuit și nu am săvârșit faptele pentru care am fost trimis în judecată. Achitarea este un fapt juridic și trebuie respectată ca atare, chiar dacă observ încercări politice de a relativiza sau de a pune sub semnul întrebării semnificația acestei hotărâri', a declarat Borboly. Acesta a mulțumit familiei și celor care l-au susținut în ultimii 14 ani și a transmis că disputele politice nu ar trebui transformate în confruntări judiciare. 'Sper, totodată, că acei colegi politici care au crezut că un asemenea proces poate fi folosit pentru eliminarea unui adversar din viața publică au înțeles lecția acestor ani: disputele politice trebuie purtate politic, nu prin transformarea justiției într-un instrument de confruntare', a afirmat Borboly. El a mai precizat că va continua să lucreze pentru Harghita 'cu aceeași hotărâre și responsabilitate'. CJ Harghita a informat vineri că instituția, care a intervenit în acest proces ca și parte civilă, va face toate demersurile pentru recuperarea prejudiciului. 'Interesul public este cel mai important aspect al acestei proceduri, pentru care instanța a lăsat nejudecată cererea Consiliului Județean Harghita și al comunei Mihăileni, bineînțeles, dar vorbim acum de Consiliul Județean Harghita, precizând bineînțeles faptul că în continuare acestea vor putea face obiectul unor următoare litigii civile. Deci, instanța nu s-a pronunțat, dar a evidențiat faptul că pentru acestea pot fi făcute demersuri în litigii civile. Există într-adevăr încă din anii 2012-2013 anumite litigi civile care au fost inițiate de Consiliul Județean, dar care pe perioada derulării procesului penal au fost suspendate. Sunt suspendate încă la momentul actual. în continuare, instituția are obligația de a face demersurile pentru recuperarea prejudiciilor și repararea pagubelor', a arătat, într-o conferință de presă, directoarea executivă a Direcției Juridice și Achiziții Publice din cadrul CJ Harghita, Groza Noemi. Curtea de Apel Târgu Mureș i-a achitat săptămâna trecută pe Borboly Csaba și pe ceilalți inculpați de majoritatea acuzațiilor formulate în dosarul penal în care erau judecați pentru presupuse fapte de corupție. în cazul lui Borboly, instanța a dispus achitarea pentru abuz în serviciu în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în formă continuată și inducere în eroare a organelor judiciare. în ceea ce privește cele două acuzații de fals intelectual, procesul penal a încetat ca urmare a prescripției răspunderii penale, soluția Tribunalului Mureș din 2025 fiind menținută de Curtea de Apel Târgu Mureș. Totodată, Curtea de Apel Târgu Mureș a mai decis că 'în baza art. 397 alin. 5 cu referire la art. 25 alin. 5 C. pr. pen., lasă nesoluționate acțiunile civile exercitate în procesul penal de către părțile civile Județul Harghita, reprezentat prin Consiliul Județean Harghita, și Comuna Mihăileni'. Anul trecut, în primă instanță, Tribunalul Mureș a dispus încetarea procesului în care Borboly Csaba era judecat alături de mai multe persoane, invocând prescripția răspunderii penale.însă instanța a admis atunci în parte acțiunea formulată de Consiliul Județean Harghita și l-a obligat pe Borboly Csaba să plătească daune materiale de peste 1,1 milioane de lei, în solidar cu alți inculpați și cu SC Bridge Road SRL. De asemenea, fostul vicepreședinte al CJ Harghita Sofalvi Laszlo era obligat să plătească aproximativ 1,4 milioane de lei, alături de alți inculpați și de firma SC Stravia Group SRL. Totodată, a fost admisă și acțiunea civilă a comunei Mihăileni. Potrivit DNA Târgu Mureș, Borboly Csaba a fost trimis în judecată în 2013, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată - câte trei acte materiale, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată - trei acte materiale, două infracțiuni de fals intelectual și denunțare calomnioasă. Aceeași sursă susține că prejudiciul total produs județului Harghita, ca urmare a activităților inculpaților, desfășurate în anii 2010 și 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea dată), care constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare și în diferența dintre prețurile onorate și cele oferite de firmele descalificate la licitație, substanțial mai mici. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)
Grupul Electrica a raportat un profit net de 457,5 milioane de lei în primul semestru al acestui an
Grupul Electrica a înregistrat un profit net de 457,5 milioane de lei în primul semestru din acest an, în creștere cu 8,6%, respectiv cu 36,1 milioane lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, informează un comunicat al companiei. Acest rezultat este generat, în principal, ca urmare a creșterii profitului operațional diminuat de impactul negativ al rezultatului financiar în primul semestru al anului 2026, la care se adaugă impactul negativ din creșterea impozitului pe profit. în ceea ce privește EBITDA, în primele șase luni ale anului în curs, acest indicator a crescut cu 7,7% (76,9 milioane lei), ajungând la o valoare de 1,079 miliarde de lei, comparativ cu valoarea de 1,002 miliarde de lei realizată în primul semestru al anului 2025. Creșterea EBITDA provine în principal din variația segmentului de furnizare, având o evoluție pozitivă în primele șase luni ale anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025. ''Rezultatele acestui semestru confirmă stabilitatea operațională a Grupului. Electrica continuă procesul de transformare: furnizarea performează într-o piață complet liberalizată, noile capacități de producție încep să contribuie, iar investițiile în regenerabile și stocare ne apropie de rolul pe care ni-l dorim în piața de energie. Electrica a devenit mai mult decât distribuție și furnizare. A devenit un grup în care urmează să începem să vedem rezultatele integrării întregului lanț valoric: producție, stocare, furnizare, distribuție și servicii energetice. (...)'', a declarat Alexandru Chiriță, CEO Electrica, citat într-un comunicat transmis AGERPRES. Profitul operațional pentru primul semestru al acestui an a înregistrat o creștere de 66,6 milioane de lei, până la valoarea de 773,1 milioane lei, comparativ cu valoarea de 706,5 milioane lei realizată în S1 2025. Această creștere se datorează în principal creșterii veniturilor operaționale cu 110,3 milioane lei, impact pozitiv diminuat de creșterea costurilor operaționale cu 43,7 milioane de lei. Potrivit companiei, veniturile din activitatea curentă au înregistrat o creștere de 1,158 miliarde de lei, impact pozitiv diminuat de scăderea altor veniturilor operaționale cu 1,048 miliarde de lei în principal din încheierea schemei de sprijin pe segmentul de furnizare. Pe segmentul de furnizare, veniturile au înregistrat o creștere în primul semestru din 2026 cu aproximativ 948,3 milioane de lei (+28,7%), comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la valoarea de 4,25 miliarde de lei. Creșterea veniturilor din furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale a fost determinată, în principal, de stabilirea prețului de vânzare a energiei electrice prin mecanisme concurențiale, adaptate strategiei companiei. Acest efect pozitiv a fost parțial diminuat de scăderea cu 9% a cantității de energie furnizată pe piața cu amănuntul, susțin reprezentanții companiei. ''Eliminarea schemei de plafonare a permis filialei de furnizare să își construiască strategia de preț pe criterii de piață concurențială și profitabilitate, adaptată în funcție de categoriile de clienți. Contribuția segmentului de furnizare la veniturile consolidate ale Grupului este în proporție de 69,9%, iar contribuția la EBITDA Grupului este 16,8%'', se arată în comunicat. Veniturile din subvenții aferente primului semestru din 2026 au fost în valoare de 25,7 milioane lei, față de 1,056 miliarde de lei înregistrate în perioada similară din 2025. La 30 iunie 2026, subvențiile estimate de încasat de la autorități totalizează 2,544 miliarde de lei, potrivit datelor transmise de companie. Pe segmentul de distribuție, veniturile au crescut cu aproximativ 133,9 milioane de lei (+4,9%), la 2,839 miliarde de lei (din care 1,773 miliarde de lei venituri cu clienți externi Grupului), față de S1 2025, în principal ca urmare a creșterii veniturilor din energie reactivă și din evoluția veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12 (ca urmare a recunoașterii veniturilor din contractele de concesiune). EBITDA pe segmentul de distribuție a avut o evoluție negativă de 42,3 milioane lei în principal din creșterea cheltuielilor operaționale. Potrivit sursei citate, contribuția segmentului de distribuție a energiei electrice la veniturile consolidate ale Grupului este de 29,4%, iar contribuția la EBITDA Grupului este 85,2%. Pe segmentul de producție, veniturile au crescut cu aproximativ 4,4 milioane de lei sau 82,8% la 9,7 milioane lei față de primul semestru al anului 2025, ca urmare a operaționalizării parcurilor fotovoltaice Vulturu și Satu Mare 2. Volumul de energie electrică distribuită a fost de 8,9 TWh, în ușoară scădere cu 0,5% față de S1 2025. Filiala Distribuție Energie Electrică România (DEER) deservește aproximativ 4,011 milioane utilizatori din 18 județe, pe o arie ce acoperă circa 40,8% din suprafața României. Baza Activelor Reglementate (BAR), în termeni nominali, este estimată la sfârșitul lui S1 2026 la valoarea de 8,7 miliarde lei. în primul semestru, DEER a realizat și a pus în funcțiune investiții în valoare de 233 milioane lei (variație marginală de -1% comparativ cu S1 2025). Totodată, volumul de energie electrică furnizată pe piața cu amănuntul a fost de 3,4 TWh, în descreștere cu 9% comparativ cu S1 2025. Electrica Furnizare deservește aproximativ 3,2 mil. locuri de consum (cel mai mare portofoliu din România), din care 1,77 milioane locuri de consum pe piața concurențială și 1,46 milioane locuri de consum în regim de serviciu universal și ca furnizor de ultimă instanță. Electrica Furnizare este al treilea cel mai mare furnizor de energie electrică din România atât pe piața totală, cât și pe cea concurențială (bazat pe volumele furnizate), cu o cotă totală de piață de 14,27% și o cotă pe piața concurențială de 11,01% în ianuarie-mai 2026, conform ultimelor rapoarte ANRE disponibile. Volumul de energie electrică produsă a crescut la 21 GWh, de peste trei ori mai mult ca în primul semestru din 2025. Creșterea reflectă intrarea în operare a parcurilor fotovoltaice Vulturu și Satu Mare 2 după a doua jumătate a anului 2025. Pe segmentul de producție, Grupul Electrica are în portofoliu proiecte de energie regenerabilă, fotovoltaică și eoliană, cu o capacitate totală de 307,5 MW, aflate fie în operare, fie în diferite stadii de dezvoltare. Dintre acestea, 46,5 MW sunt deja operaționali. De asemenea, Electrica are proiecte de stocare a energiei de aproximativ 949,5 MWh în diferite stadii de dezvoltare. Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție, furnizare și producție a energiei electrice din România, precum și unul dintre principalii furnizori de servicii energetice la nivel național. Grupul deservește 4 milioane de utilizatori, acoperind 18 județe din trei zone geografice pentru distribuția energiei electrice (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord), și întreg teritoriul țării pentru furnizarea energiei electrice, mentenanță și servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica, societatea holding a Grupului, este listată la Bursele de Valori din București și Londra, având capital majoritar privat. Prin intermediul acesteia, este singurul grup românesc din domeniul energiei care operează integrat în sectoarele distribuției, furnizării și producției de energie electrică. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Transelectrica a semnat două contracte de finanțare de peste 350 de milioane de lei pentru digitalizarea și modernizarea rețelei
CNTEE Transelectrica SA a semnat cu Ministerul Energiei două contracte de finanțare de peste 350 de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare pentru investiții în digitalizarea și modernizarea Rețelei Electrice de Transport, a anunțat, luni, Transelectrica. 'Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA Transelectrica SA a semnat în data de 28 august 2026, cu Ministerul Energiei, două contracte de finanțare din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de peste 351 de milioane de lei, pentru proiectele de investiții 'Optimizarea funcționării liniilor electrice aeriene prin extinderea sistemului de monitorizare online DigiTEL Smart Lines' și 'Creșterea calității reglajului de tensiune în stația Gutinaș'. Cele două investiții vizează creșterea siguranței și eficienței în funcționare a Rețelei Electrice de Transport, prin implementarea unor tehnologii avansate de monitorizare și reglaj, precum și creșterea capacității Sistemului Electroenergetic Național de a integra noi capacități de producție din surse regenerabile', informează un comunicat al companiei, transmis AGERPRES. Transelectrica a depus, în luna august 2025, aplicațiile pentru cele două proiecte în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare, la Comitetul pentru investiții pentru Fondul pentru Modernizare și Banca Europeană de Investiții (BEI), conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei și Directivei 2003/87/CE. Comisia Europeană a aprobat finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare pentru cele două proiecte, valoarea totală aprobată fiind de 351,143 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 67 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, pentru proiectul 'Optimizarea funcționării liniilor electrice aeriene prin extinderea sistemului de monitorizare online DigiTEL Smart Lines', valoarea totală aprobată din Fondul pentru Modernizare este de 18,623 milioane de euro, echivalentul a 97,65 milioane lei, fără TVA. Obiectivul principal al proiectului este creșterea siguranței în funcționare a liniilor electrice aeriene, prin diagnoza și estimarea online a stării tehnice a acestora, pe baza datelor obținute în timp real. 'O componentă importantă a investiției este operaționalizarea conceptului Dynamic Line Rating (DLR), prin furnizarea către Operatorul de Sistem a unor informații precise și în timp real, care vor permite o mai bună utilizare a capacității de transport a liniilor electrice aeriene și adaptarea acesteia în funcție de condițiile meteorologice. Implementarea acestei soluții va contribui la reducerea riscurilor și la creșterea fiabilității și eficienței în funcționare a liniilor electrice aeriene', precizează Transelectrica în comunicat. Proiectul constă în achiziția și montarea unor sisteme de monitorizare online pentru 27 de linii electrice aeriene din toate zonele țării și este inclus în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, înscriindu-se astfel în continuitatea strategiei companiei de modernizare și digitalizare a infrastructurii de transport al energiei electrice. în ceea ce privește proiectul 'Creșterea calității reglajului de tensiune în stația Gutinaș', valoarea totală aprobată din Fondul pentru Modernizare este de 48,345 milioane de euro, echivalentul a 253,493 milioane de lei, fără TVA. Proiectul vizează modernizarea rețelei de transport al energiei electrice din zona Moldovei prin implementarea unei soluții avansate de reglaj dinamic al tensiunii. Astfel, stația Gutinaș, un nod critic în rețeaua de transport din estul României, va fi echipată cu un sistem STATCOM cu o capacitate de ±150 MVAr, conectat la bara de 400 kV. 'Echipamentul va permite reglajul continuu și rapid al puterii reactive, contribuind la stabilizarea tensiunii în condiții de variație rapidă a sarcinii, reducerea pierderilor tehnologice, estimate la 3.283 MWh/an, integrarea suplimentară a circa 500 MW din surse regenerabile și creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național (SEN)', susțin reprezentanții Transelectrica. Proiectul este inclus în Planul de Dezvoltare a RET 2022-2031 și se aliniază obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică și decarbonizarea. De asemenea, acesta face parte din inițiativa CARMEN, fiind recunoscut ca Proiect de Interes Comun (PCI) la nivelul Uniunii Europene. Prin semnarea celor două contracte de finanțare și atragerea a peste 351 de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare, Transelectrica continuă implementarea investițiilor destinate modernizării și digitalizării Rețelei Electrice de Transport, creșterii siguranței și eficienței în funcționare și dezvoltării capacității infrastructurii de transport de a integra producția de energie electrică din surse regenerabile, au mai transmis reprezentanții Transelectrica.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica)
MAI: Importanța strategică a Mării Negre - discutată de Cătălin Predoiu și congresmanul Mike Rogers
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit luni cu congresmanul Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților a SUA, context în care au discutat, printre altele, despre evoluțiile de securitate din regiune și importanța strategică a Mării Negre. Potrivit unui comunicat al MAI transmis AGERPRES, întrevederea dintre cei doi oficiali a avut loc cu prilejul vizitei în România a unei delegații a Congresului SUA, condusă de Mike Rogers. 'Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre, precum și perspectivele aprofundării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne', se precizează în comunicat. Ministrul Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre, precum și rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate, totodată, subliniind angajamentul României de a continua să acționeze ca aliat de încredere, furnizor de securitate și partener strategic al Statelor Unite, care contribuie activ la stabilitatea regională. 'O atenție deosebită a fost acordată regiunii Mării Negre, a cărei importanță strategică pentru securitatea euroatlantică a crescut semnificativ în actualul context geopolitic. Viceprim-ministrul român a subliniat că România și Statele Unite împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune - asigurarea securității și stabilității pe termen lung - și a evidențiat rolul României în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre', menționează sursa citată. în acest context, demnitarul român a evidențiat legătura directă dintre securitate, stabilitate și prosperitate, precum și importanța dezvoltării pilonului economic al Parteneriatului Strategic România-SUA. 'Un mediu sigur, stabil și predictibil creează premisele necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie, la rândul lor, la consolidarea rezilienței și securității. Din această perspectivă, aprofundarea cooperării economice și stimularea investițiilor americane în România reprezintă o componentă importantă a dezvoltării pe termen lung a relației bilaterale', a spus Predoiu, citat în comunicat. în cadrul întrevederii a fost abordată și dimensiunea de securitate internă a actualelor provocări regionale, în condițiile în care amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și amenințările la adresa infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între partenerii strategici, se mai precizează în comunicat. Un punct important al discuțiilor l-a reprezentat cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă, în special în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, securității frontierelor, migrației ilegale, criminalității informatice și terorismului. Cătălin Predoiu a apreciat caracterul dinamic și orientat spre rezultate al cooperării operaționale cu FBI, precum și dezvoltarea constantă a relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations (HSI) și US Customs and Border Protection (CBP). A fost exprimat interesul pentru continuarea și aprofundarea acestei cooperări, inclusiv prin intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea capabilităților comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională. Cei doi oficiali au subliniat interesul comun pentru consolidarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic România-SUA, precum și pentru continuarea dialogului și cooperării pragmatice dintre autoritățile române și americane. Ministrul român a exprimat, totodată, aprecierea pentru sprijinul constant și bipartizan al Congresului SUA acordat României, precum și pentru atenția acordată securității Flancului Estic al NATO și regiunii Mării Negre. 'Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre. în raport cu această situație, Guvernul României trebuie să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA, odată redobândită capacitatea constituțională deplină, pentru generarea de proiecte economice de mare anvergură, pentru atragerea de investiții americane de ordinul zecilor de miliarde în proiecte cu capacitate de tractare a economiei de mâine, dar și cu efect indirect în creșterea securității', a declarat Cătălin Predoiu. El a adăugat că investițiile americane au această particularitate de a avea ca efect colateral creșterea nivelului de securitate al țării în care se investește. 'Din acest punct de vedere, ultimele luni de criză politică și de întârziere în instalarea unui guvern cu puteri depline au însemnat inevitabil și pași pe loc, oportunități întârziate. Instalarea unui nou guvern cu puteri depline trebuie să aducă o redemarare a proiectelor de cooperare economică cu SUA, așa cum am făcut-o pe durata mandatului meu pe linia de afaceri interne, ordine și siguranță publică, combaterea crimei transfrontaliere, a migrației ilegale, traficului de droguri, terorismului și cybercriminalității. O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa', a afirmat ministrul Afacerilor Interne. Delegația Congresului Statelor Unite ale Americii, aflată în România în perioada 28-31 august, este condusă de congresmanul Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților (House Armed Services Committee), și îl include pe congresmanul Eric Sorensen (D-IL), membru al aceleiași comisii. La întâlnire a participat, de asemenea, Darryl Nirenberg, ambasador al Statelor Unite ale Americii în România. Vizita cuprinde întrevederi la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)