Politic extern
4370 articole
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/OSCE condamnă Rusia și își oferă sprijinul pentru un plan de pace în #Ucraina
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și-a reiterat marți condamnarea invadării Ucrainei de către Rusia începută în urmă cu patru ani și și-a oferit din nou expertiza în gestionarea conflictelor pentru a sprijini un plan de pace și implementarea acestuia pe teren, transmite EFE. 'După patru ani de război nu trebuie să ne precupețim eforturile pentru a pune capăt acestui conflict', a declarat Ignazio Cassis, președintele în exercițiu al OSCE, organizație formată din 57 de țări din America de Nord, Europa și Asia, din care Rusia și Ucraina fac parte. Ministrul elvețian de externe a afirmat că OSCE este pregătită să își folosească experiența și instrumentele în negocierea unui armistițiu, potrivit unui comunicat emis la Viena, unde se află sediul acestei organizații de securitate. De asemenea, fosta președintă a OSCE, Elina Valtonen, a denunțat faptul că 'agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare a dreptului internațional' și a cerut ca cei responsabili pentru comiterea de crime de război să fie aduși în fața justiției. OSCE a monitorizat deja printr-o misiune de observatori încetarea eșuată a focului între forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei în 2014, misiune desființată în 2022 din cauza invaziei Rusiei. Fondată în urmă cu 50 de ani ca forum de dialog între Occident și blocul comunist în timpul Războiului Rece, OSCE traversează o criză internă de la invadarea Ucrainei de către Rusia, criză agravată de faptul că toate deciziile organizației trebuie adoptate prin consens. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/Liderii G7, între care și Donald Trump, își afirmă 'sprijinul neclintit pentru #Ucraina'
Liderii țărilor din G7 - grup ce reunește șapte dintre cele mai avansate economii ale lumii: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, plus Uniunea Europeană - și-au afirmat 'sprijinul neclintit' pentru Ucraina în apărarea integrității sale teritoriale și a dreptului său de a exista' într-o declarație publicată marți, cu ocazia împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă de către Rusia în Ucraina la 24 februarie 2022, potrivit France Presse. 'Ne exprimăm sprijinul continuu pentru eforturile președintelui (american Donald) Trump de a atinge aceste obiective prin lansarea unui proces de pace și făcând ca părțile să se angajeze în discuții directe. Europa are un rol de prim-plan de jucat în acest proces, împreună cu alți parteneri', declară șefii de stat și de guvern din cadrul G7. Este prima declarație comună a G7 cu privire la Ucraina la nivel de lideri de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în urmă cu un an, subliniază Franța, care prezidează în acest an G7. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Serbia: Doi bărbați suspectați că planificau asasinarea președintelui Vucic au fost reținuți
Doi bărbați au fost arestați luni seara în orașul Kraljevo din centrul Serbiei sub suspiciunea că planificau asasinarea președintelui țării, naționalistul populist Aleksandar Vucic, precum și 'o schimbare violentă a ordinii constituționale', a raportat marți poliția din Belgrad, informează EFE. Cei doi 'au fost de acord să cumpere arme și să atace viața și integritatea fizică a președintelui Republicii Serbia, a soției și a copiilor săi cu intenția de a le pune capăt vieții', a declarat poliția într-un comunicat. întrebat despre subiect marți, într-o conferință de presă difuzată de canalul de știri N1, președintele Vucic a răspuns că este conștient de ceea ce s-a întâmplat și a adăugat că suspecții intenționau să îl 'bată și să îi taie gâtul' unuia dintre fiii săi. 'Și asta nu au spus-o în mod informal, avem totul înregistrat ca dovadă', a afirmat președintele sârb. Nu este pentru prima dată în ultimii zece ani când poliția sârbă raportează încercări de atentat la adresa președintelui Vucic, dar în niciun dintre aceste cazuri nu s-a ajuns la un proces pentru presupusele agresiuni. Președintele Vucic, care domină politica sârbă de mai bine de un deceniu, se confruntă din noiembrie 2024 cu un val de proteste conduse de o mișcare studențească care cere alegeri anticipate și mai mult respect pentru statul de drept. Opoziția sârbă, care este fragmentată, îl acuză pe președintele Vucic că guvernează țara într-un mod din ce în ce mai autoritar. Serbia negociază de zece ani, fără progrese majore sau reforme, aderarea la Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)
Rusia avertizează asupra riscului de conflict nuclear dacă Parisul și Londra transferă arme nucleare Ucrainei
Președintele rus Vladimir Putin a apreciat marți că adversarii Rusiei probabil înțeleg care vor fi implicațiile unui atac nuclear asupra acesteia sau a trupelor sale, în timp ce Ministerul rus de Externe a avertizat asupra riscului de conflict între puteri nucleare și a consecințelor teribile care ar decurge de aici, reacții venite după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut că Franța și Regatul Unit pregătesc să transfere clandestin Ucrainei arme nucleare și elemente purtătoare ale unor astfel de arme, în timp ce Kievul neagă că ar încerca să obțină arme nucleare, relatează Reuters. Adresându-se Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), în ziua ce marchează patru ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, președintele Putin a avertizat Ucraina și susținătorii acesteia că vor regreta dacă forțează prea mult nota cu Rusia. 'Ei nu au reușit să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă, așa că inamicul mizează pe teroarea individuală și de masă. Aceasta include bombardarea orașelor, sabotarea infrastructurii și tentative de asasinat împotriva oficialilor guvernamentali și militari', a spus Putin în fața ofițerilor FSB. 'Există o nevoie absolută de a învinge Rusia. Ei caută orice cale, orice. Vor merge până la un punct extrem și apoi vor regreta', a adăugat el, acuzând Ucraina că sabotează procesul de pace mediat de SUA prin atacuri asupra infrastructurilor energetice ruse și că urmărește inclusiv detonarea conductelor de gaze Turk Stream și Blue Stream în Marea Neagră. Consilierul său pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat în acest timp că Rusia va contacta SUA în legătură cu încercările Ucrainei de a obține arme nucleare, după ce marți mai devreme Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut că Franța și Regatul Unit lucrează activ la furnizarea clandestină a unor arme nucleare și rachete purtătoare către Ucraina. Elitele politice franceze și britanice nu sunt dispuse să accepte înfrângerea și 'consideră că este necesar să furnizeze Ucrainei o 'armă miracol'', afirmă SVR într-un comunicat de presă. Raționamentul din spatele acestei intenții este că Ucraina 'ar putea spera să obțină condiții mai favorabile pentru a pune capăt războiului dacă dispune de bombe atomice sau măcar de o așa-numită bombă 'murdară'', adică o bombă convențională cu elemente radioactive adăugate, explică serviciul de spionaj rus. Prin urmare, continuă acesta, Franța și Regatul Unit 'lucrează activ la modalități de furnizare a acestui tip de arme și elemente purtătoare către Kiev'. 'Planurile lor implică transferul clandestin al unor componente, echipamente și tehnologii către Ucraina. Bomba nucleară franceză de mici dimensiuni TN-75, care echipează racheta balistică M51.1 cu lansare de pe submarine, este luată în considerare ca o opțiune', mai afirmă SVR. Conform acestui serviciu, întrucât francezii și britanicii sunt conștienți că o astfel de operațiune reprezintă 'o încălcare grosolană a dreptului internațional, în primul rând a Tratatului de Neproliferare, și implică riscul de distrugere a sistemului global de neproliferare, eforturile occidentale urmăresc să facă în așa fel încât echiparea Kievului cu arme nucleare să pară că a fost realizată de ucraineni înșiși'. Tot potrivit SVR, Germania 'a refuzat prudent să ia parte la această aventură periculoasă'. 'Fără nicio îndoială, această informație este extrem de importantă (...) din punctul de vedere al amenințării pe care o reprezintă pentru toți încălcarea regimului de neproliferare nucleară, cu atât mai mult în contextul conflictului armat de pe continentul european', a afirmat la conferința sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La rândul său, Ministerul rus de Externe a emis o declarație în care avertizează asupra 'riscurilor unei confruntări militare directe între puteri nucleare și, implicit, asupra consecințelor teribile care ar decurge din aceasta'. Un mesaj mai direct a venit din partea vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a spus că o lovitură nucleară rusească asupra unor ținte în Ucraina, precum și în Franța și Regatul Unit, ar fi considerată legală și justificată dacă Londra și Parisul ar furniza Kievului capacități nucleare. Potrivit lui Medvedev, informațiile transmise de SVR 'schimbă radical situația', întrucât ar fi vorba despre 'un transfer direct de arme nucleare către o țară aflată în război'. 'Nu poate exista nicio urmă de îndoială că, în acest caz, Rusia ar trebui să folosească toate armele, inclusiv cele nucleare nestrategice (armele nucleare tactice n.red), pentru a ataca în Ucraina ținte ce reprezintă o amenințare pentru țara noastră', a subliniat el. 'Și, dacă este necesar, de asemenea în țările furnizoare, întrucât acestea devin complice în conflictul nuclear cu Rusia', a completat Medvedev. 'Acesta este răspunsul proporțional la care Rusia are dreptul', a concluzionat el. Regatul Unit nu a comentat deocamdată mesajul transmis de SVR despre pregătirea unui transfer de arme nucleare către Ucraina, în timp ce ambasada Franței la Moscova l-a descris drept o 'minciună sfruntată'. Și Ucraina a negat că ar încerca să obțină astfel de arme. 'Oficialii ruși, cunoscuți pentru palmaresul lor impresionant de minciuni, încearcă din nou să inventeze vechiul nonsens despre o 'bombă murdară'', a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Georgii Tihîi. 'Pentru informare: Ucraina a negat deja de mai multe ori astfel de afirmații absurde ale Rusiei și le negăm din nou oficial acum. îndemnăm comunitatea internațională să respingă și să condamne bombele informaționale murdare ale Rusiei', a mai spus același oficial ucrainean. Ucraina a moștenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunțat la acestea în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA, Regatului Unit și Rusiei. Rusia și-a revizuit în anul 2024 doctrina nucleară, în sensul în care a scăzut pragul utilizării armelor nucleare astfel încât să considere orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, un atac comun al acestora. Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenționale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o țară care nu deține arme nucleare, dar care este susținută de puteri nucleare. De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianțe militare drept un atac efectuat de întreaga alianță.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Moscova avertizează asupra unui 'efect de domino' dacă Washingtonul reia testele nucleare
Moscova a avertizat marți în legătură cu un periculos 'efect de domino' dacă Statele Unite vor relua testele nucleare în replică la testele pe care, potrivit Washingtonului, China și Rusia le-ar fi întreprins în secret, transmite AFP. Adresându-se Conferinței pentru dezarmare de la Geneva, ambasadorul rus Ghennadi Gatilov a criticat anunțul făcut la sfârșitul lui 2025 de către președintele american Donald Trump potrivit căruia Statele Unite se pregătesc să reia primele teste nucleare de după 1992. 'Avertizăm că retragerea Statelor Unite din moratoriul lor național ar antrena un efect de domino', a declarat diplomatul rus, subliniind că 'responsabilitatea consecințelor ar reveni în totalitate Washingtonului'. Comentariile sale intervin după ce Christopher Yeaw, secretar de stat adjunct al SUA pentru controlul armamentelor și neproliferare, a afirmat săptămâna trecută că Trump a vorbit serios atunci când a spus în octombrie că Statele Unite vor relua testele nucleare. 'Așa cum a spus președintele, Statele Unite vor relua testele - citez - 'pe picior de egalitate'', a declarat Yeaw la Hudson Institute. El a insistat că aceasta 'nu înseamnă o întoarcere la testele atmosferice de tipul Ivy Mike, cu puteri de mai multe megatone', cu referire la explozia termonucleară masivă din 1952 din Pacificul de Sud. 'Cu toate acestea, egalitatea presupune un răspuns la un criteriu prealabil. Și este suficient să ne uităm la China sau la Rusia pentru a stabili acest criteriu', a adăugat Yeaw. înaintea Conferinței pentru dezarmare, Yeaw a reiterat acuzațiile americane cu privire la teste nucleare secrete ale Chinei. El a dat mai multe detalii despre un test de mică putere pe care, potrivit Washingtonului, Beijingul l-ar fi întreprins în 2020, și a acuzat China că ar pregăti alte teste de putere mai mare. Cu prilejul conferinței de la Geneva, responsabilul american a menționat că datele culese de Kazahstan, țară vecină cu China, ar arăta că aceasta a procedat la un test subteran 'de zece tone' în ziua de 22 iunie 2020, la ora 09.18 GMT. 'China a prevăzut să efectueze teste de o putere de câteva sute de tone', a afirmat luni, la Geneva, un înalt responsabil al Departamentului de Stat, sub acoperirea anonimatului. SUA acuză, de asemenea, Rusia că ar întreprinde în secret teste de mică putere. 'Dacă lumea se îngrijorează de tipul de teste pe care Statele Unite le vor efectua, ar trebui să se îngrijoreze și mai mult de bazele puse deja de Rusia și China', a spus același responsabil. Marți, ambasadorul rus Gatilov a prevenit că poziția Statelor Unite se adaugă provocărilor pe care le întâmpină Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (TICE), un tratat al Națiunilor Unite vizând interzicerea oricăror explozii nucleare, dar care nu a intrat în vigoare. Până în prezent, Franța și Marea Britanie sunt singurele state dotate cu arma nucleară care l-au ratificat.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
BTA/ #UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Bulgaria promite sprijin continuu pentru independența Ucrainei
La împlinirea a patru ani de la începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Ministerul bulgar al Afacerilor Externe a transmis marți că Bulgaria va continua să fie alături de Ucraina, sprijinindu-i independența, suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. 'Astăzi, când marcăm patru ani de la începutul războiului de agresiune pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, onorăm sacrificiul imens al poporului ucrainean în autoapărarea sa curajoasă și în lupta eroică pentru a-și apăra nu doar propria libertate și demnitate umană, ci și dreptul suveran al fiecărei națiuni de a-și alege propriul viitor', precizează instituția într-un comunicat de presă. Conform textului, 'în ultimii patru ani, Ucraina a rezistat în fața unor dificultăți și distrugeri imense, depășind privațiunile zilnice și atacurile sistemice nediscriminatorii asupra infrastructurii energetice, de transport și a altor obiective civile, cu o forță neclintită și o perseverență eroică'. 'Istoria ne învață că orice război se încheie, în cele din urmă, prin diplomație, iar astăzi avem nevoie de diplomație mai mult ca oricând. Salutăm și susținem angajamentul ferm și continuu al Statelor Unite de a urmări o soluție negociată pentru a pune capăt agresiunii', continuă MAE bulgar. 'Aflați la acest trist moment aniversar, credem cu tărie că anul 2026 trebuie să fie anul în care armele vor tăcea, restabilind o pace care să fie justă, durabilă, credibilă și în conformitate cu dreptul internațional și Carta ONU; o pace fără concesii care să recompenseze agresiunea; o pace susținută de garanții de securitate credibile pentru Ucraina, care să descurajeze orice viitoare agresiune militară în Europa și în întreaga lume', se mai arată în declarația MAE bulgar. Ministerul adaugă, de asemenea, că o Ucraină puternică, independentă și democratică este indispensabilă pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a spațiului euro-atlantic extins. Securitatea și reziliența Ucrainei consolidează arhitectura de securitate a continentului nostru și susțin ordinea bazată pe reguli, de care depind pacea și prosperitatea globală. De la izbucnirea conflictului, Ministerul Apărării din Bulgaria a furnizat Ucrainei 13 pachete de asistență. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/Trupele ruse au avansat în al patrulea an mai mult decât în cei doi ani anteriori (ISW)
Armata rusă a ocupat mai mult teritoriu în Ucraina în al patrulea an al războiului decât în cei doi ani anteriori, relevă o analiză efectuată marți de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. Astfel, în al patrulea an al războiului declanșat prin invazia rusă lansată pe 24 februarie 2022 unitățile armatei ruse au ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an de război împreună. Acestui teritoriu se adaugă 731 de kilometri pătrați de revendicări rusești suplimentare, care nu au fost confirmate, dar nici infirmate de ISW. Al doilea an al conflictului, din februarie 2023 până în februarie 2024, s-a încheiat cu o perioadă de relativă stabilizare a frontului, dar în anul următor trupele ruse au ocupat încă 4.143 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, plus alți 347 de kilometri pătrați revendicați, dar neconfirmați de surse independente. Din cei 4.524 de kilometri pătrați câștigați de trupele ruse în al patrulea an al conflictului, 2.701 kilometri pătrați corespund teritoriilor aflate în totalitate sub controlul Rusiei. Diferența de 1823 de kilometri pătrați reprezintă teritorii pe care armata rusă a avansat, dar fără a stabili acolo un control deplin. Aceste câștiguri teritoriale reprezintă 0,8% din teritoriul Ucrainei. Armata rusă ocupă în total puțin peste 19% din teritoriul acestei țări, suprafață ocupată în mare parte în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub controlul Rusiei sau al separatiștilor pro-ruși în momentul invaziei lansate pe 24 februarie 2022. în primele săptămâni ale invaziei trupele ruse ajunseseră chiar la porțile capitalei Kiev. însă, confruntată cu dificultăți logistice și cu contraatacurile ucrainene, armata rusă s-a retras de acolo și din toată partea de nord a Ucrainei, pentru a se concentra pe fronturile de est și de de sud. Dar și pe aceste fronturi trupele ruse aveau apoi să piardă teren. Astfel, o contraofensivă ucraineană a eliberat în toamna aceluiași an mare parte din provincia nord-estică Harkov, după care armata rusă a abandonat partea de nord a provinciei sudice Herson și s-a retras acolo dincolo de fluviul Nipru, în fața amenințării unei contraofensive ucrainene. O contraofensivă majoră a armatei ucrainene a avut loc în vara anului următor în est și sud-est, dar a fost un eșec, trupele Kievului nereușind să treacă de liniile defensive rusești protejate de fortificații și de câmpuri minate. Un alt eșec al armatei ucrainene a fost ofensiva lansată peste graniță în provincia rusă Kursk în august 2024, acțiune care a luat Rusia prin surprindere, Moscova neașteptându-se la o asemenea mișcare. Deși au reușit inițial să ocupe o parte a acestei provincii - însă fără a reuși să ajungă la centrala nucleară Kursk, care potrivit Rusiei a fost principalul obiectiv urmărit de Ucraina în această ofensivă -, trupele ucrainene au fost în cele din urmă expulzate din Rusia după lupte sângeroase în care trupele ruse au primit și sprijinul a circa 15.000 de soldați nord-coreeni. De atunci, frontul nu a mai înregistrat schimbări majore și a continuat un război de uzură cu mari pierderi umane și de echipamente în ambele tabere. Principala cucerire a armatei ruse în ultimul an este orașul Pokrovsk din provincia ucraineană estică Donețk, un important nod logistic. Pe sectorul de front din Donețk armata rusă a realizat majoritatea înaintărilor sale din ultimul an, revendicând acolo ocuparea a 2.787 de kilometri pătrați, din care 2.020 au fost capturați în întregime. în unele secțiuni ale frontului trupele ruse au atins chiar și granițele regiunii Donețk, de unde și-au continuat avansul în regiunea sud-estică Zaporojie, iar în iunie 2025 au pătruns în provincia centrală Dnipropetrovsk, unde armata ucraineană a revendicat luni recuperarea a opt așezări în urma unor operațiuni contraofensive. Sub impulsul președintelui american Donald Trump, al patrulea an de război a fost marcat de relansarea discuțiilor ruso-ucrainene menite să încheie războiul. Deși ambele tabere vorbesc despre unele progrese, soluționarea conflictului se lovește în special de chestiunea teritoriilor. Președintele rus Vladimir Putin cere în special ca Rusia să preia integral controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, alcătuită din provinciile Donețk și Lugansk, în schimbul unei înghețări a restului liniei frontului. Trupele ruse controlează în prezent circa 80% din Donețk și aproape complet provincia Lugansk. Dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să-și asume politic cedarea părții din Donbas controlată în continuare de armata ucraineană și unde aceasta din urmă și-a stabilit poziții fortificate încă din 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiștii pro-ruși. Mai mult, Zelenski cere ca orice plan de pace să fie validat printr-un referendum, despre care susține că a priori va respinge cedarea Donbasului.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Consiliul UE a dat undă verde semnării unui pachet de acorduri cu Elveția
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Consiliul Uniunii Europene a dat marți undă verde semnării unui pachet amplu de acorduri între UE și Elveția care vizează aprofundarea și extinderea relației lor bilaterale, indică un comunicat al Consiliului UE. Pachetul amplu de acorduri bilaterale cu Elveția include o gamă largă de elemente, precum actualizarea a patru acorduri care oferă deja Elveției acces la piața internă a UE (transportul aerian, transportul terestru, libera circulație a persoanelor și evaluarea conformității); actualizarea acordului privind schimburile comerciale cu produse agricole; trei noi acorduri privind siguranța alimentară, sănătatea și energia electrică; un nou acord privind contribuția financiară permanentă și echitabilă a Elveției la coeziunea economică și socială a UE; un nou acord care să permită participarea Elveției la mai multe programe ale UE; un acord separat acoperă participarea Elveției la Agenția UE pentru Programul spațial, în ceea ce privește activitățile legate de componentele programului spațial al Uniunii referitoare la programul Galileo și la Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS); un protocol privind cooperarea parlamentară și o declarație comună referitoare la stabilirea unui dialog la nivel înalt privind pachetul bilateral amplu și posibila dezvoltare în continuare a relațiilor bilaterale. Acordul privind participarea Elveției la programele UE a fost semnat la 10 noiembrie anul trecut la Berna și a fost aplicat cu titlu provizoriu de la începutul anului 2025. Decizia de astăzi va permite semnarea restului pachetului. Pachetul de acorduri a fost negociat între UE și Confederația Elvețiană în 2024, discuțiile încheindu-se la 20 decembrie 2024. încheierea acestui pachet amplu de acorduri este prevăzută numai în cazul în care Elveția își va finaliza procedurile necesare pentru intrarea în vigoare a pachetului. ''Decizia de a autoriza semnarea unui pachet amplu de acorduri cu Elveția, adoptată astăzi de Consiliu, reprezintă un pas firesc în consolidarea relației noastre de lungă durată. Președinția cipriotă a depus eforturi intense pentru finalizarea acestor acorduri, care vor aprofunda și moderniza parteneriatul UE-Elveția. Acest lucru reflectă pe deplin angajamentul nostru de a acționa în direcția unei Uniuni mai puternice și mai autonome, care să rămână deschisă către lume'', a declarat reprezentanta președinției cipriote a Consiliului UE, ministra adjunctă pentru afaceri europene Marilena Raouna. în urma deciziei de marți a Consiliului UE, Comisia Europeană este autorizată să semneze acordul cu autoritățile elvețiene. Semnarea este planificată să aibă loc în martie 2026. Odată ce Parlamentul European își exprimă aprobarea și sub rezerva finalizării de către Elveția a procedurilor necesare pentru intrarea în vigoare a pachetului, Consiliul va finaliza procesul privind încheierea pachetului amplu de acorduri, permițând intrarea sa în vigoare. La 20 decembrie 2024, UE și Elveția au confirmat în mod oficial finalizarea negocierilor pentru un pachet amplu de acorduri care vizează aprofundarea și extinderea relației lor bilaterale. La 14 aprilie 2025, Comisia Europeană a înaintat Consiliului o propunere de decizie a Consiliului privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului privind participarea Elveției la programele UE, împreună cu o recomandare de decizie a Consiliului privind încheierea acestui acord de către Comisia Europeană, în ceea ce privește aspectele care intră sub incidența Tratatului Euratom. Restul acordurilor, împreună cu proiectele respective de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea, au ajuns la Consiliu în iunie 2025. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Apărarea europeană are lacune importante de remediat, în special tehnologice (raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice)
Europa are 'numeroase lacune' de remediat în materie de echipamente militare, în special pentru a se adapta la inovațiile tehnologice apărute în război în Ucraina în ultimii patru ani, informează marți un raport al institutului specializat în apărare IISS, relatează AFP. Ediția din 2026 a raportului privind Echilibrul militar al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, subliniază că strategia de securitate a administrației Trump obligă numeroase țări să-și revizuiască politica de apărare indiferent că este vorba de Europa sau de regiunea Asia-Pacific. Cheltuieli militare în creștere Creșterea cheltuielilor militare a continuat 'la niveluri record' în Europa anul trecut, la 562,9 miliarde de dolari (+12,6% într-un an), impulsionată de Germania, în condițiile în care, presate de aliatul american, țările NATO s-au angajat să crească bugetele naționale la 5% din PIB până în 2035. însă ele ar putea să fie constrânse de marjele lor de manevră bugetare 'limitate', avertizează IISS. La nivel mondial, cheltuielile au crescut cu 2,3% la 2.630 miliarde de dolari, dar într-un ritm mai scăzut decât în cei cinci ani precedenți. Acest lucru se explică în parte printr-o reducere a bugetului american, care nu ar trebui să dureze, administrația Trump intenționând să depășească pentru prima dată un buget de 1.000 de miliarde de dolari în 2026, subliniază IISS. Raportul relevă că în Asia, 'îngrijorările privind influența și ambițiile regionale ale Chinei au susținut eforturile de modernizare' ale armatelor în ansamblul regiunii. Ucraina, patru ani de război Raportul, publicat exact la patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, subliniază că este dificil de imaginat un sfârșit al acestui război, dat fiind că 'nicio parte nu pare pregătită să-și schimbe suficient poziția'. Lovită de sancțiuni economice și în pofida a '1.000 de pierderi de vieți omenești zilnic', Rusia a fost 'capabilă să se adapteze, să se regenereze și să-și mențină capacitățile', apreciază IISS. însă finalul conflictului va depinde în special de 'deciziile luate' de țările care susțin Moscova și Kievul, din ce în ce mai dependente de ajutorul material străin, consideră raportul. De patru ani, acest război este sursa 'unei evoluții rapide și constante a tehnologiilor' și tacticilor militare, în special în materie de drone și de inteligență artificială. Institutul citează de exemplu succesul operațiunii ucrainene 'Spiderweb', atac de anvergură cu drone asupra aviației ruse în iunie 2025. NATO se întărește în Est IISS remarcă eforturile NATO de a-și întări flancul de est în fața unei eventuale amenințări, deja materializate prin intruziuni de drone în Polonia în septembrie 2025. Raportul menționează în special 'Scutul estic' dezvoltat în Polonia și 'Linia de apărare baltică', proiecte de instalații defensive la frontierele acestor țări, care intenționează, la fel ca Finlanda, să recurgă din nou la mine antipersonal. Europa și NATO încearcă de asemenea să recupereze întârzierea în domeniul dronelor de atac cu utilizare unică, cu mai multe proiecte de 'ziduri' antidrone. Armatele europene sunt în acest stadiu 'prost pregătite în fața tipului de atacuri la scară mare cu care se confruntă Ucraina', avertizează IISS, care evocă la modul mai general 'numeroase lacune' de remediat în materie de capacități. De unde și apelul secretarului general al NATO din iunie pentru o creștere cu 400% a capacităților integrate de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, notează raportul. Iranul slăbit, China se afirmă în Orientul Mijlociu, Iranul a suferit 'regrese majore' în siajul conflictului între Israel și Hamas, notează raportul, în urma loviturilor americano-israeliene din iunie 2025 care au provocat 'pagube considerabile' instalațiilor sale nucleare și balistice, sau slăbirea aliaților săi precum Hezbollahul libanez. Aceste dificultăți și amenințările noilor lovituri americane 'ridică întrebări serioase privind capacitatea Iranului de a-și menține rolul' în regiune, estimează IISS. Bugetul militar chinezesc a reprezentat 44% din cheltuielile de pe continentul asiatic în 2025 și ambițiile chineze au fost afișate în cadrul marii defilări militare din septembrie, unde Beijingul a confirmat că deține 'triada' nucleară (capacități aeriene, submarine și terestre). Epurările anticorupție din armată nu au împiedicat Beijingul să-și 'sporească incursiunile' aeriene în largul Taiwanului, pe fondul tensiunilor în creștere cu Japonia, apreciază raportul, care invocă 'sentimentul de urgență sporit de partea occidentală privind posibilitatea unui conflict deschis cu Beijingul'. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Teheranul confirmă că în Iran a fost circulat un SMS cu un mesaj în care se afirma că Trump 'este un om de acțiune'
Iranul a confirmat marți faptul că un mesaj text 'suspect' a fost trimis către mai mulți cetățeni în care se afirma că președintele Statelor Unite, Donald Trump, 'este un om de acțiune' și care solicita răbdare, într-o aparentă referire la un posibil atac american împotriva Republicii Islamice, relatează EFE. 'Președintele Statelor Unite este un om de acțiune, așteptați', spunea mesajul primit luni de mai mulți iranieni. 'Numărul folosit pentru trimiterea mesajului a fost blocat și cazul a fost pus de către poliție sub o anchetă specială', a declarat pentru agenția Fars adjunctul șefului poliției cibernetice (FATA), colonelul Javad Mokhtar-Rezaei. Colonelul a afirmat că orice neglijență în respectarea cerințelor și ghidurilor de securitate stabilite, precum și orice acțiune care facilitează abuzul infrastructurilor de comunicații ale țării vor fi urmărite în coordonare cu autoritățile judiciare. Fars a detaliat că se investighează 'cum s-a produs accesul neautorizat la sistemul de mesagerie și care au fost dimensiunile tehnice ale intruziunii'. Mesajul a fost transmis în contextul unei desfășurări militare crescânde a Statelor Unite în Orientul Mijlociu care are ca scop să pună presiune asupra Iranului pentru a încheia un acord nuclear, Washingtonul amenințând că va lansa un atac dacă nu se semnează un pact. Totodată, în timpul protestelor care au avut loc în Iran în luna ianuarie, președintele Donald Trump avertizase că va ataca autoritățile iraniene dacă acestea vor ucide manifestanți. în cele din urmă, protestele de masă care cereau sfârșitul Republicii Islamice au fost reprimate brutal, cauzând, conform bilanțului oficial, 3.117 morți, deși organizații de opoziție precum HRANA, cu sediul în SUA, situează cifra la peste 7.000 și verifică alte 11.700 de cazuri, estimând în același timp că au avut loc aproximativ 53.000 de arestări. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/Kremlinul spune că obiectivele sale nu au fost încă atinse
Kremlinul a apreciat marți că obiectivele sale de război în Ucraina nu au fost încă atinse și că 'operațiunea sa militară specială' din această țară va continua până la îndeplinirea lor, la patru ani după lansarea atacului rus la scară largă, a consemnat AFP. 'Obiectivele nu au fost încă atinse și de aceea operațiunea militară specială continuă', a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la o întrebare din partea AFP. El a reacționat astfel la comentariile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a afirmat că Rusia 'nu și-a atins obiectivele' de război. Totuși, Peskov a apreciat că 'multe' dintre obiectivele Kremlinului în Ucraina au fost atinse, specificând că 'principalul obiectiv' al Moscovei a fost de a asigura 'securitatea oamenilor' care trăiesc în estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dat asigurări în aceeași conferință de presă că Moscova rămâne deschisă față de atingerea obiectivelor sale în Ucraina pe canale diplomatice, dar a adăugat că nu este încă în măsură să spună când și unde va avea loc următoarea rundă de discuții de pace, potrivit Reuters. Peskov a mai menționat că decizia țărilor occidentale de a interveni în conflictul din Ucraina a făcut ca acesta să devină o confruntare mult mai amplă cu țări despre care Rusia crede că vor să o distrugă. 'în urma intervenției directe în acest conflict a țărilor din Europa occidentală și a Statelor Unite, operațiunea militară specială s-a transformat de facto într-o confruntare mult mai amplă între Rusia și țările occidentale, care au avut și continuă să nutrească scopul de a distruge țara noastră', a declarat Peskov. întrebat dacă în opinia Moscovei conflictul poate fi reglementat prin negocieri, Peskov a răspuns că Rusia își continuă eforturile de a obține pacea și poziția sa 'este foarte clară și consecventă'. 'Acum totul depinde de acțiunile regimului de la Kiev', a conchis purtătorul de cuvânt al Kremlinului. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Consiliul pentru Pace al lui Trump își lansează site-ul web
Consiliul pentru Pace, creat de președintele american Donald Trump pentru a pune capăt conflictelor internaționale, începând cu conflictul din Gaza, și-a lansat site-ul web, subliniind drept principiu fondator ideea că o pace durabilă necesită soluții de bun simț, informează marți EFE. Site-ul web - https://boardofpeace.org/ - subliniază importanța 'de a ne îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des' și accentuează necesitatea unui organism internațional 'mai agil și mai eficient', cu o coaliție de state angajate într-o 'acțiune eficientă'. Multe abordări pentru atingerea păcii, conform acestor principii, 'promovează dependența constantă și instituționalizează criza în loc să ajute oamenii să o depășească'. Site-ul web menționează cei 28 de membri fondatori ai acestui nou organism. Printre aceștia se numără, pe lângă Statele Unite, Israel, Argentina, El Salvador, Egipt, Ungaria, Qatar, Paraguay, Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Majoritatea sunt aliați ai lui Trump, în timp ce marile puteri și aproape toate țările europene au fost reticente în a se alătura, considerând că organismul slăbește rolul ONU. Fiecare stat membru trebuie să fie reprezentat de șeful statului sau al guvernului său pentru un mandat de cel mult trei ani, o clauză care nu se aplică dacă țara în cauză contribuie cu peste 1 miliard de dolari în numerar (848 de milioane de euro) în primul an de la intrarea în vigoare a cartei fondatoare. Actul de constituire a Consiliului pentru Pace a fost semnat pe 22 ianuarie la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, iar prima reuniune a avut loc pe 19 februarie la Washington. Site-ul web indică faptul că din consiliul său executiv fac parte președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga; fostul prim-ministru britanic Tony Blair; secretarul de stat american Marco Rubio; ginerele lui Trump, Jared Kushner; și trimisul special american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Consiliul pentru Pace se definește ca 'o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict' și promite să își îndeplinească misiunea 'în conformitate cu dreptul internațional'. Site-ul său web include prezentări despre acest nou organism atât în capitala SUA, cât și la reuniunea din Elveția, și are o secțiune pentru comunicate de presă și anunțuri. 'Acest Consiliu are oportunitatea de a deveni unul dintre cele mai importante organisme create vreodată', se arată într-un citat al președintelui SUA evidențiat pe pagină, care, într-o altă declarație, consideră că, împreună, există o oportunitate reală de a pune capăt 'deceniilor de suferință'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/ Rutte cere 'garanții de securitate eficiente' pentru #Ucraina
Secretarul general al NATO Mark Rutte a promis marți continuarea sprijinului pentru Ucraina, în ziua în care împlinesc patru ani de la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2022, relatează dpa. 'NATO a fost alături de Ucraina de la început. Suntem alături de voi astăzi și vom fi alături de voi de-a lungul provocărilor care vor urma', a declarat Rutte marți la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. 'Este imperativ ca Ucraina să continue să primească ajutorul militar, financiar și umanitar de care are nevoie', a spus el. Rutte a spus că ajutorul militar inclusiv pentru apărarea aeriană este 'esențial', dar a adăugat că 'Ucraina are nevoie de mai mult'. 'Pentru că o promisiune de ajutor nu încheie un război. Ucraina are nevoie de muniție astăzi, și în fiecare zi, până când încetează vărsarea de sânge', a subliniat secretarul general al NATO. De asemenea, șeful NATO i-a îndemnat pe aliați să se angajeze să asigure pacea în Ucraina odată ce luptele iau sfârșit. 'Când luptele se vor încheia în cele din urmă, pacea trebuie să reziste', a spus el. 'Cu forțe ucrainene puternice gata să descurajeze și să apere și garanții de securitate eficiente de la partenerii Ucrainei: Europa, Canada și SUA', a adăugat Rutte. 'Poporul ucrainean merită o pace corectă și de durată. Securitatea lor este propria noastră securitate. Nu poate exista o pace reală în Europa fără o pace reală în Ucraina', a mai afirmat secretarul general al NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
SUA: Trump susține discursul privind Starea Uniunii într-un moment tensionat atât pe plan intern, cât și extern
Președintele SUA, Donald Trump, va susține marți seară în Congres tradiționalul discurs privind Starea Uniunii într-un moment tensionat pentru președinția sa, în care nivelul său de aprobare este în scădere, neliniștea crește cu privire la Iran, americanii au de luptat cu costul vieții, iar alegerile intermediare din noiembrie se apropie, scrie Reuters. Discursul televizat în prime-time, programat să înceapă la ora locală 21:00 (miercuri, ora 02:00 GMT, 4:00, ora României) în fața Congresului, al doilea discurs în cele 13 luni de la revenirea sa la Casa Albă, îi oferă lui Trump o șansă de a-i convinge pe alegători să-i mențină pe republicani la putere la scrutinul din noiembrie, dar are loc într-un moment în care președintele se confruntă cu puternice turbulențe politice atât în țară, cât și în străinătate. Trump își susține tradiționala alocuțiune după câteva zile agitate pentru administrația sa, în care au venit să complice situația o decizie a Curții Supreme ce invalidează regimul său tarifar global, precum și noi date care arată că economia a încetinit mai mult decât era de așteptat, în timp ce inflația a accelerat. Departamentul pentru Securitate Internă este cvasi-blocat din cauza unei dispute dintre republicanii și democrații din Congres cu privire la tacticile agresive ale administrației în privința imigrației, după ce doi cetățeni americani au fost împușcați mortal de forțe de ordine la Minneapolis. în același timp, Trump încearcă să închidă capitolul scandalului creat în jurul publicării de către guvern a dosarelor legate de infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. în fine, liderul de la Casa Albă, care râvnește în mod deschis la Premiul Nobel pentru Pace și și-a înființat propriul 'Consiliu pentru Pace', pare să se apropie de un conflict militar cu Iranul din cauza programului nuclear al acestuia, deplasând nave de război în Orientul Mijlociu și dezvoltând planuri ce ar putea include o schimbare de guvern, potrivit unor oficiali americani. Pledoarie publică împotriva Iranului? Discursul de marți i-ar putea oferi lui Trump șansa de a lansa pentru prima dată o pledoarie publică în favoarea intervenției militare în Iran. Doi oficiali ai Casei Albe, vorbind sub protecția anonimatului, au indicat că Trump va vorbi despre planurile sale pentru Iran, dar nu au oferit detalii. De asemenea, au spus ei, șeful statului se va lăuda cu realizările sale în materie de intermediere de acorduri de pace. Trump va vorbi la împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce vine să amintească faptul că încă nu a 'rezolvat' războiul căruia a spus odată că îi poate pune capăt 'în 24 de ore', amintește Reuters. Este de așteptat ca președintele să abordeze în discursul său și decizia Curții Supreme privind tarifele, argumentând că instanța a greșit și evidențiind alternativele legale pe care le poate folosi pentru a reinstitui majoritatea taxelor. Trump a reacționat cu furie la decizia de săptămâna trecută, luând în vizor mai mulți judecători cu atacuri personale; o repetare a acestui răspuns marți ar putea duce la apariția de momente stânjenitoare, în condițiile în care cel puțin unii dintre cei nouă judecători ai Curții Supreme ar urma să asiste la discurs. Consilieri de la Casa Albă și consilieri de campanie republicani l-au îndemnat pe Trump, având în vedere problematicele alegeri 'midterm' din noiembrie, să se concentreze asupra preocupărilor economice ale americanilor. La alegerile din 2024, victoria lui Trump s-a bazat în mare parte pe promisiunile sale de a reduce costul vieții, dar sondajele de opinie arată că alegătorii nu sunt convinși de eforturile sale în acest sens de până acum. Trump s-a străduit să mențină de atunci acest mesaj, ocolind în discursurile publice economia în favoarea lungii sale liste de nemulțumiri, în timp ce alteori susține că a rezolvat deja problema. Unul dintre oficialii de la Casa Albă a afirmat că Trump va 'reclama victoria în planul economiei', un mesaj pe care legislatorii republicani care candidează pentru a fi realeși probabil nu îl vor primi tocmai cu brațele deschise. Președintele va argumenta că a moștenit o economie în stare precară de la predecesorul său democrat Joe Biden și că democrații au exagerat preocupările legate de prețuri, au spus ambii oficiali. Potrivit acestora, Trump va scoate în evidență câștigurile de pe piața bursieră, investițiile din sectorul privat și legislația sa privind scăderea impozitelor ca dovezi ale faptului că a ajutat economia. Președintele își va lăuda de asemenea politica dură privind frontierele SUA și campania de deportări, în ciuda sondajelor care arată că majoritatea americanilor cred că administrația sa a mers prea departe în arestarea imigranților fără acte. 'Aceasta este singura oportunitate pe care o are președintele în care întreaga lume urmărește ce are de spus și este oportunitatea lui de a rezuma tot ce a făcut și de a nu ieși din scenariu', a explicat Amanda Makki, strateg republican și fostă candidată la Congres în Florida. Trump, cunoscut pentru înclinația sa spre improvizație, a atenționat luni că discursul său va fi unul lung, de circa două ore. Discursul său de 100 de minute din martie anul trecut - tehnic vorbind, nu un discurs privind Starea Uniunii, dar altfel unul similar - a fost cel mai lung discurs prezidențial adresat Congresului din istoria modernă. Oficialii Casei Albe au precizat că ediția din acest an a fost concepută astfel încât să fie loc pentru momente spontane. Unii democrați au ales să stea deoparte Anul trecut, unii democrați au întrerupt discursul lui Trump cu huiduieli, înainte de a pleca din public în semn de protest. De data aceasta, peste 20 de democrați din Camera Reprezentanților și Senat intenționează să renunțe complet la discurs în favoarea unui miting în aer liber pe National Mall. Unul dintre acești democrați, senatorul Jeff Merkley din Oregon, a declarat luni presei că mitingul va oferi o 'descriere mai sinceră' a prestației lui Trump decât discursul 'propagandistic' al acestuia. Guvernatoarea din Virginia, Abby Spanberger, a cărei victorie decisivă din noiembrie anul trecut a fost văzută ca un semnal de avertizare pentru republicani în perspectiva alegerilor de la mijlocul mandatului, va oferi răspunsul oficial democrat la discursul prezidențial. La rândul său, senatorul democrat american Alex Padilla din California - care a fost trântit la pământ și încătușat anul trecut după ce a încercat să-i pună o întrebare secretarei securității interne, Kristi Noem, la o conferință de presă - va oferi o replică în limba spaniolă. Tema oficială a discursului privind Starea Uniunii este 'America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată' - o referire la cea de-a 250-a aniversare a fondării Statelor Unite, a consemnat luni The Wall Street Journal, citând oficiali de la Casa Albă. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Zelenski cere UE să stabilească un calendar exact pentru aderarea Ucrainei
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut marți Uniunii Europene să stabilească o dată pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, într-o intervenție prin videoconferință în timpul ședinței extraordinare a Parlamentului European. ''Este important pentru noi să avem o dată clară a aderării noastre la Uniunea Europeană'', a declarat Zelenski, avertizând că în caz contrar președintele rus Vladimir Putin ''va găsi mijlocul de a bloca pentru decenii aderarea Ucrainei, divizându-vă, divizând Europa''. Șeful statului ucrainean a mulțumit Uniunii Europene și în special Parlamentului European pentru sprjinul constant acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune lansat de Rusia acum patru ani. ''Acesta este un război pe care nu l-am provocat și nu l-am dorit, dar căruia am încercat să îi punem capăt. Alții nu recunosc frontierele deloc și încearcă să distrugă libertatea vecinilor, pentru că au o mentalitate caracteristică dictaturilor. (Președintele rus Vladimir) Putin nu poate accepta un lucru simplu, acela că altundeva oamenii trăiesc liber'', a accentuat Volodimir Zelenski. în deschiderea dezbaterii, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ''astăzi onorăm curajul poporului ucrainean și ne reafirmăm sprijinul ferm pentru Ucraina''. în intervențiile lor, majoritatea vorbitorilor au transmis susținerea pentru Ucraina și au condamnat agresiunea militară rusă, subliniind că în final pacea va prevala. Din partea grupului Partidului Popular European, eurodeputatul Michael Gahler a salutat ''curajul ucrainenilor care luptă pentru libertate în țara lor și în același timp pentru Europa''. Eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a insistat că ceea ce face Putin în Ucraina ''este un atac contra ideii europene'' și și-a exprimat convingerea că liderul rus va pierde acest război. Ea l-a criticat pe premierul ungar Viktor Orban, care ''nu reprezintă pacea, ci impunitatea'', și a accentuat că ''dacă Ucraina rezistă, Europa rezistă''. Liderul grupului 'Patrioți pentru Europa', Jordan Bardella, a spus că Ucraina a arătat ce înseamnă identitatea unei națiuni libere, în timp ce Valerie Hayer, lidera grupului Renew, a remarcat că ''Uniunea Europeană este astăzi principalul susținător economic, militar și umanitar al ucrainenilor''. Hayer l-a criticat pe șeful guvernului ungar Viktor Orban pentru blocarea adoptării de către UE a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și s-a întrebat când va înceta acest șantaj din partea Budapestei. ''Europa este sub asediu din partea puterii autocraților, pentru că ei urăsc ceea ce suntem. Eu le spun ucrainenilor că avem un destin comun. Responsabilitatea noastră este ca ucrainenii să aibă o poziție solidă în negocieri'', a afirmat eurodeputata franceză. Și co-lidera grupului Verzilor, Terry Reintke, l-a atacat în intervenția sa pe Viktor Orban, spunând că acesta, pe care l-a calificat drept ''servitorul ieftin al lui Putin, a trădat nu doar Ucraina, ci pe noi toți, întreaga Europă''. Ea s-a pronunțat pentru un nou pachet de sancțiuni contra Moscovei, a cărui adoptare nu a fost posibilă luni, în Consiliul Afaceri Externe, din cauza opoziției Ungariei. într-o rezoluție adoptată cu 437 voturi pentru, 82 de voturi împotrivă și 70 de abțineri, imediat după dezbatere, Parlamentul European condamnă războiul de agresiune ilegal și nejustificat contra Ucrainei, pe care îl consideră o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU. Eurodeputații consideră că Rusia, conducerea sa și regimul din Belarus, de unde rușii au lansat atacuri contra Ucrainei, sunt vinovate pentru război, pentru crimele de război și infracțiunea de agresiune și condamnă ferm implicarea regimurilor din Iran și Coreea de Nord. PE cere Rusiei să pună capăt imediat acțiunilor sale militare, să se retragă de pe întregul teritoriu ucrainean recunoscut internațional, să elibereze deținuții și civilii deportați (inclusiv copii) și să pună capăt încălcării independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. De asemenea, eurodeputații reiterează că vor continua să nu recunoască ca rusești niciunul din teritoriile ucrainene ocupate. în textul rezoluției, Parlamentul European reafirmă că viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană și recomandă accelerarea integrării acestei țări în piața unică și accelerarea pregătirilor UE pentru extinderea viitoare prin reforme instituționale interne. De asemenea, PE le solicită UE și țărilor sale membre să își asume o responsabilitate mai mare față de securitatea europeană și să-și sporească sprijinul diplomatic, politic și militar pentru Kiev. în plus, eurodeputații afirmă că un viitor acord de pace trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, comparabile cu articolul 5 al Tratatului NATO și cu articolul 42 din Tratatul UE, fiind necesar ca orice asemenea acord să respecte dreptul internațional și să nu limiteze dreptul Ucrainei de autoapărare sau de alegere a alianțelor. Ei subliniază că nicio decizie despre Ucraina și Europa nu trebuie să fie luată în absența acestora. Rezoluția PE mai cere sancțiuni sporite contra Rusiei și decuplarea în continuare de la energia rusă. Pe de altă parte, textul condamnă deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de asigurare a întoarcerii lor în Ucraina. Parlamentul European dorește extinderea sancțiunilor împotriva instituțiilor și oficialităților ruse implicate în crime de război, un control mai strict asupra încercărilor de ocolire a sancțiunilor, interdicții de intrare în Schengen pentru personalul militar rusesc implicat în război și desemnarea grupării Wagner și entităților ei succesoare drept organizații teroriste. începând din februarie 2022, UE și Parlamentul European au sprijinit constant Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei, impunând sancțiuni și oferind asistență financiară, politică, militară și umanitară. La 11 februarie, Parlamentul European a aprobat un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. PE și-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea și parteneriatul strâns cu Ucraina, se menționează în comunicatul difuzat luni de legislativul european. Acțiunile includ inaugurarea unei prezențe permanente la Kiev în septembrie 2025, vizite ale președintei Metsola la Kiev și la Rada Supremă și discursuri adresate Parlamentului European de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De asemenea, Parlamentul European a sprijinit cu fermitate eforturile Ucrainei de a adera la UE. Salutând eforturile extraordinare ale țării în cele mai dificile circumstanțe, eurodeputații au încurajat autoritățile ucrainene să mențină ritmul actual al reformelor și au solicitat Comisiei Europene să deschidă capitole de negociere pentru a promova aderarea țării la UE în cel mai rapid ritm posibil. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Miniștrii de exerne din mai multe țări condamnă întărirea de către Israel a controlului asupra Cisiordaniei
Miniștrii de externe din Turcia, Brazilia, Franța, Spania și alte țări au condamnat decizii israeliene despre care susțin că introduc extinderi de mare amploare ale controlului ilegal al Israelului asupra Cisiordaniei, relatează Reuters. 'Schimbările sunt ample, reîncadrează pământ israelian drept pământ așa-numit al statului israelian, accelerând activitatea ilegală de colonizare și ancorând și mai mult administrația israeliană', se menționează în declarația comună, dată publicității luni seară de Ministerul de Externe turc. Declarația comună a mai fost semnată de Arabia Saudită, Egipt și Qatar, precum și de șefii Ligii Arabe și Organizației pentru Cooperare Islamică. Cabinetul israelian a aprobat pe 15 februarie noi măsuri pentru a întări controlul Israelului asupra Cisiordaniei ocupate și a fi mai simplu pentru coloniști să cumpere pământ, o decizie pe care palestinienii au numit-o o 'anexare de facto'. Cisiordania este unul dintre teritoriile pe care palestinienii îl doresc într-un viitor stat independent. Mare parte din el este sub control militar israelian, existând o autoguvernare limitată în anumite zone conduse de Autoritatea Palestiniană. Declarația comună menționează că coloniile și orice decizii menite să le perpetueze sunt 'o încălcare flagrantă a legii internaționale' și un pas spre o 'anexare inacceptabilă de facto'. De asemenea, semnatarii subliniază că acestea subminează eforturile în desfășurare de pace și stabilitate în regiune și amenință orice perspectivă semnificativă de integrare regională. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram într-un dosar penal pentru 'facilitarea unor activități teroriste' (presă)
Rusia îl investighează pe fondatorul Telegram Pavel Durov în cadrul unui dosar penal pentru 'facilitarea unor activități teroriste', a relatat ziarul Rossiiskaia Gazeta, citând Serviciul Federal de Securitate (FSB), relatează Reuters. Pavel Durov nu a putut fi contactat pentru a comenta informația, dar în ultimele zile Telegram a negat numeroase acuzații din partea Rusiei că aplicația este un refugiu pentru activități infracționale. 'Acțiunile șefului Telegram, Pavel Durov, sunt investigate în cadrul unui dosar penal, sub suspiciunea comiterii unei infracțiuni conform alineatului 1.1 al articolului 205.1 (asistență pentru activități teroriste) din Codul Penal al Rusiei', a relatat Rossiiskaia Gazeta, într-un articol despre care susține că este 'bazat pe informații de la FSB-ul rus'. Telegram, care susține că are peste un miliard de utilizatori activi la nivel global, nu a răspuns imediat unei solicitări a Reuters de a comenta informația. Autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicațiilor a introdus restricții asupra Telegram, care este foarte popular în Rusia pentru comunicații publice și private, din cauza a ceea ce a caracterizat drept un eșec al companiei de a șterge conținutul extremist. Autoritățile de la Moscova încearcă să-și convingă pe ruși să treacă la aplicația sprijinită de stat MAX, care a fost lansată în urmă cu un an. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Maia Sandu: Ucraina merită o pace dreaptă, iar Republica Moldova va continua să o sprijine
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, în care s-a referit la rezistența acestuia și la sacrificiile făcute în contextul împlinirii a patru ani de la începerea invaziei ruse și în care a promis să continue să sprijine această țară, informează Moldpres. Șefa statului moldovean a menționat într-o postare că, 'în zorii unei zile care a schimbat istoria', Ucraina a ales să reziste și 'a rămas în picioare'. Maia Sandu a calificat dârzenia poporului ucrainean drept 'o lumină pentru întreaga lume liberă'. în mesajul său, Maia Sandu a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război și a exprimat compasiune pentru familiile îndoliate, pentru persoanele rănite, pentru cei care au fost nevoiți să fugă din calea luptelor, precum și pentru prizonierii de război care, potrivit declarației sale, au fost torturați și umiliți în captivitate. Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova va rămâne recunoscătoare cetățenilor ucraineni pentru apărarea păcii și libertății în Europa și a reiterat poziția Chișinăului privind necesitatea unei păci juste pentru Ucraina. 'Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită', a declarat președinta R.Moldova. Războiul din Ucraina a început la 24 februarie 2022, odată cu invazia militară lansată de Federația Rusă, și continuă să aibă consecințe majore de securitate, umanitare și economice în regiune, inclusiv asupra Republicii Moldova, care a găzduit sute de mii de refugiați ucraineni de la începutul conflictului, amintește Moldpres. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Liderii UE ajung la Kiev pentru o ceremonie memorială
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, urmează să participe marți la o ceremonie memorială la Kiev, alături de alți lideri europeni, pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina, care rezistă de patru ani invaziei ruse, transmit dpa și AFP. Von der Leyen a informat pe X că a sosit deja în capitala ucraineană pentru a reafirma sprijinul financiar și militar 'de nezdruncinat' al UE pentru Ucraina și ajutorul pe tot parcursul acestei ierni aspre. Ea a consemnat că este a zecea sa vizită în țară de la începutul războiului și a insistat asupra 'mesajului clar către poporul ucrainean și către agresor: nu vom ceda până nu se restabilește pacea'. înalții oficiali de la Bruxelles vor vizita și situri unde atacurile aeriene ale Rusiei au produs distrugeri în infrastructura energetică ucraineană. Vizita lor este însă umbrită de blocarea de către Ungaria și Slovacia a unui nou pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, observă dpa. Cele două state membre sunt considerate cele mai apropiate de Rusia dintre cele 27 din UE. Budapesta și-a exercitat luni dreptul de veto și împotriva unui pachet de ajutoare europene pentru Ucraina; este vorba de 90 de miliarde de euro, din care 60 de miliarde alocate explicit pentru apărarea împotriva agresiunii ruse. Marți, începutul celui de-al cincilea an de război va fi marcat și printr-o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei, eveniment organizat de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. în Germania, de asemenea membră a Coaliției, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul vor participa la o rugăciune pentru pace la Catedrala Franceză din Berlin. în capitala germană este programat în cursul serii și un marș de solidaritate cu Ucraina, la Poarta Brandenburg. Manifestări similare sunt anunțate și la Bremen, Stuttgart, Munchen și Koln. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
China impune măsuri împotriva a zeci de entități japoneze acuzate că ar contribui la 'remilitarizare'
China a interzis exportul de articole cu potențială dublă utilizare, civilă și militară, către 20 de entități japoneze despre care susține că aprovizionează armata Japoniei, a anunțat marți Ministerul Comerțului de la Beijing, transmit Reuters și AFP. Măsura vizează unități ale unor conglomerate industriale japoneze majore, cum sunt Mitsubishi Heavy Industries Shipbuilding și Mitsubishi Heavy Industries Aero Engines, a menționat ministerul, fără a specifica articolele vizate. Restricțiile au ca scop limitarea 'remilitarizării' și a ambițiilor nucleare ale Japoniei, a precizat acesta, adăugând că organizațiilor și persoanelor fizice de peste hotare le este de asemenea interzis să transfere articole cu dublă utilizare de origine chineză către entitățile listate. Companiile ar putea solicita să vândă către entitățile listate doar în 'circumstanțe speciale' care le impun să exporte, a mai indicat ministerul într-un comunicat. China a dat asigurări că entitățile care operează 'cu bună-credință' nu au motive de îngrijorare și că măsurile anunțate nu vor afecta schimburile economice și comerciale normale dintre cele două țări. Ministerul Comerțului chinez a adăugat totodată alte 20 de entități japoneze, inclusiv Subaru Corp, Itochu Aviation și Mitsubishi Materials Corp, pe o listă de supraveghere, argumentând că nu a putut 'verifica utilizatorii finali sau utilizările finale ale articolelor cu dublă utilizare' ale acestora. Supuse unui control mai strict, companiile care exportă către aceste entități vor fi nevoite să solicite licențe individuale de export pentru articole cu dublă utilizare și să încheie un angajament scris în sensul că articolele în cauză nu vor contribui la consolidarea capacităților militare ale Japoniei. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/ Cargo 200, secretul cel mai prost păstrat al lui Putin în Ucraina
Armata rusă a pierdut peste 300.000 de oameni în cei patru ani de război din Ucraina, potrivit unor surse independente. Deși decesele ruse sunt secretul lui Polichinelle, Kremlinul rămâne tăcut pentru a nu amplifica și mai mult nemulțumirea în creștere a rușilor față de campania militară din țara vecină, scrie EFE. Militarii ruși uciși în lupte se numesc 'Cargo 200' încă din timpul războiului din Afganistan (1979-1989). Atunci, pe eticheta care însoțea transportul scria 200, deoarece aceasta era greutatea maximă a sicriului de zinc permisă de Ministerul Apărării al Uniunii Sovietice. Ultima dată când Ministerul Apărării rus a informat despre decesele în rândul armatei ruse a fost în septembrie 2022, când a estimat cifra la 5.937, chiar înainte de mobilizarea rezerviștilor care a declanșat exilul a peste un milion de bărbați de vârstă militară. Surse occidentale, începând cu NATO și ajungând până la serviciile secrete americane și britanice, estimează pierderile zilnice în rândurile armatei ruse la aproximativ 1.000 de soldați și pierderile lunare la peste 30.000. în plus, ianuarie ar fi prima lună în care armata rusă nu a putut înlocui pierderile cu voluntari. Secretul lui Polichinelle Cunoscutul blogger militar Iuri Podoliak, care a fost invitat la recepții la Kremlin, a fost cel care a rupt tăcerea în ianuarie, când a abordat pe YouTube subiectul sensibil al Cargo 200. Podoliak a recunoscut că armata rusă ar fi putut pierde până la 415.000 de oameni: soldați, voluntari și foști deținuți recrutați de grupul de mercenari Wagner. Totodată, el a estimat numărul total de morți la peste 800.000 din cei peste două milioane de ruși care au participat la ceea ce în Rusia este cunoscută sub numele de 'operațiune militară specială'. Aceste pierderi umane contrastează puternic cu câștigurile teritoriale: doar 12% din teritoriul ucrainean a fost cucerit din 24 februarie 2022. Potrivit experților occidentali, nicio țară nu a suferit atât de multe pierderi într-un conflict de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945. în fapt, trupele ruse au suferit mai multe pierderi în acești patru ani decât în toate conflictele anterioare de la conflagrația mondială încoace, inclusiv cele două războaie sângeroase din Cecenia. Morți cu nume și prenume Portalul independent de știri Mediazona, în colaborare cu Meduza și BBC, estimează numărul combatanților ruși uciși și identificați după și prenume nume la peste 168.000. La această cifră trebuie adăugați morții care încă nu au fost identificați, dar sunt incluși, printre altele, în certificatele de deces și moștenire care sunt documente accesibile populației, în registrele serviciilor funerare sau în rapoartele privind persoanele dispărute. De fapt, Mediazona recunoaște că, potrivit calculelor sale aproximative, această cifră s-ar situa deja în jurul a 300.000 de decese, dar lipsesc datele de anul acesta. în primele luni, majoritatea morților erau soldați profesioniști - membri ai forțelor aeropurtate și ai brigăzilor motorizate - apoi deținuții, iar de la mijlocul anului 2023 încoace, voluntarii. între timp, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA a publicat un raport la începutul acestui an în care informa că, 'din februarie 2022, forțele ruse au suferit aproape 1,2 milioane de pierderi (din care 325.000 de morți), mai mult decât orice altă putere din orice campanie de la al Doilea Război Mondial încoace'. în ceea ce privește Ucraina, conform estimărilor centrului, aceasta a suferit între 500.000 și 600.000 de victime și între 100.000 și 140.000 de morți. 'în acest ritm, numărul total de victime rusești și ucrainene ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026', a subliniat raportul. Spre deosebire de Kremlin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut recent peste 55.000 de decese în rândurile armatei sale. Cenzura militară a lui Putin Kremlinul a încercat prin toate mijloacele să ascundă aceste informații, inclusiv prin oprirea publicării datelor oficiale privind mortalitatea în Rusia, precum și a altor indicatori demografici care ar permite calcularea deceselor în luptă. Președintele rus Vladimir Putin a interzis publicarea datelor privind pierderile în rândul forțelor armate în mai 2015, după ce soldați ruși fără însemne au fost desfășurați în estul Ucrainei pentru a sprijini revolta prorusă. Drept urmare, rușii nu au acces la date privind pierderile de vieți omenești în rândul armatei, nici în timp de pace, nici în timpul 'operațiunilor militare speciale'. Chiar și așa, cenzura nu este infailibilă. La sfârșitul lunii ianuarie, a Doua Curte Militară a Districtului de Vest a recunoscut, contrar versiunii oficiale, că nava amiral a Flotei Mării Negre, 'Moskva', a fost scufundată în aprilie 2022 într-un atac cu torpile ucrainene. în plus, Curtea a recunoscut moartea a 20 de marinari, identificați după nume și prenume, la care se adaugă opt persoane date dispărute. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Societatea ucraineană se adaptează pentru a sprijini un număr tot mai mare de veterani
în timp ce armata ucraineană continuă să apere țara împotriva invaziei rusești la patru ani de la începerea acesteia, societatea se adaptează pentru a sprijini numărul tot mai mare de veterani și soldați răniți care încearcă să se reintegreze în viața civilă. 'Cheia este să accepți că nimic nu va mai fi la fel', spune Serghei Titarenko, în vârstă de 41 de ani, zâmbind din scaunul său cu rotile, într-un interviu acordat EFE. Titarenko, fost pilot de elicopter, și-a pierdut sensibilitatea la ambele picioare când aeronava sa a fost doborâtă în timpul războiului din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, în 2014. La acea vreme, sprijinul specializat era limitat și, în timpul lungii sale recuperări, a decis să învețe cum să ajute alți soldați răniți. Reabilitare: învățând să trăiești din nou La patru ani de la invazia la scară largă lansată de Rusia în 2022, situația s-a îmbunătățit. Mai multe centre de reabilitare au apărut în orașul Liov, din vestul țării, beneficiind de o infrastructură medicală robustă și de suficientă distanță față de linia frontului. Centrul de Reabilitare din Liov (HAB), prima unitate dedicată de acest fel din Ucraina, deschisă în 2024, se concentrează pe o nevoie majoră: să ajute veteranii să se adapteze la viața de zi cu zi după tratamentul medical inițial, explică Titarenko, care este responsabil de procesul de reabilitare. în timp ce spitalele tratează leziunile fizice, mulți veterani se luptă să accepte noile limitări ale corpurilor lor și să-și reconstruiască rutinele. Sarcini simple precum pregătirea meselor, dușul sau utilizarea transportului public devin obstacole majore pentru cei care au suferit amputări sau paralizie parțială. La HAB, veteranii învață de la tovarășii lor și de la personal, în căutarea unor soluții adaptate nevoilor lor. 'în spitale sau acasă, cineva face întotdeauna totul pentru mine. Aici, învăț să am grijă de mine', spune Denis, un veteran parțial paralizat. Din cauza listelor lungi de așteptare, șederile sunt limitate la 21 de zile, minimum necesar pentru a dobândi noi obiceiuri, explică psihologul Marina Prișcepa. Programul include activități de socializare, sesiuni de muzică, jocuri și terapii. Un principiu călăuzitor este inspirat de arta japoneză kintsugi: repararea ceramicii sparte pentru a o face mai frumoasă și mai valoroasă. 'în ciuda faptului că sunt făcuți bucăți, veteranii nu numai că redevin întregi, dar devin și unici', spune Prișcepa, arătând spre farfuriile reparate și expuse la intrare. Peste 750 de veterani au trecut până acum prin HAB, iar echipa de aici colaborează cu guvernul pentru a extinde modelul la nivel național. 'Dorim să creăm un instrument care poate fi folosit oriunde în Ucraina', subliniază Titarenko. Primirea veteranilor Peste 130.000 de soldați au suferit o formă de dizabilitate ca urmare a luptelor, potrivit Ministerului Afacerilor Veteranilor. Guvernul anticipează că va fi nevoie să fie sprijiniți între 5 și 6 milioane de veterani și familiile acestora odată ce războiul se va termina. Va fi un efort pe termen lung, chiar și pentru cei care se întorc nevătămați, spune Andrii Jolob, viceprimarul orașului Liov responsabil pentru afacerile veteranilor. 'Nu te întorci niciodată cu totul din război', spune fostul comandant al unei unități medicale din prima linie a frontului, în vârstă de 45 de ani, care timp de doi ani a tratat soldați grav răniți. Acum, Jolob conduce o rețea în creștere de centre de sprijin în Liov, care oferă asistență juridică, psihologică și de muncă esențială pentru readaptare. Jolob recunoaște riscurile: veteranii traumatizați pot contribui la o creștere a violenței domestice sau pot căuta refugiu în alcool. 'Fiecare caz este unic', remarcă Jolob, care subliniază importanța sprijinului familial și insistă că veteranii înșiși trebuie să adopte o abordare proactivă: să profite de oportunități în loc să aștepte pasiv soluții. Cu toate acestea, el consideră veteranii un atu, deoarece mulți își reevaluează prioritățile și dobândesc o poftă de viață reînnoită odată ce starea lor psihologică se stabilizează. 'Veteranii pot fi de două sau de trei ori mai productivi decât civilii. Ne simțim profund recunoscători că ne-am întors vii din iad', spune Jolob, care a reluat concertele cu trupa sa de muzică punk. Această energie poate aduce beneficii societății, cu condiția ca aceasta să-i primească pe veterani fără stereotipuri și să nu limiteze sprijinul exclusiv la compensații financiare. în mod încurajator, echipa lui Jolob primește numeroase solicitări de la companii și organizații care solicită îndrumări cu privire la modul de adaptare a spațiilor și serviciilor lor pentru a-i găzdui pe veterani, în calitate de angajați sau clienți. Provocările rămân, inclusiv asigurarea mobilității fără bariere și abordarea tensiunilor specifice dintre veterani și civilii care se simt rușinați că au evitat serviciul militar. 'Mulți civili trec printr-o perioadă mai grea decât veteranii. Cel puțin noi îi putem privi liniștiți pe toți în ochi', spune Jolob. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Inerția și oboseala războiului își pun amprenta asupra procesului de ucrainizare
Vechea aspirație a naționaliștilor ucraineni de a scăpa de limba rusă ca lingua franca în favoarea limbii ucrainene a căpătat un avânt de neimaginat odată cu declanșarea invaziei rusești, dar rigorile unui război prelungit i-au determinat pe mulți să revină la limba în care se simt cel mai confortabil, adică tocmai cea pe care o împart cu inamicul, scrie EFE într-o analiză. 'Cred că mulți oameni vorbesc din nou rusă, în principal pentru că le este mai confortabil; lucrurile stau mai rău decât acum patru ani', a declarat pentru EFE Anastasia Kramareva, profesoară de limba ucraineană în vârstă de 29 de ani, în contextul în care la 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Kramareva, care susține cu tărie ca ucraineana să fie singura limbă vorbită în țară, s-a născut în regiunea nord-estică Sumî, unul dintre numeroasele locuri din Ucraina unde limba rusă este în mod covârșitor limba majoritară. Deși a studiat filologia ucraineană și germană la universitate, tânăra a continuat să folosească limba rusă ca principală limbă de comunicare până pe 24 februarie 2022, când tancurile și rachetele rusești au început să atace orașele din întreaga Ucraină. 'Am știut imediat că nu voi mai vrea niciodată să vorbesc acea limbă', își amintește Kramareva, care, la fel ca mulți ucraineni, a abandonat ceea ce fusese limba lor și a familiilor lor pentru a rupe legăturile cu țara care acum o ataca pe a lor cu intenția de a o controla. La începutul războiului și pentru a încuraja folosirea a ceea ce este acum limba ei, Kramareva a organizat un club de conversație în ucraineană unde compatrioți din regiunile predominant vorbitoare de limbă rusă se întâlneau în fiecare sâmbătă pentru a exersa și a se simți mai confortabil vorbind limba autorităților. Dar nu toți cei care au trecut la ucraineană ca gest de afirmare națională în fața invaziei își mențin hotărârea Anastasiei patru ani mai târziu. 'Când ai doar câteva ore de electricitate pe zi și atâtea probleme de rezolvat, nu ai nevoie de o nouă durere de cap vorbind într-o limbă cu care nu te simți atât de confortabil', declară pentru EFE Svitlana Ribak, o femeie în vârstă de 39 de ani care a revenit la conversațiile în limba rusă cu cei doi copii ai săi și cu restul familiei, după ce a folosit pentru scurt timp ucraineana. Susținători ai limbii ruse Nu toți ucrainenii împărtășesc dezamăgirea lui Kramareva față de regresul în procesul de ucrainizare promovat de administrația președintelui Volodimir Zelenski, un alt vorbitor de limbă rusă care a trecut abia la vârsta adultă la limba care poartă numele țării. 'Nu le pot spune ce limbă trebuie să vorbească, dar nici ei nu-mi pot da ordine mie', a declarat pentru EFE prin telefon Bogdan, un lucrător independent în sectorul comunicațiilor care a fugit din țară în urmă cu mai bine de un an pentru a evita recrutarea. El este critic față de procesul de ruptură cu Rusia. Pentru el, războiul a fost inevitabil după revoluția din Maidan, care a avut loc în urmă cu mai bine de un deceniu. Tensiunile inerente acestui tip de schimbare sociologică și încetinirea actuală a ucrainizării țării au devenit evidente în ultimele luni. în noiembrie 2024, un bărbat în vârstă de 44 de ani a fost denunțat pentru că a lovit telefonul unei femei care îl înregistra în timp ce aceasta îl certa pentru că vorbea rusă într-o librărie frecventată de tineri prooccidentali din centrul Kievului. Tinerii și limba rusă în noiembrie anul trecut, poliția a închis o discotecă din Odesa după ce cineva a denunțat că a fost difuzată o melodie în limba rusă. Un videoclip postat pe rețelele de socializare arată sute de tineri ucraineni cântând la unison acel cântec. 'în timp ce luptătorii noștri își riscă viața, există oameni care se distrează cu cântece ale țării agresoare, neavând respect față de memoria celor căzuți', a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, cu privire la incident. într-un studiu publicat în noiembrie anul trecut, autoritățile ucrainene au avertizat cu privire la utilizarea pe scară largă a limbii ruse în școlile din Kiev. Conform raportului, 24% dintre profesori au folosit limba rusă în clasă și 40% în timpul pauzei. Cifrele au fost chiar mai mari în rândul elevilor, 66% vorbind limba rusă în clasă și 82% în curtea școlii. 'Generațiile mai tinere folosesc limba rusă chiar mai frecvent decât părinții lor', a declarat Serghei Sirotenko, șeful instituției de stat care promovează limba ucraineană. El a atribuit acest lucru consumului masiv de conținut în limba rusă pe internet în general și pe rețelele de socializare și a deplâns această formă de 'influență din partea țării agresoare'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/De la Bayraktar la Patriot: Cum au evoluat 'armele vedetă' ale războiului
în discursul său din această lună la Conferința de Securitate de la Munchen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndemnat aliații să accelereze livrarea de echipamente de apărare către Ucraina, deplângând faptul că deciziile politice în această chestiune nu au evoluat la fel de repede ca armamentul în acest război, relatează EFE. Diversele tipuri de tehnologie militară din țările NATO, considerate decisive pe câmpul de luptă, s-au schimbat radical în acest război, intrat în al cincilea an, până în punctul în care cele mai râvnite arme la un moment dat au căpătat un rol complet secundar pe măsură ce realitatea războiului s-a schimbat. Cu ajutorul analistului militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, EFE analizează evoluția situației la care Zelenski a făcut recent aluzie. Bayraktar, drona turcească care a inspirat o melodie Una dintre 'armele vedetă' din primele zile ale invaziei a fost drona de fabricație turcă Bayraktar, care a inspirat chiar o melodie foarte populară în Ucraina la acea vreme. 'Datorită acestei drone, am reușit să încetinim convoaiele rusești din apropierea orașului Kiev', își amintește Kovalenko, descriind cum utilizarea acestei tehnologii în primele trei luni ale războiului a ajutat Ucraina să-i alunge pe ruși din zona din jurul capitalei. Dronele Bayraktar și-au pierdut relevanța inițială din cauza vulnerabilității lor la sistemele de apărare aeriană mai sofisticate pe care ambele părți le-au dezvoltat rapid și sunt acum folosite doar ca drone de recunoaștere. Nu mai puțin populare au fost lansatoarele mobile de rachete americane HIMARS. 'Până când forțele rusești au găsit o modalitate de a le minimiza efectele, prin mutarea țintelor cheie la aproximativ 70 sau 80 de kilometri mai departe de front și prin dezvoltarea de contramăsuri de război electronic, rachetele HIMARS și-au îndeplinit misiunea aproape perfect', își amintește Kovalenko. Utilizarea HIMARS - care continuă să fie utilizate eficient în război - a fost decisivă în distrugerea Podului Antonov din regiunea Herson din sudul Ucrainei, o acțiune care a dus la retragerea Rusiei din capitala regională cu același nume în toamna anului 2023. Ceva similar s-a întâmplat cu ATACMS, rachete balistice americane pe care Ucraina a început să le utilizeze cu succes chiar înainte de eliberarea Hersonului. Ca și în celelalte cazuri, ATACMS sunt acum mai puțin eficiente, deoarece Rusia a găsit modalități de a le contracara. Stingerea unui incendiu cu ajutorul unui pahar de apă Așa cum s-a întâmplat și cu alte sisteme, numărul limitat de rachete ATACMS pe care Ucraina le-a primit a avut un impact negativ asupra eficacității lor pe teren. într-un interviu acordat EFE, fostul ministru al apărării ucrainean, Andrii Zagorodniuk, a subliniat că ritmul în care Europa și SUA au trimis diverse tipuri de arme la Kiev a limitat decisiv potențialul Ucrainei în război. 'Dacă ai o găleată cu apă și o folosești pentru a stinge un incendiu, s-ar putea să reușești, dar imaginează-ți că, în loc să folosești întreaga găleată, încerci să o stingi cu un pahar cu apă, apoi cu încă un pahar cu apă și tot așa', a spus Zagorodniuk. Zelenski a făcut aluzie la același lucru în discursul său de la Munchen. 'Luni întregi pentru HIMARS, luni întregi pentru tancuri, ani întregi pentru avioane. Totul a durat mult timp', a spus Zelenski, referindu-se la una dintre problemele cu care s-a confruntat Ucraina în acești patru ani de război. Chiar și atunci când Ucraina le-a primit, multe sisteme au sosit cu limitări privind utilizarea lor de către Kiev sau fără tot echipamentul de care aveau nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. 'F-16 nu și-au atins întregul potențial, în mare parte pentru că nu am primit rachetele AIM-120C AMRAAM sau AIM-12D AMRAAM, nici aeronavele AWACS (Sistem de avertizare timpurie și control aerian) care ar permite utilizarea lor eficientă', explică Kovalenko. Sistemele Patriot și rachetele Javelin ale lui Trump Cel mai râvnit armament pentru Kiev în această etapă a războiului este, fără îndoială, sistemul american de apărare aeriană Patriot și rachetele sale, singurul armament, alături de sistemele SAMP/T, capabil să intercepteze rachetele balistice pe care Rusia le folosește în număr tot mai mare. O mare parte din activitatea diplomatică a administrației Zelenski se concentrează pe mobilizarea aliaților săi pentru a găsi și achiziționa rachete și sisteme suplimentare care vor permite Ucrainei să protejeze infrastructura critică, cum ar fi sistemul său energetic, de rachetele balistice rusești. Un alt tip de armă antiaeriană care rămâne importantă, deși din motive foarte diferite, este racheta antitanc portabilă Javelin, care a jucat un rol semnificativ în apărarea capitalei ucrainene în primele zile ale războiului. Rachetele Javelin au revenit în atenția publică în ultimul an datorită președintelui Donald Trump, care nu a ratat nicio ocazie să le reamintească tuturor că au fost trimise de prima sa administrație în Ucraina, când nimeni din Occident nu furniza echipamente militare letale ucrainenilor. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Venezuela îi așteaptă cu 'brațele deschise' pe cei care doresc să revină după legea amnistiei, spune președinta
Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat luni că venezuelenii plecați în străinătate vor fi primiți cu brațele deschise în cadrul legii amnistiei promulgate joi, la mai puțin de două luni după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către armata americană pe 3 ianuarie, notează AFP. 'Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise pentru cei care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare a urii', a spus ea în cursul unei ceremonii televizate, în timp ce 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil. Sub presiunea Washingtonului, Delcy Rodriguez a operat numeroase schimbări în timpul președinției sale interimare, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru a elibera prizonierii politici și reforme pentru a deschide sectorul petrolier către investițiile private. Luni, însă, ea a avertizat: 'Sunt la curent că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă (...) Pe 3 ianuarie, Venezuela a pierdut. Nu a existat niciun câștigător (...) Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență'. Ea i-a criticat dur pe cei care 'dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau din Europa, tind să deraieze acest proces, tind să tulbure drumul liniștii și al păcii în Venezuela'. Lidera opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și figuri precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar regimul Maduro i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva sa. Delcy Rodriguez a apărat dialogul inițiat cu Washingtonul. 'Acest proces (de reconciliere) pe care suntem pe cale să îl construim cu toții trebuie păstrat (...) S-a întâmplat să stau la masă cu călăii eroilor noștri de pe 3 ianuarie. Și am făcut-o pentru Venezuela', a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu autoritățile americane și, în special, la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (SOUTHCOM), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a primei doamne Cilia Flores a făcut aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
#Ucraina: Atacuri ruse cu drone asupra orașului Zaporojie fac cinci răniți
Atacuri cu drone rusești asupra orașului Zaporojie, în sudul Ucrainei, au făcut cinci răniți, inclusiv un copil, au anunțat marți serviciile de salvare, citate de AFP. Atacurile care au avut loc luni seară au vizat mai multe locații din capitala regională, în ajunul celei de-a patra aniversări a conflictului declanșat de invazia rusă din 24 februarie 2022. 'Cinci persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în urma atacurilor', au raportat serviciile naționale de urgență pe Telegram. O dronă s-a prăbușit peste o clădire a unei fabrici din apropierea unei clădiri rezidențiale cu nouă etaje, declanșând un incendiu care s-a extins pe mai mult de 200 de metri pătrați. Case din vecinătate au fost, de asemenea, avariate, au adăugat serviciile de salvare. Un alt atac a lovit o zonă din apropierea unor cartiere rezidențiale, avariind cinci clădiri și mai multe mașini parcate într-o curte interioară, potrivit aceleiași surse. Serviciile de urgență au indicat că au desfășurat echipe și materiale pentru a stinge incendiile și a evalua pagubele. Zaporojie, un mare oraș industrial din apropierea liniei frontului în sudul țării, este supus atacurilor aproape zilnice ale dronelor și rachetelor ruse. Aceste atacuri cu drone vin după loviturile aeriene ruse care au ucis trei persoane la Zaporojie și Odesa luni. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: State Emergency Service of Ukraine/Facebook
UCRAINA-4 ANI DE RĂZBOI/Zelenski îi cere lui Trump să rămână alături de #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut luni omologului său american, Donald Trump, în timpul unui interviu acordat CNN, să rămână alături de Ucraina, care intră marți în al cincilea an de război cu Rusia, notează AFP. Statele Unite 'trebuie să rămână alături (...) de o țară democratică care luptă împotriva unei singure persoane', a declarat el, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin, în timpul interviului realizat la palatul prezidențial din Kiev, în ajunul celei de-a patra aniversări a conflictului declanșat de invazia rusă din 24 februarie 2022. Pune președintele american suficientă presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a încerca să pună capăt războiului? 'Nu', a declarat simplu Volodimir Zelenski pentru CNN. 'Nu putem să-i dăm pur și simplu tot ce își dorește. Pentru că vrea să ne ocupe. Dacă îi dăm tot ce vrea, vom pierde totul - noi toți va trebui să fugim sau să devenim ruși', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Rusia: Un polițist ucis, alți doi răniți într-o explozie în apropierea unei gări din Moscova
Un polițist a fost ucis și alți doi au fost răniți la Moscova în cursul nopții de luni spre marți în urma 'exploziei unui dispozitiv neidentificat' declanșată de 'un criminal' care a murit și el, potrivit secției locale a Ministerului de Interne, relatează AFP. 'Astăzi, în jurul orei 00:05 (luni, 21:05 GMT), un individ necunoscut s-a apropiat de ofițerii de poliție rutieră (...) care se aflau într-un vehicul de patrulare în piața Gării Saviolovo, iar apoi un dispozitiv neidentificat a explodat', a indicat această sursă pe Telegram. 'Criminalul a murit la fața locului', a adăugat aceasta, precizând că un polițist a decedat, iar alți doi, care au fost răniți, au fost internați în spital. într-un comunicat inițial, filiala din Moscova a Ministerului de Interne a anunțat că 'infractorul' a fugit, înainte de a afirma câteva minute mai târziu, într-un al doilea comunicat, că, după o 'inspecție a locului incidentului' și o 'analiză a imaginilor de pe camerele de supraveghere', acesta a fost găsit mort la fața locului. Situată în nordul capitalei, Gara Saviolovo este una dintre principalele gări din capitala Rusiei. Comitetul de anchetă rus, unul dintre principalele organe judiciare ale țării, a anunțat într-un comunicat deschiderea unei anchete pentru 'tentativă de omor asupra unui membru al forțelor de ordine' și deținere ilegală de dispozitive explozive. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: tass.com
Trump dezminte orice dezacord cu șeful statului major în privința Iranului
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dezmințit luni articole din presă conform cărora șeful statului major interarme american l-ar fi avertizat împotriva unei intervenții militare pe scară largă în Iran, relatează AFP. 'Au circulat mai multe știri din presa mincinoasă care spun că generalul Caine (...) s-ar opune intrării noastre în război cu Iranul', ceea ce este '100% incorect', a scris președintele american pe rețeaua sa Truth Social. 'Generalul (Dan) Caine, ca noi toți, ar prefera să nu vadă război, dar dacă s-ar lua o decizie de a interveni militar împotriva Iranului, el crede că ar fi ceva ușor de câștigat', a asigurat Donald Trump. El 'nu a vorbit despre a nu face nimic în Iran și nici măcar despre falsele atacuri limitate despre care am citit, el știe doar să facă un singur lucru: Sã CâȘTIGE, iar dacă primește ordinul, va conduce atacul', a adăugat președintele SUA. Potrivit presei americane, cel mai înalt responsabil militar al țării a avertizat autoritățile cu privire la riscurile pe care le-ar putea antrena atacurile împotriva Iranului. Potrivit Washington Post, generalul Caine și-a exprimat astfel îngrijorarea față de Casa Albă și Departamentul Apărării cu privire la faptul că lipsa muniției și a sprijinului din partea aliaților expune personalul militar american unui pericol mai mare. Iar Wall Street Journal a afirmat că Dan Caine și alți oficiali ai Pentagonului și-au exprimat îngrijorările privind posibilitatea unor victime americane și aliate și slăbirea capacităților de apărare aeriană ale SUA. După ce a ordonat atacuri țintite asupra Iranului în iunie, Donald Trump nu a exclus utilizarea din nou a opțiunii militare împotriva Republicii Islamice, cu care Statele Unite discută în paralel despre programul său nuclear. în mesajul său, președintele american a asigurat că ar prefera să ajungă la un acord cu Iranul, dar în caz contrar 'lucrurile vor merge foarte prost pentru această țară și, din păcate, pentru poporul său, care este mare și minunat'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
#UCRAINA-PATRU ANI DE RĂZBOI/ Parlamentul European organizează marți o sesiune extraordinară
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa marți dimineață membrilor Parlamentului European reuniți într-o sesiune plenară extraordinară, la patru ani după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în țara vecină, informează luni legislativul european într-un comunicat difuzat pe website-ul său. După intervenția președintelui Zelenski, prin conexiune la distanță din Kiev, eurodeputații vor dezbate ultimele evoluții în războiul de agresiune al Rusiei și contribuțiile europene pentru o pace justă și asigurarea securității Ucrainei. O rezoluție va fi supusă la vot după încheierea dezbaterii. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că sesiunea va transmite un 'semnal important' cu privire la angajamentul ferm al Uniunii Europene de a rămâne alături de Ucraina. începând din februarie 2022, UE și Parlamentul European au sprijinit constant Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei, impunând sancțiuni și oferind asistență financiară, politică, militară și umanitară. La 11 februarie, Parlamentul European a aprobat un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a anunțat însă că Ungaria va bloca acest împrumut dacă Ucraina nu permite redeschiderea conductei Drujba, prin care este livrat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. PE și-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea și parteneriatul strâns cu Ucraina, se menționează în comunicatul difuzat luni de legislativul european. Acțiunile includ inaugurarea unei prezențe permanente la Kiev în septembrie 2025, vizite ale președintei Metsola la Kiev și la Rada Supremă și discursuri adresate Parlamentului European de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De asemenea, Parlamentul European a sprijinit cu fermitate eforturile Ucrainei de a adera la UE. Salutând eforturile extraordinare ale țării în cele mai dificile circumstanțe, eurodeputații au încurajat autoritățile ucrainene să mențină ritmul actual al reformelor și au solicitat Comisiei Europene să deschidă capitole de negociere pentru a promova aderarea țării la UE în cel mai rapid ritm posibil. UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a se pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creșterea la maximum a presiunii asupra Moscovei și prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-și desfășura războiul ilegal de agresiune. Sancțiunile UE sunt temporare și atent direcționate, concepute astfel încât să fie proporționale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic și că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac pași semnificativi în direcția acestora. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online:Andreea Preda)